Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 20 aprilie 2001 · monitorul.ai

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ieri, în finalul ºedinþei, cu toþii am ascultat un lung expozeu legat de acest articol, concluzia fiind spusã la sfârºitul intervenþiei de distinsul orator, lucru pe care aproape cã nu mi-a venit sã-l cred, ºi anume cã nu se doreºte trecerea în mod explicit a sumelor provenite din privatizare în buget, nu pentru alte raþiuni, decât pentru una simplã ºi clarã: ca la sfârºitul acestui an sã nu poatã sã fie invocatã de Opoziþie nerealizarea sumelor prevãzute în buget provenite din privatizare.

Cu toate cã în acest an sunt prevãzute cel puþin douã mari privatizãri, ºi este vorba, cred cã în ordinea lor, de Combinatul ALRO Slatina ºi al doilea este SIDEX-ul care, în mod normal, ar aduce la buget sume cu mult mai mari decât cele prevãzute de 350 de milioane de dolari, vãd cã existã o oarecare obstinaþie în a nu se trece aceste sume.

Mã vãd obligat sã reamintesc colegilor din P.D.S.R. cã la exerciþiul bugetar trecut, în momentul în care s-a dezbãtut bugetul, a fost o cerere expresã a Domniilor voastre ca aceste sume sã figureze explicit în buget ºi acest lucru a fost acceptat.

Nu discutãm aici, nu face obiectul discuþiei destinaþia acestor sume, destinaþie prevãzutã clar în Ordonanþa nr. 38/2000. Aceste sume, aºa cum scrie în ordonanþã, sunt destinate reducerii soldului datoriei publice, rãscumpãrãrii titlurilor de stat. Deci aici nu avem nici un fel de obiecþii. Nu discutãm acest subiect. Problema este cã aceastã sumã trebuie sã aparã în mod transparent în buget, trebuie sã existe un obiectiv pe care ni-l asumãm, pentru ca la sfârºitul acestui an sã nu putem invoca faptul cã anumite întreprinderi de stat nu au putut sã fie privatizate pentru cã sumele care au fost oferite au fost prea mici, pentru cã noi nu avem obiectiv, ca principal obiectiv în privatizare, maximizarea sumelor obþinute din privatizare, ci transferul proprietãþii de la stat în sectorul privat, pentru a avea o mai bunã gestiune economicã a acestor întreprinderi.

Aºa cum prea bine ºtim cu toþii, întreprinderile de stat nu reuºesc sã facã performanþã economicã, nu reuºesc sã fie profitabile, pentru cã gestiunea statului a fost întotdeauna defectuoasã. De 10 ani de zile facem aceastã experienþã ºi cheltuim imens de mulþi bani ºi vãd cã, din pãcate, în ultima perioadã s-a reluat acest gest ºi acest ciclu de a aloca bani întreprinderilor de stat neprofitabile, în speranþa cã ele vor putea fi repuse pe linia de plutire. Este un exerciþiu inutil care ne obligã la o concluzie, ºi anume cã singura mãsurã eficientã este privatizarea lor.

Nu cred cã cineva va putea invoca, ca un argument credibil, cã nu s-a realizat suma de 8.000 de miliarde dacã privatizãrile se vor desfãºura într-un ritm care este normal ºi firesc. Cred cã trebuie, însã, în acelaºi timp, sã existe o anumitã responsabilitate ºi o anumitã motivaþie pentru a se atinge aceste obiective de privatizare, ºi nu sã cãutãm toate formulele ºi tertipurile posibile, tocmai pentru a justifica neprivatizarea. Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#13434

Personal, mã bucur cã domnul deputat antevorbitor a înþeles, pânã la urmã, mecanismul acesta între veniturile din privatizare, soldul datoriei publice ºi cheltuielile bugetare cu dobânzile aferente datoriei publice, însã acum vãd cã dânsul ºi grupul parlamentar din care face parte au transferat discuþia pe un alt plan, al transparenþei, al eficienþei sectorului de stat versus sector privat º.a.m.d.

Eu vreau sã vã informez cã, la 31 decembrie 2000, sectorul privat, pe care l-am susþinut în perioada guvernãrii 1993-1996 ºi îl susþinem ºi acum, deþine arierate ºi pierderi la acelaºi nivel cu sectorul de stat ºi acestea vor fi aduse la cunoºtinþa opiniei publice în curând. Deci nu eficienþa utilizãrii în sectorul de stat este deficitarã întotdeauna, este deficitarã în unele cazuri, dar ALRO, de care aþi dat dumneavoastrã exemplu aici, este o întreprindere foarte profitabilã. Noi nu o privatizãm pentru cã e neprofitabilã ºi sã o transferãm în sector privat pentru a deveni profitabilã, noi o privatizãm pentru cã ne trebuie venituri din privatizare, pentru cã finanþatorii ºi creditorii internaþionali, Banca Mondialã ne obligã la acest demers, pentru cã în economiile dezvoltate sectorul de stat deþine 40-50%, dar ei au de unde sã-ºi acopere deficitul extern al balanþei de plãþi. Noi nu avem ºi atunci trebuie sã ne vindem aceste întreprinderi, sã le trecem în mâini private sã aducem capital, capital strãin în general, pentru a alimenta deficitul de capital din economie.

Nu este vorba de lipsã de transparenþã, este vorba cã aceste privatizãri vor fi înscrise transparent în programul PSAL-2, care este un program de împrumut, de ajustare sectorialã cu Banca Mondialã, care va fi aprobat prin lege de cãtre dumneavoastrã, iar o eventualã nerealizare a acestui program va conduce sigur la implicaþii negative: lipsã de finanþare externã, mai multã inflaþie, deficit bugetar finanþat în condiþii de inflaþie mai ridicatã º.a.m.d.

Deci nu este aici locul ºi spaþiul pentru a se înscrie aceste sume, iar dacã se doreºte transparenþã ea va fi rezolvatã, soluþionatã prin studierea Acordului PSAL, care va fi în curând supus Parlamentului, ºi, repet, nu putem sã trecem o sumã globalã, sã ne angajãm cã privatizãm de 11.000 de miliarde sau de 12.000 ºi, dupã aceea, în ultimele zile ale lui decembrie, sã fim obligaþi sã vindem orice, la orice preþ, în orice condiþii, aºa cum s-a întâmplat la ROMTELECOM, pe care Partidul Naþional Liberal îl cunoaºte foarte bine ( _Aplauze în Grupul P.D.S.R._ ) ºi dupã care a avut numeroase avantaje, între care ºi cumpãrãrile masive de autoturisme ”RenaultÒ ºi ”CitroenÒ.

Mulþumesc. ( _Aplauze în Grupurile P.D.S.R. ºi P.R.M._ )

Nicolae Vãcãroiu

#17334

## ªi eu vã mulþumesc.

Îmi cer scuze cã vã spun, domnule deputat, poate nu cunoaºteþi, în toate þãrile din vestul Europei se duce o bãtãlie pentru privatizare, dar, în toate aceste þãri, începând cu Franþa, Germania ºi cu altele, sectorul de stat deþine peste 40% din economie. ( _Aplauze în Grupul P.D.S.R._ )

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

## **Domnul Mihai Nicoale Tãnãsescu Ñ** _ministrul finanþelor publice:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac douã remarci. O primã remarcã se referã la faptul cã anul trecut, în proiecþia Legii bugetului de stat, au fost cuprinse sumele din privatizare precum ºi destinaþia lor, ca urmare a faptului cã, la momentul când se discuta proiectul Legii bugetului de stat, nu era apãrutã Ordonanþa nr. 38.

În momentul când Ordonanþa nr. 38 a apãrut, ºi aratã foarte clar care sunt destinaþiile acestor venituri din privatizãri, automat, noi, în proiecþia bugetului pe anul în curs, am fãcut calculele necesare ºi, cu veniturile din privatizare prognozate pentru anul în curs, aºa cum am spus ºi ieri, de circa 8.000 de miliarde ºi cu venituri din recuperarea creanþelor, de aproximativ 2.500 de miliarde, am redus stocul datoriei publice interne. Reducând acest stoc al datoriei, în mod corespunzãtor am redus ºi cheltuielile cu dobânzile. ªi aº vrea sã vã dau doar un exemplu: pe trimestrul I, anul acesta, am încasat deja 2.500 de miliarde din venituri din privatizare ºi recuperãri de creanþe, care au avut o consecinþã pozitivã asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publicã de aproximativ 930 de miliarde de lei.

În momentul în care aceste venituri din privatizare se vor realiza, în mod corespunzãtor, aceste cheltuieli cu dobânzile la datoria publicã se vor diminua în mod corespunzãtor.

Nu credem cã este necesarã menþinerea sau punerea acestor cifre în proiectul Legii bugetului de stat, datoritã faptului cã ele, marea majoritate, se regãsesc în programele de privatizare încheiate cu diverºi finanþatori internaþionali, cum este Programul PSAL-1, cum este Programul PSAL-2, cum este Programul RICOP, programe care sunt aprobate prin legi de cãtre dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Florin Georgescu

#22149

Cu mai puþine iertãri, ºi rescadenþãri ºi reeºalonãri, cum au beneficiat pânã acum, dar, dacã vor avea suficienþi bani, prin investitorii autohtoni sau strãini, sã vinã sã le cumpere. Unu.

2. Vor fi înscrise în programul PSAL Ñ 2 care va fi aprobat în curând de cãtre Parlament ºi în celelalte programe anexe. Nu poþi sã spui de acuma suma exactã,

este o estimare, 11.000 de miliarde din privatizare ºi, de la A.V.A.B., pot sã fie 12.000 de miliarde, pot sã fie 9.000 de miliarde ºi la rectificare, dacã sunt sume mai mari înseamnã cã vor scãdea în mod mai accelerat cheltuielile cu datoria publicã, cu dobânzile, dacã vor fi venituri mai mici, nu pentru cã nu existã voinþã de privatizare cum _ex ante_ vreþi sã ne acuzaþi dumneavoastrã ºi nu aveþi argumente în acest sens, ci pentru cã nu vor veni, poate, suficienþi investitori, nu vor fi elaborate toate procedurile. Deci, dacã vor fi venituri mai mici, vor creºte acele cheltuieli ºi la rectificarea bugetului se va ajusta suma respectivã în corelaþie cu celelalte posturi bilanþiere.

De ce trebuie sã ne cramponãm de o anumitã sumã? Vã ajutã la ceva 11.000 de miliarde? Noi am declarat-o public, 11.000 de miliarde din privatizare ºi din veniturile de la Oficiul de Recuperare a Creanþelor Bancare. Presa este de faþã, preia cifra, o pune în ziare ºi când vreþi dumneavoastrã sã ne criticaþi, veniþi cu ziarul aici, veniþi cu stenograma ºi ne criticaþi, ne faceþi criticile necesare. Dacã nu realizãm 11.000 de miliarde este vreo sancþiune, are domnul ministru Stoica vreo prevedere legalã ca sã judece Guvernul pentru cã nu a realizat 11.000 de miliarde, ci 10.895? Nu! Asta a vrut piaþa, asta a fost raportul cerere-ofertã pentru activele româneºti la un moment dat pe piaþã. Care este problema? Nu este nici o problemã legalã ºi financiarã, este o problemã strict politicã. Din punct de vedere politic, vã spunem cã vrem privatizare, vã spunem cã ne angajãm în faþa organismelor financiare sã continuãm acest proces. România este obligatã sã privatizeze pentru cã nu are capital ºi, neavând capital, trebuie sã aducã din afarã ºi capitalul poate veni ori prin investiþie directã, dacã vine unul sã facã o fabricã de la _greenfield,_ cum se cheamã, de la pãmânt, de jos, sau cumpãrã una existentã, pentru cã altfel stãm cu ele ºi vom avea inflaþie nemãrginitã º.a.m.d. Deci, vrem sã facem privatizare ºi înþelegem necesitatea obiectivã a acesteia. Sã cuantificãm acuma o sumã este ca ºi cum, am menþionat asearã, se planificã preþul; pot sã am 10 întreprinderi cu 11.000 de miliarde, înseamnã cã la fiecare întreprindere trebuie sã iau o sumã prestabilitã, ceea ce nu se poate. Lãsaþi piaþa sã funcþioneze, lãsaþi raportul cerere-ofertã sã lucreze ºi noi vã informãm dacã vreþi, trimestrial, asupra mersului acestui proces, asupra evoluþiei procesului de privatizare. Deja A.V.A.B.-ul a dat astãzi un comunicat câte venituri a încasat pe trimestrul II, va da ºi pe trimestrul I un comunicat, A.P.A.P.S. va comunica ºi el veniturile respective ºi dumneavoastrã ºi opinia publicã veþi fi informaþi, dar sã nu ne cramponãm de acest subiect, de aceastã sumã prestabilitã în buget, pentru cã este antieconomic sã prestabileºti un preþ, cã noi aceasta am face, ºtim câte privatizãm, stabilim suma, antestabilim preþul.

Eu v-aº ruga sã reveniþi la sentimente mai bune faþã de bugetul þãrii, pentru cã este o lucrare fundamentalã care ea însãºi va contribui la continuarea reformei, cã reforma este un proces mai complex decât privatizarea ºi sperãm cã în articolele urmãtoare sã reveniþi la sentimente mai bune faþã de o lege care este fundamentalã pentru stabilitatea internã a þãrii ºi pentru credibilitatea ei externã.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Cãlin Popescu-Tãriceanu

#29501

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am ascultat explicaþiile domnului preºedinte al Comisiei de buget, finanþe, domnul Florin Georgescu, ºi, ca de cele mai multe ori în ultima vreme, explicaþia nu a avut o legãturã strânsã cu subiectul în cauzã. Dânsul a fãcut o lungã divagaþie, a vorbit ºi a folosit termeni Ð cred cã necorespunzãtori Ñ legaþi de rolul pe care l-ar fi avut P.N.L.-ul în privatizarea ROMTELECOM-ului. Þin sã-i readuc aminte cã Autoritatea de Privatizare care a condus procesul de privatizare nu era condusã de P.N.L., aºa încât aceastã apreciere este, cred cã, absolut deplasatã ºi eu n-am vrut sã facem o discuþie mai largã ºi sã vã reþin din timpul dumneavoastrã pentru a putea invoca cã facem numai obstrucþii. N-am fãcut nici un moment nici un fel de referire la modul în care au fost devalizate bãncile pânã în 1996, drept pentru care toate sumele necesare acoperirii acestor pierderi uriaºe au trebuit sã fie incluse la datoria publicã, datorie pe care astãzi încercãm sã o diminuãm cu sumele provenite din privatizare.

Subiectul era cu totul altul ºi vreau sã revin la subiect. Cred cã cererea noastrã expresã nu face nimic altceva decât sã demonstreze cã noi susþinem ºi cred cã Guvernul, aºa cum a spus domnul Florin Georgescu, nu are nimic de obiectat, cã privatizarea este un obiectiv pe care trebuie sã ni-l asumãm pe deplin. Ca atare, sumele trebuie sã aparã transparent; în buget nu cred cã este nimic de ascuns, nu cred cã dezbaterea ºi discuþia ºi angajamentele pot sã treacã din cadrul legal la nivelul declaraþiilor publice preluate în ziare.

Anunþata noastrã decizie de a pãrãsi dezbaterea nu trebuie luatã în derizoriu, aºa cum aþi fãcut dumneavoastrã, domnule Florin Georgescu. Nu ºtiu dacã o sã pãrãsim la fiecare 10 minute sala în urmãtorii 4 ani. Dumneavoastrã când aþi fost în opoziþie aþi uzat de aceastã procedurã atunci când aþi crezut cã anumite chestiuni elementare nu sunt luate în mod serios în discuþie, aºa cum o facem noi acum. Credem cã privatizarea este un obiectiv mult prea serios pentru a fi minimalizat în acest fel. Nu credem cã este un efort de neconceput din partea Guvernului, nu credem cã este un gest care nu-ºi gãseºte locul ca aceste sume sã fie trecute în mod explicit în buget.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze din partea dreaptã a sãlii_ .)

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu** _(de la tribunã):_

Dacã îmi permiteþi, câteva cuvinte doresc sã spun. N-am dorit sã iau cuvântul, dar vãd cã aici se doreºte sã facem o istorie ºi vreau sã spun colegului meu cã, dacã vorbim de devalizãri de bãnci, într-adevãr, ele s-au produs, dar s-au produs bine dirijate, dupã un scenariu, imediat dupã 1997. ( _Aplauze._ ) Aºa aþi desfiinþat BANCOREX-ul, una dintre cele mai puternice bãnci din România, pe un scenariu bine pus la punct ºi aþi reuºit, stimaþi colegi, dupã aceea, sã vã recuperaþi banii, mergând prin A.V.A.B. ºi prin alte societãþi, la o valoare de 10-20% din valoarea activului.

În al doilea rând, stimaþi colegi, nu se înþelege un lucru. Sursele, partea de venituri a bugetului, trebuie sã aibã în faþã o sursã cât de cât stabilã. Dacã luaþi anul 2000, o sã observaþi cã dumneavoastrã aþi realizat cam jumãtate din suma pe care aþi prevãzut-o în buget. De aici ºi dificultãþile majore care au apãrut ulterior în încadrarea în prevederile bugetare, fiind nevoiþi în ultimã instanþã sã transferaþi o mare parte din plãþile pentru anul 2000 în anul 2001.

În al doilea rând, nu se înþelege exact ordonanþa pe care dumneavoastrã aþi dat-o în aprilie 2000 ºi care prevedea în mod expres ca acel 80%, sursã provenitã din privatizare, acea sumã este destinatã diminuãrii datoriei externe, rãscumpãrarea, dacã vreþi, a titlurilor de stat ale Ministerului de Finanþe.

Deci, practic, sumele care vin din privatizare se duc direct în contul de trezorerie, atât cât se realizeazã ele ºi diminueazã acel stoc al datoriei publice interne. Nu este nimic complicat în aceasta.

În al doilea rând, a include o sumã, s-a spus de atâtea ori, din privatizare, în mod distinct pe partea de venituri a bugetului, nu are o bazã realã ºi nu putem trage poliþe în execuþia bugetului pe aceastã sumã. Deci, nu este nimic de ascuns aici. S-a declarat oficial cã aceastã sumã din privatizarea anului 2001 se estimeazã la circa 8.000 de miliarde plus cele 2.500 de miliarde, dar este o estimare globalã. Vreþi sã vã reamintesc faptul cã, spre exemplu, PETROMIDIA s-a vândut pe nimic în loc sã luãm un miliard ºi ceva de dolari, cât are valoarea de piaþã acest combinat petrochimic, prin tot felul de combinaþii s-a plãtit o sumã simbolicã, care nu reprezintã nici 10% din valoarea de piaþã a combinatului. Ce sumã sã o cuprindã pe partea de venituri a bugetului?

Vreþi sã vã dau alt exemplu, cu ROMTELECOM-ul, unde valoarea de piaþã era de minimum 2,5 miliarde de dolari, acel 37%, ºi s-a vândut de cãtre dumneavoastrã cu 300 de milioane de dolari? Cum sã estimãm veniturile din privatizare, exceptând toate combinaþiile care se fac pentru fi vândute pe nimic aceste societãþi?

Aceasta este problema de fond ºi insistãm atât de mult pe o astfel de sumã. Vi s-a comunicat suma ºi dumneavoastrã puteþi interveni oricând faþã de aceºti 10.500 de miliarde ºi sã spuneþi: Guvernul nu ºi-a realizat programul în ceea ce priveºte sursa din privatizare.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze_ .)

Stimaþi colegi,

Suntem la art. 25 alin. 1.

Domnul deputat Dan Constantinescu.

Lucian Augustin Bolcaº

#40927

Domnilor preºedinþi ºi domnilor colegi,

Nu v-aº fi reþinut atenþia dacã textul nu ar fi avut o anume importanþã ºi o anume greutate nu numai în ceea ce priveºte ponderea bugetului, ci ºi în ceea ce priveºte funcþionarea tuturor organelor statului. Pornesc de la ideea, aici generos enunþatã, de întãrire a autoritãþii tuturor organelor statului, enunþatã chiar în ºedinþa festivã de deschidere a acestor Camere, de întãrire a rolului Parlamentului, or, aceastã întãrire ºi reconstituire a autoritãþii instituþiilor statului însemneazã asumarea unor noi responsabilitãþi, asumarea unor responsabilitãþi care sã nu fie dictatoriale, sã fie democratice, asumarea unor responsabilitãþi care sã nu însemneze o conducere ocultã, cum am avut prilejul sã constatãm pânã în prezent, ci a unor responsabilitãþi care sã fie public declarate. Ce se întâmplã? Propunerea colegului meu, domnul senator Dina, vizeazã ca Parlamentul ºi Guvernul sã-ºi asume douã responsabilitãþi distincte ºi anume, în mod expres, prin lege, prin legea bugetului sã i se dea Guvernului, nu dreptul, pentru cã acesta este rãspunsul la obiecþiune prin care se încearcã sã se considere cã o asemenea reglementare existã, nu dreptul, ci responsabilitatea de a gestiona datoria publicã, iar aceastã gestionare care, repet, nu este un drept ci o responsabilitate, intrã direct ºi nemijlocit sub controlul Parlamentului.

Ce votaþi dumneavoastrã acum? Dacã doriþi ca Parlamentul sã controleze gestionarea datoriei publice prin intermediul controlãrii Guvernului, care o gestioneazã efectiv, sau doriþi ca aceastã atribuþie sã nu vã aparþinã ºi sã rãmânã în continuare Executivului, care nu este supus acestui control în etapele ºi modalitãþile propuse prin acest amendament? De aceea, spun eu, se justificã din plin, fiind o dispoziþie de principiu, aº vota ºi vã îndemn ºi pe dumneavoastrã pentru acest amendament. Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#46046

## Stimaþi colegi,

Acum, când a preluat puterea Guvernul Adrian Nãstase, a modificat, a amendat Legea privind rãspunderea ministerialã. ªi, în amendamentul respectiv, se înscrie obligaþia fiecãrui guvern, atunci când preia mandatul de

gestiune a þãrii, sã expunã opiniei publice situaþia regãsitã în gestiunea þãrii la momentul preluãrii puterii, din punct de vedere economic, financiar, bancar, al nivelului de trai, deci coordonatele sociale ale situaþiei þãrii ºi aºa mai departe.

Noi lucrãm, suntem un colectiv de specialiºti ai Guvernului, ai partidului, care elaborãm aceastã lucrare ºi care va fi adusã la cunoºtinþa opiniei publice, deci inclusiv a dumneavoastrã, în maximum 10 zile. Acolo veþi regãsi ºi date privind produsul intern brut, ºi date privind comerþul exterior al þãrii, ºi informaþii legate de situaþia finanþelor þãrii, respectiv, datorie publicã internã, datorie publicã externã, serviciul Ð deci costul Ð acestor datorii anual suportat de populaþie, cât era in Õ96, cât era in Õ90, cât este in 2000. Deci, o viziune de ansamblu vom avea ca urmare a acestei prevederi legislative, normative, juridice pe care a introdus-o în Legea rãspunderii ministeriale Cabinetul Adrian Nãstase.

Aceasta va fi obligatoriu de realizat Ñ situaþia predãrii-primirii gestiunii þãrii la fiecare schimbare de guvern în cadrul unor puteri diferite, nu în cadrul aceleiaºi coaliþii politice care guverneazã; deci, la fiecare alegeri Ñ la termen, sau anticipate. ªi atunci, opinia publicã va ºti unde a rãmas þara la momentul predãrii puterii de cãtre o anumitã coaliþie politicã ºi unde se gãseºte când acea coaliþie politicã a predat puterea ºi, ca urmare a votului democratic, a venit o altã coaliþie politicã.

În ceea ce priveºte informãrile operative, acestea despre care vorbiþi dumneavoastrã, în cursul anului Ð la trimestru, la semestru Ñ, ele se fac de obicei la 6 luni, deci bianual, semestrial. În Legea datoriei publice este prevãzutã aceastã obligaþie a Ministerului Finanþelor de a informa Guvernul, ºi Guvernul va proceda la informarea Parlamentului asupra situaþiei evoluþiei soldului datoriei publice, deci cât este datoria þãrii ºi cât ne costã aceastã datorie, care este serviciul, care sunt dobânzile pe care le plãtim la aceasta ºi care sunt ratele pe care le rambursãm, cã aceasta înseamnã ”serviciuÒ Ð ceea ce rambursezi din rata de capital, din datoria iniþialã, ºi dobânda pe care o plãteºti pentru stocul de datorie înregistrat în perioada respectivã. Aceste informaþii vor fi aduse la cunoºtinþa dumneavoastrã Ñ domnul ministru s-a angajat aici cu disponibilitate Ð semestrial. ”SemestrialÒ înseamnã nu pe 30.VI.; pentru cã, dupã 30.VI., pânã apar datele contabile, pânã se centralizeazã, le trebuie ºi specialiºtilor respectivi vreo lunã de zile pânã sintetizeazã aceste elemente ºi, cu procedurile de transmitere. Deci, undeva în jur de o lunã ºi jumãtate, douã luni de la finele fiecãrui semestru, vom cunoaºte care este datoria publicã internã, externã ºi serviciile aferente acestora.

Deci, pentru luna iunie vom ºti undeva la începutul/ mijlocul lunii august; pentru sfârºitul anului, vom afla, undeva în jurul lui 15-20 februarie al anului urmãtor.

Anual, avem contul de execuþie al Ministerului Finanþelor, care este înaintat de Curtea de Conturi aici, pentru cã noi dãm descãrcare Guvernului pe baza acelui cont de execuþie ºi, sigur, prin Curtea de Conturi, pentru deficitul bugetar, datoria publicã internã ºi externã. Deci, dacã anual avem aceste date, le vom avea ºi semestrial. Este adevãrat cã este un decalaj de timp. Pentru anul 2000 Curtea de Conturi ne trimite aceste lucrãri pe undeva prin anul 2002, pentru cã ei trebuie sã verifice, sã controleze cum s-au gestionat banii ºi ne supun atenþiei noastre toate constatãrile lor. Dar operativ, pentru a nu exista acest decalaj de doi ani de zile, ci numai de o lunã ºi jumãtate, cum vã spuneam, semestrial, Guvernul ne va informa asupra situaþiei datoriei publice interne, externe ºi a serviciilor aferente acesteia, la 1-2 luni dupã ce se terminã perioada respectivã. Iar la schimbarea de guvern existã aceastã prevedere legalã ca cei care preiau puterea, eventual printr-un organism neutru, obiectiv, independent, sã facã aceastã fotografie, acestã evaluare la data preluãrii-primirii.

Deci, observaþia noastrã este corectã ºi iatã cã noi venim în întâmpinarea dumneavoastrã, punându-vã la dispoziþie aceste lucrãri fie la schimbarea mandatelor, fie atunci când se terminã anul, fie când vine Curtea de Conturi cu raportul de gestiune privind situaþia finanþelor þãrii.

Vã mulþumesc.

Viorica Afrãsinei

#52376

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu tot respectul cuvenit, aº vrea sã reamintesc colegilor de la Partidul Democrat Ñ ºi regret sincer cã nu

sunt în salã ºi colegii de la Partidul Naþional Liberal Ð cã astfel de momente au fost ºi în legislatura anterioarã, când, în respectul aceluiaºi principiu al democraþiei ºi al respectãrii prevederilor regulamentare, am cerut Ð grupurile parlamentare aflate atunci în opoziþie Ð sã ni se permitã intervenþii pe mai multe amendamente ºi, de asemenea, intervenþii la dezbaterile unor legi la fel de importante ca ºi bugetul. Atunci nu am primit, poate chiar într-un mod destul de dur, mai dur decât felul în care noi ne comportãm astãzi, am fost refuzaþi la acest dialog, iar la gestul nostru de a ne retrage din salã, ni s-a rãspuns cu o indiferenþã totalã, ba chiar cu o sfidare. ªi atunci, Parlamentul a lucrat nu numai cu jumãtate plus unu, dar chiar sub cvorum, ºi deºi noi am fost în alte activitãþi la grupurile parlamentare, vã rog sã vã reamintiþi cã dumneavoastrã, care eraþi atunci majoritatea, aþi decis, în Biroul permanent, sã nu beneficiem de indemnizaþiile care s-ar fi cuvenit parlamentarilor timp de douã sãptãmâni.

Desigur, ne-am conformat deciziei dumneavoastrã, pentru cã eraþi majoritari, ºi acum, astãzi, revin în faþa dumneavoastrã cu rugãmintea de a vã reaminti acele momente, de a vã spune cã înþelegem totuºi sã procedãm altfel decât dumneavoastrã. Am constatat atunci cu amãrãciune cã am parcurs acelaºi dialog al surzilor, cum colegii noºtri de la P.N.L. ºi de la P.D. aminteau în intervenþiile Domniilor lor puþin mai devreme. Dorim, totuºi, ca acest dialog sã se producã între noi ºi aº vrea, domnule preºedinte, în cazul în care dumneavoastrã veþi decide ca necesarã aceastã pauzã de consultãri cu liderii grupurilor parlamentare, totuºi, pe parcursul dezbaterilor noastre, atât astãzi, cât ºi în zilele urmãtoare, dacã intervenþiile vor fi în aceeaºi manierã ºi, desigur, vom fi nevoiþi sã lucrãm în lipsa colegilor noºtri parlamentari, sã aplicaþi, în spiritul aceluiaºi principiu al reciprocitãþii, ceea ce nouã ni s-a aplicat în legislatura anterioarã, aºa cum prevederile regulamentului o cer.

Vã mulþumesc.

Nicolae Paul Anton Pãcuraru

#81307

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dacã la amendamentul anterior, acceptat, am avut o satisfacþie, sã spunem mai mult platonicã, pentru cã era o problemã de formã ºi mai puþin de conþinut, dar oricum este o micã satisfacþie, pot spune cã pe acest amendament discutãm despre o problemã de fond cu adevãrat importantã pentru economia internã. Obligativitatea respectãrii unui principiu economic, respectiv a corelaþiei dintre nivelul realizãrilor de producþie, productivitate, a indicatorilor de producþie, în general, ºi fondul de salarii, cred cã este o regulã sau un principiu sau o lege pe care nu o mai poate comenta nimeni. Faptul cã de 10 ani în România noi ignorãm aceastã regulã este cât se poate de evident în tot ceea ce se întâmplã în economie, ba chiar am ajuns în situaþii paradoxale în care cu cât sunt pierderile mai mari, cu atât majorãrile de salarii sau primele acordate sunt mai importante ºi, sigur cã, în construcþia bugetului nu putem sã nu avem în vedere o prevedere restrictivã care sã condiþioneze cu adevãrat majorãrile salariale ºi, sã spunem, premiile acordate pentru indicatorii de producþie ºi de eficienþã.

Ignorarea acestei legi, lãsarea la liberul arbitru al consiliilor de administraþie sau al administraþiilor sau al adunãrilor generale a acestor probleme sau a negocierilor dintre sindicate ºi patronat, cu siguranþã va permite în continuare escaladarea acestei spirale care este, dacã vreþi, o expresie a antieconomiei economiei româneºti. Sigur cã existã niºte impedimente sau niºte argumente

care se pot aduce, respectiv faptul cã situaþia economicã ºi indicatorii de producþie nu depind doar de societãþile comerciale în cauzã, sigur cã existã impedimentele, sã spunem, legate de blocajul financiar, sigur cã existã o serie întreagã de alte impedimente, inclusiv, inclusiv spun, impedimentul presiunilor sociale majore pe care le vor efectua imediat cei care nu realizeazã indicatorii de producþie. Dar cred cã ºi Guvernul ºi toatã lumea este responsabilã cã, dacã dorim cu adevãrat sã intrãm în normalitate, va trebui sã punem prag, sã punem limitã acestei evoluþii, acestei spirale ºi sã adoptãm o astfel de prevedere esenþialã pentru economia internã.

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#84529

ªi eu vã mulþumesc. Dacã îmi permiteþi câteva cuvinte. Stimaþi colegi, Un scurt comentariu.

Sigur cã nimeni de aici din salã nu poate fi împotrivã la o astfel de propunere. Dar se pune problema: este aplicabilã? ªi, vãd colegi care dau din cap ºi spun da. ªi, de ce nu aþi aplicat-o, domnilor, timp de 4 ani de zile?! Pentru cã nu s-a putut. Nu aþi aplicat, domnilor... Pentru cã nu s-a putut.

Vreau sã reþineþi cauza pierderilor sau a imposibilitãþii plãþii cãtre bugetul consolidat. Este generatã de factorii obiectivi ºi de factorii subiectivi. Factorul obiectiv þine de ceea ce se întâmplã într-o perioadã de tranziþie, þine de procesul de restructurare care s-a desfãºurat sau nu, ºi aici importantã este activitatea guvernelor care au fost ºi n-au fãcut la timp restructurarea; în acelaºi timp, factorii vor fi generaþi de necesitatea acestor produse pentru a funcþiona economia. Deci, pe lângã asta se adaugã, bineînþeles, problemele pe care le ºtiþi, faptul cã astãzi, de la un blocaj financiar de 18.000 de miliarde suntem acum la peste 340.000 de miliarde blocaj financiar, care automat duce o societate în pierdere. Vreau sã vã spun cã dacã introducem un astfel de articol, îl introducem ºi pentru sectorul privat ºi atunci veþi închide jumãtate din societãþile care funcþioneazã în regim privat, pentru cã mai mult de jumãtate au datorii mai mari de 6 luni cãtre bugetul consolidat.

În acelaºi timp, însã, aici nu se pune problema de majorãri de salarii în sensul pur al cuvântului, ci este vorba de corecþii ale salariilor în funcþie de rata inflaþiei. Pentru cã aceste bugete de venituri ºi cheltuieli sunt aprobate prin hotãrâre de Guvern, fiecare în parte, iar atunci când se dimensioneazã fondul salariului se þine seama, de asemenea, de câþiva indicatori. ªi în primul rând de productivitatea muncii.

Vreau sã ºtiþi cã nu se dã un leu, cel puþin în perioada cât am fost prim-ministru, dar cred cã nici pe timpul dumneavoastrã, nu s-a dat un leu în plus decât corecþii în funcþie de inflaþie. Acele prime la care se face referire, trebuie sã fim corecþi cu noi ºi cinstiþi sã spunem cã ele se regãsesc în contractele colective de muncã deja semnate: prima de Paºti, prima de Crãciun, la o anumitã dimensiune.

Deci, ce vreau sã vã spun, toþi suntem de acord cã nu-i corect atunci când o societate are datorii cãtre buget sau are pierdere sã-ºi majoreze, normal ar trebui sã-ºi diminueze salariul. Dar suntem într-un plin proces de restructurãri, suntem într-o activitate intensã ºi, sperãm mai intensã, de privatizare. Însãºi comensurarea acestei pierderi e greu de spus cât aparþine societãþii ºi cât aparþine vinii celor care n-au construit, inclusiv a noastrã, în 10 ani, mecanisme adecvate pentru ca societatea sã funcþioneze într-un mediu de piaþã adecvat.

Cum sã-i spun unei societãþi, când are probleme extrem de serioase, pentru cã nu poate obþine un credit de la bancã cu dobândã de peste 62%, indiferent cã-i privatã sau cu capital majoritar de stat, dar ºi pentru acel credit cu dobândã extraordinarã ºi care înseamnã influenþe pe costuri imense ºi care, de asemenea, o poate conduce în pierderi.

Ce vreau sã vã spun este cã nu sunt pentru majorãri de salarii; nici nu se pune o astfel de problemã. Dar trebuie sã ne gândim cã suntem într-o economie care are chingile ei în tranziþii deosebit de inflexibile ºi nu putem dintr-o datã, deci nu s-a putut în ultimii 10 ani sã spunem: ”Domnule, de mâine am terminat!Ò. ªi ce facem? Aducem toþi salariaþii la Bucureºti, mâine? Ce facem cu zona mineritului? Ce facem cu restul? Ce facem cu contractele colective de muncã semnate?

Repet încã odatã: aceasta este o sarcinã expresã a Guvernului ca atunci când aprobã bugetele de venituri ºi cheltuieli, ºi pentru fiecare buget se dã o hotãrâre de Guvern a unei regii sau unei companii naþionale, se iau toþi parametrii care indicã activitatea societãþii ºi, în funcþie de asta, sã dimensioneaze fondul de salarii, ºi nu sã vinã cu majorãri care sã amplifice eventual pierderea sau sã facã imposibilã ºi de aici încolo plata cãtre bugetul public al statului.

Problema este foarte clarã: aici trebuie sã ajungem pentru ca economia sã funcþioneze ºi piaþa sã funcþioneze. Dar vrem dintr-o datã, dupã ce 4 ani nu s-a putut, dintr-o datã venim ºi spunem cã de mâine anulãm toate prevederile din contractele colective de muncã.

Vã rog sã gândiþi la aceste aspecte. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Duvãz.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz

#89000

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte,

În bunã mãsurã sunt de acord cu toate argumentele pe care le-aþi adus, mai ales în ideea cã adeseori economia unei întreprinderi, cu atât mai mult a societãþilor naþionale sau a regiilor, ºi bilanþul acesteia nu exprimã neapãrat lipsa ei de productivitate sau eficienþã, ci exprimã rezultate ºi, îmi pare bine cã aþi spus-o, domnule preºedinte, ale unor guvernãri, chiar dacã la sfârºit aþi încercat sã spuneþi cã e vorba de 4 ani, de fapt, din pãcate, este vorba de 11. ªi ºtim foarte bine în acealaºi timp cã toþi indicatorii ãºtia pe care noi n-am reuºit sã-i punem pe roate, nu ne fac decât situaþia defavorabilã în care ne aflãm ºi, din pãcate, în care ne afundãm în fiecare zi în raport cu partenerii pe care îi dorim atunci când ne exprimãm de la diverse tribune sau de la diverse instanþe ale statului, dar nu ºi încercãm sã-i urmãm, în sensul eficientizãrii sistemului economic românesc.

Totuºi, am pornit prin a spune cã suntem în cea mai mare parte de acord cu argumentele dumneavoastrã ºi din care cauzã în completare am spune cã se poate adopta acest amendament dacã ar fi completat ”cu excepþia indexãrilor alocate de Guvern la datele la care se fac acesteaÒ. ªi eu vã spun de ce. Pentru cã altfel Guvernul se va afla sub presiunea unor grupuri sociale aparþinãtoare salariaþilor din diverse domenii ºi aceste creºteri salariale sau aceste prevederi care exced nu se referã numai la prevederile din contractele colective. Vor fi posibil sã fie obþinute prin acþiuni revendicative fãcute din sânul unor regii sau societãþi comerciale faþã de care Guvernul va trebui sã reacþioneze pozitiv ºi, din cauza asta, îºi lasã aceastã libertate în buget. Or, cred cã o prevedere corectã ar fi sã nu se acorde mãriri salariale, sã nu se acorde prime acolo unde existã pierderi, cu excepþia indexãrilor pe care Guvernul le va aloca.

Vã mulþumesc.

Radu Alexandru Feldman

#91063

Mã bucur cã domnul deputat Duvãz a anticipat un lucru care voiam sã-l spun, ºi anume cã nu este vorba de îngheþãri salariale. Nu ºtiu ce mã face sã cred, ºi totuºi vreau sã cred cã ne putem acorda unii altor o minimã încredere. ªi, dacã nu mã înºel, atunci vã rog sã mã credeþi, domnule ministru ºi stimaþi colegi, cã nu am gândit acest amendament ca o scânteie care sã dea foc la un butoi de pulbere. Deci, este firesc ca aceste indexãri sã se aplice tuturor întreprinderilor. Eu vorbeam doar de acele majorãri cu totul ºi cu totul nesusþinute de situaþia economicã a întreprinderii ºi de premiile care se acordã pentru ineficacitate. În fapt, este vorba de o încercare de a ne apropia de aceste ”tumoriÒ, de aceste ”gãuri negreÒ care devin cu totul ºi cu totul copleºitoare.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/20.IV.2001

Propunerea pe care a fãcut-o domnul deputat Duvãz este exact în spiritul amendamentului ºi a adãuga: ”...cu excepþia indexãrilor acordate de Guvern...Ò, nu face decât sã clarifice intenþia ºi sensul amendamentului pe care l-am propus.

Îmi permit sã mai întârzii o singurã clipã la microfon legat de o afirmaþie pe care a fãcut-o domnul preºedinte Vãcãroiu ºi care mi se pare extrem de importantã de reþinut. Domnul preºedinte, în modul cel mai civilizat, în modul cel mai firesc, spre deosebite de un alt coleg de partid al domnului preºedinte, care nu face decât sã întreþinã o atmosferã neproductivã ºi nefireascã în sala în care ne aflãm, ne amintea ºi ne punea o întrebare ”De ce n-aþi fãcut-o voi 4 ani de zile cât aþi fost la guvernareÒ? Nu cred nici o clipã cã putem fi luaþi ca un exemplu pentru tot ce am reuºit. ªi electoratul este cel care ne-a amendat pe noi la alegerile din noiembrie 2000 ºi care v-a dat dumneavoastrã mandatul sã faceþi ce nu am fãcut noi. Nu este uºor, dar care va fi situaþia României ºi care va fi situaþia noastrã în faþa propriilor noastre conºtiinþe dacã dupã alegerile din 2004, dacã se va schimba ceva, situaþia va fi aceeaºi, noi vã vom întreba pe dumneavoastrã: ”De ce n-aþi fãcut-o voi?Ò, unde ºi cum va arãta România în 2004, dacã dumneavoastrã, care aveþi astãzi ºansa de a conduce sau dificultatea sau rolul de a conduce astãzi România, nu veþi avea curajul, într-adevãr, sã abordaþi ºi sã încercaþi o rezolvare a unor probleme grave, dureroase, dar care nu se rezolvã de la sine, se cronicizeazã ºi ne pun din ce în ce mai mult în faþa unui zid peste care ºi dincolo de care nu vom putea trece.

Vã mulþumesc.

Marcu Tudor

#93683

## Domnule premier, Domnule preºedinte,

Eu tot premier vã zic. Cine a fost odatã ministru sau preºedinte tot aºa rãmâne pe toatã viaþa, cu denumirea.

ªtiþi cã vã port tot respectul, mai ales pentru cã nu vã cunosc de azi, de ieri, am ºi lucrat împreunã înainte de 23 august 1989. Problema este urmãtoarea: tot atât de mult cu cât vã preþuiesc eu, trebuie sã înþelegeþi ºi acurateþea gândului meu. Noi ºtim cu toþii cã vechea guvernare a fost o guvernare fãcutã în cea mai mare parte de diletanþi. I-am acuzat tot timpul. Mai ales în revistele noastre, nu mai zic cã în tot P.D.S.R.-ul la un loc, nu aduna atâtea acuze asupra vechii guvernãri cât adunam noi în douã pagini de revistã.

Problema însã este urmãtoarea: în primul rând, cei de aici nu se fac exclusiv vinovaþi de vechea guvernare. Cei mai importanþi din vechea guvernare n-au mai intrat în Parlament. De aceea, ei sunt amendaþi drastic, au fost ºi vor fi, dupã pãrerea mea, ºi în continuare, pentru cã nu uitã nimeni dezastrul pe care l-au adus în economia naþionalã. De aceea, ne-au votat pe noi, sã zic, pe dumneavoastrã prioritar, pentru ca prin oamenii de excepþie pe care îi aveþi în partid, ºi nu neagã nimeni acest lucru, sã puneþi asemenea miniºtri care sã treacã peste ceea ce n-au putut face vechile guvernãri. Eu constat cã, dupã câte ºtiu, pe cea mai mare parte îi cunosc destul de bine de cel puþin 4 ani, poate ãsta este al cincilea, cã

aveþi astfel de oameni. De aceea, faptul cã dumneavoastrã spuneþi cã este imposibil, mie nu mi se pare cea mai justificatã formulare a unei neacceptãri de principiu a unei asemenea propuneri. Sunt de acord cã a fost rãu, dar sunt tot atât de acord cã electoratul aºteaptã de la noi mai bine. ªi vã rog sã luaþi mãsurile necesare la conducerea partidului dumneavoastrã, precum ºi la conducerea Parlamentului pentru ca Guvernul sã gãseascã modalitãþile necesare ºi sã aplice astfel de hotãrâri care, în lipsa lor, dau naºtere la aberaþii, la monstruozitãþi în care se dau afarã oamenii din întreprinderi sau se diminueazã salariile lor pentru cã nu produc cu câºtig ºi sunt în pierderi ºi, în acelaºi timp, directorilor la sfârºitul anului sã-ºi punã premii de sute de miliarde de lei chiar.

Ãsta e sensul: gãsiþi modalitãþile, vã ajutãm ºi noi, dacã vreþi sã daþi ordonanþe de urgenþã, sã schimbaþi ceva în sensul ãsta, sã aplicaþi corect aceastã prevedere, noi suntem întru totul de acord sã le discutãm pe fiecare în parte favorabil.

Sunt de pãrere cã poate fi acceptat acest amendament al domnului Radu, fãrã sã diminueze în nici un fel meritul pe care l-a avut pânã acum domnul Tãnãsescu în conceperea acestui proiect de buget financiar.

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#98266

Da. ªi eu vã mulþumesc. Dacã-mi permiteþi sã mai intervin.

## Stimaþi colegi,

Repet încã o datã: suntem în aceeaºi tabãrã. Nu se pune o astfel de problemã legat de a plãti nemunca. Deºi s-a fãcut din plin. Nu vreau sã vã repet acum, cu douãzeci de salarii ºi aºa mai departe.

Vreau sã þineþi cont, repet, de câteva lucruri extrem de importante. Sã lãsãm Guvernului responsabilitatea sã guverneze aºa cum prevede legea ºi sã-ºi aprobe pentru fiecare regie bugetul de venituri ºi cheltuieli, inclusiv fondul de salarii, în funcþie de parametrii care sunt prevãzuþi în articolul la proiectul de buget. Este responsabilitatea lui directã ºi trebuie sã aveþi convingerea cã nu vor mai exista majorãri de salarii care sã nu fie justificate de creºtere de productivitate a muncii.

Însã dumneavoastrã cereþi dintr-o datã, de mâine, o restricþie deosebit de durã, care nu poate fi aplicatã. Ce sã le spunem celor de la Galaþi mâine? Dacã vã fac o demonstraþie la Galaþi, o sã vedeþi cã Combinatul Galaþi are profit pe total. Iar pierderea este datoratã unor cauze obiective, legate de blocaj financiar mai mare, nu ºi-a plãtit obligaþiile cãtre buget, de 6.000 de miliarde, pentru cã are de încasat 6.500 de miliarde. ªi aºa mai departe. Deci suntem pe un teren viciat ºi dumneavoastrã veþi acum prin legea bugetului din 2001 dintr-o datã, brusc de mâine sã-l curãþãm.

Vreau sã înþelegeþi cã fondul de salarii din bugetul de venituri ºi cheltuieli este, aºa cum a spus doamna deputat Smaranda Dobrescu, pe aceeaºi formulã ºi chiar mai drastic afectat pentru anul 2001, din toate discuþiile care au avut loc la Guvern. Dar toate aceste probleme se discutã regie cu regie, companie naþionalã cu companie naþionalã, în funcþie de specificul de activitãþi, de importanþa ei, de problema pe care o ridicã aceastã societate, de factorul obiectiv sau subiectiv care cauzeazã imposibilitatea plãþii cãtre bugetul de stat al unor datorii. Pãi, altfel, am fi fericiþi, am asigura forma...am fi avut un buget dublu astãzi ºi am fi putut sã asigurãm...sã nu ne mai certãm aici pe fel de fel de amendamente care n-avem sursa financiarã de unde s-o acoperim. În rest, fiecare dintre dumneavoastrã ridicã o problemã corectã. Nouã ne lipsesc banii, nu altceva. Vreau sã înþelegeþi cã fondul de salarii din anul 2000, nu pot mâine sã-i spun, prin acest articol, diminuaþi-l cu 30%.

În fondul de salarii pentru anul 2000, aprobat, dacã vreþi luãm toþi cei 11 ani, sã nu credeþi cã fac referire la trecut, acolo se regãsesc prevederile din contractul colectiv de muncã, inclusiv primele care le ºtim, de Crãciun, de Paºti ºi aºa mai departe. Deci, nu vom asista în anul 2001 la o majorare de fond de salarii decât în funcþie de productivitate, dar nu pot sã-i spun astãzi: ”Vezi cã sãptãmâna viitoare este Paºtele ºi nu mai beneficiezi de prima care ai primit-o timp de 11 ani ºi care ai avut-o în fondul de salarii pe anul trecut!Ò

Nu sunt adeptul plãþii fãrã muncã, vreau sã fie foarte clar, fãrã efect, fãrã calitate, fãrã productivitatea muncii ºi cred cã nimeni dintre noi, dar vreau sã înþelegeþi cã asta este o sarcinã pentru orice echipã guvernamentalã ºi trebuie sã ºi-o ducã la îndeplinire. În acest scop, conform prevederilor Legii finanþelor publice, aprobã fiecare buget de venituri ºi cheltuieli ale fiecãrei societãþi ºi companii naþionale. Dacã nu face aºa nu poate încasa veniturile la

buget care ºi le-a propus. ªi intrã în dificultãþi majore: depãºirea deficitului bugetar, ruperea acordului cu Fondul Monetar ºi de aici decurg multe lucruri în serie.

Singura mea rugãminte este sã lãsãm Guvernul sã judece, aþi auzit ºi declaraþiile primului-ministru în acest sens, nu o datã, ºi sã fiþi convinºi cã aºa se va proceda. Dar nu pot sã pun acum un corset pe o situaþie datã existentã în economie.

Are cuvântul doamna deputat Mona Muscã.

Florin Georgescu

#103430

Nu putem sã îngrãdim printr-o lege în mod administrativ aceste negocieri. Ele se desfãºoarã, este adevãrat, în niºte parametri macroeconomici, care parametri macroeconomici nu-ºi au locul sã fie stabiliþi în mod explicit în legea bugetului, ci ei reprezintã înseºi premisele pe baza cãrora s-a construit acest buget ºi care sunt înscriºi într-o altã lege, ºi o s-o vedeþi dumneavoastrã în curând, vã va veni la aprobare, se referã la Legea privind aprobarea împrumutului _stand-by_ cu Fondul Monetar Internaþional, care are drept anexã un memorandum de politici economice, practic, o particularizare a unei pãrþi, a unei componente a Programului de guvernare. Creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internaþional, ne pun ºi ei aceastã condiþie. O pun însã acolo unde îi este locul, ºi anume în programul economic care stã la baza unui împrumut extern.

Legea bugetului nu este o lege a legilor, sã introducem aici ºi corecturi la legislaþia sponsorizãrii, ºi la legislaþia salarizãrii, ºi la legislaþia negocierii contractelor de muncã. Ea este o lege care emanã pe baza unei legislaþii existente. Deci, veþi gãsi acest subiect, ºi anume al corelãrii mai stricte a salarizãrii cu productivitatea ºi rezultatele muncii, într-o altã lege care va veni la Parlament, ºi anume aceea privind aprobarea Acordului cu Fondul Monetar Internaþional ºi care va prevedea exact aceste chestiuni ºi mecanismele prin care Guvernul, prin hotãrâri de Guvern, prin ordine ale miniºtrilor care au în subordine asemenea societãþi, Fondul Proprietãþii de Stat care gestioneazã aceastã avuþie, încã a statului, sã rezolve aceste chestiuni. Nu rezolvã? Va fi inflaþia mare, vor fi nemulþumiri sociale ºi cei care nu rezolvã vor fi sancþionaþi aºa cum au fost sancþionaþi ºi alþii pânã în prezent. Ãsta este mecanismul democratic ºi nu sã planificãm cum planifica C.S.P.-ul înainte fondul naþional de salarii. Aceasta este o îngheþare a salariilor, este o îngheþare ºi o eliminare a negocierii libere dintre partenerii sociali care, repet, negociazã în limitele unui cadru macroeconomic stabilit.

ªi v-aº mai adresa o întrebare, retoric: de ce sã facem discriminare, stimaþi colegi, care aþi propus acest amendament, între sectorul de stat ºi privat?

Vã spuneam cã bilanþul pe anul 1999 ºi pe semestrul I 2000 ºi anul 2000 în ansamblu, acest bilanþ va arãta lucruri destul de negative la adresa sectorului privat, pe care eu îl simpatizez ºi atât cât am putut în perioada în care am contribuit la anumite decizii în aceastã þarã l-am stimulat, l-am încurajat, dar sectorul privat astãzi contribuie la pierderi ºi la arierate, la plãþile restante de aici, nominalizate în amendament, în aceeaºi proporþie ca ºi statul. Sunteþi de acord cu un amendament de genul: societãþile comerciale, regiile ºi aºa mai departe, cu capital de stat ºi privat sã nu-ºi dea premii, sã nu-ºi majoreze salariile, sã nu ºi le indexeze? Da? Atunci, cred cã mulþi colegi din partidul dumneavoastrã vor avea nemulþumiri în acest domeniu. Eu nu vreau sã vã creez tensiuni în partid. Eu nu fac acest amendament, cã nu mai pot acum datoritã procedurii, dar vreau sã fie mai multã liniºte în partidul respectiv. ( _Vociferãri._ )

Datoritã faptului cã acest lucru referitor la corelarea corectã, repet, din punct de vedere economic, între salarii, sporuri, celelalte venituri ºi rezultatele muncii trebuie sã fie promovate, ea va fi înscrisã în Acordul cu Fondul Monetar Internaþional; este o componentã acolo privind ajustarea structuralã ºi politica veniturilor populaþiei ºi acolo veþi gãsi cu siguranþã, a fost ºi în acordul trecut, care s-a oprit la un moment dat, nu a mai putut sã fie respectat, se gãseºte ºi în proiectul de acord _stand-by,_ pe care domnul ministru ºi guvernatorul Bãncii Naþionale îl negociazã în prezent, aºa încât v-aº ruga sã aveþi înþelegerea ºi sã renunþãm la acest amendament aici, pentru cã-l vom gãsi într-o formã mult extinsã ºi mult concretizatã, aprofundatã în acel acord. Dacã nu ar fi fost acolo, într-adevãr, gãseam o formulare împreunã aici, pentru a opri aceastã hemoragie, uneori imoralã, de bani, de venituri din patrimoniul statului în buzunarele unor conducãtori de unitãþi. Nu este cazul, pentru cã într-o formã mult mai fermã va fi regãsit acest amendament în acel acord care va fi ºi el o lege ºi Guvernul nu va putea sã se eschiveze de la respectarea lui. Aºa încât nu-i duceþi grija Guvernului cã va putea sã facã ce vrea, sã tolereze salarii de miliarde de lei pe an, pentru cã nu ne vor lãsa creditorii internaþionali. ªi acest lucru va fi regãsit în acordul respectiv. Cred cã ºi domnul deputat

Marcu e de acord cu aceastã chestiune ºi va vota în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Marcu Tudor

#114901

Domnule preºedinte, Domnule senator,

## Domnule premier,

Iatã cã aveþi trei funcþii, dupã pãrerea mea deosebit de importante. Vã mulþumesc pentru cã îmi permiteþi sã explic puþin votul pe care l-am dat, în pofida faptului cã m-am bãtut într-un alt sens.

Eu gãsesc ºi acum cã amendamentul domnului Radu Feldman este foarte bine venit; de altfel sunt convins cã toþi cei prezenþi aici în salã cred cã sunt de aceeaºi pãrere.

Problema importantã era cã el, în modul în care fusese formulat, ºi ulterior am vãzut ºi eu, din explicaþiile domnului senator Vãcãroiu ºi ale lui Florin Georgescu, era formulat de aºa naturã încât aducea obstrucþionãri aplicãrii Legii contractului colectiv de muncã ºi, ca atare, i-am propus domnului Radu sã-l împartã în douã, cumva, sã nu obstrucþioneze acest contract, aplicabil în toate întreprinderile din þara aceasta; ºi, pe de altã parte, sã pãstreze esenþa ºi corectitudinea a ceea ce a vrut Domnia sa sã reiasã din acest articol. Din pãcate, nu a mai fost posibil. Mai mult decât atât, era scurt timpul ºi nici nu putea fi formulat, amendamentul era pus aºa cum era, dar am fost asigurat de domnul ministru Tãnãsescu ºi alãturi de Domnia sa ºi de domnul preºedinte al Comisiei de buget, finanþe, domnul ministru Florin Georgescu, de faptul cã aceste greºeli, sã le zic, ulterior descoperite dupã aplicarea Legii contractului colectiv de muncã, vor fi reparate prin noul proiect de Lege al contractului colectiv de muncã pe care Domnia sa îl pregãteºte ºi în care vor fi prevãzute asemenea aberaþii; sã nu se mai întâmple, adicã.

Eu vã rog pe dumneavoastrã, în special pe domnul Radu Feldman Alexandru, ºi mã voi ralia ºi eu în acest sens, sã urmãrim ca domnul ministru Tãnãsescu sã nu uite ce a promis, pentru cã nu este în beneficiul nimãnui. Nimeni dintre noi, atunci când merge în judeþ nu este fericit când i se explicã faptul cã unul are o vilã fãcutã din primele pe care ºi le-a acordat, iar altul este ºomer ºi nu are de mâncare. Cu atât mai mult nu se poate împãca cu ideea P.D.S.R.-ul, care este la guvernare ºi în capul cãruia se sparg toate, deocamdatã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Ioan Oltean

#117473

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 30 alin. 1, în cadrul Comisiilor reunite de administraþie publicã s-a apreciat ca necesar sã se îmbunãtãþeascã acest text, fãrã ca pe fond sã producã mutaþii deosebite, dar textul, aºa cum comisia l-a gândit ºi cum l-a adoptat în unanimitate, vine sã creeze mai multã transparenþã ºi mai mult angajament din partea autoritãþilor locale în repartizarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale.

Vã rog sã observaþi cã, aºa cum a fost formulat textul comisiei, el nu este deloc într-o contradicþie cu prevederile Legii nr. 189, Legii finanþelor publice locale 189/1998, aºa cum motiveazã comisia în raportul întocmit privind amendamentele respinse.

O sã-mi îngãdui, domnilor colegi, sã dau citire textului propus de cãtre Comisia de administraþie publicã. Îl aveþi? Pentru economie, atunci, n-am sã-i mai dau citire acestui text, în schimb am sã dau citire textului prevãzut în Legea nr. 189, pentru a observa cã nu existã nici un fel de contradicþie între aceste douã texte, ci, dimpotrivã, textul propus de cãtre comisie vine sã aducã un plus de informaþii.

Art. 10 alin. 3, la care se face referire în raportul de respingere, spune aºa: ”Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotã de pânã la 25% se alocã bugetului propriu al judeþului, iar diferenþa se repartizeazã pe comune, oraºe ºi municipii, de cãtre consiliul judeþean, prin hotãrâre, dupã consultarea primarilor ºi cu asistenþa tehnicã de specialitate a Direcþiei generale a finanþelor publice ºi controlului financiar de stat, în funcþie de criteriile de repartizare aprobateÒ.

În cadrul comisiei s-a precizat, la sfârºitul textului: în funcþie de capacitatea financiarã a fiecãruia, raportatã la necesarul de cheltuieli. Iatã de ce noi credem cã textul nostru poate fi admis; el, pe fond, nu are contradicþii cu textul iniþiatorului, iar motivaþia pe care comisia ne-a oferit-o nu este de naturã a justifica respingerea acestui text.

Vreau sã vã reamintesc cã textul pe care îl susþin în faþa dumneavoastrã a fost aprobat de cãtre comisiile reunite în unanimitate ºi apreciez cã el poate fi încorporat în textul legii bugetului. De aceea, solicit, stimaþi colegi, sã îl votaþi ºi sã-l acceptaþi în forma pe care comisia l-a propus.

Vã mulþumesc.

Iuliu Pãcurariu

#130803

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Amendamentul de la art. 30 alin. 4 a fost propus de Comisia pentru buget, finanþe, dar personal nu mi-l însuºesc, ca ºi reprezentanþii Partidului Democrat, de altfel. Noi cerem ca acest alin. 4 sã fie, în conþinut, în forma în care a fost prezentat în proiectul de buget, ºi anume cota de 61,5% alocatã din impozitul pe venit municipiului Bucureºti sã fie repartizatã pe sectoare ºi pe Primãria Municipiului Bucureºti de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti.

Motivãm acest lucru pentru cã amendamentul pe care l-a propus Guvernul ºi a fost însuºit de comisie intrã în contradicþie cu legi în vigoare în acest moment. ªi mã refer la Legea nr. 189/1998, Legea finanþelor publice locale, în care se aratã, în art. 8 alin. 3: ”Pentru municipiul Bucureºti, cota se repartizeazã de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti pe bugetele fiecãrui sector, respectiv, bugetul municipiului BucureºtiÒ.

Aceastã prevedere, aºa cum a fost propusã de cãtre Guvern, intrã în contradicþie ºi, dacã vreþi, cu Legea administraþiei publice locale. ªi nu o sã fac referire la legea în vigoare în acest moment, Legea nr. 69, republicatã în 1996, ci am sã mã refer la Legea administraþiei publice locale votatã de Parlamentului României luna trecutã, dar care, în orice moment, este blocatã din punct

de vedere al procesului de promulgare. De ce? Pentru cã se aflã la Curtea Constituþionalã. ªi am sã mã refer la art. 95 din aceastã lege ºi am sã vã cer sã-mi daþi voie sã vã citesc 2 alineate, ºi anume:

Art. 95 alin. c), care spune (e vorba de competenþa consiliilor locale de sectoare): ”Se avizeazã studii, prognoze ºi programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare ºi amenajare a teritoriului ºi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionalã ºi zonalã, în condiþiile legii, pe care le supune spre adoptare Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ.

ªi alin. f): ”Administreazã în condiþiile legii bunurile de proprietate publicã sau privatã ale municipiului de pe raza sectorului, pe baza hotãrârii Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ.

Am citit aceste douã alineate ale art. 95 pentru a arãta cã spiritul Legii administraþiei publice locale, aºa cum a fost ea votatã de Parlamentul României, presupune cã tot ceea ce priveºte alocarea de resurse, de administrarea domeniului public ºi privat ºi, de asemenea, despre dezvoltarea economicã a municipiului Bucureºti se face sub umbrela Consiliului General al Municipiului Bucureºti. Sigur, în lege nu este trecut în mod explicit cine are competenþa de împãrþire a cotei de 62% pe sectoare ºi primãrie, pentru cã aceasta a fost hotãrâtã de Legea nr. 189/1998, care explicit spune cã singura instituþie publicã care este abilitatã sã hotãrascã împãrþirea pe sectoare ºi pe Primãria Municipiului Bucureºti a cotei de 61,5% este Consiliul General al Municipiului Bucureºti.

De fapt, pe fond, problema este cã s-ar putea, printr-o asemenea alocare în procent fix, ca resursele unui sector sã nu corespundã cu realitatea din teren, s-ar putea ca un sector sã aibã nevoie de resurse mai mari ºi altul de resurse mai mici. S-ar putea, de asemenea, ca la un anumit moment o anumitã acþiune de dezvoltare a municipalitãþii, care priveºte viaþa întregului oraº, sã fie limitatã în posibilitãþi de acea alocare de 36,5%.

Mie mi se pare cã nu existã nici o justificare a faptului cã acest buget pe sectoare ºi primãrie sã nu fie hotãrât de Consiliul General al Municipiului Bucureºti, pentru cã cineva trebuie sã aibã privirea de ansamblu a oraºului, trebuie sã fie o strategie pe care sã o accepte toatã lumea. Deci, în consecinþã, vã propun ca alin. 34 sã rãmânã la forma iniþialã din proiectul de lege, care prevede cã împãrþirea cotei de 61,5% sã se facã de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureºti.

Vã mulþumesc.

Birtalan çkos

#140195

## **Domnul Birtalan çkos:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Într-adevãr, istoria art. 30 este destul de lungã ºi interesantã, veþi vedea dumneavoastrã la amendamente respinse un punct unde subsemnatul ºi încã un coleg, domnul Winkler Iuliu, din partea U.D.M.R.-ului, am propus majorarea sumelor destinate administraþiilor locale, de la situaþia actualã, de la 60%, la 65%, respectiv, de la 35% pentru bugetele locale, la 40%. Nu a trecut acest amendament al nostru în aceastã formã, a trecut o altã variantã, ºi anume o sumã mai micã, de 1,5% majorare. Este bine cã a trecut acest lucru ºi vã mulþumesc tuturor celor care aþi votat mai înainte pentru aceastã majorare a cotei destinatã bugetelor locale, inclusiv pentru Bucureºti.

De aici încolo, ce s-a întâmplat cu acest amendament, bineînþeles cã trebuie sã discutãm aici. ªi au dreptul nu numai domnii ºi doamnele deputaþi de la P.D., ci cu toþii sã ºtim ce s-a întâmplat.

Bineînþeles cã aceastã majorare a cotei, pe lângã faptul cã constituie o suplimentare a sursei administraþiilor locale, s-a modificat ºi altceva, ceea ce a susþinut ºi domnul senator Pãcurariu, ºi anume sumele acestea nu se mai reþin în funcþie de sediul agentului economic, ci în funcþie de locul unde se desfãºoarã activitatea.

Acest lucru necesitã o nouã procedurã, doamnelor ºi domnilor deputaþi, inclusiv din partea P.D.-ului sau a oricui, care astãzi nu existã. Deci, trebuie sã optãm, vrem aceastã nouã procedurã, prin care se poate reþine 61,5% pentru administraþiile locale sau nu vrem sã fie o astfel de procedurã? Punctele 5, 6, 7 ºi 8 acest lucru îl prevãd.

Povestea legatã de punctul 4, nou, ºi anume cum se va împãrþi suma de 61,5% pentru Capitala României, pentru Bucureºti, bineînþeles cã este o noutate faþã de situaþia actualã, pentru cã la ora actualã 60% se împarte de cãtre Capitalã, de cãtre Consiliul General al Capitalei, cu alte cuvinte. Noutatea înseamnã 61,5%, o cotã majoratã, ºi modalitatea cum se va împãrþi aceastã cotã, care se reþine altfel decât cum s-a reþinut pânã acum.

Deci acest nou amendament în sensul acesta a venit. ªi bineînþeles cã punctul de vedere al Guvernului conteazã în aceastã privinþã, fiind, pe lângã alte aspecte, o problemã tehnicã de reþinere a acestor sume Ð 61,5%.

Iar în ceea ce priveºte repartizarea pe Capitalã, în sensul Consilul General ºi sectoare, eu personal cred ºi susþin, ca sã rãspund la întrebare, cã este bine sã încercãm ºi sã începem descentralizarea, nu numai în teritoriu, ci sã începem descentralizarea ºi în Capitalã. Mulþumesc.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz

#142856

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din pãcate, nu îi pot mulþumi ºi domnului çkos, pentru cã nu am înþeles dacã a depus sau nu amendamentul, dar ne-a comunicat cã este de acord, atât cu politica Guvernului, cât ºi cu acest sistem de repartizare, lucru care i-a adus aplauzele Majoritãþii ºi îl felicitãm pentru aceasta. De altfel, nu aº vrea sã fac prea mari consideraþii politice la acest amendament, dar se contureazã într-adevãr o coaliþie extrem de interesantã ºi, în orice caz, surprinzãtoare în adoptarea acestui buget.

Aº vrea, însã, domnule preºedinte, sã intru pe fond. Pentru cã, de fapt, am înþeles: Guvernul, legându-se de ocazia cã s-a majorat cota de alocare a autoritãþilor locale, respectiv, judeþene ºi ale municipiului Bucureºti, a spus: ”Aºteptaþi puþin, cã avem ºi noi un amendament, ºi anume descentralizarea bugetului repartizat din aceste venituri, pânã acum, de cãtre Consiliul Municipal!Ò

Sigur cã aceastã descentralizare n-are ca motor sau ca resort decât conformaþia politicã a primãriilor din Bucureºti ºi nimeni nu vrea sã spunã asta, ºi anume un primar din opoziþie, ºi unul destul de cunoscut în România (unii spun chiar periculos de cunoscut ºi simpatizat), ºi o serie de primari de sector, mai puþin cunoscuþi în Bucureºti (dar asta-i situaþia), de la partidul de guvernãmânt. Motiv pentru care, brusc, ne-a lovit descentralizarea.

Aº vrea totuºi sã vã amintesc, stimaþi colegi, cã cea mai mare parte a lucrãrilor importante din Bucureºti, ºi anume: reþele, drumuri, transport în comun, cea mai mare parte a problemelor de curãþenie, tot ce înseamnã sistemul edilitar al oraºului, are un caracter unitar ºi se administreazã, vrând sau nevrând, cu o singurã mânâ de cãtre municipiul Bucureºti. Pentru cã nu se vor putea face canalizarea sectorului 1 ºi canalizarea sectorului 2, care sã nu se întâlneascã de 5 metri peste drum; ºi nici electricitatea nu va funcþiona; ºi nici mãcar liniile de tramvai, sã ºtiþi; ca sã nu mai vorbim de altele, ºi altele, ºi altele, care sunt reþele ºi care trebuie sã funcþioneze în structura unui municipiu.

Cred cã ar fi lucruri importante de fãcut privind descentralizarea, în ceea ce priveºte administrarea ºi, de ce nu, libertatea. O libertate crescutã, sporitã, a fiecãrui sector de a-ºi obþine resurse tipice, pentru probleme absolut tipice ºi foarte bine definite.

Lãsând la o parte cã sunt convins cã ar trebui sã ne gândim sã reorganizãm administrativ Bucureºtiul, ºi nu în sectoare, cum, de fapt, l-am tãiat, nu de acum, dinainte de rãzboi, în niºte felii strict administrative, ci mai degrabã într-un sistem asemãntor arondismentelor, de cartiere care sã aibã probleme asemãnãtoare ºi unitare, spre deosebire de ceea ce astãzi se întâmplã, cã avem sectorul 1, de exemplu, cu tot centrul Capitalei, dar ºi cu Dãmãroaia, Bucureºtii Noi sau ªoseaua Chitilei.

Deci, în legãturã cu aceastã problemã aº vrea sã reflectaþi ºi sã vã gândiþi cã, în nici un caz, procentul stabilit de cãtre Guvern, printr-o, sã-i zic (cum sã-i spun mai frumos, cã ”frauduloasãÒ nu-i potrivit?), intervenþie, stimulând o parte dintre partenerii nedeclaraþi sã-ºi asume aceastã intervenþie, nu încearcã de fapt decât sã stopeze cursa unui om, care, în general, e apreciat ca un om care ºtie ce face, sau mãcar sã balanseze în favoarea primarilor de sector, care sunt ai partidului de guvernãmânt. Sincer sã fiu, domnule preºedinte, cred cã bucureºtenii nu meritã un asemenea tratament, chiar dacã noi încã n-am înþeles cã în politicã nu încercãm sã-i luãm scara altuia, ca sã nu poatã sã vopseascã acoperiºul, ci sã ne construim ºi noi o scarã.

Vã mulþumesc mult. ( _Aplauze din partea stângã a sãlii._ )

Octav Cozmâncã

#162073

## **Domnul Octav Cozmâncã:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea, în primul rând, sã precizez în faþa Parlamentului cã regulamentul a fost respectat pe deplin.

Domnul deputat Birtalan a expus clar cine a prezentat acest amendament în cadrul comisiilor reunite de buget, finanþe ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor ºi faptul cã reprezentanþii Guvernului, în persoana ministrului finanþelor ºi a mea, doar am susþinut ºi am fost de acord

cu acest amendament, aºa cum am fost de acord, de fapt, ºi cu alte peste 40 de amendamente care s-au fãcut ºi pe care noi ni le-am însuºit. Deci, este o chestiune foarte clarã, foarte precisã, ºi cred cã nu trebuie restãlmãcitã. Ce am fãcut noi? Am acordat asistenþa tehnicã, am precizat, am fãcut calcule, cât anume trebuie repartizat, din 61,5% care revine Capitalei, pe sectoare, la nivelul municipiului, Capitalei, ºi cât anume pentru fondul de echilibrare a bugetelor sectoarelor. Deci, asta am fãcut noi, ºi nimic mai mult! Nu am avut nici un drept de iniþiativã. ªtim ºi noi regulamentul la fel de bine ca ºi dumneavoastrã. Deci, s-a procedat de cãtre Comisiile de buget, finanþe, dupã pãrerea mea, în deplinã legalitate, respectând Regulamentul ºedinþelor comune.

În al doilea rând, acest alineat, 4, este necesar, întrucât ºi Capitala trebuie sã aibã 61,5%, la fel ca ºi judeþele, ºi 38,5% la bugetul de stat. Deci este absolut necesar ºi acest alineat. Sigur cã intervine teza a II-a din acest alineat, ºi anume cum se împart aceste sume la nivelul Capitalei. Evident cã noi am fãcut o analizã foarte seriosã pe marginea proiectului de buget al Capitalei ºi am ajuns la câteva concluzii foarte interesante pe care doresc sã le prezint în faþa dumneavoastrã.

Sigur cã în continuare municipiul Bucureºti rãmâne ca entitate cu 36,5%, având de gestionat problemele mari ale municipiului Bucureºti ºi, pe bunã dreptate, domnul Duvãz a explicat aici cã sunt câteva domenii în care, evident, aceste lucruri nu pot fi descentralizate, nu pot fi trecute la sectoare nici azi, nici mâine, poate nici peste 5 ani, dar sunt ºi alte domenii care pot ºi trebuie sã fie trecute la sectoare, dacã dorim sã respectãm acest principiu elementar al descentralizãrii, care este însuºit, recunoscut de toþi, clamat, declarat. Ne socotim democraþi europeni, dar, când este sã aplicãm, numai la Capitalã nu se poate! Or, mie mi se pare cã nu trebuie sã politizãm aceastã chestiune la nesfârºit, indiferent cine era primar la Capitalã. Vã readuc aminte, stimaþi colegi, cã în oferta electoralã a candidatului P.D.S.R. la Primãria Capitalei erau douã lucruri de fond: 1) Legea de organizare a capitalei, 2) descentralizarea activitãþilor de la nivelul Primãriei Capitalei la nivelul sectoarelor. Sunt lucruri pe care nu le-am inventat în raport cu o anume persoanã ºi ele se regãsesc în documentele elaborate înainte de campania electoralã.

Vreau sã precizez cã la Capitalã rãmân sumele cele mai importante. Dintr-un proiect de 10.500 de miliarde, la nivelul municipiului Bucureºti rãmân 7.000 de miliarde, ºi doar 3.600 de miliarde rãmân la nivelul sectoarelor în aceastã concepþie, în aceastã împãrþire. Ce presupune acest lucru? La Capitalã rãmân lucruri legate de cheltuieli de capital pentru transportul în comun, cheltuieli de capital pentru energia termicã, rãmân subvenþiile pentru energia termicã, care însumeazã 1.200 de miliarde, rãmân subvenþiile pentru transportul în comun, care însumeazã 2.000 de miliarde. Rãmân sume imense: 2/3 din buget rãmân la Capitalã. Sigur, 18% se vor împãrþi pe sectoare de cãtre Consiliul General al Capitalei. Unde ºi pentru ce vor merge aceste sume? Cheltuieli materiale pentru învãþãmânt, cheltuieli de capital pentru învãþãmânt, cheltuieli de capital pentru culturã, asistenþã socialã, administrarea strãzilor, administrarea parcurilor, administrarea fondului imobiliar. ªi cam acestea sunt lucrurile de anvergurã care se descentralizeazã la nivelul sectoarelor. Este prea mult lucrul acesta? Mie mi se pare cã este foarte puþin, dar trebuie sã þinem seama de niºte realitãþi ale Capitalei, care are un anumit specific, ºi nu putem trata Capitala precum un alt municipiu, dupã cum nici nu putem avea pretenþia, aºa cum, din pãcate, s-a mai propus, ca unele sectoare sã devinã municipii. Nu putem crea municipii în cadrul municipiului sau stat în stat.

De aceea, eu cred cã este pe deplin judicioasã o asemenea propunere ºi vreau sã precizez cã acest alineat are ºi suport pe deplin legal, ºi vreau sã enunþ trei legi: în primul rând, este vorba de Legea administraþiei publice locale în vigoare, nr. 69, ºi vã reamintesc, stimaþi colegi de la P.D., cã în art. 75 se spune: ”Sectoarele din municipiu se organizeazã ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuiaÒ, art. 77 alin. 1 spune: ”Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti funcþioneazã în condiþiile prevãzute de prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor ºi exercitã atribuþiile prevãzute pentru acesteaÒ; deci este suport legal pe o lege organicã; 2) noua Lege a administraþiei publice locale, care a fost aprobatã de Parlament, inclusiv de cãtre reprezentanþii P.D.-ului. La art. 95 alin. 2, pe care a omis sã-l prezinte domnul senator, se spune clar ce atribuþii are consiliul local de sector: ”...aprobã bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite ºi modul de utilizare a rezervei bugetare, aprobã contul de încheiere a exerciþiului bugetar, stabileºte impozite ºi taxe locale, precum ºi taxe speciale, în condiþiile legiiÒ.

În al treilea rând, s-a evocat aici de cãtre domnul Birtalan, ºi pe bunã dreptate, Legea nr. 213 privind proprietatea publicã. Este clar cã în concepþia legiuitorului proprietatea publicã ºi împãrþirea ei Ð publicã ºi privatã Ð þine ºi aparþine sectoarelor, comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor. Deci, un al treilea argument: este o lege organicã.

ªi, în al patrulea rând, am votat ºi Legea privind organizarea serviciilor publice de gospodãrire comunalã ºi acolo sunt precizate foarte clar atribuþiunile sectoarelor în materie de gospodãrire comunalã. Deci, ºi din acest punct de vedere lucrurile sunt foate clare ºi cred cã nu este necesar sã insist.

Vreau sã mai adaug un element, ºi anume cã la dispoziþia Consiliului General al Capitalei rãmân 7% pentru echilibrarea bugetelor locale, ºi vreau sã dau ºi rãspuns la o întrebare care s-a ridicat: Consiliul General al Capitalei are posibilitatea sã realizeze echilibrarea pentru sectoare, aºa cum o fac ºi judeþele pentru comune, oraºe ºi municipii.

Deci, în consecinþã, susþin acest amendament propus în cadrul Comisiilor reunite de buget, finanþe de cãtre domnul deputat Birtalan, ºi noi, Guvernul, am fost de acord ºi, evident, susþinem acest lucru, fiindcã este pentru prima datã în 11 ani când facem un pas mic în ceea ce priveºte descentralizarea nu numai administrativã, dar ºi financiarã în municipiul Bucureºti.

Ioan Oltean

#195023

...pentru cã am serioase îndoieli cã dumneavoastrã, stimate coleg, mã înþelegeþi repede, am serioase îndoieli, însã nu doresc sã dialoghez cu sala, domnule preºedinte, ci doar sã-mi expun punctul de vedere.

Am susþinut în amendamentul pe care l-am propus Comisiei de buget, finanþe, eliminarea art. 34, domnule preºedinte ºi stimate colege, pentru cã, în opinia mea, acest articol vine într-o contradicþie flagrantã ºi cu normele constituþionale, întâlnite la art. 119, unde se spune cã administraþia publicã din unitãþile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale ºi pe cel al descentralizãrii serviciilor publice, dar, în acelaºi timp, vin în contradicþie ºi cu prevederile Legii 69/Õ91, atât cea în vigoare în acest moment, cât ºi cea care se aflã într-o analizã la Curtea Constituþionalã. În art. 38 din lege, în art. 104 din Legea 69, nou, recent adoptatã, se precizeazã cã numãrul de personal al autoritãþilor locale se aprobã de cãtre consiliul local, la propunerea primarului, sau de cãtre consiliul judeþean, la propunerea preºedintelui consiliului judeþean. Or, prin art. 34 se intervine ºi se limiteazã numãrul maxim de posturi, ceea ce mi se pare o imixtiune gravã în treburile interne, dacã vreþi, ale autoritãþilor publice locale. O asemenea mãsurã, domnule preºedinte, nu este în interesul consolidãrii puterii locale, în interesul consolidãrii principiului de descentralizare, despre care se fãcea atâta caz acum 30 de minute, ci este o mãsurã care vine sã consolideze, dacã vreþi, puterea politicã actualã.

Iatã de ce cred cã o asemenea mãsurã nu poate fi inclusã în corpul Legii bugetului de stat ºi de aceea solicit, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, ca ea sã fie eliminatã, cu atât mai mult cu cât, dacã observaþi, chiar în corpul aceluiaºi articol existã o contradicþie între alin. 1 ºi alin. 4; în alin. 1 se limiteazã numãrul de personal, iar în alin. 4 se spune cã acesta va fi în funcþie de veniturile proprii pe care le realizeazã fiecare consiliu local.

Eu cred, stimaþi colegi, cã eliminarea acestui articol nu ar face decât sã fie un semn, evident, cã dorim o descentralizare a serviciilor publice ºi a autonomiei locale, una care este în interesul autoritãþilor locale. Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#200590

## Domnilor colegi,

Eu nu cred cã se amputeazã din funcþionarea principiului democratic al descentralizãrii puterii administrative la nivel local, atâta timp cât avem o seamã de obiective macroeconomice cum ar fi cel al reducerii inflaþiei, inclusiv pe seama încadrãrii într-un anumit deficit al bugetului general consolidat, care înseamnã disciplinã financiarã, rigoare ºi autonomie, descentralizare ºi orice alte atribute democratice pe care le dorim cu toþii, în limitele unui anumit buget, central ºi local. Deci, acolo, în anexa respectivã ºi în textul legii nu se spune de la centru câte persoane, în mod specific, sã aibã fiecare structurã, dar se dau niºte limite orientative pornite din fundamentarea pe baza unor criterii obiective, economice, sociale, demografice care sã evite situaþiile constatate, inclusiv de organele Curþii de Conturi, care este o altã instituþie democraticã care verificã ºi informeazã Parlamentul ºi ar fi bine, domnilor colegi, inclusiv de la P.D., care aþi propus aceste lucruri, sã vedeþi constatãrile Curþii de Conturi în ceea ce priveºte ilegalitãþile ºi ineficienþa utilizãrii fondurilor la nivel local; deci, pe acest fond s-au stabilit anumite limite, marje în care sã se poatã, într-adevãr, manifesta autonomia localã, descentralizarea cu care ºi noi suntem de acord ºi pe care le-am promovat, dar în limita unor anumite resurse financiare de care dispunem.

S-au constatat numeroase cazuri în care aparatele de lucru ale organelor locale depãºeau numãrul de salariaþi din ministere, din organisme centrale. Atâta timp cât avem un buget de austeritate impus de resursele limitate de care dispunem, austeritatea trebuie sã fie coborâtã, descentralizatã la nivelul tuturor organismelor finanþate din banii publici. Deci, dumneavoastrã vreþi sã descentralizãm numai decizia, dar austeritatea nu vreþi sã o descentra- lizãm ºi pe ea? Am descentralizat austeritatea, asta am fãcut, domnule deputat, aici! Am descentralizat ºi decizia, dar ºi austeritatea. În aceste condiþii, v-aº ruga sã înþelegeþi oportunitatea acestei decizii ºi faptul cã, iatã, Guvernul, în mod democratic, intervine acolo unde poate.

Se spunea mai devreme, se susþinea un amendament în care se dorea sã plafonãm ºi sã îngheþãm salariile în societãþile comerciale ºi regiile autonome, ceea ce intra în contradicþie cu un cadru juridic existent, legat de negocierea salariilor, de contractul colectiv de muncã º.a.m.d.

Acuma, Guvernul intervine ºi poate sã intervinã acolo unde este vorba de bani publici, pentru cã bugetul are ºi prevederi legate de fondurile speciale, are ºi prevederi legate de bugetele locale; deci Parlamentul poate sã ia o decizie în deplinã legalitate ºi constituþionalitate legat de folosirea fondurilor publice, iar banii de la bugetele locale sunt bani publici.

## ªi o ultimã menþiune.

La sfârºitul anului 2000, la nivelul bugetelor locale, judeþene, municipale, orãºeneºti ºi comunale, existau datorii neachitate în valoare de peste 2.500 de miliarde, inclusiv datoritã faptului cã existau aparate de lucru, în multe cazuri, supradimensionate, dar ºi pe fondul lipsei de alocaþii bugetare proprii ºi prin transfer de la bugetul central, aºa încât mai multã rigoare ºi mai multã economicitate nu stricã, repet, în domeniul gestionãrii banilor publici.

Noi susþinem aceastã formulare din lege ºi nu suntem de acord cu amendamentul respectiv, pentru cã sigur este consonant cu descentralizarea administrativã din punct de vedere al deciziei, dar este contradictoriu cu descentralizarea ºi a celeilalte pãrþi a laturii democratice, ºi anume descentralizarea austeritãþii. Când este austeritate, ea trebuie sã fie suportatã ºi resimþitã de la nivelul cel mai înalt ºi pânã la nivelurile cele mai de jos ale structurilor administraþiei centrale ºi locale.

Vã mulþumesc.

Antonie Iorgovan

#204506

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege,

## Stimaþi colegi parlamentari,

Desigur cã asistãm la ceea ce se cheamã un exerciþiu de democraþie. Este evident pentru ce anume colegii noºtri, simpaticii, de altfel, noºtri colegi de la partidele care au intrat în istorie prin ceea ce au guvernat vin cu tot felul de incidente aici. Dar, dacã tot vin cu incidente ºi vor sã ne dea lecþii, daþi-mi voie, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, ca unii care mai citim câte ceva ºi ne strãduim sã înþelegem ceea ce citim, sã reþinem atenþia asupra a ceea ce înseamnã filosofia Constituþiei, pentru cã nu este greu sã faci o constituþie, apropo de acel Hammurabi al României care vrea sã facã una nouã, ci greu este sã ai o filosofie despre o constituþie, iar aici trebuie sã lãmurim câteva lucruri cardinale, ºi cred, o datã pentru totdeauna. Ce înseamnã autonomia localã, dar exact la articol, ºi ce înseamnã, pânã la urmã, autonomia bugetarã?

Deci, aici s-a insistat foarte mult cã dacã, vezi Doamne, noi nu am accepta amendamentul care s-a propus, am încãlca principii de ordin constituþional ºi s-a ºi

menþionat deja cã aceastã lege, dupã ce va fi adoptatã va fi atacatã la Curtea Constituþionalã. Mi-aº îngãdui cu tot respectul faþã de colegii care au vorbit ºi ºtiu cã unii dintre ei sunt ºcoliþi ºi prin Franþa, la celebra ºcoalã care se cheamã ”LÕƒcole Nationale dÕAdministrationÒ, sã facã efortul de a interpreta ca lumea textele Constituþiei.

Eu nu vreau sã intru în detalii, doresc doar sã subliniez urmãtorul lucru: cã nu este legatã autonomia localã, principiul autonomiei locale de ceea ce înseamnã obligaþia Parlamentului de a adopta pentru autoritãþile locale bugetul.

Potrivit textului din Constituþie, ºi este vorba de art. 137, ceea ce face Parlamentul este sã adopte douã lucruri: adoptã bugetul de stat, ºi nu bugetul local, ºi mai adoptã bugetul cu privire la asigurãrile sociale. Tot un text din Constituþie, este vorba de alin. 4 al art. 137: ”Bugetele locale se elaboreazã, se aprobã ºi se executã în condiþiile legiiÒ. Când vom avea principii în Constituþie care sã oblige Parlamentul sã adopte ºi bugetele locale, þinându-se seama de principiul autonomiei locale, atunci asemenea observaþii vor fi întemeiate. Atâta vreme cât Parlamentul este chemat sã adopte bugetul de stat, al statului român, care stat român nu este un stat federal, ci este un stat unitar. În teritoriu nu facem pânã la urmã structuri statale, ci în teritoriu administrãm. Cum se administreazã în teritoriu, cât este de mare autonomia localã? Atât cât doreºte Parlamentul þãrii prin bugetul naþional. Vã mulþumesc.

Octav Cozmâncã

#207256

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Noi susþinem acest alineat propus de Comisiile de buget, finanþe. Evident, el a fost modificat la comisii ºi noi am fost de acord, s-a înlocuit din ”veniturile proprii ale bugetelor localeÒ, ºi anume rãmânând formularea ”veniturile bugetelor localeÒ, în acest fel asigurând, realmente, finanþarea tuturor consiliilor locale, întrucât, lãsând formularea ”numai din bugetele propriiÒ, unele comune erau într-o situaþie extrem de delicatã.

Vreau sã adaug ºi sã îi asigur pe domnii parlamentari din partea Partidului Democrat cã nu numai cã vrem ºi credem în descentralizare, dar noi, spre deosebire de ce s-a fãcut în ultimii 4 ani, ºi facem descentralizare ºi faptele cred cã sunt evidente pentru orice om de bunã-credinþã; inclusiv prin acest buget se vede foarte clar, se constatã de cine doreºte ºi doreºte sã analizeze în mod serios, temeinic propunerile pe care le face Guvernul cã venim, într-adevãr, cu lucruri foarte serioase ºi clare în sensul descentralizãrii reale ºi nu declarative.

În al doilea rând, doresc sã subliniez faptul cã **nu se încalcã sub nici o formã autonomia localã.** S-a explicat aici foarte clar ce înseamnã autonomie administrativã, ce înseamnã autonomie financiarã, bugetarã ºi cã aceste noþiuni trebuie înþelese, sigur, în strictã concordanþã cu prevederile legale.

Dupã cum cunoaºteþi, în bugetul de stat sunt normate toate cheltuielile ºi numãrul de personal la toþi ordonatorii principali de credite, începând de la Parlament, ministere, Guvern º.a.m.d. Este normal ºi firesc, cu respectarea autonomiei locale, sã se stabileascã un numãr maxim ºi, repet, **maxim,** de personal, pe care-l pot avea autoritãþile publice locale. Nu am stabilit numãrul exact. Atunci, întradevãr, era evident o încãlcare a autonomiei locale, nu aproba consiliul local respectiv sau consiliul judeþean.

În textul legii se spune clar: ”Consiliul local sau consiliul judeþean aprobã numãrul maximum de personal în limita acestei cifre maxime care este prevãzutã în proiectul de legeÒ. În susþinerea acestei teze vreau sã adaug ºi urmãtorul element: în Legea administraþiei publice locale avem numãrul de consilieri raportat la numãrul de populaþie. Mergând pe principiul simetriei, era normal ca ºi în ceea ce priveºte numãrul de personal sã ne raportãm, din aparatul propriu al consiliilor judeþene sau locale, totuºi la un criteriu care este obiectiv, nu poate fi contestat de nimeni, la numãrul populaþiei din judeþul sau localitatea respectivã.

Cred cã în acest fel procedãm la a economisi banul public, la a-l cheltui cu eficienþã în fiecare localitate din þarã ºi a direcþiona banii spre lucrurile sociale, spre lucrurile care sunt absolut necesare, ºi le cunoaºteþi foarte bine în fiecare localitate, ºi nu numai sau în primul rând sau în mod expres numai pentru plata salariilor aparatului din cadrul consiliilor locale ºi judeþene.

De asemenea, vreau sã mai adaug ºi un alt element, ºi anume cã foarte multe persoane care în momentul de faþã sunt încadrate în cadrul consiliilor, în aparatul de specialitate al consiliilor locale sau judeþene, urmeazã sã treacã în serviciile publice de gospodãrire comunalã; ºi este normal ºi firesc, servicii care, evident, se autofinanþeazã, în unele cazuri cu completãri de la buget.

În consecinþã, susþinem acest alineat al Comisiilor pentru buget, finanþe.

Mulþumesc.

Birtalan çkos

#214158

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 34, subsemnatul ºi domnul deputat Winkler am propus eliminarea alin. 1 ºi 4. De ce? Aºa cum s-a motivat aici, pe de o parte, principiul autonomiei locale, cred cã ºi la art. 30 ºi la art. 34 trebuie sã fie respectat. Noi l-am respectat ºi la 30 ºi vom respecta ºi la 34.

Credem cã cele douã principii care se încearcã sã fie împãcate în acest articol, ºi anume principiul descentra- lizãrii ºi principiul utilizãrii eficiente a banului public, se pot realiza. Cum se poate realiza? Dacã rãmânem numai la alin. 4, eventual, din acest articol, în rest, intervenþia administrativã în ceea ce priveºte limitarea maximã ºi, din pãcate, nu orientativã, a numãrului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale, înseamnã limitarea principiului descentralizãrii ºi al autonomiei locale.

Credem, într-adevãr, cã în scopul utilizãrii eficiente a banului public se impune ceea ce se prevede în varianta iniþialã la alin. 4, ºi anume: stabilirea numãrului de posturi se va face în condiþiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice ºi încadrãrii cheltuielilor de personal în veniturile proprii. Într-adevãr, în aceasta trebuie sã se încadreze. Aceasta înseamnã sã stimulezi administraþia localã, ori în mod direct, ori în mod indirect sã se încadreze în bugetul propriu ºi nu în banul public care se primeºte prin reechilibrare sau prin alte destinaþii.

În finalul acestei susþineri, aº vrea sã vã reamintesc cã administraþiile locale au primit noi sarcini date de noi, de Parlamentul României, ºi anume pe linia protecþiei sociale au obligaþia sã încadreze asistenþi sociali, iar pe linia sprijinirii personalului ºi persoanelor cu handicap pot sã încadreze însoþitor ca angajat ai consiliilor locale; toate acestea necesitã noi locuri, noi posturi în aparatul propriu al administraþiei locale.

Noi credem cã se poate gãsi o soluþie echitabilã, o soluþie fireascã în ceea ce priveºte controlul asupra utilizãrii banului public, iar în ceea ce priveºte principiul autonomiei locale, cred cã nu putem sã susþinem limitarea posturilor din cadrul administraþiei locale. Vã mulþumesc.

Cristian Sorin Dumitrescu

#216518

## Domnule preºedinte,

Dacã argumentaþia unui domn senator care a vorbit despre Constituþie se fãcea la art. 30 sau înaintea votãrii art. 30, sunt convins cã P.D.S.R.-ul nu-l mai vota în forma propusã de iniþiator.

Aº vrea, de asemenea, sã vã spun un lucru foarte clar: aceastã Constituþie a fost adoptatã înainte ca sã fie adoptatã Legea finanþelor publice locale, unde existã o singurã normã imperativã cu privire la plafonarea acestor cheltuieli sau, dacã vreþi, a taxelor ºi impozitelor locale, pentru cã aºa a vrut legiuitorul. O altã normã de interpretare a acestei mãsuri pe care legiuitorul, ºi în orice legislaþie o prevede tocmai pentru ca sã nu se realizeze în finanþele locale o bulversare, este o interpretare extensivã care excede asupra principiilor fundamentale cu privire atât la principiile fundamentale ale bugetului, cât ºi la principiile cu privire la descentralizarea administrativã.

Domnule preºedinte Florin Georgescu,

Dumneavoastrã spuneaþi despre un principiu Ñ de care nu am auzit, dar putem sã-l interpretãm ca fiind o nuanþare politicã Ñ al descentralizãrii austeritãþii.

Aceastã mãsurã poate fi luatã Ð ºi probabil cã a fost luatã de cãtre Guvern Ð în ceea ce priveºte administraþia centralã, pentru cã aveþi responsabilitatea acestui Guvern,

acest Guvern reprezintã o emanaþie a unui vot ºi se aflã susþinut în Parlament.

În ceea ce priveºte însã decizia consiliilor locale, care au fost alese în alte condiþii ºi care în multe locuri sunt de altã culoare ºi deci nu se subordoneazã din punct de vedere politic unei decizii centrale, nu mai aveþi dreptate.

Eu cred, în continuare, cã orice interpretare s-ar da acestei mãsuri care o impuneþi prin bugetul respectiv, este una de naturã politicã. Iar eu, dacã aº fi un om politic aparþinând partidului dumneavoastrã, aº spune în felul urmãtor: deoarece dumneavoastrã aþi constatat Ð ºi pe bunã dreptate, eu nu plec de la ideea cã nu existã, într-adevãr, în finanþele locale ºi în ceea ce priveºte personalul angajat acolo anumite disfuncþii. Dar plec de la ideea cã aceastã mãsurã se poate lua pe naturã politicã. Dumneavoastrã deþineþi un numãr extrem de important de preºedinþii ale consiliilor judeþene, numãr de primãrii, recomandaþi oamenilor politici, recomandaþi administratorilor sã facã disciplina necesarã în gestionarea resurselor financiare. ªi acest lucru puteþi sã-l faceþi, acest lucru este un principiu politic, ºi nu este unul bugetar. ªi, în felul acesta, puteþi atinge acest obiectiv. Dar prin impunerea in economia bugetului a unei astfel de mãsuri restrictive nu faceþi altceva decât sã realizaþi o intervenþie pe care puteþi s-o faceþi în administraþia centralã, aºa cum foarte bine aþi fãcut, de reducere cu 30% a numãrului de personal Ð este o mãsurã antiinflaþionistã. Acest lucru, însã, nu puteþi sã-l faceþi prin astfel de pârghii, care sunt pârghii bugetare, pentru cã intraþi in totalã contradicþie cu principiile fundamentale cu privire la administraþia localã. Vã mulþumesc.

Viorel-Gheorghe Coifan

#232143

## Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Vãd cã astãzi, sau constat cu bucurie, sub aceastã cupolã bântuie duhul descentralizãrii. Cel puþin aºa s-a declarat pânã acum.

În spiritul acestei descentralizãri ºi în dorinþa de a împãca principiul folosirii economice a resurselor cu principiul mult mai puternic al descentralizãrii, vã propun amendamentul de la nr. 2 la art. 34 ºi care se referã la orientarea numãrului de posturi în valorile pe care Guvernul le-a propus.

Noi nu putem sã impunem o limitã maximã la ora actualã, din câteva motive. Unele au fost exprimate aici foarte pertinent. Eu aº vrea doar sã spun cã, de princi-

piu, se încalcã atât art. 10 din Legea administraþiei publice locale adoptatã în 13 martie a.c. ºi care este inspirat generos din Carta Europeanã a Autonomiei Locale, dar se încalcã ºi principiul conexitãþii, care spune aºa: la transfer de competenþe, transfer de mijloace financiare pentru susþinerea acestor competenþe. ªi este clar ca ºi lumina ochilor cã este nevoie ºi de personal care sã exercite aceste competenþe.

S-a spus foarte bine de cãtre domnul deputat çkos Birtalan cã noi am votat între timp o serie de acte normative Ð mã refer la Legea nr. 5, Legea protecþiei atmosferei, Ordonanþa nr. 292 din decembrie anul trecut etc. Ð care transferã competenþe masiv, ºi este bine acest lucru, cãtre autoritãþile publice locale.

Nu amintesc handicapaþii, nu amintesc protecþia copilului, ci amintesc noile servicii comunitare care vor fiinþa lângã consiliile locale ºi judeþene.

Pe de altã parte, doresc sã vã atrag atenþia cã atât art. 38 lit. d) ºi e), cât ºi 104 lit. b) din Legea administraþiei publice locale dau dreptul consiliilor locale ºi judeþene sã voteze atât bugetul propriu, cât ºi organigrama ºi numãrul de personal.

S-a spus aici de economisirea banului public. Dar noi trebuie sã învãþãm cã ”descentralizareÒ înseamnã ban public local, ban public judeþean ºi ban public naþional. Banul public local ºi banul public judeþean este gestionat de autoritãþile administraþiei publice locale ºi judeþene alese în mod direct, universal ºi secret.

Vã dau un exemplu. Municipiul Timiºoara anul trecut a avut venituri proprii Ð proprii, _nota bene_ Ð de 560 de miliarde de lei. Din aceºti 560 de miliarde de lei, 20 de miliarde, mai puþin de 4%, au fost folosite pentru plata salariilor personalului de execuþie. Cine sunt aceºtia? Este suficient sã spun cã, datoritã descentralizãrii sistemului de colectare a taxelor ºi impozitelor, 80 de angajaþi sunt utilizaþi la primãrie numai pentru acest tip de activitãþi. ªi pot sã dau ºi alte exemple.

Prin urmare, v-aº ruga sã reflectaþi la aceastã soluþie de compromis, în care limita superioarã este consideratã orientativã, pentru cã noi pornim de la un principiu pãgubos, ºi anume cã aceste consilii locale ºi judeþene, de multe ori confundate cu primarul, îºi fac de cap ºi iau în derâdere banul public.

Vreau doar sã aduc aminte cã, atât în consiliul local, cât ºi în consiliul judeþean, existã membri ai tuturor partidelor politice care joacã un rol pe eºichier.

Prin urmare, nimic nu-i împiedicã pe reprezentanþii partidului de guvernãmânt sã voteze împotriva unui buget care este supradimensionat sau împotriva unei organigrame care este supradimensionatã. Dar, acolo trebuie sã-ºi exercite acest drept alesul local.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi revin.

Mircea Ifrim

#243720

Domnule preºedinte,

Voi încerca sã fiu cât mai scurt.

Vreau sã vã spun urmãtorul lucru: cã din suma existentã în acest an, 2.554 reprezintã rambursãri de credite externe, iar aproape peste 3.000 reprezintã fondul care s-a acordat în anul trecut Secretariatului de Stat pentru Handicapaþi, trecut acum la Ministerul Sãnãtãþii.

În aceste condiþii, nu cerem bani în plus, dar cerem niºte schimbãri legislative. De ce schimbãri legislative? Pentru cã suntem þara care acordã cel mai mic procent din p.i.b., chiar 4,1 e mai puþin faþã de 4,6 în Bulgaria, care cheltuim 56 de dolari pe sãnãtatea unui om pe an, în timp ce alte þãri, precum Ungaria, cheltuiesc 290 de dolari, ºi pentru cã am ajuns prima þarã ca ºi morbiditate în tuberculozã, ca morbiditate generalã ºi mortalitate. Închei aici ºi atunci dorim urmãtorul lucru: comisia s-a gândit la soluþii care nu afecteazã cu absolut nimicÉ Casa de Asigurãri de Sãnãtate are depuºi banii la Trezoreria Statului. Incontestabil, este o altã problemã, casa trebuie sã fie autonomã, aºa cum este în toate þãrile din Uniunea Europeanã. Ei bine, pentru disponibilitãþile casei se acordã o dobândã de 10%, ceea ce este total necorespunzãtor. Prin amendamentul propus, propunem ca aceste disponibilitãþi sã fie la rata de dobândã pe care o acordã Banca Naþionalã, ceea ce ar ajunge la 25%. În ce priveºte depozitele, care au aceeaºi soartã, de 10%, propunem sã fie la taxa de scont de 35%. Vreau sã vã spun cã la sfârºitul anului 2000 au rãmas excedent în Trezoreria Statului 1.200, la care se adaugã disponibilitãþile de 4.700, ceea ce înseamnã 5.900. Estimaþi ce pierderi a suferit sistemul de sãnãtate. Dacã adãugaþi la aceasta ºi desfiinþarea fondului special, fond special în care anul trecut sãnãtatea a pierdut 400 de miliarde, neputând sã fie cheltuite, realizaþi acest lucru.

Vreau sã vã spun, construcþia bugetului este fãcutã în diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli cu un excedent la venituri. La sãnãtate nu existã venituri. Acestea sunt argumentele, domnule deputat, pentru ca ...

Nini Sãpunaru

#250923

Un moment, dar asta nu înseamnãÉ, în acele þãri nu este inflaþia care este în România, ºi nu am solicitat la alte fonduri, decât la aceste fonduri sã emitem titluri de stat sau obligaþiuni. Atât ºi nimic mai mult!

Pentru cã astãzi plãtim o sumã ºi când vine rândul nostru sau al celui care a plãtit sã-ºi facã un control medical sau sã aibã o reþetã compensatã nu are de unde sã o ia, pentru cã nu mai sunt bani.

Încã o datã, am propus amendamente de bun-simþ, nu am spus cã aceste fonduri sunt gestionate doar de casele de sãnãtate. Nu am spus sã nu fie excedent sau rezervã, care s-a creat în fiecare an. Am spus doar cã sumele care sunt depuse acolo sub formã de excedent sau fond de rezervã care, vedeþi, doamna ministru spune cã e foarte puþin, nu este.

Domnule, dacã nu este, hai sã-i bonificãm dobândã!

De ce nu acceptaþi la ceva ce nu este, care spuneþi dumneavoastrã cã nu aveþi, deci nu existã fond excedent ºi rezervã. Articolul nostru spune în felul urmãtor: ”Disponibilitãþile în lei ale Fondului pentru asigurãri sociale de sãnãtate aflate în conturile Trezoreriei Statului, sub formã de fond de rezervã ºi excedent, sunt ºi rãmân la dispoziþia Caselor de Asigurãri de Sãnãtate. Acestea au dreptul sã solicite Trezoreriei Statului plasamentul disponibilitãþilor respective în certificate de trezorerie ºi titlu de stat cu dobânda pieþei.

Dobânzile încasate, mai puþin un comision de 10% acordat Trezoreiei Statului pentru operaþiunile efectuate, vor fi utilizate pentru compensarea de medicamente, materiale sanitare ºi reactivi, pentru serviciile medicale acordate categoriilor de populaþie defavorizate, conform prevederilor în vigoare, ºi pentru achiziþionarea de aparaturã de înaltã performanþã, în vederea creºterii calitãþii actului medicalÒ.

Nu am spus cã nu pot sã constituie fond de rezervã ºi excedent, care este o sursã de acoperire a deficitului. Luaþi de aici ºi nu mai luaþi de la populaþie, domnilor! Dar, daþi dobândã la aceºti bani! ªtim treaba asta, ºtim cum s-a fãcut, ºtim cum a fost în guvernarea precedentã, vã rugãm sã avem grijã de banii acestor oameni!

Doamna ministru a spus cã nu au fond de rezervã ºi excedent în acest an. Deci înseamnã cã nu e mare deranj dacã dãm titlul de stat ºi obligaþiuni la ceva ce nu existã.

Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#255748

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi înþelegem raþiunea pentru care ºi acest sector ca ºi alte sectoare de servicii publice, gen învãþãmânt, culturã etc. solicitã în acest moment fonduri suplimentare. Ele sunt insuficiente în raport cu nevoile sociale pentru a satisface cerinþele de asemenea bunuri ºi servicii publice. Înþelegem practic poziþia adoptatã de distinºi profesori, eminenþe în domeniul medicinei, care au luat cuvântul de la acest microfon. Înþelegem ºi poziþia unui distins coleg deputat care, dintr-o posturã executivã în anii trecuþi, a administrat un important sector, cel vamal, ºi care avea ºi acel sector un fond special, Fondul de modernizare a vãmilor, ºi care pleda ºi la vremea respectivã pentru autonomizarea acestui fond; mã mir cã nu l-a ºi privatizat pe acea vremeÉ ( _Aplauze din partea Puterii._ )

Or, ceea ce trebuie sã înþelegem cu toþii este faptul cã finanþele publice reprezintã un sistem unitar, aºa cum ºi corpul omenesc este un sistem unitar, ºi Guvernul, împuternicit de Parlament ºi sub controlul Parlamentului, trebuie sã gestioneze, sã administreze în mod unitar sistemul finanþelor publice alcãtuit din acest sistem al bugetelor de stat locale, asigurãri sociale de stat, asigurãri de sãnãtate de stat, Fondul pentru repararea drumurilor ºi alte fonduri extrabugetare care alcãtuiesc, în totalitate, bugetul general consolidat, respectiv sectorul guvernamental gestionat de Guvern. Dacã Guvernul este cel care a stabilit în raport cu o seamã de prioritãþi, în raport cu exerciþiile financiare anterioare, aceastã ierarhizare a sumelor, noi trebuie sã avem încredere, ºi am dat votul de încredere, cã Guvernul dispune de specialiºtii ºi de programe necesare pentru o asemenea opþiune, pe de o parte.

Pe de altã parte, s-a explicat în cazul specific de la Sãnãtate cã fondurile sunt mai mari în termeni comparabili cu cele alocate în anul trecut, iar a veni acum ºi a spune cã vrem ca Fondul de sãnãtate care se administreazã de Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate sã aibã un regim special, faþã de alte fonduri care îºi pãstreazã banii în trezorerie, pentru cã trezoreria este banca statului, nu putem sã privatizãm aceste fonduri, sã le lãsãm sã meargã în alte domenii, pentru a nu pãþi ceea ce am vãzut cã s-a întâmplat la SAFI ºi ceea ce nu vrem sã se întâmple în sistemul de pensii cu pilonul al doilea, pe care vor unii sã-l introducã; deci trebuie sã dãm siguranþã acestor bani, trebuie sã remunerãm la un anumit nivel ºi aceasta este negociabil în interiorul Guvernului, practic, între Finanþe ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Casa de Asigurãri, iar pe de altã parte, ca sã închei, aºa, cu o comparaþie mai sugestivã, este ca ºi cum din acest sistem unitar, care este finanþele publice, vrem sã creãm un regim privilegiat unui anumit fond, Fondul de sãnãtate; repet, sãnãtatea este foarte importantã ºi se bucurã de fondurile aferente în buget, aceasta ar însemna ca ºi cum în corpul omenesc, care este tot un sistem unitar, un distins medic care este, sã zicem, cardiolog sau gastroenterolog ar vrea sã facã niºte circuite pe acolo, prin care sã dea mai mult sânge fie la stomac, fie la inimã. Nu se poate! Existã o circulaþie unitarã sangvinã, aºa cum existã o circulaþie financiarã bãneascã unitarã în cadrul sistemului bugetului general consolidat. Dacã facem ce se propune în acest amendament, vor fi mai puþini bani la celelate destinaþii. De ce? Pentru cã vor creºte cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, statul se va împrumuta de la Fondul de sãnãtate mai scump, vor fi mai mulþi bani la sãnãtate ºi vor fi mai puþini bani la învãþãmânt, la culturã, la armatã ºi la celelate, în mod proporþional. Deci o datã date proporþiile între sectoare, eu vã propun sã le pãstrãm aºa ºi sã înþelegem cã în acest an Sãnãtatea are fonduri suplimentare faþã de anul trecut, în limitele pe care le permite ceea ce se propune pentru acest an ºi în limitele a ceea ce am gãsit în România la finele anului 2000.

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#263786

## Stimaþi colegi,

Am intrat într-o zonã a discuþiilor extrem de interesantã ºi fiecare încearcã ºi va încerca de aici încolo sã obþinã surse, ceva suplimentar faþã de cele care rezultã prin aplicarea nivelului de cote care le avem pe diferitele impozite ºi taxe. ªi discuþia a fost provocatã de situaþia de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate pentru cã am zis am constituit-o autonomã, cã avem de-a face cu fonduri publice. Gradul de fiscalitate cuprinde inclusiv aceastã cotã care se plãteºte la Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Deci, tot populaþia plãteºte. Tot agenþii economici plãtesc aceste sume.

Dacã am merge pe principiul ãsta, haideþi sã-l extindem. Pãi de ce sã nu luãm fondurile de la învãþãmânt, de la doamna Andronescu, sã nu i se mai dea la sfârºitul fiecãrui trimestru alocaþia bugetarã, sã-i dãm de la început fondurile astea ºi le þine la bancã 3 luni. Dar de ce defalcãrile care le face în transferurile cãtre consiliile locale, judeþene, municipale, de ce sã nu le facem la fel ca la Casa de Asigurãri de Sãnãtate din timp, cu 3 luni înainte ºi nu spre sfârºitul trimestrului, astfel încât ºi ei sã þinã la bancã cu o dobândã de 52% ºi sã vedeþi cum se înmulþeºte bugetul nostru. Cam asta este concepþia a ceea ce se discutã astãzi, aici.

## Domnilor,

Asta e punga de bani, nu vã înºelaþi amarnic! Nu vã imaginaþi cã luaþi un leu de undeva în plus. Asta producem, asta avem în buget! Dacã dumneavoastrã credeþi cã banii ãºtia luaþi anticipaþi ºi þinuþi în aºa-zisul depozit... Dar de ce aveþi depozitul acesta? Nu vã întrebaþi?

Pentru cã n-am intrat pe termenele de platã corespunzãtoare, astfel încât cel pãgubit...cetãþeanul este cel care plãteºte, nu dumneavoastrã. Nu Casa de Asigurãri de Sãnãtate încaseazã. ªi dintr-o datã, ceea ce doriþi dumneavoastrã este sã aparã o sursã suplimentarã la Casa de Asigurãri de Sãnãtate pe un buget nenorocit, care nu poate satisface pe toatã lumea. Avem niºte surse în plus, dar nu vã gândiþi cã toate astea înseamnã ce? Înseamnã niºte goluri în veniturile care intrã în buget, cã totul se duce pe datorie publicã ºi, în ultimã instanþã, trebuie sã mãrim fiscalitatea ca sã acoperim aceste goluri. Deci, n-avem cum sã ne furãm cãciula. Vreau sã înþelegeþi cã aici este un furt de cãciulã. ªi acel 10% care-l dã trezoreria vreau sã spun cã nu-i corect.

## Domnilor,

Reþineþi: este un fond, nu este o taxã, numai cã-l punem pe cetãþean sã plãteascã înainte. Pentru cã nu avem cum sã corelãm termenele astea în funcþie de plata acestor impozite, taxe, inclusiv a contribuþiei de asigurãri sociale sau a C.A.S.-ului ºi aºa mai departe.

Pe de altã parte, sunt niºte disponibilitãþi care nu le putem cheltui acum, pentru cã vizeazã o perioadã de o lunã, de douã, de trei. Îi þinem în trezorerie. Sigur cã near interesa sã nu se devalorizeze, or, nu se devalorizeazã pentru cã trezoreria foloseºte aceste surse pentru a face plãþile, pentru învãþãmânt, pentru culturã, pentru armatã, pentru ce vreþi dumneavoastrã. Altfel, s-ar duce sã se împrumute la bãnci cu 60% dobândã ºi tot noi am plãti, populaþia. Deci, dacã vrem sã facem...ºi-mi cer scuze, am vorbit mai mult de 3 minute, haideþi sã judecãm limpede, ne cramponãm, nu putem realiza din niºte treburi care le considerãm operaþiuni în sistem gen speculative, bancare, sã obþinem niºte bani în plus faþã de ce are bugetul. Aici este vorba de douã vase comunicante: luãm dintr-o parte, se stricã dincolo ºi va trebui ca sã umplem, sã venim cu alte soluþii care, din pãcate, prin fiscalitate nu se mai poate. Deja am ajuns la o limitã în care orice întreprinzãtor privat sau de stat va spune cã e sufocat.

Aceasta este problema de fond, nimeni nu vrea sã înºele pe nimeni aici. Vorbim de bani publici ºi haideþi sã gestionãm ce avem aºa cum se cuvine.

Vã mulþumesc.

Domnul Eugen Nicolaescu.

Mircea Nicu Toader

#280495

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 38 am prevãzut un amendament de suplimentare cu un nou alineat, alineat care a fost discutat în Comisia de agriculturã ºi a fost aprobat de cãtre întreaga comisie, atât a comisiei de la Senat cât ºi de la Camera Deputaþilor, amendament în principiu care se referã la: sumele colectate de la carburantul auto utilizat pentru agriculturã, conform Legii 118/1996, republicatã, cu modificãrile ulterioare, vor fi transferate Ministerului Agriculturii pentru suplimentarea fondurilor pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, în cuantum de 350.000 lei pe hectarul de teren agricol cultivat.

ªi am sã mã motivez. Aceastã modificare în Legea bugetului de stat va rezolva, dupã opinia mea, atât solicitarea Ministerului Lucrãrilor Publice, a Transporturilor ºi a Locuinþei, de colectare corectã a taxei de drum, cât ºi problemele care apar la restituirea sumelor colectate din sectorul agriculturii.

Pe baza calculelor fãcute de Ministerul Agriculturii, care a calculat cantitatea de combustibil necesarã pentru cultivarea unui hectar în condiþii normale, aceasta s-a ridicat la un nivel de 350.000 lei.

Propunerea mea concretã este ca sã existe acest amendament în Legea bugetului de stat, pentru a putea permite transferul acestei sume la Ministerul Agriculturii, pentru a putea suplimenta acel milion de lei care se acordã în conformitate cu Ordonanþa nr. 30 pentru sprijinirea producãtorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, situaþie în care s-ar elimina unele din marile probleme care pot sã aparã la colectarea, de fapt, la restituirea acestei sume cãtre producãtorii agricoli ºi în special în condiþiile în care se pune problema persoanelor fizice.

Eu cred cã acest amendament va permite într-adevãr o colectare foarte corectã a acestei sume ºi va elimina, cred eu, marea problemã pe care poate sã o aibã producãtorul agricol în restituirea acestei sume, deoarece, vã închipuiþi, sunt 6 milioane de þãrani care ar putea sã primeascã o cantitate de combustibil. Aceastã taxã nu face altceva decât ar îngreuna ºi mai mult situaþia agriculturii româneºti. Sigur cã trebuie fãcutã corelarea, pe de o parte, cu Ordonanþa nr. 30 ºi, pe de altã parte, cu modificarea Legii nr. 118, dar cred cã prin Legea bugetului de stat poate fi rezolvat acest lucru.

Referitor la motivaþia respingerii de cãtre Comisia de buget, finanþe, motivaþia cã Ministerul Transporturilor ges- tioneazã acest fond, aºa ºi este: Ministerul Transporturilor va gestiona acest fond, singura problemã este cã în loc sã o returneze producãtorilor în mod direct, o returneazã indirect, prin Ministerul Agriculturii, care va suplimenta cu 350.000 lei Ð este calculul fãcut de Ministerul Agriculturii Ð cu aceastã sumã, care va suplimenta acel milion ºi care se va reîntoarce în mod sigur la agricultorii români. Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#283997

Mulþumesc foarte mult. Domnul ministru Mitrea.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea** _Ñ ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Disputa, pentru cã este o disputã, nu numai o discuþie în jurul Fondului special al drumurilor, va continua, datoritã necesarului extrem de mare de resurse care existã în aceastã perioadã în România.

În 10 ani s-au reabilitat drumuri naþionale în valoare de 1 miliard de dolari, aproximativ, ceea ce reprezintã 10% din lungimea pe care România o are. În aceeaºi perioadã, reparaþiile capitale ºi reparaþiile au reprezentat sub 20% din reþeaua de drumuri naþionale, investiþiile fãcute din Fondul special al drumurilor sunt sub un procent; nici nu meritã sã le amintim. Existã, sigur, o tentaþie de a ne uita la modul în care aceºti bani sunt colectaþi, însã suntem departe de ceea ce avem nevoie ºi ce se practicã în Europa, ca ºi sume atrase la Fondul special al drumurilor. Aceasta ca un comentariu general, referitor la toate discuþiile care au existat vizavi de acest fond, ca ºi de anumite tendinþe de a se alimenta alte activitãþi din Fondul special al drumurilor.

Referitor la amendamentul domnului Coifan, sincer sã fiu, aceasta este ºi situaþia actualã ºi Domnia sa ºtie.

Deci, consiliile judeþene transmit la minister un necesar de lucrãri, ministerul le organizeazã mai bine sau mai puþin bine, dupã care repartizeazã banii în teritorii. Au fost în ultimii 3 ani de zile, pentru cã Fondul special al drumurilor are doar 3 ani de zile ca vechime, douã metode folosite ºi domnul preºedinte Ð cã acum vorbesc cu preºedintele consiliului judeþean Ð le ºtie: metodele folosite în 1999 Ð 2000, când suma cuvenitã consiliilor

judeþene a fost repartizatã în proporþie de 30 Ð 35% în prima fazã ºi dupã aceea primar cu primar au trecut pe la minister, cu fiecare program de drum, din fiecare comunã sau municipiu ºi unii, în funcþie de argumentele pe care le-au avut, au plecat cu banii aprobaþi ºi alþii nu, iar consiliul judeþean s-a uitat cum se duceau banii în diferite lucrãri, fãrã sã aibã nici un fel de alte sarcini decât de a trece fondurile prin conturi.

Corect, domnule preºedinte?

Metoda pe care am propus-o eu în acest an, ca toatã suma de 35% pe cheie, sã fie repartizatã direct judeþelor, în prima fazã, ca sã nu fie nimeni tentat sã mai vinã la minister cu argumentele ºi cu dosarul pentru repartizarea în faza a doua.

Sigur cã în momentul în care am fãcut aceastã repartiþie am þinut seama de trei lucruri: primul este legea, care îmi spune care sunt criteriile de repartizare; al doilea principiu, ºi anume, banii nu stau nerepartizaþi la minister, ca sã fie o tentaþie în relaþia între primari, nu cu preºedinþi ai consiliilor judeþene, pentru cã erau sãriþi tot timpul în acest joc, ºi angajaþii ministerului. Aceasta a fost a doua metodã prin care am repartizat banii. ªi al treilea: se face un pic de dreptate, pentru cã au fost judeþe care au primit Ð dau un exemplu la întâmplare, judeþul Vaslui Ð atâþi bani câþi au putut consuma firmele de construcþii din judeþ, acolo s-au repartizat banii. ”Cât puteþi consuma în acest an? Poftiþi de la Fondul drumurilorÒ. Alte judeþe, pot sã dau exemplu Timiºoara sau Constanþa, care sunt judeþe mai mici decât Vasluiul, au primit 10%, 20% din sumele care au fost repartizate.

Sigur cã cei de la Vaslui vor primi în continuare resurse aºa cum spune legea, dar dacã v-aþi uita pe repartiþia propusã, probabil cã am fãcut greºeli, cã toþi greºim când apreciem aceste criterii, însã am þinut seama de ceea ce dumneavoastrã aþi trimis din judeþe la minister.

V-am spus: în principiu nu am nimic împotriva acestui amendament, în practicã am însã, pentru cã aceasta ar însemna cã va trebui sã creãm o nouã instituþie, sã-i invitãm pe toþi din consiliile judeþene la Bucureºti ºi eu sã devin un arbitru, eu, ca minister, eu sunt vremelnic în scaunul de ministru, deci ministerul sã devinã un arbitru într-un joc al lipsei de argumente.

Mai bine sã fiþi de acord cu ceea ce facem astãzi, ºi anume am cerut o consultanþã de la BERD, ca sã punem Fondul drumului acolo unde trebuie sã fie, ºi anume, uºor, uºor, sã-l descentralizãm, adicã sã-l scoatem de sub tutela absolutã a Guvernului. Cum este normal, cei care participã la formarea Fondului drumurilor trebuie sã înceapã sã aibã o decizie.

Deci, eu v-aº propune sã fiþi de acord, sau eu propun sã nu fim de acord cu acest amendament, sã fiþi de acord ºi dumneavoastrã, domnule Coifan, ca în perioada urmãtoare sã prezint comisiilor de specialitate modul în care, sigur, treptat, pentru cã în România lucrurile trebuie fãcute treptat; dacã vom muta imediat fondul de la Guvern la o asociaþie nonprofit, vom ajunge în cealaltã parte. Treptat, cei care produc, deci reprezentanþii automobiliºtilor, reprezentanþii transportatorilor sã participe ºi ei, sã intre în consiliul de administraþie, chiar începând din sfârºitul acestui an, chiar cu drept de vot. Deci, pãrerea mea este cã ar trebui respins acest amendament pe aceastã argumentaþie. Ideea domnului Toader este extrem de interesantã. Mi-a prezentat-o astãzi, nu am obiceiul sã resping idei interesante.

Sigur, amendamentul nu poate fi acceptat la buget. Nu avem o evaluare exactã a ceea ce înseamnã. Eu nu ºtiu dacã sunt 2.000 de miliarde sau 1.500. Ministerul Agriculturii vorbeºte de toate hectarele care se lucreazã în România ºi într-un caz ideal se consumã motorinã, în care 350.000 lei reprezintã taxa drumurilor. Ei, din câte ºtiu eu, nu se prea lucreazã toate hectarele din România, o bunã parte se motorizeazã încã cu caii ºi cu boii... Dacã ne uitãm la cei care au luat motorinã pentru agriculturã, veþi constata cã nu existã þãrani, persoane fizice Ð aceasta este o chestiune pe care am mai spus-o de la acest microfon ºi o uitãm Ð nu la þãranul persoanã fizicã a ajuns, a ajuns motorina fãrã taxã de drumuri la o parte din I.A.S.-uri, la o parte din asociaþii ºi la foarte multe firme care fac transporturi pe drumurile naþionale, în nici un caz nu a ajuns la þãrani. Nu a ajuns!

De aceea, nu pot sã accept acum acest amendament, pentru cã este necuantificabil. S-ar putea sã fim de acord cu 2.000 de miliarde, sã constatãm cã, practic, în agriculturã motorinã fãrã taxe se foloseºte de 13 miliarde sau de 2.500 miliarde.

Însã, pentru normele pe care le pregãtim, ideea dumneavoastrã este interesantã ºi vom þine seama de ea. ªi dupã aplicarea acestei noi legi, dupã ce va fi votatã de Senat, 6 luni de zile, împreunã, vom vedea exact care este suma care merge la agriculturã ºi atunci putem împreunã cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanþelor, sã reschimbãm întreg sistemul ºi probabil cã aceasta este soluþia cea mai simplã. Dacã avem cuantificat de experienþã, nu de teorie, de experienþã, suma de bani care revine direct agriculturii, da, probabil cã adãugarea ei la acel milion ºi rezolvarea astfel a problemei ar fi mult mai simplã. Astãzi, însã, mi se pare prematur ºi am pune, dupã pãrerea mea, Fondul special al drumurilor în situaþii de risc.

Vã mulþumesc.

Miron Tudor Mitrea

#292577

Aici s-a dat un rãspuns pozitiv-negativ.

Nu, domnule Toader, haideþi, cã eu am fãcut o explicaþie detaliatã a întregii probleme, dar m-aþi înþeles bine ºi eu v-am înþeles. La ora actualã aceastã sursã este o sursã ipoteticã. Noi bãnuim cã prin aplicarea legii vom avea aceste resurse. Haideþi sã aplicãm legea, pentru cã este o evaluare. Mai devreme am discutat, dimineaþã, aceastã chestiune. Haideþi sã avem legea, pentru cã nu avem nici cadrul legislativ, aplicãm legea 6 luni de zile, vedem care este rezultatul ºi dupã aceea putem sã discutãm pe împãrþirea pe hectare. Pentru cã altfel riscãm ca din 6.000 de miliarde pe care îi facem la Fondul drumurilor, scoatem întâi 2.000 de miliarde, îi dãm ºi dupã aceea vedem dacã vin.

Românul are imaginaþie bogatã. Eu la ora actualã mã ocup de rezolvarea întregii problematici a Fondului drumurilor ºi, domnule Toader, am sã vã dau un exemplu. Domnule deputat,

Daþi-mi voie sã vorbesc cu domnul Toader, vã rog. Vã mulþumesc.

Am sã vã dau un exemplu: existã instrumente ca sã se facã ordine sau sã se încerce sã se facã ordine în acest domeniu. Deci, Ordonanþa nr. 14, de exemplu, prevede ca producãtorii de carburanþi, care nu au raportat pânã în 10 ale lunii cantitatea de carburanþi vândutã, sã fie amendaþi. Ordonanþa nr. 14 din 1999.

Din 1999 pânã în 2001 Ministerul Transporturilor nu a adoptat un ordin care sã spunã cine îi amendeazã pe cei care nu raporteazã, aºa cã nu s-a amendat nimeni. Abia sãptãmâna trecutã, de fapt sãptãmâna aceasta am adoptat eu ordinul, întrebând de ce nu este nimeni amendat ºi cei de la Ministerul Transporturilor vin ºi spun: ”Domnule, de doi ani de zile nu s-a stabilit cine îi amendeazãÒ. Deci, putem ºi sã ne facem cã nu ºtim despre ce este vorba, putem sã ºi intrãm un pic în dedesubturile problemei. Deci, nu s-au cãutat banii din Fondul special al drumurilor pânã astãzi. Acum am început sã vedem unde sunt. Nici mãcar instrumentele nu au fost folosite. Cei care au plãtit, au plãtit, cei care n-au plãtit au fost bine mersi. Vom încerca în acest an sã facem ordine ºi la sfârºitul anului putem trage împreunã concluziile.

Deci, sunt profund împotriva acestui amendament la legea bugetului în acest moment.

Nicolae Vãcãroiu

#296052

Permiteþi-mi ºi mie douã rânduri. ( _Vorbeºte de la tribunã._ )

## Stimaþi colegi,

În primul rând, o pãrere personalã: eu cred cã este o mare greºealã, sumele acestea care se dau la agricultori, ºi probabil cã sistemul la care se lucreazã astãzi, va însemna Ð presupun Ð în 2002, la începutul anului, sã intrãm pe mecanism de subvenþii ºi prime pe formula practicatã în þãrile membre ale Uniunii Europene.

În al doilea rând, condiþia esenþialã, dacã vreþi, prioritatea prioritãþilor în România la ora actualã o constituie infrastructura, drumurile. Fãrã infrastructurã, domnilor, batem pasul pe loc. Putem sã facem ce vreþi dumneavoastrã, ºi agriculturã... Degeaba facem agriculturã la Botoºani, cã nu avem cu ce transporta ºi costul este atât de mare, iar maºinile se fac zob pânã la Bucureºti.

Deci, sunt lucruri pe care trebuie sã le gândim bine. Vrem sã vinã investitori în România? Ne trebuie 2Ð3 autostrãzi, ne trebuie drumuri judeþene. Fãrã aceasta nu ne miºcãm în þarã!

Aceastã formulã, combustibilul îl plãteºte agricultura, trebuie sã i-l dau înapoi. Aºa luãm toate impozitele pe care le plãteºte populaþia, hai sã i le dãm înapoi?!

Luãm aceastã taxã dupã ce am creat acest fond special?! Sã reuºim o datã în 4 Ð 5 ani de zileÉ, vedeþi cã vã place acum când vã duceþi pânã la Roman ce frumos este drumul, merge bine! Sau când vã duceþi pe Dealul Negru sau când vã duceþi spre Prahova...

## Domnilor,

Asta înseamnã bani! Este o tragedie în ceea ce priveºte drumurile judeþene ºi le bateþi toatã ziua mergând prin circumscripþiile dumneavoastrã. Trebuie sã

rezolvãm problema aceasta, pentru cã mai mult stricãm decât reparãm. Deci, acesta este un aspect.

A veni acum, însã, sã spun... Sigur, agricultura, dacã mã întrebaþi, eu am avut-o 4 ani ca ramurã prioritarã, cât am fost prim-ministru, ºi am introdus subvenþii, prime, nu au vãzut bani, au vãzut îngrãºãminte, au vãzut cu totul altceva. S-au mai ºi strecurat pe ici, pe colo, unele fonduri s-au deturnat, 3 Ð 4%. Aceasta este altã poveste ºi trebuie sã facem un efort. Dar haideþi sã nu dãm acum peste cap treburile acestea. Bãtãlia o ducem acum sã dãm drumul la economie sã creascã cu 4 Ð 5% pe an, sã aducem surse la buget, sã relansãm iniþiativa privatã, sã dãm drumul la firme sã lucreze, sã aducem investitori aici ºi sã vedeþi cum avem surse suplimentare sã asigurãm pentru agriculturã atât cât trebuie.

Separat, sunt niºte programe speciale, SAPARD-ul ºi alte programe pe care încercãm ºi încearcã Guvernul sã le aducã cu Banca Mondialã, cu Uniunea Europeanã. Numai astãzi au fost douã discuþii legate, tot pentru agriculturã, de o serie de surse financiare.

Dar sã nu stricãm încercând, luând de acolo, stricãm acolo. Nu facem nici treabã aici!

Agriculturii, dacã mã întrebaþi, faþã de cât are în buget acum, i-ar mai trebui vreo 40.000 miliarde ca sã intru pe un mecanism ºi legat de tractoare ºi maºini agricole, îngrãºãminte, sistem de protejare a producãtorilor.

Acesta este bugetul. El a fost dimensionat sub formula aceasta. Este greu acum sã ieºim din carapacea aceasta, sã tãiem acolo, mutãm dincoace.

Nicolae Vãcãroiu

#302275

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, stimate coleg. Stimaþi colegi,

Problema e mai complicatã, este foarte interesant ce s-a ridicat aici legat de combustibilul pentru agriculturã, sã o facem însã ca la carte, prin lege.

Deci, comisia, Guvernul ºi Comisiile pentru buget, finanþe vã propun eliminarea acestui amendament propus, legat de taxa pentru combustibilul pentru agriculturã, urmând sã o reglementãm separat, inclusiv sã vedem mecanismul de dirijare a acestei sume.

Vã supun la vot, totuºi, acest amendament. Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abþineri? 3 abþineri.

Împotrivã? Larga majoritate. Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, art. 38 rãmâne în forma în care l-am aprobat. Nu este necesar, pentru cã amendamentul a fost respins ºi art. 38 l-am votat în totalitate.

Art. 39 alin. 1, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate. Alin. 2, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate. Alin. 3 de la art. 39, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã se mai doreºte susþinerea unui amendament la art. 39? Nu. Supun la vot art. 39 cu cele 3 alineate pe care le-am votat, în totalitatea sa.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate a fost aprobat art. 39.

Capitolul VIII: ”Responsabilitãþi în aplicarea legiiÒ. Titlul.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi titlul! Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate.

Art. 40, nu sunt amendamente. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate.

- Art. 41.

Existã o propunere a Comisiilor de buget, finanþe. Dacã sunt alte luãri de cuvânt? Nu sunt. Supunem la vot art. 41 în formularea Comisiilor de buget, finanþe.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate.

Art. 42 alin. 1, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate.

Alin. 2 de la art. 42, nu sunt amendamente. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? O abþinere. Cu o abþinere, s-a votat alin. 2.

Vasile Horga

#316915

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Argumentaþia pe care colegii mei din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au adus-o privind respingerea amendamentului propus de mine nu mi se pare corectã. Dacã, mãcar, fundamentarea acestei argumentaþii era corectã, atunci, poate, înþelegeam de ce acest amendament a fost respins.

Amendamentul se referea la un lucru foarte simplu, produsul românesc sã fie protejat, þinând seama de faptul cã majoritatea ordonatorilor de credite cumpãrã din piaþa româneascã produse printr-o formã de achiziþie publicã Ð poate sã fie licitaþie publicã sau poate sã fie selecþie de ofertã. Problema se referea la faptul cã produsul românesc (deci, cel care este fabricat de oricare producãtor în graniþele României Ñ fie el autohton sau strãin), când intrã în competiþie sã beneficieze suplimentar de o bonificaþie de 20% din totalul punctajului prevãzut în caietul de sarcini pentru respectiva formã de achiziþie publicã.

Nu vãd de ce banii care sunt prevãzuþi în bugetul de stat ca fiind cheltuiþi de cãtre instituþiile publice, regiile autonome, societãþile naþionale sau companiile naþionale la care bugetul este aprobat de cãtre Guvern sã fie fãcut din produsul românesc ºi nu din produs adus de diferiþi comercianþi, din þãri foarte industrializate sau þãri foarte sãrace, în care industria sau agricultura sunt subvenþionate? De ce achiziþia publicã de grâu, ca sã dau un exemplu, nu ar fi fãcutã de pe piaþa româneascã, la o achiziþie bonificând prin caietul de sarcini un punctaj suplimentar, ºi ar trebui sã fie fãcutã de la vecinii noºtri unguri sau bulgari, în condiþii când aceºtia subvenþioneazã foarte mult agricultura? Sau din þãrile Uniunii Europene, care ºtim cu toþii cã subvenþioneazã agricultura? Sau chiar de peste mãri?

Mi se pare, argumentaþia cã acest amendament nu ºiar gãsi locul într-o lege a bugetului de stat, puerilã, întrucât aceste fonduri se cheltuie începând de joi Ð dacã noi aprobãm acest buget de joi Ð ºi produsul românesc ar putea sã beneficieze de aceastã achiziþie, ºi nu produsul de aiurea. S-a promis, în cadrul comisiei, cã acest amendament îºi va gãsi locul în noua Lege a achiziþiilor publice, care va fi aprobatã, probabil, peste 1Ð2 ani, sau poate cine ºtie când, iar cheltuielile .pentru acest buget se fac astãzi ºi mi se pare normal sã sprijinim, nu industria româneascã, nu agricultura româneascã, ci produsul românesc, adicã cel care dã de lucru celor din România.

Nicolae-Vlad Popa

#327009

Data de 30 octombrie este o datã pânã la 30 noiembrie, deci nu se încalcã nici o lege.

În al doilea rând, mai dau un argument: dacã la 30 octombrie se realizeazã de cãtre Guvern acest document, existã posibilitatea ca într-un termen civilizat sã fie cheltuite ºi sã nu existe, ca de fiecare datã în luna decembrie, ”o mare învãlmãºealãÒ în legãturã cu modul în care se cheltuiesc ºi se administreazã aceste sume.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu** _(de la tribunã):_

Numai un minut, dacã îmi permiteþi.

Stimaþi colegi,

Aceastã datã de 30 noiembrie, prevãzutã în Legea finanþelor publice, nu a fost pusã la întâmplare, nu a fost un moft.

Vreau sã ºtiþi cã toate problemele mari ale þãrii unde este implicat bugetul se concentreazã pe ultimele douã luni. Mai mult decât atât, dificultãþile sunt majore, calculând fiecare sãptãmânã, chiar fiecare zi. Nu ai de unde sã ºtii dinainte ce se întâmplã.

Sunt lucruri care impun o hotãrâre foarte rapidã, în 24 de ore, în 48 de ore, sã dai o ordonanþã de urgenþã, sã faci niºte modificãri de la un capitol la altul, la acelaºi ordonator de credite, nu neapãrat o rectificare de ansamblu. Sunt foarte multe lucruri de pus, ºi acea lunã din ultimul trimestru conteazã enorm. Vreau sã ºtiþi cã nu este o joacã, ºi cei care se ocupã de bugete ºtiu acest lucru: noi chiar la un moment dat am vrut sã schimbãm Legea finanþelor publice Ñ sã ne ducem pânã la 15 sau 20 decembrie.

Lucrurile se precipitã în ceea ce priveºte efectele asupra bugetului, cheltuieli neonorate, faptul cã sunt blocãri; sunt sume la cheltuieli de întreþinere care nu s-au onorat; nu s-au dat alocaþiile, dar nu s-au plãtit investiþiile, salarii ºi aºa mai departe. Cele mai pretenþioase luni, sã ºtiþi, în ceea ce priveºte bugetul, sunt primele trei, când n-ai un buget aprobat ºi trebuie sã faci niºte artificii, ºi ultimele douã, în care fiecare zi conteazã. Vorbesc referitor la orice Guvern, pentru cã aici nu discutãm despre Guvernul Nãstase. Din aceastã cauzã, este foarte dificil sã-i spui: ”Nu mai vii cu rectificare decât pânã în 30 octombrie.Ò Pot apare atâtea implicaþii în ultimele zile, încât totul sã se dea peste cap.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Quintus.

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Mihai Baciu

#330318

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Regret la modul cel mai sincer cã am ajuns sã susþin aceste amendamente care privesc una dintre cele mai importante ramuri ale activitãþii noastre sociale Ð învãþãmântul.

La aceastã orã, la care toatã lumea este cam obositã ºi avem tendinþa cumva naturalã sã votãm automat ceea ce propune Guvernul, sigur, ºi proiectul de buget, voi abuza de rãbdarea dumneavoastrã ºi îmi voi lua o dozã de curaj ºi îmi voi susþine amendamentele acestea. Este vorba, aºadar, de învãþãmânt.

În legislatura trecutã, Opoziþia de atunci susþinea, pe bunã dreptate, cu accente patetice deseori, dar spun eu, justificate, ideea prioritãþii naþionale a învãþãmântului, idee pe care ºi eu ºi alþi colegi de-ai mei am susþinut-o mereu. Nu mai este nevoie sã susþin ce importanþã are învãþãmântul ºi educaþia în progresul þãrii. Nu aº putea sã aduc nimic nou faþã de ce s-a spus pânã acum, aºa încât rãmân la aceastã argumentare simplã ºi mã opresc aici. Deci nu mai merg pe argumentarea aceasta generalã, oarecum sentimentalã, ºi voi trece la o argumentare strict juridicã.

Este vorba de nevoia de a respecta legea, atât de cãtre noi, cetãþenii, ºi putem sã fim ºi parlamentari, dar mai ales de instituþiile noastre, inclusiv cele fundamentale, cum ar fi Guvernul. Fac o scurtã parantezã: în 1937, Nicolae Iorga spunea cã: ”Cea mai importantã ºi realã revoluþie la români nu va fi nici cea socialistã, nici cea þãrãneascã, nici cea burghezã, ci va fi respectarea în litera ºi spiritul lor a legilor, ºi nimic altcevaÒ. Ei, aici stãm noi prost. ªi când spun asta nu mã refer numai la Guvernul actual, ci mã refer la guvernele anterioare, ca sã nu mi se mai spunã ceva din salã. Este vorba, în speþã, de urmãtorul lucru: Legea nr. 128/1997 se mai numeºte ºi Statutul personalului didactic. Art. 107 alin. 4 spune: ”Personalul didactic beneficiazã de reducere cu 50% pentru 6 cãlãtorii pe an, dus-întors, pe mijloace de transport feroviare pe linii interneÒ. Acesta este textul unei legi, o lege importantã, care nu a fost, ºtiþi ºi dumneavoastrã, abrogatã ºi nici mãcar nu a fost transformatã. Nu gãsim în proiectul de buget, aºa cum este prezentat ºi îl avem în faþa noastrã, nici o prevedere bugetarã, adicã niºte credite care sã trimitã la aºa ceva. De aceea, primul meu amendament, pentru cã am douã, cere la art. 52 alin. 1, în continuarea textului pe care l-aþi citit, sã adãugãm: ”Se alocã credite bugetare pentru finanþarea reducerii cu 50% a cãlãtoriilor personalului didactic preuniversitar pe mijloace de transport feroviare, conform Legii nr. 128/1997, art. 107 alin. 4Ò.

Vreau sã mai fac o precizare: dacã dumneavoastrã veþi înþelege, ºi sunt convins cã înþelegeþi nevoia de a accepta un asemenea amendament, aici s-a strecurat o greºealã, ºi vina este a Comisiei pentru învãþãmânt,

ºtiinþã, tineret ºi sport Ð nu este vorba numai de personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar, ci este vorba de întreg învãþãmântul, aºadar ºi de cel universitar. Propun ca, atunci când vom vota acest amendament, sã se þinã cont de aceastã precizare. Acesta este primul amendament, ºi mã opresc aici. Pentru al doilea amendament voi reveni la microfon.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã nu uitaþi un lucru pe care eu nu-l uit niciodatã, nu pentru cã sunt în breaslã, ci pentru cã realmente avem de-a face cu una din cele mai nenorocite, cele mai necãjite categorii sociale din România de astãzi Ð este vorba de dascãlii acestei þãri, începând de la educatorul de grãdiniþã pânã la profesorul universitar. Sunã frumos, dar este vai de capul lui când este vorba de mijloacele de existenþã.

Vã mulþumesc.

Adrian Moisoiu

#334171

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã intervin foarte scurt pe aceastã idee. Într-adevãr, domnul deputat Baciu are deosebitã dreptate, ºi anume este urmãtorul aspect Ñ este vorba de dascãlii acestei þãri care, în clipa de faþã, sunt categoria socialã cea mai nãpãstuitã, au nivelul de trai cel mai scãzut, ºi chiar am putea lega efectiv cele douã amendamente. Domnul Baciu adineauri a spus cã va amâna cel de-al doilea amendament, dupã ce se va discuta cel dintâi.

S-a dat o motivaþie aici, din partea Guvernului, cã sã se stabileascã sursele de acoperire pentru cheltuielile respective pentru aceastã categorie a dascãlilor. Mã iertaþi, dar, în condiþiile în care dascãlii trãiesc aºa cum trãiesc ºi au salariile pe care le au, de ce nu s-ar putea?! La urma urmei, cât ar câºtiga Ministerul Transporturilor de pe urma acestor bilete de cãlãtorie pe care dascãlii le-ar plãti în plus dublu? Deci, sursa de acoperire, la urma urmei, poate sã fie una de o gratificaþie care se face de data aceasta dascãlilor în acest mod. ªtiu, va spune domnul ministru Tãnãsescu, cã nu este o formã de a se completa bugetul þãrii. Dar credeþi, domnule ministru, cã este normal ca în felul acesta sã ne purtãm cu o anumitã categorie?

Din cel de-al doilea amendament care reiese foarte clar cã dascãlii, pânã în clipa de faþã, faþã de alte categorii sociale, nu beneficiazã nici mãcar de tichete de masã. În ºedinþa Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, doamna ministru spunea la un moment dat: ”Da, dar vor beneficia de 7%, 7%, respectiv 6% în cea de-a treia tranºãÒ. Dar celelalte categorii sociale, tot personalul bugetar, nu va beneficia tot de aceste majorãri, ºi, atunci, învãþãmântul nu va rãmâne tot timpul categoria cea mai nãpãstuitã?

Eu fac apel la dumneavoastrã, în numele nostru, în numele dascãlilor, ºi sper cã, indiferent de coloratura politicã, toatã lumea trebuie sã se gândeascã ca învãþãmântul românesc, în continuare, sã fie ademenitor Ñ absolvenþii de liceu care sunt mai buni la învãþãturã sã aibã de ce sã meargã ºi sã se înscrie la o facultate didacticã, nu sã fugã de acest tip de facultãþi, ca sã aibã din ce trãi, pentru cã nu poate toatã lumea sã facã vânzãri ºi fel de fel de afaceri.

Noi creãm cel mai preþios produs Ð omul. Vã mulþumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința