Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Daþi-mi voie sã deschid lucrãrile ºedinþei Senatului de astãzi, 17 octombrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Romeo Octavian Hanganu, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 92 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 16 senatori: 3 fiind membri ai Guvernului, 9 colegi sunt plecaþi în delegaþii, un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu, ºi 3 senatori sunt învoiþi.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari. Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la ora 13,00. Ordinea de zi: cea care v-a fost distribuitã.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi unul contra.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi care v-a fost distribuitã aveþi observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acesteia.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plen cu 79 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

În urma ºedinþei de lucru sãptãmânale a Biroului permanent lãrgit împreunã cu liderii grupurilor parlamentare ºi cu preºedinþii de comisii, vã propune programul de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare: o singurã zi pentru lucrãri în plenul Senatului, respectiv ziua de joi, 24 octombrie 2002. În zilele de luni, marþi ºi miercuri sunt stabilite lucrãri în comisiile permanente, urmând sã luãm în dezbatere, împreunã cu reprezentanþii Executivului, bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale.

Miercuri va avea loc ºedinþa Biroului permanent a Senatului la ora 13,00. Sigur, la sfârºitul sãptãmânii, vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþiile electorale.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Programul de lucru al sãptãmânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Avem de rezolvat câteva chestiuni organizatorice: constituirea a ºase comisii de mediere.

O primã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), vã rog, 3 propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Antonie Iorgovan.

Aceiaºi domni senatori: Predescu Ion, Opriº Octavian, Antonie Iorgovan.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M.?

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Pop Dumitru Petru.

Grupul parlamentar P.D.?

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Belaºcu Aron ºi Dumitru Petru Pop.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Domnul senator Dan Constantinescu. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra constituirii ºi componenþei comisiei.

Comisia a fost aprobatã de plen cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Cea de-a doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Sunteþi mulþumit, domnule senator Badea? Este mulþumit ºi domnul senator Badea. Atunci putem sã

A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaþional privat în domeniul insolvenþei.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist)?

Tot aceiaºi domni senatori: Ion Predescu, Octavian Opriº, Antonie Iorgovan ºi domnul preºedinte al comisiei, Aristide Roibu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Aron Belaºcu.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/26.X.2002

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Eugen Marius Constantinescu.

## Mulþumesc.

Nefiind observaþii asupra propunerilor formulate de grupuri, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisia de mediere a fost aprobatã de plen, de data aceasta în unanimitate, cu 83 de voturi pentru.

A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind protecþia martorilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Antonie Iorgovan.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Dumitru Petru Pop.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Vela Ion.

L-aþi schimbat pe domnul Roman, nu-l trimiteþi aici?

Da.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Kereskenyi Alexandru.

## Mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei comisiei ºi asupra constituirii, desigur.

Comisia a fost aprobatã de plen cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poºtale.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Mircea Dan Popescu, Traian Novolan ºi Seche Ion.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Domnul senator PŽter Eckstein.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisia de mediere a fost aprobatã de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori Pruteanu George, Zanc Grigore ºi Pãunescu Adrian.

Da, mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Viorel Marian Panã.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Paul Pãcuraru. Mulþumesc. Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot. Constituirea ºi componenþa comisiei de mediere la acest proiect de lege a fost aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

La punctul 3 în ordinea de zi intrãm în dezbateri legislative.

Avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 25 martie 2002.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, din partea Executivului, doamna secretar de stat Maria Manolescu, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest act normativ are ca scop relansarea relaþiilor economice româno-letone, urmare convenþiei semnate la 25 martie 2002, cu prilejul Summit-ului ”Primãvara noilor aliaþiÒ, de cãtre domnul prim-ministru al Guvernului României, Adrian Nãstase.

Cotele de impozit prevãzute în convenþie pentru impunerea prin stopaj la sursã a veniturilor din dividende, dobânzi, comisioane ºi redevenþe sunt în avantajul ambelor þãri ºi sunt mai reduse decât cele stabilite prin legislaþia fiscalã a statelor respective. Convenþia reglementeazã ºi probleme referitoare la schimbul de informaþii, nediscriminarea ºi metodele de evitare a dublei impuneri, iar prin protocolul anexat convenþiei se soluþioneazã ºi problemele de naturã fiscalã privind activitãþile off-shore. Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 23 septembrie 2002. Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare, fãrã amendamente, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte ªtefan Viorel, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, precizând cã a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã, a adoptat cu unanimitate de voturi raport favorabil pentru forma prezentatã, aºa cum a fost ea adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente,

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc.

Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nefiind intervenþii, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002.

Vã rog, doamna secretar de stat, prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.

Da. Prin actul normativ s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizãrii de investiþii de cãtre persoanele fizice ºi juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat, ceea ce va crea ºi menþine condiþii favorabile, juste ºi echitabile pentru investitorii ambelor state în relaþiile bilaterale, având drept rezultat, totodatã, intensificarea cooperãrii economice în avantajul reciproc al celor douã state.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma aprobatã de Guvern, iar Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Ofer cuvântul domnului preºedinte ªtefan Viorel pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a adoptat raport favorabil. Facem, de asemenea, precizarea cã s-au primit avize favorabile de la Comisia economicã ºi de la Comisia pentru politicã externã. Ca urmare, propunem plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului în forma prezentatã de iniþiator, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã consult, domnilor senatori, dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.

Nefiind solicitãri, cu precizarea caracterului de lege ordinarã, o

Mulþumim, doamna secretar de stat.

La punctul 5 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Programul comunitar pentru întreprinderi ºi spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, semnat la Bucureºti la 31 mai 2002 ºi la Bruxelles la 28 iunie 2002.

Comisia sesizatã în fond este Comisia economicã. Îl invit pe unul dintre colegii desemnaþi din Comisia economicã sã susþinã raportul.

Domnule senator Traian Novolan, secretarul comisiei, vã rog sã vã ocupaþi locul.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Ion Taban** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin documentul ”Informaþii suplimentare Ñ Acquis comunitar 2002Ò, capitolul XVI Ñ ”Întreprinderi mici ºi mijlociiÒ transmis Comunitãþii Europene, România a declarat cã acceptã acquis-ul comunitar aferent capitolului XVI ºi Decizia Consiliului nr. 2000/819 din 20 decembrie 2000 privind Programul multianual pentru întreprinderi ºi spirit antreprenorial ºi, în particular, pentru întreprinderi mici ºi mijlocii.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul României a aprobat în ºedinþa din 30 mai 2002 semnarea de cãtre ministrul pentru întreprinderi mici ºi mijlocii ºi cooperaþie a Memorandumului de înþelegere privind participarea României la programul comunitar în domeniul întreprinderilor ºi a spiritului antreprenorial, în principal pentru întreprinderi mici ºi mijlocii.

Memorandumul a fost semnat la Bucureºti la 31 mai 2002 ºi la Bruxelles la 28 iunie 2002.

Faþã de aceste precizãri, vã rog sã aprobaþi Legea privind ratificarea Memorandumului de înþelegere, referitor la al patrulea program multianual, aºa cum se prevede ºi în raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Traian Novolan.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia economicã a adoptat raport favorabil ºi propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl consult pe domnul preºedinte al Comisiei economice, Mircea Dan Popescu, dacã doreºte sã intervinã.

Nu, domnule preºedinte, sunt corecte afirmaþiile.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã,

Vã mulþumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea ºi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb ºi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere.

Comisia sesizatã în fond este Comisia economicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Tudor Florescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa Guvernului are ca obiect reglementarea printr-un act normativ la nivelul legii a certificãrii ºi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb ºi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere.

La nivelul Uniunii Europene, construcþia ºi exploatarea vehiculelor rutiere sunt reglementate prin 90 de directive ºi peste 104 regulamente ale Comisiei Economice pentru Europa ºi O.N.U., dispoziþiile acestora referindu-se în principal la acele echipamente, piese, subansamble ºi materiale care au impact direct asupra siguranþei circulaþiei ºi protecþiei mediului.

În perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã, este necesar ca legislaþia sã fie armonizatã cu reglementãrile în domeniu din Uniunea Europeanã.

Faþã de cele arãtate, vã rugãm sã fiþi de acord cu votarea prezentului act normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea Dan Popescu pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Aº adãuga în plus cã membrii Comisiei economice vã propun adoptarea proiectului de lege cu un singur amendament, însuºit ºi de cãtre iniþiator. Existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Iniþiatorul este de acord cu amendamentul propus în Comisia economicã?

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind solicitãri, în primul rând trebuie sã ne pronunþãm asupra raportului comisiei, ce conþine un amendament acceptat de iniþiator.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 84 de voturi pentru ºi douã abþineri, atât amendamentul, cât ºi raportul Comisiei economice, sesizate în fond, sunt aprobate de plenul Senatului.

Vã mulþumim.

ªi eu vã mulþumesc.

La punctul 7 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Comisia sesizatã în fond este Comisia economicã. Caracterul legii, lege organicã.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Vã rog, mai aproape de microfon.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare, în scopul îmbunãtãþirii cadrului normativ intern în acest domeniu ºi pentru a realiza corelarea cu reglementãrile ºi recomandãrile instituþiilor comunitare, a organismelor internaþionale, precum ºi cu angajamentele internaþionale asumate de România în acest domeniu.

În vederea asigurãrii armonizãrii legislaþiei interne în domeniul nuclear cu reglementãrile comunitare, au fost luate în considerare Directivele EUROATOM nr. 96 ºi 92, adoptate de Consiliul Comunitãþii Europene.

Proiectul de lege supus dezbaterii aduce în principal modificãri cu referire la: întãrirea organismului de reglementare în domeniu, prin înfiinþarea de organizaþii de suport tehnic; subordonarea ºi funcþionarea Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare; regimul deºeurilor radioactive în activitãþile de import-export ºi tranzit; clarificarea procedurilor de autorizare ºi control în domeniul asigurãrii calitãþii; întãrirea autoritãþii organelor de control al activitãþilor nucleare; definirea ºi sancþionarea actelor de terorism în domeniul nuclear; o mai bunã structurare a sancþiunilor în funcþie de gravitatea faptelor sãvârºite.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Faþã de cele prezentate, supunem aprobãrii Senatului prezentul proiect de lege. Suntem de acord cu amendamentele propuse de Comisia economicã.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte pentru a prezenta raportul comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi, Comisia economicã vã propune 3 amendamente pe care le aveþi în anexa la raport.

În al doilea rând, existã avizul favorabil al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În al treilea rând, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.

Vã rog, în primul rând, sã ne pronunþãm asupra amendamentelor existente în raport. Punctul de vedere al Executivului este de acceptare a acestor amendamente.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentelor ºi asupra raportului Comisiei economice, prezentat de domnul preºedinte Mircea Dan Popescu.

Atât amendamentele, cât ºi raportul comisiei sesizate în fond sunt aprobate de plen cu 75 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o

Vã mulþumim.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/26.X.2002

Vã mulþumesc.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2002 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru finanþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor în anul 2002.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Petre Ciotloº** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Programul de guvernare pentru perioada 2001Ñ2004 propune implementarea de mãsuri sociale, focalizate pe categorii de populaþie care sã conducã atât la îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã, cât ºi la dezvoltarea dialogului între cetãþeni ºi autoritãþile publice.

Din anul 1998 Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a propus anual susþinerea organizaþiilor centrale ale pensionarilor în vederea acordãrii de ajutoare materiale ºi organizãrii de acþiuni destinate persoanelor vârstnice.

Prin acest proiect se propune alocarea de la bugetul de stat a 8 miliarde lei din fondurile prevãzute în bugetul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pe anul 2002. Suma propusã este repartizatã organizaþiilor pensionarilor în raport de numãrul de membri ºi acþiunile propuse.

Faþã de cele prezentate, vã supunem spre aprobare prezentul proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Textul ordonanþei de urgenþã în discuþie reglementeazã alocarea sumei de 8 miliarde lei de la bugetul de stat pentru sãrbãtorirea în România a acestei Zile Internaþionale a Vârstnicilor.

Proiectul de lege are aviz favorabil, fãrã amendamente, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din cadrul Senatului.

Întrunitã în ºedinþa din 8 octombrie 2002, comisia a dezbãtut proiectul ºi a hotãrât în unanimitate sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Constantin Bãlãlãu. Doriþi sã interveniþi la acest proiect de lege?

Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Chiar dacã suma alocatã este modestã ºi acoperã mai puþin ceea ce ar fi trebuit sã însemne o asemenea

zi, mãsura Guvernului este bine venitã ºi, evident, în numele vârstnicilor din grupul nostru parlamentar eu iau cuvântul ºi susþin cã vom vota acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Cu precizarea cã dumneavoastrã nu puteþi fi decât veºnic tânãr.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Nefiind alte intervenþii, nefiind amendamente în raportul comisiei sesizate în fond, cu precizarea caracterului legii de lege ordinarã,

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscrisã propunerea legislativã pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Invit pe unul dintre colegi la prezidiu.

Din partea iniþiatorilor este cineva? Domnul senator Gãucan. Vã rog.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei? Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

Iniþiator?

Iniþiator, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã nu încercaþi, domnule senator Badea, domnule chestor, sã faceþi dezordine. Dumneavoastrã rãspundeþi de ordine, nu de dezordine.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea noastrã legislativã a urmãrit 3 puncte, ºi anume:

1. Scoaterea medicilor care au adus contribuþii deosebite medicinei româneºti din starea umilitoare de a alerga, depãºind vârsta Ñ vorbim de profesori, conferenþiari, cercetãtori, doctori în ºtiinþe medicale Ñ, dupã niºte avize în fiecare an, în condiþiile în care li se dãdeau sau nu, în funcþie de simpatii sau antipatii ºi invidia medicilor pe care o ºtim cu toþii.

Or, aceastã propunere urmãreºte sã-i scoatã din condiþia umilitoare de a alerga la minister, la Colegiul Medicilor pentru a obþine în fiecare an avize, care puteau sã le fie date sau nu.

2. A doua intenþie a acestei propuneri legislative a fost aceea ca sã se dea posibilitatea cadrelor tinere din învãþãmânt sã promoveze. Au existat ºi existã ºi acum clinici universitare în care profesorii sau conferenþiarii, conform legii de pensionare, mai puteau rãmâne ani buni în grad, nedându-se posibilitatea tinerilor sã acceadã la gradele universitare.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Numai puþin, doamna ministru. Ofer cuvântul întâi, din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, domnului senator Ion Iliescu, pentru a prezenta raportul comisiei, iar dupã aceea va interveni reprezentantul Guvernului, pentru a expune punctul de vedere.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

În ºedinþele din 8 ºi 9 octombrie 2002 membrii comisiei au analizat acest proiect de lege împreunã cu iniþiatorii ºi cu reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. 6 al art. 9 din Legea nr. 74/1995, propunându-se ca medicii care au fost deþinuþi sau internaþi din motive politice sã-ºi poatã desfãºura activitatea profesionalã, la cerere, fãrã limitã de vârstã, þinându-se seama numai de capacitatea lor psihofizicã.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, cu 6 voturi pentru ºi un vot împotrivã, respingerea proiectului de lege, întrucât a rãmas fãrã obiect, ca urmare a preluãrii dispoziþiilor acestuia în propunerea legislativã privind modificarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind

exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Executivului.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Raportat la statutul de profesie liberalã al medicului ºi la dreptul de muncã, considerãm ca o necesitate completarea Legii nr. 74/1995 privind organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor ºi, în acest sens, majorarea vârstei de pensionare pentru doctori o considerãm ca o necesitate, respectiv, pentru limitã de vârstã, 60 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bãrbaþi.

De asemenea, cadrele didactice Ñ profesori, doctori, conferenþiari, cercetãtori cu gradul I ºi II Ñ pot continua activitatea, la cerere, pânã la 65 de ani, respectiv 70 de ani. De asemenea, aceºtia pot desfãºura activitatea fãrã limitã de vârstã, sigur, în raport de condiþiile biologice ºi de atestãrile care se solicitã, în sectorul privat, atâta timp cât considerã cã pot exercita funcþia respectivã.

De asemenea, de aceste drepturi beneficiazã ºi medicii care au fost deþinuþi pentru motive politice, raportat la Decretul-lege nr. 118/1990.

Sigur, aici s-a intervenit ºi cu o excepþie, ºi anume cei care beneficiazã de aceste prerogative dupã vârsta de pensionare nu mai pot deþine funcþii administrative ºi de conducere în minister ºi în cadrul direcþiilor.

Vã mulþumim.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã fac precizarea urmãtoare. La propunerea legislativã înscrisã la punctul 9 în ordinea de zi, care vizeazã modificarea art. 9 din Legea nr. 74/1995, raportul comisiei este favorabil. Raportul este nefavorabil la proiectul de lege înscris la punctul 10. Pe celãlalt îl vom discuta în continuare.

Deci la aceastã propunere legislativã raportul comisiei este favorabil, susþinut de cãtre comisie, ºi este acceptat ºi susþinut de cãtre reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cu amendamentele din raport. Da? Mulþumesc.

Deci, dacã doriþi sã interveniþi pentru dezbaterea proiectului de lege înscris la punctul 9, modificarea art. 9 din Legea nr. 74/1995?

Dacã nu doriþi sã interveniþi,

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o

Cel de-al doilea proiect de lege al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, deci ºi al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, înscris la nr. 10 în ordinea de zi, este proiectul de Lege pentru modificarea alin. 6 al art. 9 din Legea nr. 74/1995. Într-adevãr, acesta are raport negativ.

Îl rog pe iniþiator, domnul senator Gãucan, sã-ºi spunã punctul de vedere.

S-a þinut cont de proiectul elaborat de Camera Deputaþilor ºi la mediere el a fost inclus în proiectul nostru de lege. Era vorba de deþinuþii politici sau studenþii la medicinã care au fost scoºi pe motive politice din studiile universitare, care au fost nevoiþi sã redevinã muncitori, ani de zile, pentru a-ºi continua profesia ºi studiile, ºi s-a considerat cã este un act de dreptate ºi un act reparatoriu acest amendament adus de colegii de la Camera Deputaþilor.

Deci, fiind în dezbatere legislativã, propunerea legislativã nu mai poate fi retrasã din plen, motiv pentru care vã întreb dacã sunteþi de acord cu raportul negativ întocmit de comisie, întrucât situaþia juridicã pe care doreaþi sã o reglementaþi este reglementatã, în prezent, într-o altã lege.

De acord?

Da.

Domnule senator Iliescu, susþineþi raportul negativ, da?

Da.

Punctul de vedere al Guvernului?

Suntem de acord cu raportul negativ, deoarece propunerea a rãmas fãrã obiect, fiind preluate toate prerogativele, ca amendament, în propunerea legislativã pe care deja aþi votat-o.

Vã mulþumim.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, este un raport negativ la propunerea legislativã, raport pe care îl voi supune votului dumneavoastrã. În situaþia în care veþi aproba raportul întocmit de comisia sesizatã în fond, pe cale de consecinþã, propunerea legislativã va fi respinsã.

Deci

Pe cale de consecinþã, propunerea legislativã este respinsã de plen.

Doreºte cineva sã comenteze? Vã rog, dar cu regulamentul în mânã faceþi comentarii pe lege sau pe vot.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu. Analizãm tovãrãºeºteÉ

Nu.

Bun! Deci, ca sã nu rãmânã cineva în dubiu, raportul comisiei a fost votat cu 67 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 12 abþineri ºi, pe cale de consecinþã, nu mai poate fi pusã la vot propunerea legislativã, care putea sã fie aprobatã sau respinsã, ca lege organicã. Este altceva.

Punctul 11 în ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

Reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice sunt la pupitru, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna secretar de stat.

## Vã mulþumesc.

Noul act normativ privind colectarea creanþelor bugetare are ca obiective principale dezvoltarea capacitãþii de colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscalã a contribuabililor ºi creºterea gradului de conformare voluntarã a acestora în achitarea obligaþiilor bugetare, precum ºi diminuarea volumului important de arierate bugetare, obiective care au consecinþe directe asupra echilibrului bugetar, precum ºi asupra politicii financiare.

Considerãm cã este necesar sã prezentãm, pe scurt, urmãtoarele reglementãri cu caracter de noutate: au fost prevãzute noi termene de platã a creanþelor bugetare stabilite de organele de control, în funcþie de data comunicãrii documentelor de determinare a acestora; noþiunile de ”majorare de întârziereÒ ºi/sau ”majorãriÒ au fost înlocuite cu noþiunea de ”dobândã pentru neplata la termen a obligaþiilor bugetareÒ; pentru egalitate de tratament, s-a prevãzut acordarea unei dobânzi pentru sumele ce urmeazã a fi restituite sau rambursate cãtre contribuabili, potrivit legii, în cazul în care restituirea sau rambursarea, dupã caz, nu are loc în termenele prevãzute în ordonanþã.

Aceste reglementãri se armonizeazã cu legislaþia existentã în materie în þãrile membre ale Uniunii Europene ºi, de asemenea, corespund acquis-ului.

S-a prevãzut, totodatã, posibilitatea înfiinþãrii mãsurilor asiguratorii de cãtre creditorii bugetari înaintea începerii procedurii de executare silitã, atunci când existã pericolul ca debitorul sã se sustragã de la urmãrire, sã-ºi ascundã ori sã-ºi risipeascã averea.

Totodatã, în scopul simplificãrii procedurii de executare silitã, s-au unificat procedurile de valorificare a bunurilor mobile ºi imobile, proprietate a debitorului, elaborându-se o nouã procedurã de vânzare prin licitaþie a bunurilor sechestrate.

S-a instituit expres anularea creanþelor bugetare restante cu valori nesemnificative, pentru care cheltuielile de recuperare pot fi mai mari decât valoarea acestora, iar în vederea recuperãrii arieratelor, în anumite cazuri expres prevãzute de lege, s-au reglementat rãspunderea solidarã a debitorilor cu alte persoane, precum ºi procedura de stabilire a acestor rãspunderi.

## Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte ªtefan Viorel, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în analizã ºi dezbatere prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare, primind avize favorabile, cu amendamente de care s-a þinut cont ºi, în parte, au fost admise ºi se regãsesc în anexa la raport, avize transmise de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aº vrea sã aduc la cunoºtinþã plenului cã pe marginea acestui proiect au fost dezbateri ample la nivelul comisiei noastre, fapt pentru care raportul nostru conþine, în anexã, 40 de amendamente admise ºi 14 amendamente respinse.

Aº vrea, foarte pe scurt, sã prezint problematica pe care au abordat-o iniþiatorii amendamentelor ºi, în principal, ce aduc nou amendamentele admise.

Prin amendamentele admise s-au pus de acord, mai bine decât era în textul iniþial, prevederile Legii nr. 31/1990 privind societãþile comerciale cu prevederile prezentului act normativ, în principal referitor la rãspunderile care revin acþionarilor, asociaþilor, administratorilor ºi, în general, persoanelor implicate în administrarea ºi conducerea societãþilor comerciale care ajung în situaþia sã aibã probleme cu datorii bugetare.

De asemenea, s-a introdus, ca noutate, un text care precizeazã o rãspundere în contul bãncilor prin care se face decontarea acestor sume, legat de întârzierea termenelor de decontare.

De asemenea, s-a acceptat un amendament în legãturã cu regimul de deductibilitate fiscalã a cheltuielilor generate de calculul dobânzilor ºi penalitãþilor de întârziere în plata datoriilor bugetare ºi, pe baza principiului simetriei, s-a introdus prevederea privind neimpozitarea veniturilor corespunzãtoare.

De asemenea, urmare amendamentelor formulate în cadrul comisiei noastre, s-au fãcut unele modificãri, zicem

noi, pentru o mai bunã reglementare, legat de modul în care se deruleazã valorificarea garanþiilor de cãtre bugetari, asupra metodelor, negocierea directã, licitaþia.

Am încercat sã fie textul foarte clar, sã nu lase loc de interpretare ºi, pe de altã parte, am încercat sã-l punem în corelaþie cu celelalte reglementãri în materie, reglementãri care stau la baza funcþionãrii A.V.A.B.-ului sau altor instituþii care au proceduri comparabile.

ªi eu vã mulþumesc.

V-aº ruga, punctul de vedere asupra amendamentelor înscrise în raport.

Da, suntem de acord ºi cu cele admise, ºi cu cele respinse.

Cu toate, da?

Da.

Cu poziþia exprimatã de comisie prin raport? Mulþumesc.

Da.

Mulþumesc.

Cele respinse sã fie respinse, iar cele admise sã fie admise pentru cã, altfel, dacã am spune cã dânsa este de acord ca cele care au fost admise sã fie respinse, ne-ar crea probleme.

Deci, declar deschise dezbaterile generale. Dacã doriþi sã interveniþi?

Vã rog, doamna senator Simona Marinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu ºtiu cum veþi supune la vot raportul comisiei, motiv pentru care aº vrea sãÉ

Cum scrie în regulamentÉ

Éaº vrea sã vã rog sã se facã o menþiune la punctul 39 din anexa 1. Este vorba de un amendament la art. 159. Acest amendament din art. 159 alin. 1 a fost prevãzut în avizul dat de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã (este o chestiune care vizeazã îmbunãtãþirea salarizãrii aparatului ordonatorilor principali de credite) ºi, din considerente de colegialitate, aº vrea sã rog Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã facã aceastã menþiune: amendamentul de la art. 159 alin. 1 a rezultat din avizul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

V-aº ruga sã ne pronunþãm întâi pe dezbateri generale. Noi suntem la dezbateri generale ºi dupã aceea o luãm pe amendamente admise sau respinse.

Vã rog, domnule senator, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã precizez de la început cã acest proiect de lege este necesar, fapt pentru care grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestui proiect de lege, dar se impun de la început niºte precizãri în legãturã cu modul în care acest proiect de lege stabileºte mãsuri pentru executarea creanþelor bugetare.

În primul rând, el nu este o noutate. El nu face altceva decât sã modifice o ordonanþã care a devenit între timp lege, Ordonanþa nr. 11/1996, ºi pãrerea mea este cã, dacã dorim o stabilitate legislativã, ar fi trebuit sã facem modificãrile necesare pe aceastã lege în funcþiune, sã nu modificãm de fiecare datã când o altã guvernare revine în jocul democratic, astfel încât sã perturbãm o întreagã activitate economicã într-o þarã.

Faptul cã aceiaºi specialiºti din Ministerul Finanþelor Publice care sunt ºi astãzi au elaborat Ordonanþa nr. 11/1996 ºi, iatã, astãzi elaboreazã ordonanþa nr. 61/2002 nu înseamnã cã gândirea dânºilor, între timp, a fost modificatã ca urmare a faptului cã s-a perindat la putere o altã guvernare, ci pentru motivul, gândesc eu, cã s-a impus, pur ºi simplu, aceastã ordonanþã tocmai ca sã nu existe o continuitate în procesul de aplicare a legilor în economia româneascã.

Ce aduce, de fapt, nou aceastã ordonanþã?

În primul rând, aduce nou faptul cã, faþã de executarea creanþelor trecute, când debitorul era pus sã-ºi stingã

creanþele bugetare în ordinea vechimii, deci începând cu cele mai vechi creanþe, aceastã ordonanþã inverseazã aceastã ordine, deci se sting mai întâi creanþele noi ºi dupã ce acestea au fost în totalitate stinse se trece în continuare la creanþele vechi, urmând majorãrile ºi penalitãþile.

Acest lucru nu creeazã altceva în mintea agentului economic decât faptul cã el, la o anumitã perioadã de timp, va fi scutit de plata acestor datorii vechi, cum de altfel se ºi întâmplã, pentru cã o altã menþiune pe care trebuie sã o fac în legãturã cu acest proiect de lege este faptul cã debitorul bugetar este pus în situaþia sã nu-ºi achite la timp aceste obligaþii, aºteptând, pentru cã aceastã lege prevede posibilitatea ca periodic, atunci când Guvernul sau Ministerul Finanþelor Publice considerã necesar, sã poatã acorda înlesniri la platã, chiar anulãri ale unor datorii ale agenþilor economici. Acest lucru nu cred cã este benefic pentru bugetul naþional, în general, ºi pentru mediul economic, în special, pentru cã întotdeauna va crea în mintea agentului economic care nu este corect cã el, la un interval de timp, va fi iertat de acele datorii.

Mulþumesc, domnule senator Horga.

Dacã mai doresc sã intervinã la dezbateri generale domnii senatori?

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, domnul senator Pusk‡s Zolt‡n-Balint.

Domnule preºedinte, Distins Senat,

Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a amintit cã au fost dezbateri furtunoase ºi destul de lungi la acest proiect de lege, dar spre marea mea mirare proiectul de lege nu a întrunit nici în rândul oamenilor de afaceri interesul pe care-l meritã acest proiect de lege.

Vreau doar sã vã spun cã sãptãmâna trecutã, la Covasna am avut o întâlnire cu peste o sutã de oameni de afaceri, premiaþi de Camera de Comerþ ºi Industrie a României, ºi nu au citit acest text, nu au cunoscut, cu toate cã implicaþiile, în cazul punerii în aplicare de la 1 ianuarie 2003 a prevederilor prezentei legi, vor fi deosebit de importante.

Ce vreau sã spun în legãturã cu acest proiect de lege?

Au fost încercãri de-a lungul celor 13 ani, dupã 1990, pentru reglementarea disciplinei financiare în cadrul agenþilor economici ºi Ordonanþa nr. 11/1996 care a fost elaboratã de acelaºi partid politic care este ºi acum la putere, nu de altcineva, a însemnat un pas înainte în întãrirea acestei discipline financiare, dar s-a dovedit a fi nesatisfãcãtor.

De aceea, prezentul proiect de lege, cu noutãþile ºi cu derogãrile de la anumite proceduri de drept comun în favoarea fiscului, întãreºte posibilitatea de a încasa arieratele bugetare.

Ceea ce pe mine mã îngrijoreazã este modul în care prevederile acestei legi Ñ prevederi care sunt bune Ñ vor fi aplicate de cãtre acei funcþionari de la administraþiile financiare care trebuie sã aplice aceastã lege, pentru cã prin aceste derogãri de la dreptul comun fiscul va avea puteri deosebite în privinþa popririi, mãsurilor asiguratorii, executarea silitã, intrarea la sediul

firmelor, intrare în domiciliul administratorilor ºi aºa mai departe, fãrã alte avize, mandate din partea procuraturii sau din partea judecãtoriei, ceea ce înseamnã cã disciplina financiarã, în mod firesc, trebuie sã se întãreascã.

Bineînþeles anumite prevederi, sã zic aºa, sunt mai domoale, cum este art. 69: ”În cazul popririlor date, vor exista probleme sociale deosebite.Ò Nu ºtiu ce înseamnã ”deosebitÒÉ Atunci agentul respectiv va fi lãsat în pace. Nu este chiar pe placul meu, pentru cã iar pot interveni anumite situaþii în care fiscul va putea sau nu va putea popri, va putea sau nu va putea executa un agent economic pentru cã aceste probleme sociale deosebite pot fi interpretate în stânga ºi în dreapta, iar agenþii economici privaþi, mici ºi mijlocii, pot fi executaþi pentru cã acolo 10, 20, 30 de oameni nu înseamnã, dupã mine, cred cã ºi dupã textul legii, o problemã socialã ”deosebitãÒ.

Da, vã mulþumesc domnule senator.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu? Înþeleg cã nu mai sunt alte intervenþii.

Declar încheiate dezbaterile generale.

O consult pe reprezentanta Ministerului Finanþelor Publice dacã doreºte sã rãspundã domnilor senatori care au intervenit la dezbateri generale.

Da.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Pe scurt. De ce o nouã ordonanþã ºi nu o modificare ºi o completare a Ordonanþei nr. 11/1996? Pentru faptul cã în acest timp, din 1996 pânã la zi, Ordonanþa nr. 11/1996 a suferit foarte multe modificãri, motiv care ne împiedicã la aceastã datã sã realizãm o republicare. Ordonanþa nr. 61/2002 în varianta aprobatã în care ea va ieºi din cele douã Camere va urma sã fie însoþitã de normele corespunzãtoare, astfel încât procedura de aplicare sã fie cât mai uºor de realizat.

De ce aceastã ordine în ceea ce priveºte plata obligaþiilor?

Aceastã problemã a ordinii în plãþi deja a fost reglementatã prin Ordonanþa nr. 26/2001 care între timp a devenit lege. Este o procedurã de ordonare a plãþilor care se aliniazã la sistemul european ºi internaþional ºi are rolul de a stopa crearea de noi arierate bugetare.

În ceea ce priveºte procesul de recuperare a arieratelor pe care le-am acumulat în timp, Ordonanþa nr. 61/2002 vine cu anumite reguli foarte clare, de bazã, urmând ca reglementãrile speciale, aºa cum este Ordonanþa nr. 40/2002 sã creeze cadrul de rezolvare a acestor probleme.

S-a fãcut referire la metodele de valorificare prevãzute de lege. Ordonanþa foloseºte mai multe metode de valorificare, urmând ca în practicã sã fie utilizate acele metode, metoda fiind subordonatã de fapt scopului, prin care se recupereazã în cât mai mare mãsurã creanþele bugetare, cum ar fi vânzarea directã, în situaþia în care sunt bunuri perisabile, în situaþia în care prin aceastã metodã de vânzare se asigurã recuperarea integralã a creanþei bugetare, dar, sigur, existã ºi alte metode, în funcþie de situaþia bunului ºi posibilitatea de a recupera creanþa.

Referitor la acele modalitãþi de stimulare a personalului care va participa la recuperarea creanþelor bugetare, inclusiv prin procesul de faliment sau reorganizare judiciarã, creditorii bugetari vor fi cei care îºi vor recupera creanþele, în funcþie de ordinea în care aceºtia ajung la masa credalã, urmând ca prin ordine ale miniºtrilor, ale ordonatorilor de credite sã se stabileascã în ce mãsurã este, într-adevãr, un merit al organelor de recuperare sau nu, în funcþie de care se poate decide dacã anumite sume din cele încasate la bugetele creditorilor respectivi pot sã fie dispuse pentru plata unor stimulente, în funcþie de anumite criterii de competenþã ºi de anumite elemente care vor sta la baza acestor posibile stimulãri.

Vã mulþumesc.

Consult pe domnul preºedinte ªtefan Viorel sã intervinã în acest moment.

Da, domnule preºedinte, doar câteva cuvinte.

Mulþumesc doamnei senator Simona Marinescu cã a sesizat o eroare materialã. Aºa este, la poziþia 39 din lista amendamentelor admise, modificarea procentului de la 3%Ñ5% este urmare amendamentului formulat în avizul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, iar partea a doua a amendamentului este urmare intervenþiei domnului senator Horga.

În legãturã cu observaþiile domnului senator Horga, probabil, le vom regãsi la dezbaterea amendamentelor respinse, fapt pentru care o sã vã spun punctul de vedere atunci, iar legat de ce a spus domnul senator Pusk‡s, aº vrea, dacã-mi permiteþi, sã spun cã aceastã lege intereseazã în mod deosebit restanþierii, nu premianþii, de aceea probabil cã nu a fãcut obiectul dezbaterii la întâlnirea dumnealui.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi, sã trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Conform Regulamentului Senatului, în primul rând vom începe cu amendamentele respinse, cu condiþia ca cei care le-au formulat sã fie prezenþi la dezbateri.

La punctul 1 din raport, doamna senator Norica Nicolai, sunteþi mulþumitã?

Da, renunþ la amendament.

Am înþeles cã este preluatã problema, deci renunþaþi la amendament. Deci ceea ce aþi solicitat dumneavoastrã este preluat în alt articol.

Mulþumesc.

Punctul 2?

Domnul senator Horga, susþineþi amendamentul?

Nu.

Nu.

Punctele 3, 4? Renunþaþi?

La punctul 3 da, la punctul 4, nu.

Vã rog, aveþi cuvântul la punctul 4, art. 19. Deci la art. 19.

Amendamentul propus la art. 19 se referã la faptul cã pentru nerestituirea sumelor cãtre debitorul bugetar de cãtre creditorul bugetar, în general atunci când acesta are de recuperat sume de la stat, s-a acceptat ideea restituirii dupã 30 de zile a acestor sume cu dobânzile corespunzãtoare, dar pentru tratament egal, atunci când creditorul bugetar are de încasat sume, mai percepe încã o penalitate de 6% pe an, iar în cazul invers, atunci când debitorul are de încasat sume de la creditorul bugetar, acest tratament nu a fost acceptat pentru simplul motiv cã nu ar avea cine sã plãteascã aceste penalitãþi pentru debitorul bugetar.

Dar, din moment ce statul întârzie peste acele 30 de zile cu foarte mult sau din rea-credinþã, un anume creditor bugetar din teritoriu nu doreºte sã restituie aceastã sumã, din diverse motive, atunci acest debitor bugetar este pus în imposibilitatea de a-ºi încasa banii, situaþie care duce la o perturbare destul de serioasã a activitãþii sale economice, pentru cã ºtim cã sumele trebuie introduse în circuitul economic, sã nu fie blocate în diferite verigi intermediare, cum este aceasta cu creditorul bugetar.

Vã mulþumesc.

prima datã când se introduce un termen ºi se introduce obligaþia din partea creditorului bugetar de a plãti dobânzi pentru sumele pe care le restituie cu întârziere, ceea ce este un pas foarte mare înainte în opinia noastrã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aþi ascultat argumentele pentru care amendamentul propus de domnul senator Vasile Horga nu a fost acceptat. Dacã Domnia sa îl susþine, eu sunt obligat sã-l

Vã mulþumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Nu am putut sã ne însuºim acest amendament ca urmare a problemelor pe care le ridicã aplicarea în practicã a acestuia.

În condiþiile în care instanþele dispun astfel de penalitãþi, bineînþeles cã fiecare instituþie urmeazã sã le plãteascã, dar nu din oficiu.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Comisia noastrã ºi-a însuºit observaþia iniþiatorului, apreciind cã aceastã penalitate este un instrument în mâna creditorului bugetar pentru a institui disciplinã în materie de achitare a impozitelor ºi a taxelor ºi nu putem, prin simetrie, sã punem acest instrument în mâna debitorului pentru cã el are deja la îndemânã alte instrumente.

El are cale de atac în instanþã pentru prejudiciile, daunele eventuale pe care le-ar putea avea ºi care nu ar fi acoperite de dobânda la care este îndreptãþit conform acestui text de lege. Deci, dacã înregistreazã daune mai mari decât dobânda pe care o încaseazã, el poate sã-ºi formuleze în justiþie aceastã pretenþie. Nu poate legea sã punã în mâna plãtitorului un instrument cu care, ce sã facã, sã disciplineze creditorul bugetar. Existã suficiente instrumente prin care personalul creditorului bugetar poate fi disciplinat.

De fapt, s-a fãcut un mare pas înainte ºi de aceea eu nu înþeleg de unde nemulþumirea, pentru cã este pentru

De ce?

De ce? Faceþi socoteala, vã rog, cã adunarea se face la clasa I.

La punctul nr. 5 insistaþi în amendament?

Deci, vã rog, o listã pentru grupurile parlamentare. Am înþeles cã solicitã Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist).

Deci, punctul 5, anexa 2, amendamente respinse, aþi renunþat.

La punctul nr. 6? Renunþaþi. La punctul nr. 7? Insistaþi.

Vã rog, aveþi cuvântul.

La punctul nr. 7 este vorba despre art. 28 ºi 29, care prevãd posibilitatea acordãrii de eºalonãri, amânãri sau scutiri. Dacã sunt de acord, ºi pot fi de acord, cu eºalonarea la platã, cu amânarea, cu eºalonarea dobânzilor, pentru simplul motiv cã statul are posibilitatea sã-ºi recupereze într-un viitor apropiat sau mai puþin apropiat aceste impozite ºi taxe, precum ºi majorãrile ºi dobânzile corespunzãtoare, nu pot fi de acord cu faptul cã un contribuabil poate fi scutit sau poate fi iertat de un impozit sau o taxã. Pentru cã acea taxã a fost prevãzutã într-un an bugetar în bugetul de stat, ea trebuie sã finanþeze anumite activitãþi, acele activitãþi nu pot fi ignorate. Deci, dacã scutim sau iertãm pe cineva de plata unor impozite Ñ nu este vorba despre majorãri sau dobânzi, este vorba chiar de impozite Ñ, cineva trebuie sã suplineascã acele impozite ºi ele vor fi suplinite de cãtre creditorii bugetari, de cãtre contribuabilii bugetari corecþi, cei care ºi-au plãtit la timp atât impozitele, taxele, cât ºi dobânzile corespunzãtoare dacã au întârziat la platã. Deci nu pot fi ignorate aceste chestiuni numai pentru cã la un moment dat cineva trebuie sã acorde, nu ºtiu din ce motive, pot fi chiar obiective unele, dar nu vãd un motiv obiectiv faptul ca cineva sã nu-ºi plãteascã impozitul la stat. Dacã ne referim la un contribuabil persoanã fizicã care, aþi vãzut, astãzi contribuie unii cu sume foarte mari cãtre bugetele de stat, dacã ar exista posibilitatea ca acea persoanã fizicã sã fie scutitã de plata acestor impozite sau este vorba numai de scutirea unor întreprinderi, instituþii sau altele asemenea pentru alte motive decât cele obiective. Deci, din acest motiv, eu consider cã nu este bine venit în aceastã lege acest articol.

Mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Douã cuvinte vreau sã spun. Nu pot sã-mi însuºesc aceastã argumentaþie pentru simplul motiv cã în condiþiile legii pot fi fãcute multe abuzuri, pentru cã mâine poate sã vinã o ordonanþã sau o lege specialã, aºa cum s-a spus aici, care sã prevadã o scutire de impozit pentru o anumitã societate X sau Y. Deci, dacã se stipula în acest proiect de lege ”în condiþiile legilor existenteÒ, eram cu totul de acord cu argumentaþia respectivã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, întrucât domnul senator Vasile Horga insistã în amendamentul formulat la art. 28, sunt obligat, potrivit Regulamentului Senatului, sã-l

Da, mulþumesc.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Sigur cã ne-am însuºit argumentaþia iniþiatorului pentru cã nici o secundã nu ne-am gândit cã aceste scutiri sau eºalonãri se dau în mod discreþionar, ci ele se dau în condiþiile stipulate în legi speciale, ºi sã nu uitãm cã existã Ordonanþa nr. 40/2002 care reglementeazã regimul unor astfel de facilitãþi. De asemenea, vã rog sã observaþi cã acest articol care a fost solicitat de cãtre domnul senator Horga sã fie eliminat introduce chestiunea garanþiilor pentru acordarea acestor scutiri. Este o problemã foarte importantã ºi este un instrument valoros în mâna creditorului bugetar. Nu putem sã renunþãm la el. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, aþi ascultat explicaþiile date de reprezentantul Executivului ºi de reprezentantul comisiei.

Mai consult pe domnul senator Horga dacã insistã în a supune votului amendamentul.

Vã rog.

Art. 28 ºi 29, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 28 ºi 29.

Cum?

Art. 28 ºi 29. Deci amendamentul solicitã eliminarea art. 28 ºi a art. 29, care reglementeazã problema garanþiilor de care am fãcut eu vorbire.

Da. Deci, domnul senator Vasile Horga, la punctul 7 din raport, amendamente respinse, solicitã eliminarea art. 28 ºi 29.

Da.

Deci prin acelaºi amendament. De aceea am spus ”un amendamentÒ.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus.

Amendamentul este respins, întrunind 52 de voturi pentru, 53 împotrivã ºi 3 abþineri.

Înþeleg cã solicitaþi din nou o listã sau nu? Da. Pentru Grupul parlamentar P.R.M. ºi Grupul parlamentar P.D. o listã, vã rog! Sigur, pentru toate grupurile, în momentul în care solicitã un grup parlamentar.

La punctul 8 Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri insistã în amendament? Nu.

Domnule preºedinte, fac precizarea cã amendamentul este soluþionat prin amendamentele admise. Actualizarea se face...

Deci a fost preluat în altã parte.

Da. Actualizarea se face pe baza ratei inflaþiei, deci problema este rezolvatã.

Sigur, mulþumim, renunþãm. La punctul nr. 9, la art. 94 alin. 2 lit. b), doamna senator Norica Nicolai.

contravenþionale trebuie stabilite ºi în contul creditorului bugetar atunci când el nu-ºi îndeplineºte obligaþia de restituire a sumei cãtre debitorul bugetar dupã trecerea perioadei legale, deci dupã trecerea celor 30 de zile. Deci amendamentul nu face altceva decât sã aducã tratament egal pentru cele douã pãrþi cum este, de altfel, ºi firesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

**Doamna Norica Nicolai**

**:**

Renunþãm.

Renunþat. Mulþumesc.

La punctul nr. 10, renunþat.

La punctul nr. 11, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Preþul de pornire a licitaþiei.

Dacã-mi permiteþi, aº vrea sã fac o precizare.

Punctul de vedere al Guvernului.

Da. Nu putem sã ne însuºim acest amendament, întrucât toatã problematica rãspunderii personalului din Ministerul Finanþelor Publice, acesta fiind funcþionar public, rãspunde în conformitate cu legea specialã ºi nu putem transforma aceastã lege într-o lege care sã aducã elemente care sã vizeze rãspunderea funcþionarilor publici. Bineînþeles cã atunci când este vina funcþionarului, acesta rãspunde potrivit legii speciale.

Vã mulþumesc.

Vã rog.

În legãturã cu modul de organizare ºi de derulare a licitaþiilor, am preluat procedura din Legea A.V.A.B.-ului, fapt pentru care problema îºi gãseºte rezolvare în unul dintre amendamentele admise ºi soluþia este apropiatã de cea pe care o propune Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Apropiatã, dar nu foarte tare. Diferenþa de preþ este de 30%, dar sigur cã preþul îl dã piaþa ºi nu altcineva. Deci renunþaþi, da? În numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, da.

La punctul 13, domnul senator Horga, înþeleg cã nu aþi renunþat dacã aþi ridicat mâna.

Da.

Vã rog.

Punctul 13 este urmare a faptului cã s-a introdus...

Deci amendamentul de la art. 151.

Da. Deci s-a introdus în art. 19, ca un amendament admis, faptul cã debitorul bugetar atunci când are de încasat de la creditorul bugetar anumite sume, sumele respective, dacã trece o perioadã de 30 de zile, sunt restituite cu dobânzile corespunzãtoare. În cazul în care creditorul are de încasat sume s-au prevãzut niºte sancþiuni contravenþionale ºi consider cã acele sancþiuni

Mulþumesc.

Comisia, domnul preºedinte ªtefan Viorel?

Ne menþinem punctul de vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Amendamentul urmãtor bãnuiesc cã renunþaþi la el, domnule senator, întrucât era legat de aprobarea acestui amendament la art. 151 lit. e).

La art. 159 îl mai susþineþi, vã rog?

Da. Art. 159 este foarte important pentru faptul cã atunci când existã un faliment, în primul rând, aºa cum am amintit, de altfel, eu consider cã ar trebui sã se îndestuleze în primul rând creditorii, în general, care au intrat în relaþii comerciale cu societatea aflatã în faliment. ªtim cu toþii cã dintr-un faliment întotdeauna nu se recupereazã decât o micã parte a sumelor cu care fiecare creditor a intrat într-o relaþie comercialã cu societatea aflatã în faliment. Deci din aceastã sumã sã mai vinã ºi creditorul bugetar, când el nu are de încasat de acolo decât eventualele lui debite, pe care le încaseazã ºi el în proporþia cuvenitã, stipulatã, de altfel, prin lege, ºi în condiþiile în care toþi pierd, nu consider normal sã vinã creditorul bugetar ºi sã încaseze 5% din suma rezultatã din valorificarea activelor falimentare pentru cã el nu a avut absolut nici o contribuþie în realizarea acestor active. Dacã, aºa cum s-a spus în comisie, s-au fãcut diligenþe pentru ca sã fie aduse bunuri suplimentare în masa credalã, este sigur o utopie chestiunea respectivã. Nu vãd nici un creditor bugetar alergând de colo colo sã gãseascã bunuri suplimentare care sã poatã fi valorificate de cãtre judecãtorul sindic sau de cãtre administratorul numit de acesta pentru executarea falimentului sau pentru valorificarea activelor societãþii în faliment. De aceea, cred cã trebuie eliminat textul prin care ºi din sumele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciarã ºi faliment sã fie încasate stimulente pentru creditorul bugetar.

Deci dumneavoastrã solicitaþi eliminarea pãrþii finale a art. 159.

Da.

Mulþumesc.

Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.

Nu am nici un comentariu.

Cum? Cum?

Nu am comentarii. Am fãcut prezentare la început vizavi de aceastã problemã.

Sã înþeleg cã sunteþi de acord cu acest punct de vedere?

Nu, nu, nu.

Vã rog sã precizaþi expres în Senat dacã sunteþi de acord cu amendamentul sau nu.

În prezentarea de început am arãtat cã aceastã prevedere a ordonanþei are în vedere stimularea personalului creditorilor bugetari de a recupera pe toate cãile, inclusiv pe calea reorganizãrii judiciare, creanþele bugetare. Deci aceasta a fost motivaþia care a stat la baza acestei prevederi ºi o susþinem.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Punctul de vedere al comisiei?

Noi ne menþinem punctul de vedere. Subscriem argumentului adus de iniþiator pentru cã ºi la masa credalã

reprezentantul creditorului bugetar se poate manifesta într-o manierã sau alta în funcþie de cât de motivat este. Dar suplimentar aº vrea sã spun, sã fac o precizare, pentru cã aºa cum s-au prezentat lucrurile s-ar putea înþelege cã din faliment 5% se ia ºi se... din suma rezultatã, urmare unei proceduri de faliment sau reorganizare judiciarã, se ia 5% ºi se împarte celor care au fost la masa credalã.

Nu este aºa. Pe aceastã bazã, pe aceastã cheie de calcul se constituie un fond din care se pot acorda stimulente personalului implicat în derularea unor astfel de operaþiuni, în limita a trei salarii, nu mai mult. Nu sunt bani pe care îi ia cineva ºi îi împarte cu cei care au participat sau l-au reprezentat pe creditorul bugetar la masa credalã, ci pe baza acestuia se constituie un fond, se stabileºte o limitã pânã la care se pot da aceste prime, dar nu mai mult de trei salarii pentru fiecare salariat din sistemul respectiv.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aþi ascultat punctul de vedere al Guvernului ºi al preºedintelui Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci împotriva acestui amendament. Insistaþi sã-l supunem la vot? Da.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului susþinut de domnul senator Vasile Horga.

Cu 46 de voturi pentru ºi 63 de voturi împotrivã, amendamentul a fost respins.

Acestea au fost toate amendamentele respinse.

Dacã în legãturã cu amendamentele admise aveþi de fãcut comentarii?

Un prim comentariu este fãcut de colega noastrã, doamna senator Simona Marinescu, la art. 159 alin. 1, ºi s-a fãcut precizarea de cãtre preºedintele comisiei, în sensul acceptãrii acelui punct de vedere.

Alte comentarii pe amendamentele admise? Dacã nu sunt,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superior, proiect de lege aprobat de Camera Deputaþilor. Sunteþi din partea Ministerului Educaþiei? Pentru cã se intenþiona sã se solicite amânarea. Sunteþi de acord cu amânarea sau...

## Stimaþi colegi,

Înþeleg cã doamna ministru doreºte sã participe la dezbaterile acestui proiect de lege. Este important pentru noi, am vãzut cã s-au fãcut o serie de amendamente. Vã rog, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune de procedurã. Nu ºtiu ce se va întâmpla, se amânã sau rãmâne pe ordinea de zi...

Numai puþin, sã-l ascultãm pe reprezentantul Executivului. Este pe ordinea de zi, la punctul 12.

Vã rog sã-mi permiteþi o chestiune de procedurã, înainte de a începe discuþiile. Vãd cã în ordinea de zi, ºi dumneavoastrã, de asemenea, aþi prezentat-o tot aºa, acest proiect de lege apare ca fiind o lege ordinarã. În realitate, noi ne aflãm într-o situaþie foarte limpede de lege care nu este ordinarã, este o lege organicã. Citez din titlul acesteia ”mãsuri privind îmbunãtãþirea finanþãrii învãþãmântului superiorÒ. Este vorba de aspecte esenþiale privind atât universitãþile de stat, cât ºi universitãþile private.

Vã atrag atenþia, cu respect, asupra dispoziþiilor existente în Legea nr. 84/1995, Legea învãþãmântului, care este lege organicã ºi care spune foarte clar cã întreg învãþãmântul superior, atât cel de stat, cât ºi cel particular, ºi eu mã refer aici la învãþãmântul particular acreditat, care face parte din sistemul naþional de învãþãmânt, ambele genuri de învãþãmânt îºi desfãºoarã întreaga activitate cu respectarea prevederilor prezentei legi, a Legii nr. 84 din 1995, lege organicã.

Mai mult decât atât, în dispoziþiile Legii nr. 84/1995 sunt referiri exprese cu privire la patrimoniul universitãþilor atât de stat, cât ºi particulare, mergându-se pânã la stabilirea unor procente. Iatã, art. 115 alin. 2: ”25% trebuie investiþi cu un anumit scopÒ, chestiuni de care se ocupã, tot în particular, ºi proiectul de lege care ne este supus atenþiei. Dacã l-aþi lecturat, ºi sunt sigur cã aþi fãcut acest lucru, atunci se vede foarte limpede cã procentele de 10% ºi aºa mai departe greveazã într-un sens sau altul, pozitiv sau negativ, aceasta o sã vedem în continuare, greveazã puternic patrimoniul universitãþilor atât de stat, cât ºi private, or, patrimoniul acestora este o chestiune esenþialã a existenþei lor ca persoane juridice legale ºi deci dispoziþiile respective intrã sub incidenþa Constituþiei, care le prevãd implicit ºi pe ele ca fiind dispoziþii de lege organicã. Dacã mai existã un dubiu în legãturã cu aceastã chestiune, dupã pãrerea mea n-ar trebui sã existe nici un fel de dubiu, atunci vã rog mãcar, domnule preºedinte, sã facem astfel încât sã poatã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului sã-ºi spunã un punct de vedere în acest sens.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Vã rog, în primul rând, sã formulaþi în plenul Senatului solicitarea din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, iar apoi noi vom discuta problema ridicatã de domnul senator Avram Filipaº.

Vã rog.

Ñ **Domnul Ioan Ianoº** _director general al Direcþiei pentru coordonarea învãþãmântului superior din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã acceptaþi scuzele doamnei ministru, care nu a putut sã participe la dezbaterile de astãzi asupra proiectului de lege menþionat anterior. Dânsa este în ºedinþã de Guvern, iar la ora 12,30 pleacã la Strasbourg.

În consecinþã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã cã proiectul de lege este foarte important, doamna ministru personal doreºte sã participe la dezbaterile asupra acestui proiect, ºi v-am ruga sã amânaþi pentru joia viitoare dezbaterile legate de proiectul de Lege privind Ordonanþa Guvernului nr. 174/2001.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Aþi ascultat explicaþia, în primul rând aþi ascultat solicitarea venitã din partea doamnei ministru, sigur, ea este justificatã ºi, mai ales, este importantã prezenþa Domniei sale la acest proiect de lege, aºa cum arãta domnul senator Avram Filipaº, pentru cã avem o chestiune de fond, legatã de finanþarea învãþãmântului, ºi sigur cã avem o serie de probleme de procedurã, prezenþa ministrului, a secretarului de stat sau a altor persoane la dezbaterea unui proiect de lege.

Pe fond, cererea este importantã ºi din partea ministerului, dar ºi din partea noastrã, pentru a vedea modul în care va putea fi finanþat pe viitor învãþãmântul, indiferent de forma acestuia. Pe procedurã, solicitarea domnului senator Avram Filipaº este importantã, deºi Camera Deputaþilor a adoptat proiectul de lege respectiv sub forma unei legi ordinare. Domnia sa solicitã ca noi, la nivelul plenului, sã împuternicim ºi sã solicitãm Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã exprime un punct de vedere la dezbaterea în fond, fãrã a restitui, desigur, proiectul de lege la comisie, pentru cã solicitarea vizeazã doar o singurã chestiune: precizarea caracterului legii, de lege organicã sau lege ordinarã.

Eu

În al doilea rând,

La punctul 13 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinþei nr. 114/1996.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Domnul senator Hriþcu.

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu dezbaterea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998.

Reglementãrile cuprinse în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998 au fost preluate de Legea nr. 145, în care, pe lângã aceste modificãri, s-au mai adus ºi unele completãri la Legea locuinþei.

Ca urmare, în urma dezbaterilor Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a hotãrât sã adopte raport favorabil ºi propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale?

Nefiind intervenþii, stimaþi colegi,

Nu vã supãraþi, eu cred cã discutãm cu responsabilitate în plenul Senatului ºi cred cã nu avem alte preocupãri în afarã de preocuparea legislativã în plen. Dar dacã...

În momentul de faþã, sistemul electronic aratã 69 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivã ºi o abþinere. Deci raportul comisiei sesizate în fond este aprobat cu 69 de voturi, 26 de voturi împotrivã ºi o abþinere. Este aprobat. Proiectul de lege însã, pentru a fi aprobat, întrucât legea este lege organicã, urmeazã ca în favoarea lui sã se pronunþe cel puþin 71 de senatori.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Îl supuneþi la vot separat!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bineînþeles cã îl

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

ªi nu am fãcut nimic, am rãmas în virgulã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

În momentul de faþã...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Aºa de bine au gândit încât nu am rezolvat nimic.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, nu. Deci în momentul de faþã, prin votul dumneavoastrã, proiectul de lege nu a fost aprobat, dar nici nu a fost respins. ## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Pãi, tocmai...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pentru cã aþi votat 36 pentru.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Cum adicã?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cum adicã?! Explicaþi dumneavoastrã, domnule senator, sã vedem, pentru ca sã vedeþi cã în Senat, în Parlament totuºi nu este o joacã, mai facem ºi lucruri serioase, uneori.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Sunt colegi care se distreazã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, sunt colegi care se distreazã atunci când voteazã. Deci voi supune, sunt obligat, potrivit regulamentului, întrucât a fost respinsã prima cerere de aprobare a proiectului de lege de respingere, aºa cum a trecut prin Camera Deputaþilor, sã supun de data aceasta votului dumneavoastrã respingerea proiectului de lege venit de la Camerã ºi, deci, aprobarea ordonanþei care a fost respinsã de Camerã.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar nu e pe ordinea de zi, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Ce nu este pe ordinea de zi?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Excede învestitura. Domnule preºedinte, daþi-mi voie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule senator...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Aþi supus raportul, potrivit regulamentului, ºi apoi proiectul de acceptare. Ipoteza a doua nu se mai supune, pentru cã nu suntem învestiþi cu ipoteza a doua. Comisia ne-a sesizat a vesti plenul cu raportul, raport favorabil respingerii.

Nu, noi suntem învestiþi cu proiectul de lege.

În situaþia aceasta, trebuie sã îl retrimitem Camerei Deputaþilor sã îl reexamineze, cã poate îl admit ºi dumnealor ºi dau altã soluþie ºi sã le ºi explicãm cam cum s-a votat în Senat. Vã rugãm sã le daþi ºi listã, ca sã ºtim ºi noi cine se joacã de-a votul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Imediat. Proiectul de lege respectiv, stimate colege ºi stimaþi colegi, a trecut prin Camera Deputaþilor.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

A trecut, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog. Vã rog sã fie scoasã listã.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Domnul senator Dumitru Badea ºi apoi domnul ministru Acsinte Gaspar.

Pãrerea noastrã, conform regulamentului, este cã nu mai trebuie supusã la vot legea.

Dar ce facem cu ea? Cã este o ordonanþã în spate. Ordonanþa este în vigoare, dupã dumneavoastrã.

Da.

Vã rog. Domnul senator Predescu.

## **Domnul Ion Predescu:**

Da. Cred cã supunerea la al treilea vot excede învestitura.

Atunci hai sã discutãm ordonanþa de aprobare a ordonanþei.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar nu suntem sesizaþi, domnule senator.

Nu, nu excede, domnule senator.

Da, nu suntem sesizaþi, este adevãrat, este corect. Nu înþeleg de ca faceþi nu ºtiu ce problemã. Fiecare senator voteazã cum crede de cuviinþã, conform conºtiinþei lui. Care e problema?

Ba da.

Deci raportul comisiei a cãzut.

Pãi, nu avem dreptul sã ºtim care e conºtiinþa, dacã scoatem lista? Nu vã supãraþi.

Nu, nu, nu, foarte bine, dar vãd cã aduceþi acuzaþii. Nu ºtiu care e problema.

Nici una, dimpotrivã, eu v-am adresat felicitãri celor care aþi votat ”nuÒ sau v-aþi abþinut.

Fiecare a votat conform conºtiinþei, aºa cum se obiºnuieºte. Nu înþeleg care e problema grupului dumneavoastrã.

Încep sã bãnuiesc cum aþi votat, domnule senator Badea, dupã intervenþia dumneavoastrã.

## **Domnul Dumitru Badea:**

LãsaþiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Încep sã bãnuiesc cum aþi votat.

Nu, stimate colege ºi stimaþi colegi. Deci noi avem o singurã problemã: noi avem de finalizat procedura la un proiect de lege. Aºadar, nu se pune problema cã trebuie sã o finalizãm prin acceptare sau prin respingere. Noi suntem sesizaþi cu un proiect de lege de aprobare a ordonanþei. O Camerã, Senatul sau Camera Deputaþilor, suntem suverani în a accepta un punct de vedere sau altul. Dar a nu-l accepta, noi nu avem voie sã spunem cã nu suntem sesizaþi. Suntem sesizaþi cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998. Cã plenul admite sau respinge, nu poate decât în condiþiile constituþionale ºi cu acelaºi cvorum. Pentru cã este lege organicã ºi atunci când se aprobã, ºi atunci când se respinge.

Deci, domnul ministru Acsinte Gaspar, doreaþi sã interveniþi?

Ñ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul (din salã)_ **:**

## Da.

Vã rog.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Deci prima Camerã care a fost sesizatã cu aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44 din 1998 a fost Camera Deputaþilor. Camera Deputaþilor a constatat cã prevederile din aceastã ordonanþã au fost preluate într-o Lege nr. 145/1999. Aºadar, ordonanþa a rãmas fãrã obiect. Nu putem sã mergem cu reglementãri paralele în acelaºi domeniu. A rãmas fãrã obiect ºi, ca atare, a respins ordonanþa. Senatul a fost sesizat de cãtre Camerã cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998. ªi acum

dumneavoastrã, prin vot, trebuie sã decideþi asupra acesteia.

ªi, dacã îmi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Da, vã rog.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Potrivit Constituþiei, ordonanþele se aprobã sau se resping prin lege. Deci dumneavoastrã trebuie sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege de respingere a ordonanþei care a venit de la Camerã.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Nu suntem în cvorum.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vreþi sã vã justificaþi votul?

**Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Nu, nu.

A, doriþi doar sã interveniþi. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Nu suntem în cvorum în salã. Colegii dumneavoastrã au votat la douã, treiÉ S-au întins în stânga ºi în dreapta. Au ieºit 67É

ªi colegii dumneavoastrãÉ

Problema e a dumneavoastrã. Nu aveþi cvorumul necesar în salã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimate colegÉ Stimate coleg, vã rog sã priviþi numerosul grup al P.D. prezent în salã ºi vã voi spune exact câþi colegi dintre dumneavoastrã apar ca votaþi. Bãnuiesc cã nu au venit colegii de la P.R.M. sau de de P.S.D. sã voteze în numele dumneavoastrã. Deci suntem în cvorum. Problema este sã ieºim dintr-un impas. ªi dacã ar fi mãcar o lege cu încãrcãturã politicã, dar este o lege care nu îºi mai gãseºte justificarea, asta-i culmea.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnule preºedinte, solicit cuvântul.

Vã rog.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

## Domnule preºedinte,

Suntem în salã aproximativ 60 ºi ceva de oameni. Atâþia suntem în salã. Deci nu suntem mai mulþi aici. Nu e problema noastrã. Nici nu ne-am aºteptat cã colegii dumneavoastrã nu întrunesc cele 71 de voturi.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Acceptaþi cã s-ar putea sã fi fost în eroare în momentul în care am votat ºi aþi crezut cã este o lege de o importanþã deosebitã, cu încãrcãturã politicã?

Domnule preºedinte, daþi-mi voie.

Vã rog.

Doresc sã subliniez cã a fost ºi o lipsã în prezentare. De pildã, nu s-a explicat cã actul normativ, a cãrui respingere se cere, este un act normativ rãmas fãrã obiect.

Nu, nu, nu vã supãraþi, domnul senator. Resping acest lucru. Nu încercaþi sã justificaþi modul în care au votat senatoriiÉ

Eroarea e omeneascã, domnule preºedinte.

A, eroarea la vot, nu eroarea în explicaþii.

Nu, la vot.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

La vot, da, sunt de acord.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar este o eroare votul ãsta, domnilor.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule preºedinte, daþi-ne 5 minute pentru consultãri asupra votului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Este o chestiune absolut formalã, fãrã nici un fel de încãrcãturã politicã sau emoþionalã, iar în condiþiile în care vom face pauzã, se va rãstãlmãci aceastã pauzã cã nu dorim sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 14. Este incorect sã facem pauzã.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Avem timp sã dezbatem ºi punctul 14, domnule preºedinte. Avem timp sã terminãm toate proiectele.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Avem timp, îl luãm imediat. Deci, dacã vreþiÉ Bun. Atunci, cu rugãmintea pentru colegii din salã sã nu plece, aº ruga, dacã facem o pauzã, haideþi sã discutãm, vã propun o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, ca sã nu politizãmÉ Aceasta este o chestiune absolut formalã. De pe scaun trebuia respinsã ordonanþa aceasta, care nu îºi mai gãseºte aplicare.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Avem lipsuri în ceea ce priveºte regulamentul. Deci, un timp, ordonanþa opereazã ºi pe urmã niºte interese determinã ca ea sã nu mai opereze.

Eroarea e omeneascã. Dar a persista în eroare nu mai e omenesc, e diavolesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci noi am votat într-un fel ºi îi recomandaþi domnului senator Florin Hriþcu sã îºi punã cenuºã pe cap? Dânsul ne-a explicat ce importantã e legea! Aºadar, înþeleg cã solicitaþi sã mai repun o datã votului acest proiect de lege? Da sau nu?

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Haideþi sã ieºim din impas, pentru cã, dacã supun la vot de data aceasta proiectul de lege de aprobare a ordonanþei, cu siguranþã vor fi doar 36 de voturi pentru ºi chiar ne facem de minune.

Sã amânãm.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sã amânãm? Pentru ce sã amânãm? Existã vreun motiv?

Mai avem încã douã legi foarte importante, pe care, vã rog, trebuie sã le finalizãm. Deci, domnul senator Badea, înþeleg cã sunteþi de acord sã repunem votului?

Bun. Aºadar, vã propun, aici, la sala de prezidiu sau cum este botezatã aceastã salã, o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, pentru 5 minute. Vã rog, domnilor senatori.

PAUZÃ

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã pentru a putea relua ºedinþa.

Stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã îmi permiteþi sã reluãm ºedinþa Senatului ºi sã fac precizarea cã, în calitate de preºedinte de ºedinþã, retractez ceea ce am afirmat, în condiþiile în care cineva dintre colegii care au votat ”daÒ, ”nuÒ ori s-au abþinut ar fi fãcut-o inconºtient, ci, dimpotrivã, au fãcut-o în cunoºtinþã de cauzã.

În întâlnirea cu liderii grupurilor parlamentare, am înþeles cã fiecare coleg ºi-a exprimat votul în cunoºtinþã de cauzã ºi mi se pare cã existã un punct de vedere care poate fi susþinut de fiecare dintre domnii senatori care au votat, fie direct, fie prin reprezentanþi. Ofer cuvântul liderilor de grup, dacã doresc sã îºi exprime punctul de vedere în legãturã cu acest incident apãrut în dezbaterea proiectului de lege.

Vã rog, domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat aºa cum a votat din douã motive: o datã, sã atragem atenþia P.S.D.-ului cã trebuie sã respecte opoziþia, atât cât este ea de puternicã astãzi, ºi, în al doilea rând, sã atragem atenþia cã are datoria sã îºi aducã colegii sã fie prezenþi în salã, pentru a reuºi sã realizeze cvorumul ºi numãrul de voturi necesar pentru o lege organicã. Este o chestiune pe care trebuie sã o aducem în atenþia opiniei publice.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D., doamna senator Norica Nicolai.

P.N.L.!

P.N.L.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi, Fãrã îndoialãÉ

Daþi-mi voie sã retractez, în primul rând, ceea ce am spus, ”Grupul parlamentar al P.D.Ò, pentru cã nu vã ºtiu opþiunile viitoare. Speram cã sunteþi mai aproape de noi. Vã rog, aveþi cuvântul. ( _Râsete în salã.)_

Sunteþi foarte amabilÉ

De noi, de conducerea Senatului.

Édacã ”prin noiÒ înþelegeþi conducerea Senatului! Domnule preºedinte,

Fãrã îndoialã, astãzi opoziþia parlamentarã unitã a înþeles sã dea o lecþie de democraþie partidului de guvernãmânt, care trebuie sã înþeleagã rolul opoziþiei democratice în ceea ce priveºte respectarea procedurilor de vot.

În primul rând, am considerat cã ceea ce s-a întâmplat astãzi este o modalitate care reflectã ºi care confirmã îngrijorarea Comisiei Uniunii Europene cu privire la maniera de legiferare. Dacã nu am fi avut din 1998 o multitudine de proiecte legislative, pe care fiecare guvernare le schimbã în raport de propriile interese, nu am fi ajuns la acest vot, pentru cã, din nefericire, o ordonanþã a fost preluatãÉ, prevederile acestei ordonanþe au fost

preluate printr-o lege emisã de actuala guvernare, care, sigur, a fost ºi aceea modificatã de actuala guvernare.

În aceste condiþii, aceasta fiind explicaþia de vot, suntem de acord cu reluarea votului ºi apreciem maniera în care v-aþi prezentat scuze faþã de parlamentarii opoziþiei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Sigur cã nu am dreptul, stând pe acest scaun, sã comentez afirmaþiile dumneavoastrã ºi nici nu am s-o fac, dar cred cã este totuºi un moment istoric ºi el trebuie sã rãmânã în arhivele Senatului României, întrucât, dupã doi ani din aceastã legislaturã, pentru prima datã s-a afirmat ritos, public, cã opoziþia în Senat a reuºit sã fie unitã ºi democraticã, ºi atunci mã vãd nevoit sã fac precizarea cã din buletinul de vot extras rezultã cã colegii care au votat cu ”nuÒ la acest proiect de lege, care a determinat unirea opoziþiei democratice în Senatul României, fac parte din Grupurile parlamentare P.N.L., P.D. ºi P.R.M. Mulþumesc. Era doar o constatare.

## **Domnul Viorel Marian Panã**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã îmi acordaþi cuvântul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, vã rog, aveþi cuvântul.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Dacã domnul senator Triþã Fãniþã, prietenul nostru, îmi permite sã spun douã vorbe? Vã mulþumesc.

În opoziþie, fie cã suntem aici, fie cã suntem în partea cealaltã, am fost trimiºi de un vot. În opoziþie nu ne alegem colegii de opoziþie. Aceºtia suntem, fie cã suntem de la P.R.M., P.D., P.N.L. sau, cine ºtie?, mai târziu U.D.M.R., Dumnezeu ºtie!, P.U.R. ºi aºa mai departe, suntem în opoziþie. Acum suntem reprezentanþii celor trei partide. Faptul cã am votat, am avut un vot, aºa cum s- a manifestat el astãzi, a fost o formã de protest faþã de dumneavoastrã ºi dumneavoastrã aþi înþeles foarte clar lucrul acesta. Deci nu cred cã mai era nevoie sã intervenim ºi sã menþionãm lucrul acesta.

De asemenea, colegul meu, Iuliu Pãcurariu, vrea sã dea un drept la replicã. Nu mai are sens sã mai dea dreptul la replicã, pentru cã eu sunt convins cã liberalismul din România, aºa cum se manifestã el astãzi ºi cum cred, sunt convins cã se va manifesta în viitor, este mult mai aproape de colegii care stãm aici, alãturi de dumnealor, în bancã, decât de dumneavoastrã. Aceasta, fãrã a jigni pe nimeni ºi fãrã a lãsa nici un semn de interpretare. Aceasta este opoziþia democraticã, mai puþin democraticã, asta o vor constata cei care ne-au dat votul, cei care ne vor da votul.

Astãzi a fost o formã de protest. Primiþi protestul nostru, aºa cum l-am transmis, primiþi cuvintele colegilor mei: doamna senator Norica Nicolai ºi domnul senator Iuliu Pãcurariu, aºa cum au fost ele transmise dumneavoastrã. E o formã de protest, iar eu cred cã reprezentanþii puterii trebuie sã þinã cont, sã ia act de acest protest elegant al nostru. Faptul cã acum, dupã discuþia cu dumneavoastrã, desfãºuratã în termenii în care a fost desfãºuratã aceastã discuþie, am ajuns la ideea necesitãþii reluãrii acestui vot este un alt semnal, pe care eu sunt convins cã dumneavoastrã îl receptaþi ca atare, fãrã sã-i daþi nici o interpretare, nici mãcar una gratuitã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Badea.

## Domnule preºedinte,

Dupã constatarea pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã, cred cã ar trebui, cumva, sã schimbãm ºi locurile în salã, în ideea ca opoziþia sã fie la un loc ºi sã reuºim sã ne punem de acord, atunci când trebuie sã luãm o altã poziþie faþã de actele normative care sunt puse în dezbatere.

În deplin acord cu ceilalþi vorbitori din partea grupurilor parlamentare, am dorit, într-adevãr, sã dãm un semnal ºi în acelaºi timp sã vã atragem atenþia cã acesta este un act normativ, poate, fãrã o mizã foarte mare, dar urmeazã în ordinea de zi douã acte normative care sunt foarte importante mai ales pentru dumneavoastrã, pentru grupul partidului de la putere.

Deci, aºa cum am convenit la întâlnirea pe care am avut-o, suntem de acord ca sã reluãm votul ºi sã ne exprimãm, ca ºi la primul vot pe care l-am dat, în cunoºtinþã de cauzã ºi conform conºtiinþei fiecãruia. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Dacã nu mai sunt, stimaþi colegi, sã considerãm acest incident din Senat închis, sigur, cu motivaþia datã de fiecare coleg în numele grupului parlamentar. Haideþi, sã încercãm sã privim ºi dincolo de cuvinte, pentru cã existã destule semnificaþii în ceea ce au spus colegii noºtri, sã înþelegem cã, efectiv, aceastã ordonanþã pe care o dezbatem astãzi ºi, mai ales, proiectul de Lege privind respingerea ordonanþei se justificã în mod necesar, întrucât prevederile sale au fost preluate în altã lege, iar în situaþia în care ar persista votul pe aceastã ordonanþã în formula în care el a fost exprimat ne-am gãsi în situaþia în care n-am face altceva decât, într-un anumit domeniu, sã fie în vigoare douã legi care sunt contradictorii.

Deci sã acceptãm decizia luatã la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, în sensul de a relua votul asupra acestui proiect de lege, cu motivaþia datã în plen. Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra necesitãþii reluãrii votului final la acest proiect de lege.

Vã rog sã votaþi.

Solicitarea a fost acceptatã cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 14 abþineri.

Vã mulþumesc ºi pentru vot, ºi pentru înþelegere.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 14 în ordinea de zi, proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor.

Reprezentanþii Ministerului Justiþiei, vã rog.

Domnul ministru pentru relaþia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, este prezent.

Invit colegii din Comisia juridicã la pupitru.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã reamintesc cã în ºedinþa precedentã au avut loc dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Totuºi, pentru a nu fi interpretat într-un sens negativ, daþi-mi voie sã vã consult dacã mai sunt colegi senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale. Nu mai sunt, motiv pentru careÉ Mai sunt.

Îl invit pe domnul senator Iuliu Pãcurariu sã-ºi exprime punctul de vedere.

Sigur, n-am sã reiau cele spuse de colegul nostru, domnul senator Petre Roman. Domnia sa astãzi lipseºte, fiind plecat peste hotare, nu va putea sã susþinã amendamentul.

Ceea ce vreau sã atrag atenþia este cã în concepþia mea ºi a colegilor mei, prin aceastã lege, P.S.D.-ul a încercat sã iasã dintr-o chestie fundamentalã în jocul democratic: ieºirea de sub controlul opiniei publice, dacã vreþi, al cetãþenilor acestei þãri. Pânã la urmã toatã problema de a face publicã averea sau nu a face publicã este legatã exact de imaginea pe care colegii dumneavoastrã, colegii parlamentari P.S.D. de astãzi, care reprezintã o bunã parte din oamenii politici, din demnitarii care sunt legaþi de lumea afacerilor, doresc sã ascundã acest lucru cetãþeanului, pentru cã, automat, vin întrebãri. În definitiv, aveam voie sã ºtim ce e adevãrat sau nu este adevãrat în ”Armaghedon IIÒ, voiam sã ºtim care au fost sursele acestei averi a primului-ministru, dacã e adevãrat sau nu este adevãrat ce s-a spus acolo, vrem sã ºtim, pânã la urmã, dacã existã colecþii private de douã milioane de dolari ale unui demnitar politic. Toate aceste lucruri mi se pãrea normal ca într-o societate care se vrea democraticã, într-o societate în care demnitarul, puterea, clasa politicã vrea sã se supunã controlului opiniei publice ºi al electoratului, acesta trebuie sã fie informat corect cu ceea ce suntem, ce vrem sã fim ºi ce urmãrim, pânã la urmã: interesul lor sau al nostru.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege,

## Stimaþi colegi,

Fãrã sã aºez demnitarii cu probleme în acumularea stãrilor lor materiale într-o parte sau în alta a sãlii, într-un partid sau altulÉ Poate cã nu sunt nicãieri, poate sunt peste tot. Ceea ce trebuie sã luãm în considerare astãzi, însã, în mod foarte serios este cã aceastã clasã a demnitarilor este tot timpul suspicionatã ºi se aºazã în acea stare de necorectitudine în ochii opiniei publice. Avem datoria ca prin aceastã lege, fãcând cât mai largã cunoaºterea averilor demnitarilor (cei care le au!), mãrturisesc cã n-am nici un interes deosebit, am o colecþie filatelicã ºi o colecþie de artã plasticã, toate mai vechi, nici nu ar trebui sã le declar, eu le voi declara. Trebuie, însã, sã înþelegem cã este în interesul nostru, pentru ca aceastã clasã politicã a demnitarilor sã aibã credibilitate, sã poatã fi controlatã cât mai mult ºi cât mai puþin deranjant, dacã vreþi, de ultimul cetãþean care ne-a trimis aici ºi cãruia trebuie sã-i cerem în continuare încredere. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Eckstein.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aceastã lege pe care o modificãm dateazã din 1996. Principala ei greºealã este cã, practic, s-a aplicat numai parþial. S-a aplicat în privinþa declarãrii averilor în condiþiile acestei legi, dar nimeni nu a fost controlat la averi în baza acestor declaraþii. Eu cred cã iniþiativa Guvernului de a modifica aceastã lege, de a o face mai transparentã este absolut lãudabilã, ºi noi, Grupul parlamentar al U.D.M.R., desigur, sprijinim forma trimisã de cãtre Guvern. Ceea ce nu înseamnã cã gãsim cã singura soluþie pentru a asigura o transparenþã totalã este publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Sunt ºi alte proceduri invocate în cadrul discuþiilor în Comisia juridicã, care asigurã aceastã transparenþã, ºi în cursul discutãrii amendamentelor vom sprijini toate amendamentele care duc la o transparenþã cât mai mare în acest domeniu al declarãrii averilor.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Bindea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori, Sunt unul dintre ”beneficiariiÒ prevederilorÉ

Éîntre ghilimele.

Éîntre ghilimelele, Legii nr. 115/1996 ºi aº vrea ca în calitate de senator, dar ºi de ”beneficiarÒ al acestei legi sã arãt cã, dupã pãrerea mea, transparenþa în acest domeniu, în domeniul verificãrii averilor, înseamnã legiferarea unor proceduri prin care sã se poatã accede la cunoaºterea acestei averi. Prezenta lege stabileºte aceste proceduri. Deci cine doreºte poate sã aibã acces la informaþii privitoare la averea persoanelor la care se referã legea. În consecinþã, cred cã nu este fundamentatã ideea cã aceastã lege este opacã, cã aceastã lege nu are reglementãri care s-o facã transparentã. Dar, de la aceste proceduri pe care le poate solicitaÉ, derularea cãrora le poate solicita persoana interesatã, pânã la a se face publicarea lor în ”Monitorul OficialÒ, mie mi se pare cã este o cale care nu este corect a fi urmatã. Pentru cã se ajunge în situaþia ca sã fie chiar bagatelizatã, sã fie diminuatã, mult diminuat dreptul fiecãrei persoane la intimitate ºi în acest domeniu. În 1997, Guvernul þãrãnist ºi liberal a fost interesat de averea mea, în special un domn Opriº, care a semnat sesizarea. Am fost cercetaþi ºi eu ºi soþia mea, s-a extins ºi pe perioada în afara timpului în care am fost prefect, în perioada în care lucram în justiþie, s-a pronunþat o hotãrâre judecãtoreascã, hotãrâre judecãtoreascã care, sigur, este opozabilã _erga omnes_ ºi care are caracter public din momentul pronunþãrii ei. Procedurile prevãzute în prezenta lege vin sã perfecþioneze aceste mecanisme. În consecinþã, existã posibilitatea ca orice persoanã interesatã sã fie îndriduitã ºi îndestulatã în dorinþa ei de a cunoaºte averea celor la care se referã legea. De aceea, susþin ºi rog colegii mei sã voteze pentru aceastã lege, în forma în care ne-a fost prezentatã.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Popa.

O chestiune de procedurã. Dat fiind faptul cã mi-am însuºit fiecare amendament al domnului senator Roman, care astãzi este plecat, dânsul mi-a dat mandat ºi în faþa Comisiei juridice de a susþine, pe baza regulamentului, prin însuºirea acestor amendamente, amendamentele sale.

Aºa este. Confirm acest lucru. Sunt discuþiile pe care le-am purtat în Comisia juridicã ºi ºtiu din dezbaterile care au avut loc marþi cã domnul senator Roman, împreunã cu dumneavoastrã, a hotãrât sã aveþi mandat pentru a le susþine, în sensul de a nu fi respinse ca nesusþinute.

ªi daþi-mi ºi mie voie sã fac precizarea: nu e vorba de însuºire, ci de posibilitatea de a le susþine.

Éde a le susþine, nu de a le însuºi. Practic, au fost fãcute împreunã în Comisia juridicã. ªi sã fie susþinuteÉ

Sigur cã da. Eu am condus ºedinþa ºi ºtiu ce s-a discutat ºi ce s-a încuviinþat.

E o eroare materialã, cã municipiul Bucureºti are Camerã de Conturi, nu Curte de Conturi. În loc de ”Curþii de Conturi a Municipiului...Ò trebuie scris ”Camera de Conturi a Municipiului BucureºtiÒ.

Am notat. A doua observaþie?

Da. Stimaþi colegi, cu acesteaÉ Doriþi sã vorbiþi? Da.

Domnul senator Badea. Ultimul coleg care s-a înscris la cuvânt.

Este vorba despre dezbateri generale, înþeleg?

Am întrebat dacã sunt dezbateri suplimentare. Este o lege importantã ºi de aceea n-am trecut direct la amendamentele respinse. Dacã mai sunt puncte de vedere, ceea ce era corect.

În dezbaterile generale, noi ne-am exprimat punctul de vedere cã vom vota împotriva acestui act normativ, întrucât nu asigurã transparenþa reglementãrilor care fac obiectul acestei legi. Deci vom vota împotrivã, pentru cã nu se asigurã transparenþa. Nu, dacã venim cu dreptul la imagine ºi cu încãlcarea nu ºtiu cãrui drept. În situaþia aceasta nu ne putem prezenta în faþa alegãtorilor nici în campania electoralã ºi nici acum. Alegãtorii ne pot aduce tot felul de acuze, uneori care nu sunt adevãrate, ºi trebuie sã stai ºi sã-i explici fiecãrui cetãþean cã lucrurile nu stau aºa.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea pe articole ºi amendamente.

Domnule preºedinte, eu solicit cuvântul din partea comisiei, înainte de a trece la dezbaterea pe articole.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Predescu:**

Am douã precizãri în legãturã cu amendamentele admise.

Vã rog sã observaþi la punctul 12, amendamente admise, pagina 10, acolo unde la art. 5 se introduce un nou alineat, 5, cã s-a strecurat o eroare materialã ºi doresc sã o subliniez când o accentuez.

”Alin. 5. Ñ Cererile referitoare la datele ce figureazã în registrul public se adreseazã în scris preºedintelui Curþii de Conturi, respectiv directorilor camerelor de conturi judeþene ºi directorului Curþii de Conturi a Municipiului Bucureºti.Ò

Ea aºa se numeºte ºi nu putem din cauza unei erori sã o numim altfel.

A doua observaþie este mai de substanþã. La ultimul punct 27, ultima paginã, 17.

Acolo, vã amintiþi, vedeþi textul, domnul senator Roman a cerut aceastã completare cu acest amendament. Eu, alãturi de dânsul, l-am acceptat ºi l-am reformulat. Numai cã, din pãcate, reformularea nu a fost reþinutã integral ºi este scrisã doar parþial. Colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri trebuie sã-ºi aminteascã lucrul acesta. Textul este aºa: ”cadourile ºi serviciile primite cu titlu gratuit în perioada exercitãrii mandatului a cãror valoare însumatã depãºeºte echivalentul a 200 euro.Ò

Eu am criticat amendamentul ca fiind insuficient. Nu trebuie sã se refere numai la mandat, ci ºi la funcþie, cã nu e vorba numai de demnitari, care au mandate, ci ºi de cei numiþi în funcþie, funcþionari, cã sunt mai multe categorii de funcþionari decât cei numiþi, demnitarii. O primã observaþie.

A doua observaþie: ”sã nu depãºeascã, însumate, 200 euro, într-o perioadã de 4 ani.Ò Cã atunci numai pachete de þigãri dacã ar primi la 3 luni ºi ajung peste acea sumã. Sã fie valoarea de 200 euro ”pentru fiecare bun sau serviciu primit cu acel titluÒ.

Aºa au fost discuþiile, aºa s-a votat ºi rog membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sã-ºi aminteascã. Deci trebuie sã corectãm textul, care devine exact: ”Cadourile ºi serviciile primite cu titlu gratuit în perioada exercitãrii mandatului ori a funcþiei a cãror valoare depãºeºte echivalentul a 200 euro pentru fiecare bun.Ò

ªi dacã primesc în fiecare zi 200 de euro a 1.200 de zileÉ

Asta este o problemã de fond. Eu m-am referit la prezentarea raportului corect, aºa cum a fost discutat ºi votat ºi a fost reþinut greºit.

De aceea, vã rog sã luaþi act cã aºa este amendamentul dezbãtut, votat în comisie ºi adoptat cu unanimitate.

De acord.

Acestea au fost precizãrile, cã erau erori materiale în amendamentele admise.

Vom fi obligaþi sã discutãm asupra acestora în momentul în care vom trece la amendamentele admise în anexa nr. 1. Sigur cã vom relua dezbaterea pe fiecare caz în parte.

Am vrut sã precizez pentru a fi avute în vedere ca atare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Observaþiile fãcute de dumneavoastrã sunt corecte. În primul rând, stimaþi colegi, potrivit regulamentului, va trebui sã luãm în dezbatere amendamentele respinse la proiectul de lege, în situaþia în care ele sunt susþinute de colegii senatori.

Avem în anexa 2 la raport un prim amendament la art. 1, în partea finalã a textului, formulat de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Îl susþin. Este o chestiune de tehnicã de legiferare. Trebuie vorbit afirmativ: ”Anumite bunuri ori valori au fost dobândite în mod ilicit.Ò În textul iniþial aceeaºi chestiune se neagã, ”nu au fost dobândite în mod licitÒ.

Este o chestiune de exprimare care, cred eu, este mai bunã în varianta amendamentului nostru.

Dar prezumþia constituþionalã nu o aveþi în vedere?

Prezumþia constituþionalã existã, dar trebuie sã explic mai mult. Este acelaºi lucru, în ambele texte prezumþia de licitate a averii existã.

Deci primul text: ”Éprecum ºi procedura controlului averilor acestora în cazul în care existã dovezi certe cã anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licitÒ.

În textul meu: ”precum ºi procedura controlului averilor acestora în cazul în care existã dovezi certe cã anumite bunuri ori valori au fost dobândite în mod ilicitÒ.

Este exact acelaºi lucru spus în douã feluri. În opinia noastrã, cred în acest fel.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Consult pe domnii senatori dacã doresc sã intervinã. Reprezentantul Executivului sau al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?

Vã rog, mai aproape de microfon.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Noi susþinem în continuare textul aºa cum a fost formulat de Guvern, deoarece el se gãseºte într-o deplinã corelare cu art. 41 alin. (7) din Constituþie care vorbeºte despre ”averea constituitã licit nu poate fi confiscatã, caracterul licit al dobândirii se prezumãÒ.

Nu mergem pe forma de ilicit, ci pe forma de licit. Bunuri ori valori care nu au fost dobândite licit, pentru a respecta textul din Constituþie.

În numele Ministerului Justiþiei, doriþi sã interveniþi, doamna secretar de stat?

## **Doamna Cristina Tarcea** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Justiþiei_ _**:**_

Nu.

Mulþumesc.

Domnul senator Predescu, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Nimic de adãugat pentru concordanþã de expresii, termeni tehnici.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Insistaþi în a supune amendamentul la vot?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

_**:**_

Da.

## Stimaþi colegi,

Sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa la art. 1, partea finalã a articolului.

Vã rog sã votaþi.

Amendament respins, întrunind 45 de voturi pentru, 53 împotrivã ºi douã abþineri.

La art. 3 alin. 1 avem, de asemenea, amendamentul domnului senator Popa.

## Domnule preºedinte,

Voi explica scurt. Este o chestiune de principiu, într-adevãr, dacã aceste declaraþii de averi descriu ºi enumerã un numãr de bunuri mobile ºi imobile. Vã amintesc cã în actuala anexã se vorbeºte de 3 categorii: bunuri imobile, în care sunt descrise suprafeþe de teren sau construcþii cu valoarea de asigurare; bunuri capital, sume de bani în bãnci, dar numai pentru anumite sume, participarea la societãþi comerciale, acþiuni, care sunt înregistrate la camera de comerþ; ºi bunuri mobile: automobile, iahturi, mã rog, miºcãtoare de acest gen.

Ca atare, am spus ºi voi merge pe acest principiu, deoarece consider cã cetãþeanul în aceastã transparenþã are nevoie sã cunoascã valoarea averii demnitarului la intrarea ºi la ieºirea din funcþie, cã trebuie fãcutã nu numai enumerarea bunurilor, ci ºi evaluarea acestora. Am fãcut un text care se adaugã textului iniþial: ”Declaraþia trebuie sã cuprindã anumite bunuri ori valori, ca ºi evaluarea aproximativã a acestor bunuri la un preþ estimativ de vânzare.Ò

Colegii mei au întrebat cine va face aceastã estimare. Fiecare pe proprie rãspundere. Aºa se face în orice stat civilizat în momentul în care eºti întrebat de avere. Nu enumeri bunuri, ci estimezi valoric averea. Este corect, este firesc ºi avem rãspunderea aceasta fiecare.

Dacã încercãm ºi vrem ca alegãtorii sã ºtie dacã suntem bogaþi sau sãraci, trebuie sã ºtie valoarea averii noastre.

Asta este cererea mea, cred cã este îndreptãþitã. Cine a câºtigat în mod licit, ºi nu ilicit, averea respectivã nu are de ce sã se teamã în momentul în care o aratã sau o evalueazã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul domnului senator Popa a fost fãcut înainte de a se lua în discuþie modificãrile la anexã ºi unde, acolo, s-au inserat o serie de valori.

Pe de altã parte, nu putem ca într-o lege sã vorbim despre o evaluare aproximativã a acestor bunuri. Ce înseamnã evaluare aproximativã? Fiecare preþuieºte cât face o mobilã, un tablou? În lege trebuie sã fim foarte exacþi.

De asemenea, la un preþ estimativ de vânzareÉ Preþurile pe piaþã variazã. Azi pot cumpãra o casã cu 10 milioane, peste o sãptãmânã acea casã poate costa 20 de milioane, iar obligaþia prin lege este ca în fiecare an, dacã dobândesc bunuri de natura celor prevãzute în anexã, sã le declar. Aºa cã din acest punct de vedere nu împãrtãºim amendamentul pe care dânsul l-a fãcut ºi sã rãmânem cu textul aºa cum este ºi în momentul de faþã în lege.

Domnule preºedinte, o singurã completare aº dori.

Vã rog.

În prima declaraþie sãptãmâna trecutã am fãcut aceastã afirmaþie. Am dat exemplu. Conteazã valoarea pentru cã 100.000 de metri, un hectar de teren, undeva în zona ruralã, în judeþul Vaslui, are o valoare de piaþã, de înlocuire, ºi alta este teren construibil în zona Bãneasa.

Deci de ce sã ascundem? Eu nu vreau sã se ascundã date ºi acestea þin de valoarea bunului respectiv. Câtã vreme trecem 10.000 de metri valoare de impozitare, atât, fiindcã este unicã, s-a terminat cu transparenþa. Asta este problema.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Ministerului Justiþiei doriþi sã interveniþi?

Da. Dacã-mi permiteþi, într-adevãr, în anexã, care reprezintã, practic, declaraþia de venit, existã mai multe rubrici, printre care, la categoria bunuri mobile, este o rubricã specialã destinatã valorii de impozitare.

Or, valoarea de impozitare nu e simbolicã, unicã, ea variazã în funcþie tocmai de natura bunului ºi suntem convinºi cã este criteriul cel mai obiectiv de determinare a valorii reale a bunurilor.

O estimare aproximativã a valorii este un criteriu arbitrar, care, aºa cum a arãtat ºi domnul ministru, nu-ºi gãseºte locul într-un act normativ. Nu numai în ceea ce priveºte imobilele, ci ºi alte bunuri mobile, avem criterii obiective de determinare. Mã refer la autovehicule unde proprietarul este obligat sã declare marca, bucata, anul de fabricaþie. De asemenea, depozitele în valutã sau în lei vor fi declarate în funcþie de cuantumul acestora.

Prin urmare, apreciem cã anexa stabileºte criterii obiective ºi certe de determinare a valorii bunurilor.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

Domnule senator Predescu, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Vã amintiþi cã în comisie, discutat fiind acest amendament, nu a fost acceptat pentru cã aºa cum a fost formulat nu prezintã utilitate. Evaluarea aproximativã nu are relevanþã ºi, în consecinþã, nu are utilitate. Dacã nu este util nu este de trecut în lege.

A doua problemã. Amendamentul nu este bun nici privind acurateþea formulãrii. ”Preþ estimativÒ este cam pleonastic. Preþul este expresia în bani a valorii unui bun, iar estimativ înseamnã a evalua sau a valoriza, dacã este un bun determinat.

Apoi, referirea la vânzare nu are concludenþã ºi este greºit utilizatã. Vânzarea este un contract, aici avem de a face cu o declaraþie unilateralã, ceea ce este cu totul altceva. Prin urmare, nu se conjugã acestea ºi deci textul nu este de acurateþe ºi încarcã inutil articolul, motiv pentru care majoritatea comisiei nu l-a acceptat din aceste motive.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Insistaþi în a supune la vot amendamentul. Da?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa la art. 3, în partea finalã, acel adaos la text, respectiv, daþi-mi voie sã-l prezint: ”ca ºi evaluarea aproximativã a acestor bunuri la un preþ estimativ de vânzareÒ.

Am citit corect.

Da.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vã rog sã votaþi.

Amendament respins, întrunind 39 de voturi pentru, 60 contra ºi 5 abþineri.

Vã rugãm, listã, domnule preºedinte, pentru toate amendamentele. Sã nu cer la fiecare articol în parte. Deci pentru toate amendamentele cer listã.

La final, nu?

Nu la final. Pentru fiecare vot.

Da. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa solicitã listã de votÉ

În numele grupului parlamentar.

Édupã votul exprimat. La amendamentele respinse sau la toate?

În numele grupului, la amendamentele respinse pe care le susþinem.

Haideþi sã lãsãm numai la cele la care solicitaþi, cã altfel scoatem liste multe.

Bun. Atunci solicit la acesta.

Bun. La acesta. Când apreciaþi necesar, sigur, cer din nou. Deci vã rog sã fie scos listing-ul de vot.

La punctul 3 în raportul comisiei, anexa 2, avem un amendament la art. 4 alin. 3.

Vã rog sã faceþi liniºte în salã ºi vã rog sã ridicaþi puþin microfonul, domnule senator, cã nu vã auziþi foarte bine.

Da. Într-adevãr, acest amendament se referã la art. 4 alin. 3, dar, înainte de acesta, la art. 4 alin. 2 a fost eliminat de cãtre comisie textul care prevedea, în concepþia Guvernului, ca declaraþia de avere sã fie publicatã în ”Monitorul OficialÒ. Aici eu cred cã trebuieÉ

Nu. Lãsaþi, cã aceea o reluãm, cã doar este vorba de amendament admis, unde dumneavoastrã sunteþi contra ºi cereþi alt punct de vedere.

Avem amendamentul respins la art. 4 alin. 3. Sã-l soluþionãm ºi dupã aceea, când ajungem la cele admiseÉ Numai o secundã, dacã-mi permiteþi, ca procedurã, pentru cã la celelalte amendamente care se gãsesc în anexa nr. 1, deci la amendamentele acceptate, la cele la care veþi dori sã faceþi discuþii sigur cã facem. Ele nu se considerã din start acceptate. Nici vorbã de asta!

Vã rog, aveþi cuvântul pe amendamentul de la poziþia 3, art. 4 alin. 3.

Da. Amendamentul acesta se bazeazã pe faptul cã în lege nu existã nici un fel de obligaþie, pentru organul care deþine declaraþiile, sã le arhiveze, sã aibã grijã o perioadã de timp, pentru ca în cazul unor controale cel care controleazã sã aibã acces ºi sã aibã garanþia cã va gãsi aceste documente. ªi atunci am stipulat ca cel care primeºte, cel care este desemnat sã primeascã ºi sã pãstreze, sã fie obligat sã pãstreze timp de 10 ani aceste documente. Acesta este amendamentul.

Mulþumesc.

V-aº ruga sã observaþi însã cã, deºi este trecut numai unul singur, dumneavoastrã aveþi douã amendamente aici, la art. 4 alin. 3. Partea a doua a textului, cea care viza publicarea în ”Monitorul OficialÒ, cu dovada de primire, s-o tratãm acolo unde aþi spus dumneavoastrã, la alin. 2 al art. 4.

Da. Sigur cã da. Asta am ºi fãcut.

Deci sã punem acum în discuþie doar problema arhivãrii. Da?

Da, de 10 ani. ObligaþiaÉ

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte, aici aº avea o problemã de procedurã, pentru cã, într-adevãrÉ

Pentru cealaltã vã ofer cuvântul când discutãm la amendamentele admise, ca sã stabiliþi punctul de vedere. Deci, reprezentanþii Executivului, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Problema care se pune este: de când începe sã curgã acest termen de 10 ani? Da la data încetãrii mandatului sau de la data în care depun declaraþia?

De la data depunerii declaraþiei.

Pe de altã parte, se poate considera cã acestea pot sã facã parte din categoria documentelor cu pãstrare pe duratã nedeterminatã, pentru a da posibilitatea oricând, în timp, dacã apare vreun litigiu în legãturã cu ele, ca aceste declaraþii sã poatã fi gãsite. Deci noi socotim cã nu este recomandabil sã trecem aici termenul de 10 ani.

Cât priveºte partea a doua, aºa cum aþi semnalat ºi dumneavoastrã, ea va fi rezolvatã la amendamentele admise, la poziþia 7.

În funcþie de poziþia pe care o vom adopta la acel text. Acolo reluãm.

Da. Domnule preºedinteÉ

Numai puþin, sã ascultãm ºi Ministerul Justiþiei ºi dupã aceeaÉ

Vã rog, doamna secretar de stat, dacã doriþi sã interveniþi.

Da. Acelaºi punct de vedere are ºi Ministerul Justiþiei ºi am mai face o referire specialã la persoanele care sunt numite pe o perioadã nedeterminatã. Aº putea sã spun cã le-ar pune într-o poziþie mai favorabilã faþã de alte persoane, care au un mandat sau sunt numite pe o duratã determinatã.

Mulþumesc.

Domnul senator Predescu.

Nu, pe duratã nedeterminatã, în raport de natura faptului care fundamenteazã controlul ºi dã caracterul licit sau ilicit al bunului, pentru cã altfel, repet, dupã 10 ani, bunurile ilicit dobândite ar deveni licite, n-ar mai putea fi controlate, declaraþiile s-ar duce la depozite, s-ar arde, s-ar topi, ca hârtie datã la retopit, ºi s-ar încheiaÉ Ar aºtepta omul 10 ani ºi toate au devenit curate. Nu se poate aºa ceva! Ilicitul nu este acoperit niciodatã ºi nicãieri în lume de prescripþie.

Domnule preºedinte, iertare acumÉ E adevãrat cãÉ

Eu cred cã v-aþi referit la altceva.

Éa-l contrazice pe domnul Predescu, este un risc, dar eu pot sã-l contrazic, pentru cãÉ

Numai o clipã! V-aþi referit la altceva, dar problema asta este de fondÉ

Amândoi o datã nu puteþi vorbi, sã ºtiþi.

ExistãÉ

Asta e substanþa.

Dar existã un termen de prescripþie în Legea nr. 115/1996, de 5 ani.

Este vorba de altceva. Este vorba de declanºarea controlului, nu de pãstrarea arhivei.

Câtã vreme controlul nu poate fi declanºat mai departe de data de 5 ani de la încetarea mandatuluiÉ

## Domnule preºedinte,

Problema e alta ºi nu e de lejeritatea celei aduse în discuþie ºi comentate. Daþi-mi voie sã remarc cã problema e mult mai profundã.

Ce ar însemna limitarea la 10 ani? Dupã 10 ani nu se mai poate face control, cu alte cuvinte. ªi dacã nu se mai face control, cu alte cuvinte, dupã 10 ani, bunurile dobândite ilicit devin licite ºi nu mai pot fi controlate. Ilicitul nu se acoperã niciodatã prin prescripþie, prin trecerea timpului. Sã fie limpede lucrul acesta. De aceea, când am discutat problema dacã înscriem sau nu un termen, nu a existat nici o voce care sã vorbeascã de termen, dar dumneavoastrã aþi spus aºa, ocolit, cum zic unii, câº, adicã: ”Nu, sã fie pãstrate 10 ani.Ò

În urmãÉ

În urmã. Pãi, da.

Pãi, da.

Înseamnã cã 10 ani e o perioadã dublã. Eu acceptÉ

DeciÉ

Domnule preºedinte, numai puþin. Fac o precizare.

De acord.

Nu e de admis, domnuleÉ Rãstoarnã legea, o dã peste cap toatã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Eu accept sã se treacã ”cel puþin timp de 10 aniÒÉ

Deci, în condiþiile în care insistaþi pentru acest amendament, eu vreau sã vã dau doar o informaþie tehnicã. Sã nu interpretaþi cã mã pronunþ de aici, de pe scaun, pe ceea ce formulaþi. Gândiþi-vã cã primele declaraþii date de colegii noºtri din primul Parlament ar trebui sã fie topite ºi sã nu se poatã extinde controlul pânã în 1990.

Sunt 12 ani de atunci.

Spunem ”cel puþin 10 aniÒ.

NuÉ Pãi, ce-am fãcut cu ”cel puþinÒ? Dacã spunem ”cel puþinÒÉ

Deci, domnule preºedinte, atunci stabilim pe timp nelimitat. Accept ºi aceastã formulã. Pe timp nelimitat.

Sigur. Pãi, asta înseamnã pe duratã nedeterminatã.

Pe duratã nedeterminatã, dar sã fie specificat pentru cã în legeÉ Eu ºtiu din experienþã proprie cã la nivel judeþean, la nivelul consilierilor judeþeni ºi locali nu mai existã actele din 1990Ñ1992.

La Parlament existã.

Pãi, la Parlament existãÉ

Vã rog, dacã doriþi sã mai interveniþi?

Dacã nu se stabileºte termenul, este clar cã este pe duratã nedeterminatã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi, insistând domnul senator Popa pentru acest amendament formulat la art. 4 alin. 3, îl

La punctul 4 din raport existã douã amendamente la art. 5, amendamente propuse de domnul senator Petre Roman, însuºite în comisie de cãtre domnul senator Nicolae-Vlad Popa ºi, cu acceptul dat anterior, precizat de mine în plen, îl rog sã le susþinã.

Domnul senator Popa le-a votat, doar, în comisie.

## Domnule preºedinte,

Acest amendament þine de acea procedurã de a accede la declaraþia de avere. În lege, în legea modificatã prin amendamentele admise, se prevede o cerere care sã fie aprobatã, o cerere care sã aibã o justificare ºi sã fie aprobatã de un anume organ, organul care deþine declaraþia de avere.

Noi am cerut, ºi am crezut cã este firesc, sã nu existe un astfel de obstacol, pentru cã orice cetãþean ar avea dreptul, aºa cum am motivat, sã aibã acces la aceastã cerere. ªi atunci, în momentul în care te legitimezi, aºa cum spune textul, ”Au acces la declaraþiile depuse la registrul þinut de Curtea de ConturiÉÒ Ñ cã de asta voiam sã discutãm întâi eliminarea textului, dar, mã rog, acum trecem mai departe Ñ ”Étoþi cetãþenii înscriºi pe listele electorale pentru alegerileÉ, precum ºi toate instituþiile publice.Ò În acest scop, în solicitarea depusã, cei interesaþi vor specifica, dupã o declaraþie prealabilã a identitãþii, numele persoanei prevãzute, iar aceastã cerere trebuie sã fie satisfãcutã, trebuie sã se rãspundã la ea. De ce spunem noi? Asta este copiatã dupã legea italianã. Identificarea persoanei este necesarã în situaþia în care existã urmãri în legãturã cu publicarea eventualelor date. ªi atunci cel care se identificã îºi preia toatã responsabilitatea urmãrilor eventuale ale publicãrii în presã. ªi atunci nu mai existã vreo aprobare, nu mai existã vreo motivare specialã care sã ducã la asemenea aprobãri, ºi noi credem cã este, într-adevãr, garantat accesul oricãror cetãþeni la declaraþia respectivã.

Da. Domnul senator Eckstein.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este amendamentul crucial la aceastã lege ºi este amendamentul care m-a fãcut sã declar, în prealabil, cã pot sã accept ºi o altã variantã decât publicarea în ”Monitorul OficialÒ. ªi am argumente de ordin practic. Adoptarea acestui amendament ar produce consecinþe mai favorabile decât publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Nu ºtiu dacã toþi colegii sunt conºtienþi cã au obligaþia sã depunã declaraþie de avere, conform legii din 1996, modificatã de noi, am mai extins-o, zeci de mii, poate sute de mii de persoane, inclusiv consilieri locali, funcþionari publici, acum a intrat toatã poliþia, care a devenit civilã.

Or, dacã noi hotãrâm sã publicãm în ”Monitorul OficialÒ înseamnã cã este un volum imens ºi atunci presa, opinia publicã va afla de averea consilierului local din comuna Ciorogârla, dar nu va afla, pentru cã, mã rog, n-o sã ajungã parlamentarii, miniºtrii ºi persoanele Ñ cred eu Ñ într-adevãr vizate de acest act normativ.

Varianta propusã ºi adoptatã de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în art. 5 cere ca cel care solicitã date sã demonstreze un interes legitim ºi justificarea acestuia, ºi toate acestea ar urma, dacã am adopta varianta preferatã de comisie, ca preºedintele Curþii de Conturi, respectiv conducãtorii unitãþilor din teritoriu ar fi Ñ cum sã zic? Ñ mici judecãtori care ar hotãrî, fãrã ca cel interesat sã poatã avea un acces în justiþie, treaba interesatã, dar ar deveni din controlori financiari, practic Ñ cum sã zic? Ñ judecãtori într-o cauzã care implicã mii de lucruri.

Interesul public: averea sã se ºtie. Ãsta este interesul public. Pentru acest motiv, eu sunt pentru votarea acestui amendament, pentru cã, într-adevãr, cine este pe listele electorale este major, are deplinã facultate mintalãÉ Acesta poate sã cearã. Sã-ºi asume identitatea, de ce mã intereseazã pe mine averea Ñ ºtiu eu? Ñ vecinului care este consilier, sã-ºi asume identitatea, dar sã fie obligatorie comunicarea datelor cãtre cei care solicitã. Deci eu sunt pentru votarea acestui amendament.

Mulþumesc. Domnul senator Pãcurariu.

Pânã la urmã, acest amendament, sigur, are o motivaþie mult mai profundã decât o publicare în ”Monitorul OficialÒ, pentru cã, vrem sau nu vrem noi, reprezentanþii în Parlament, este vorba de accesul cetãþeanului la informaþii care definesc persoana pe care vrea sã o voteze, persoana pe care a votat-o, persoana aceea care l-a reprezentat, spre exemplu, în Parlamentul statului sau în alte instituþii alese, prin votul sãu.

Pânã la urmã aº vrea sã-mi spunã cineva dacã din 1869, în România, un singur demnitar care a încãlcat legea pentru a obþine foloase personale a fost pedepsit de justiþia din România. Dupã 1990 nu putem sã dãm nici un exemplu. Avem un caz Lele, pentru cã un procuror a vrut sã-l aresteze pe fiul unui demnitar, caz care este în derulare ºi este greu sã mã convingeþi cã exista un caz Lele dacã n-ar fi emis acel mandat de arestare adresat împotriva fiului unui prefect.

Nu o sã avem situaþii în România curând, nici ca cea din Germania în care tatãl lui Steffi Graf este arestat pentru evaziune fiscalã, nu o sã avem nici cazul evoluþiei

politice a lui Kohl, cã a finanþat ilegal activitatea propriului partid, nu o sã avem nici scandalul din Statele Unite ºi aºa mai departe.

Deci, în aceste condiþii, a elimina acest drept de informare al cetãþeanului pentru a-ºi exercita în ultima instanþã un vot... Meritã sã aibã încredere sau sã nu aibã încredere în cel pe care îl voteazã, mi se pare absolut normal ºi firesc. Mãcar atât sã asigurãm astãzi în România.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator ªtefan Viorel.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În accepþiunea mea, textul, aºa cum a fost formulat de cãtre iniþiator, este total confuz ºi cred cã îl citesc bine. Rezultã din text cã cei îndreptãþiþi sã acceadã la informaþiile din declaraþiile depuse la Curtea de Conturi sunt grupaþi în douã categorii: cei care se regãsesc pe listele electorale ºi toate instituþiile publice. Pãi, cred cã ideea nu a fost aceasta, ci ideea a fost ca cei care sunt pe listele electorale sã depunã, ºi în legãturã cu declaraþiile lor cei interesaþi sã aibã acces. Or, pe de o parte, textul aºa este formulat.

Pe de altã parte, spunând toate instituþiile publice, chiar nu mai înþeleg nimic. De ce iniþiatorul a simþit nevoia sã spunã toate?! Pentru cã eu mã gândesc, spre exemplu, la Bursa de Valori Bucureºti care este o instituþie publicã. Oare are vreo relevanþã Bursa de Valori în legãturã cu aceste declaraþii?

Având în vedere fie ºi numai aceste considerente, consider cã nu poate fi acceptat un astfel de amendament. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ofer cuvântul reprezentanþilor Executivului, sã-ºi expunã punctul de vedere asupra acestui amendament.

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, aºa cum este redactat textul amendamentului prevãzut în anexa 2 la poziþia 4, este inacceptabil, pentru cã am sã vã dau, de pildã, un exemplu. Candideazã un cetãþean pentru prima datã. ªi atunci cel care este înscris pe lista electoralã ce verificã? Cã nu are ce sã verifice pentru cã nu existã declaraþia!

Declaraþia aceasta se depune dupã validarea mandatului, pe de o parte. Pe de altã parte, vã rog sã observaþi cã textul, astfel cum este redactat în amendamentele admise, propuse de comisie la poziþia 10, acoperã toatã gama de persoane care pot sã aibã acces la aceste declaraþii de avere, pentru cã aici se limiteazã numai la alegerea Parlamentului. ªi cu asta s-a încheiat.

Deci noi mergem pe ideea cã formularea care este datã în anexa 1 este cuprinzãtoare ºi pentru aceste considerente amendamentul din anexa 2 poziþia 4 nu ni-l însuºim.

## Mulþumesc.

O consult pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea dacã doreºte sã intervinã.

Acesta este ºi punctul nostru de vedere. Mi se pare mult mai cuprinzãtoare formularea propusã de Guvern. Aº pune o singurã întrebare. Dacã cetãþeanul nu este cuprins în lista electoralã ºi are totuºi un interes sã verifice averea persoanei vizate ce va face? Pentru cã, conform amendamentului, nu pot sã solicite o asemenea verificare decât cetãþenii înscriºi pe listele electorale.

Da, mulþumesc. Domnul senator Predescu.

Din eroare nu este înscris, vã rãspund euÉ

## Domnule preºedinte,

Amendamentul nu a fost acceptat pentru cã perturbã sistemul de publicitate pe care l-a acceptat comisia ºi nu se conjugã cu sistemul acceptat.

Prin urmare, nu se poate face un mixaj, aºa, altoirea acestui amendament la sistemul acceptat de comisie. Asemenea amendament este în celãlalt sistem, dar nu a fost adoptat sistemul de comisie, ºi noi înþelegem sã fie adoptatã o reglementare coerentã, unitarã, concordantã, nu contradictorie. Acesta este primul considerent.

Al doilea considerent. Modul cum este redactat prin traducere, sã fie limpede acest lucru, nu are nici o acurateþe. În legislaþia românã nu se regãsesc texte de acest fel, ”dupã ce în prealabil s-a legitimatÒ.

Pãi, este de la sine înþeles cã nu se dã unuia nelegitimat. Cã nu depune o cerere pânã nu este identificat etc.

În legislaþia noastrã nu se întâlneºte aºa ceva, ceea ce demonstreazã cã textul este pur ºi simplu tradus, dar nu tradus corespunzãtor ºi adecvat legislaþiei române. Nu putem accepta un asemenea amendament. Apoi, interesul l-ar putea avea de ce numai cei din listele electorale? Ceilalþi, din afara listelor, nu sunt cetãþeni?!

Pãi, enumeraþi-i dumneavoastrã pe cei din afara listelorÉ

Nu, ziceþi-i dumneavoastrãÉ

Îi zic eu acum: interziºiiÉ

Cã nu sunt eu obligat sã vã fac amendamenteÉ

Apoi, sã aibã acces la registrul þinut de Curtea de Conturi. Nu au acces nici la alte documente. ”Ésã aibã acces nelimitat, neîngrãditÉÒ S-a declinatÉ ªi vrea sã cearã fãrã sã demonstreze un interesÉ Nimic nu justificã, vedeþi?!

Eu am explicat ºi la dezbaterile generale, ºi la prezentarea legii. Comisia s-a preocupat de a stabili ºi a adopta o reglementare echilibratã între douã comandamente constituþionale: dreptul oricãrei persoane, drept fundamental, la propria imagine ºi dreptul oricãrei persoane de acces la informaþia de interes public. Acestea trebuie tratate ºi reglementate concordant, iar nu prin salturi, când într-o extremã, când în alta. La aceastã lege, ca ºi în altele, se procedeazã ºi se propun salturi. În legislaþie nu pot exista asemenea galopuri peste salturi ºi peste reglementãri. Nu. Textul nu are nici acurateþe. Nu poate fi acceptat amendamentul, motiv pentru care comisia nu l-a acceptat, ºi eu susþin poziþia comisiei.

## Mulþumesc.

Domnul senator Popa, înþeleg cã doriþi sã mai faceþi niºte precizãri. Vã rog, aveþi cuvântul.

Da, dar am impresia cã este o confuzie acolo, la masa Guvernului.

Listele parlamentareÉ

Nu este confuzie, sunt trei colegi de-ai meiÉ

Listele electorale cuprind toþi, dar absolut toþi oamenii care au drept de vot ºi care sunt interesaþi. În afara acestor liste sunt cei care sunt minori ºi sunt interziºi. În rest, toþi sunt pe aceste liste. Sigur cã cei care sunt interziºi nu au ce cãuta pentru cã nu pot ºi este firesc sã nu aibã dreptul sã cearã, iar minorii la fel. Cine sunt interesaþiÉ? Nu vã supãraþi, cine sunt interesaþi în a ºti averile noastre?! Cei care ne aleg. De ce ne ascundem dupã deget?! ªi de ce sã le punem o opreliºte cu o motivaþie justificatã ºi o procedurã de aceasta care mã poate bloca?! Domnul coleg a spus cã nu putem, e adevãrat cã am trecut, am reuºit sã trecem în lege modul de a contesta pe contencios administrativ un eventual refuz, dar sunt proceduri lungi, proceduri care blocheazã accesul. Asta este problema. Or, eu, înainte de alegeri, normal aceste declaraþii ar fi trebuit fãcute înainte de a-mi depune mandatul pe lista respectivã. Dar trec peste aceastã problemã. Cetãþeanul respectiv vrea sã ajungã la informaþia aceasta înainte de alegeri. Cum ajunge? Nu poate sã ajungã, pentru cã trebuie sã facã cereri, cererea sã se aprobe sau sã conteste un refuz al cererii.

În schimb, câtã vreme existã aceastã obligaþie, eu sunt cetãþean, am dreptul sã ajung la aceastã informaþie, fac o cerere ºi mi se rãspunde. Eu nu cred cã Ñ numai dacã existã rea-voinþã Ñ poate fi interpretat acest text confuz sau greºit tradus. Este foarte limpede. În Legea electoralã este definit clar ce înseamnã listã electoralã.

Domnule preºedinte, doresc ºi eu o subliniere. Anume l-am invitat pe coleg sã-mi arate care sunt aceia. ªi acum o sã-i fac precizarea. Cetãþean cu drept de vot ºi instituþii publice. Mijloacele mass-media sunt instituþii publice?

DaÉ

Nu, nu, nu. Nu faceþi confuzieÉ