Stenogramă plen

## Bună ziua!

## Stimați colegi,

Domnul secretar David vine acum și îl voi ruga să verifice dacă mai lipsește cineva, că, așa, la prima vedere, suntem vreo 72, dar vreau să verificăm dacă suntem în cvorum.

Stimați colegi,

Îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să verifice prezența.

Când citiți lista senatorilor să precizați și grupul parlamentar din care fac parte, ca să vedem care este grupul parlamentar cel mai bine reprezentat în sală.

Vă rog, domnule senator David.

Mulțumesc.

Domnule președinte, reprezentarea este relativă.

|Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>Guvern| |---|---| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|delegație<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe|învoire<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|absent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|prezent|

David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László absent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond absent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena delegație Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie absent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan delegație

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă informez, în legătură cu prezența, că au semnat 76 de colegi și suntem prezenți în sală 69.

Înainte de a începe ședința, fiind în cvorum, voi da citire...

Păi de acolo nu poți să vezi bine, că ești jos, eu de aici am vedere de ansamblu.

Voi da citire notei pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică

centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport;

– Lege pentru acordarea burselor de merit olimpic internațional elevilor premiați la olimpiadele școlare internaționale;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;

– Lege privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2010 privind măsuri pentru diminuarea consecințelor restructurării și reorganizării unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul feroviar;

Programul de lucru pe care vi-l propun este cel stabilit de Biroul permanent: de la 15.00 la 16.30 – declarații politice; de la 16.30 la 18.00 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, voturile finale asupra legilor organice între 17.00 și 18.00, întrebări, interpelări și răspunsuri între 18.00 și 19.30.

Vă informez că avem transmisie radiodifuzată și pentru întrebări, și pentru interpelări, și pentru răspunsurile la întrebări și interpelări.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Puteți să o puneți oricum. A fost astăzi o discuție în Biroul permanent în care grupul nostru parlamentar a solicitat, pe baza hotărârii Curții Constituționale și pe baza prevederilor regulamentare, o nominalizare a noastră în cadrul Comisiei pentru regulament.

La sfârșitul discuției, Biroul permanent, prin consens sau nu, nu am înțeles cum, a fost de acord cu această chestiune – vă repet, datorită hotărârii Curții Constituționale de

săptămâna trecută –, și atunci vă rog să supuneți la vot ca în Comisia pentru regulament să fiu nominalizat eu însuși.

Vă mulțumesc.

**Din sală**

**:**

Însumi! Însumi...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Stimate domnule senator,

Vreau să vă informez că sunteți în eroare. Confirm că ați făcut această propunere, dar nu a fost discutată în Biroul permanent și vă rog să o ridicați la prima întâlnire a Biroului permanent.

Vă rog

Microfonul 3.

Am înțeles.

Domnule președinte,

Vă rog eu frumos, renunț la discuția din Biroul permanent. Nu a fost așa cum spuneți dumneavoastră.

Vă rog să supuneți solicitarea la vot în plen, pentru că s-a spus astăzi că plenul este cel care stabilește această chestiune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, urmat de domnul senator Rădulescu.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne-ați spus în mai multe rânduri că dumneavoastră sunteți ardelean – și așa este –, însă problema este și de altă natură.

Dincolo de faptul că în Biroul permanent, în urma unor discuții care, din păcate, au dat dovadă că Legea educației are o încărcătură politică inacceptabilă – dar asta este situația –, solicitarea pe care a făcut-o distinsul nostru coleg, domnul senator Șerban Mihăilescu, sigur, vine în urma unei decizii a Curții Constituționale pentru Regulamentul Camerei Deputaților, nu pentru Regulamentul Senatului. Curtea Constituțională nu a fost sesizată cu anumite chestiuni neconstituționale referitoare la Regulamentul Senatului. Or, noi nu putem extrapola decizia Curții Constituționale – care face referire la Regulamentul Camerei Deputaților – pentru Regulamentul Senatului.

Așadar, ați încălca regulamentul, domnule președinte, dacă ați supune votului o astfel de solicitare.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

În Biroul permanent – aduc aminte distinșilor participanți de acolo – a fost introdus acest punct în ordinea de zi de către domnul senator Mihăilescu, în numele grupului pe care îl reprezintă, iar domnul președinte Geoană a spus că se reține această propunere. Nu a fost nimeni împotrivă, prin urmare această propunere trebuie adusă în fața plenului.

De altfel, chiar dacă nu ar fi fost parcursă etapa Biroului permanent, care nu este obligatorie în astfel de cazuri, plenul decide când este vorba despre schimburi în comisii sau despre completarea comisiilor cu noi membri. Întotdeauna s-a procedat în felul acesta și decizia aparține plenului.

Din punct de vedere constituțional, pe de altă parte, nu poate să fie valabilă pentru Camera Deputaților o anumită decizie, iar pentru Senat aceeași decizie a Curții Constituționale, pe același principiu, să nu fie valabilă. Este foarte clar că decizia se referă la Parlament și la lucrurile de principiu care țin de reprezentarea algoritmică.

Prin urmare, dânsul v-a făcut o propunere în numele unui grup parlamentar și trebuie s-o supuneți la vot, domnule președinte.

## Mulțumesc foarte mult.

În legătură cu această temă care a fost ridicată de colegul nostru, domnul senator Mihăilescu, dorește să mai intervină cineva?

Domnul senator Verestóy Attila, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Sigur că avem posibilitatea ca, în conformitate cu istoria – scurtă, de fapt, de numai 20 de ani – noului parlamentarism din România, să fim înțelegători față de o situație dată.

Grupul este recunoscut, însăși Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în înțelepciunea ei, a pronunțat acest lucru. Consecințele trebuie asumate, chiar dacă, pe moment, unora nu le place acest lucru.

În această situație, domnule președinte, solicitarea domnului senator Mihăilescu de a supune propunerea votului plenului este un lucru de dorit, legitim, și nu este nici măcar o răsturnare a echilibrului din acest Parlament. Este, de fapt, o confirmare a echilibrului existent în acest moment în Parlamentul nostru. De aceea, susținem să supuneți propunerea la vot, așa cum a solicitat domnul senator. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină?

Dacă nu, o să vă spun care este opinia mea.

Comisia pentru regulament este o comisie specială, în care nu există niciun loc liber pe care să fie desemnat cineva. Înainte de a putea să desemnăm un nou candidat, va trebui modificată componența Comisiei pentru regulament.

Deci o să vă rog respectuos să faceți o propunere în acest sens la prima ședință, să vă consultați cu liderii grupurilor parlamentare și să veniți cu o propunere. Vă rog, domnule senator Mihăilescu. Microfonul 3.

auzit, în șapte luni, de vreo cinci ori. Probabil că nu contează, eu vi-l citesc și astăzi.

„Comisia pentru regulament este o comisie permanentă specială, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Membrii Comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.”

E atât de clar, vi l-am citit atât de limpede, am cerut de șase ori până acum, vă rog frumos să mă credeți, nu îndrăznesc să fac aprecieri asupra dorinței de a nu respecta regulamentul. Eu nu vă rog altceva decât, în spiritul celor discutate astăzi, să supuneți propunerea la vot.

Chestiunea legată de Curtea Constituțională, la care a făcut referire domnul lider Hașotti, este o chestiune în plus. Cred că este ridicol ca cineva să-și imagineze că, pentru fiecare Cameră, va exista vreodată o hotărâre pentru Senat și o hotărâre pentru Camera Deputaților.

Vă dau nenumărate exemple în care Curtea Constituțională, la orice reglementare... Una celebră, pe care o știu toți colegii juriști, este cea legată de urmărirea parlamentarilor. Nu s-a făcut niciodată deosebire între Camera Deputaților și Senat când a fost vorba de încuviințarea vreunei anchete sau altceva.

Deci vă rog frumos să ne păstrăm într-un cadru serios, să supuneți la vot acest lucru – este perfect regulamentar – și să mergem mai departe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină?

Având în vedere că este vorba de o problemă în care s-au manifestat opoziții foarte puternice, o să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare să se întâlnească 10–15 minute pentru consultări și să-mi dați o indicație în legătură cu modul în care trebuie să procedez.

Până atunci, dacă sunteți de acord, domnule senator, să dăm drumul la declarațiile politice și...

Vă rog.

Din cunoștințele mele legate de regulament, pauzele de consultări le solicită liderii de grup, și nu s-a întâmplat treaba asta..., dar, mă rog..., asta e, putem avea inițiativă tot timpul.

Domnule senator Mihăilescu, pauza de consultări a fost solicitată de domnul senator Puiu Hașotti.

Am înțeles.

Ulterior poziției mele, deci pot să-mi termin ideea.

Rugămintea mea ar fi, dacă sunteți de acord...

Domnule președinte de ședință,

Vă rog foarte mult... Noi am făcut această solicitare în temeiul unui articol clar din Regulamentul Senatului, l-ați

De acord.

Cer eu pauză de consultări și nu dați drumul la nicio declarație.

Nu merge nici așa, domnule președinte!

Rugămintea mea era totuși să dăm drumul la declarații...

Nu, nu! Dumneavoastră nu vreți să țineți cont de nimic...

Vă rog...

E a zecea oară când spunem treaba asta...

Vă mulțumesc foarte mult.

...și vă rog să vă limitați la rolul pe care l-ați avut și în Biroul permanent. Nu se mai poate, domnule președinte!

Ședința se suspendă 15 minute pentru consultări.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să-mi permiteți să vă informez în legătură cu rezultatele foarte importante ale consultărilor dintre liderii noștri politici.

Ca urmare a consultărilor care au avut loc, nu s-a ajuns la niciun fel de rezultat. Liderii noștri politici au reconfirmat punctele de vedere pe care le-au exprimat și în plen.

În aceste condiții, eu o să vă cer acordul să așteptăm ca de la Curtea Constituțională să vină motivația deciziei care a fost dată pentru Camera Deputaților și, în funcție de argumentele din această decizie, să reluăm această discuție.

Vă propun să trecem în continuare la declarații politice. Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Gheorghe David dorește să prezinte declarația politică? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Alexandru Cordoș dorește să prezinte declarația politică?

Dacă nu, doamna senator Doina Silistru.

Doamna senator Doina Silistru, doriți să prezentați declarația politică?

Nu.

În acest caz, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicolae Robu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sunt convins că împărtășiți, ca și mine, punctul de vedere că educația reprezintă pentru orice societate un element-cheie,

condiție _sine qua non_ de competitivitate și, până la urmă, de progres și de prosperitate.

Ei bine, e deja mult prea mult timp de când în cercurile politice românești se tot vorbește despre nevoia unei noi legi a educației. În opinia mea de om de învățământ, această nevoie este reală. Prin urmare, m-am bucurat atunci când am luat cunoștință că voi avea ocazia să lucrez la Legea educației din postura de senator, membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului României.

Din păcate, în 2009 nu s-a vrut să avem o lege a educației. În 2010, din nou, nu s-a vrut. De către cine? Presupun eu că de către prim-ministru. De ce afirm asta? Pentru că nu pot explica altfel de ce insistă domnul prim-ministru cu proceduri neconstituționale și cu prevederi neconstituționale, explicația că nu ar avea competență în domeniul dreptului constituțional excluzându-se. Sau poate nu.

## Stimați colegi,

La data de 1 iunie 2010 am început în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport o dezbatere asupra Proiectului Legii educației naționale, propus de Guvern și trecut de Camera Deputaților într-o atmosferă excelentă, o atmosferă pur colocvială în care ar fi fost imposibil, pentru un necunoscător, să arondeze pe vreunul dintre membrii comisiei partidului căruia îi aparține, pe baza atitudinilor și opiniilor exprimate.

Le mulțumesc pentru aceasta colegilor din comisie de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de la Grupul parlamentar al PDL și de la Grupul parlamentar al UDMR și, bineînțeles, îi mulțumesc colegului liberal, distinsul senator Cristian Țopescu.

Am lucrat foarte bine împreună și, cu contribuția tuturor, am adus îmbunătățiri substanțiale unei bune părți a legii. Totul s-a spulberat însă în momentul în care PDL și UDMR au decis să nu aștepte finalizarea legii în acest climat, ci să o adopte prin angajarea răspunderii Guvernului.

Eu nu vreau să vă fac o declarație politicianistă, stimați colegi, vreau să vă spun doar că, prin munca depusă până la un anumit moment de reprezentanții tuturor celor patru partide și apoi doar de reprezentanții Grupului parlamentar al PNL și ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, veți avea, în zilele următoare, șansa de a da țării o lege a educației excelentă, comportându-vă cu toții așa cum am făcut noi, ca membri ai „partidului școlii”.

Mulțumesc și eu domnului senator Robu.

Îl invit pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte declarația politică, se pregătește domnul senator Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația are titlul „Democrații moldoveni sunt obligați de istorie să rămână uniți”.

Alegerile anticipate din Republica Moldova reprezintă momentul crucial pentru soarta fraților noştri de peste Prut. În numai câteva zile se va hotărî orientarea politică a Chișinăului pentru câțiva ani. Forțele democratice au din nou de luptat cu umbrele comunismului, încercând să preîntâmpine o reîntoarcere în trecut.

Din nefericire însă, de parcă aceasta ar fi o povară eternă a românilor de pretutindeni, și în Basarabia domnesc neînțelegerile și orgoliile. Fiecare partid anticomunist vrea să fie mai în față, să câștige puncte pe seama colegilor de coaliție, iar acest lucru pune în pericol chiar drumul țării către Uniunea Europeană.

Evident, cel puțin deocamdată, situația pare dificilă. Democrații vor participa separat la scrutin, iar rezultatul este imprevizibil. Există însă speranțe că scorul comuniștilor va putea fi depășit printr-o nouă alianță proeuropeană. Pentru aceasta însă, este nevoie ca noaptea alegerilor să aducă și multă înțelepciune principalilor lideri politici din Moldova. Niciun considerent de ordin personal nu poate prima în fața nevoii absolute de deschidere a acestui spațiu către democrație. Alunecarea din nou către comunism nu ar face decât să repete coșmarul de acum un an, cu haos social, sărăcie, autoritarism, izolare și dispariția speranței.

Mulțumesc colegilor care îi tratează pe frații moldoveni cu atâta liniște în sală. Măcar atât.

În același timp, ar fi afectată din nou relația cu România, fiind bine cunoscute gesturile antiromânești din trecut ale comuniștilor.

Din aceste motive, cred că e și de datoria noastră, a politicienilor din România, să întărim îndemnurile la unitate pentru liderii democrați de la Chișinău. Neînțelegerile trebuie să se oprească odată cu închiderea urnelor, căci în Moldova democrații sunt obligați de istorie să guverneze împreună, iar oamenii de acolo trebuie să aibă dreptul de a fi măcar liberi, dacă încă nu prosperi.

De aceea, vă rog pe toți cei care aveți legături de prietenie peste Prut, indiferent de partid, să faceți acest demers pentru unitate și poate că un asemenea lucru va fi un motiv în plus pentru care, în seara de 28 noiembrie 2010, vom afla vestea cea mare din Basarabia: acordul de a continua integrarea în familia europeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează „După douăzeci de ani”. Ieri ne-am simțit cu toții mai tineri! Auzind nu corul, ci sumedenia de soliști înscriși în concursul național de laudă la

adresa conducătorului iubit, faza pe București, ne-am simțit nu cu unu, nu cu doi, ci cu 20 de ani mai tineri.

Corul presupune un grup de cântăreți care execută aceeași compoziție, pe când ieri ne-a fost dat să ascultăm niște cântăreți care se întreceau, în compoziții care mai de care mai meșteșugite, în a-și slăvi șeful, în viitor și mai mare șef.

Asta da modernizarea României! Acum începem să vedem mai mult decât luminița licărind la capătul tunelului, vedem chiar strălucirea viitorului de aur, sub conducerea înțeleaptă a partidului atotputernic.

Am văzut, după 20 de ani, culoarea partidului conducător nu alături de tricolor, ci de-a dreptul îngemănată cu cele trei culori. Și asta nu oriunde, ci la Alba Iulia, ca să ne înțelegem bine.

Dacă bietele oi cu care domnul Flutur a scris pe deal numele „marelui conducător” au scăpat totuși nevopsite în portocaliu – sau poate nu s-a văzut bine în imagine –, ei bine, drapelul național nu a mai scăpat.

Printre cei care au înălțat ieri imnuri de slavă s-a aflat și domnul Emil Boc, cel despre care s-a tot spus că a dat cu coasa în salarii, pensii, indemnizații și, în general, cam în tot ce i-a ieșit în cale, și care s-ar părea că acum și-o ascute ca să taie și din veniturile „nesimțite” pe care le încasau mamele în perioada creșterii copiilor, că prea stăteam bine cu indicatorii demografici.

De ce să încurajeze Guvernul Boc familiile tinere? Pentru ce atâția copii, pentru care părinții au tupeul să ceară după aceea și creșe, și grădinițe, și acces la educație pentru toți, copii care până la urmă cresc, termină niște școli și încep să ceară, obraznici, locuri de muncă și alte lucruri? E prea mult, prea multe complicații.

După părerea mea, e nedrept să spui că domnul Boc a dat cu coasa. Nu, el este însăși coasa. De fapt, este doar coasa.

De aceea, atunci când vremea cositului va fi trecut, atunci când va fi nevoie de alte unelte și mai sofisticate, Kill Bill va deveni, probabil, Kill Emil.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Ichim, numai un moment.

Îmi cer scuze, dar votul asupra programului de lucru a fost întrerupt prin intervenția domnului senator Mihăilescu pe o problemă de procedură.

Mi s-a atras atenția că nu l-am înregistrat și că nu l-am luat în considerare, așa că vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul de lucru de astăzi.

Așa cum v-am spus, de la ora 18.00 avem întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebări, interpelări – radiodifuzate.

În al doilea rând, pe ordinea de zi avem cel puțin două legi organice – punctele 18 și 19 – cu adoptare tacită astăzi. Este vorba despre legi organice care au fost deja dezbătute și avem de dat numai votul final.

Aș vrea să vă rog să ne înscriem într-un program care să ne permită ca cel puțin pe aceste două legi să le rezolvăm.

În legătură cu programul de lucru, sunt și alte observații decât cele pe care le-am prezentat?

Dacă nu sunt,

Fac un apel la dumneavoastră să ne înscriem într-un program care să ne permită cel puțin să dăm votul pe cele două legi cu caracter organic, să nu intre în adoptare tacită.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Paul Ichim:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu cât mai scurt, dând posibilitatea și altor colegi să se pronunțe.

De mult nu am mai vorbit despre sănătate, dar în ultimul timp s-au consumat câteva evenimente în domeniu și nu le pot lăsa necomentate.

De o vreme, se spune că descentralizarea a adus efecte benefice deosebite în sistem și că merge sistemul de sănătate nemaipomenit cu cea descentralizare. Toate spitalele județene – e adevărat că de la Galați a plecat mai întâi prima sesizare –, dar absolut toate spitalele județene nu mai au bani ca să asigure un act medical de calitate.

Am obținut, în sfârșit, un rezultat nemaipomenit, de unde se vede că ministerul știa foarte bine ce se întâmplă, și hai, rapid, să dăm spitalele la județe, ca să scăpăm de ele, să nu răspundem în fața populației.

Unul dintre paradoxuri este acela că, la ora actuală, deși avem cea mai mică sumă repartizată pe cap de locuitor pentru asistență medicală, noi tot ne frământăm cu ce se pierde în sistem.

E adevărat, e logic să verifici cum se pierde în sistem, dar tot la fel de adevărat e să constați că ești pe ultimul loc în Europa privind sumele alocate sănătății.

În sfârșit, ministrul sănătății reia problema că acel Sistem Unic Integrat este salvator pentru sănătate, deoarece numai așa se poate aranja sistemul, însă nu ne povestește deloc cum poate fi organizat acest sistem.

Eu, ca medic, având ceva informații în domeniu, stau și mă întreb unde va găsi rețeaua medicală acel număr impresionant de administratori de rețea. Niciun administrator de rețea, care este plătit în afară cu mii de euro, nu va veni la Casa de Asigurări de Sănătate să ia un salariu de 10-12 milioane de lei.

E adevărat, unele case județene de asigurări de sănătate au apelat la serviciile unor firme de specialitate, acelea care mai sunt și care nu au dat faliment, iar realitatea dovedește că în sistem, la ora actuală, în România toate instituțiile își deschid sisteme de e-administrație. Nu știu cum vom reuși să plătim și să gestionăm acest SIUI.

Al treilea lucru. Treaba care m-a deranjat profund în declarația domnului ministru al sănătății a fost că sănătatea va deveni un subiect foarte important de discuții în campania din 2012, un subiect politic. În sfârșit, am reușit să băgăm sănătatea în această mocirlă numită politică. Îmi cer scuze că spun treaba asta.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Comemorarea holocaustului de la Satu Mare”.

Săptămâna trecută, respectiv în data de 18 noiembrie, au avut loc o serie de manifestări dedicate comemorării holocaustului de la Satu Mare, la care, alături de oficialități locale, au participat ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa Dan Ben-Eliezer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Aurel Vainer, secretarul de stat Irina Marin-Cajal din Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, profesor universitar doctor Liviu Rotman.

Cu acest prilej, s-a desfășurat un simpozion intitulat „Holocaustul din România. Evreii sătmăreni fără morminte”, în cadrul căruia au fost prezentate mai multe lucrări științifice și a fost lansată cartea „Evreii sătmăreni. Istorie și destin”, ai cărei autori sunt profesor doctor Ioan Corneanu și Lacrima Teocan.

Cartea prezintă istoria comunității evreiești din județul Satu Mare, care este atestată documentar de aproape 400 de ani, subliniind influența semnificativă a evreilor asupra vieții economice, sociale, culturale și politice de pe aceste meleaguri. Cartea abordează destul de amplu episodul holocaustului comis împotriva evreilor sătmăreni de autoritățile fasciste maghiare în anii celui de Al Doilea Război Mondial, când în județul Satu Mare locuiau peste 40.000 de evrei.

Evreii sătmăreni au fost ghetoizați în perioada mai–iunie 1944 și, într-o singură zi, din gara Satu Mare au fost deportați, cu șase trenuri, cu vagoane de vite, 18.000 dintre aceștia în lagărele de exterminare naziste de la Auschwitz, Dachau și Birkenau.

Peste 90% din evreii sătmăreni deportați nu s-au mai întors din aceste lagăre ale morții. Astăzi, comunitatea evreiască mai numără 120 de persoane în județul Satu Mare.

După cum se știe, Președinția, Guvernul și Parlamentul României au recunoscut implicarea țării noastre în Holocaust, prin prisma unor acte de reprimare, de deportare și de exterminare săvârșite de autoritățile române în timpul celui de Al Doilea Război Mondial împotriva populației evreiești din nordul Moldovei, din Basarabia și din Transnistria.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Numai un moment.

Domnule senator Rădulescu, pe procedură. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Am rugămintea să îndepliniți și una dintre atribuțiunile care sunt scrise în dreptul președintelui Senatului, în dreptul celui care conduce ședințe, și anume respectarea programului de lucru. De aceea, sigur că nu vom fi împotriva prezentării declarației politice a domnului senator Frâncu, dar, după aceasta, vă rugăm să sistăm prezentarea declarațiilor politice și să trecem la discutarea punctelor înscrise în ordinea de zi.

Vă mulțumesc. Numai un moment.

Sunt observații?

Dacă nu sunt observații, vom proceda în acest mod: toți ceilalți colegi vor depune declarațiile politice, care vor figura ca făcând parte din stenograma ședinței de plen de astăzi. Vă rog, pe scurt, domnule senator Frâncu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Denigrarea Parlamentului – strategie politică”.

## Stimați colegi,

În ultimele luni, am asistat la un spectacol grotesc și absurd, care s-a desfășurat pe arena politică românească. De la votarea unor legi importante prin fraudă și prin acuze de furt, moțiuni deturnate și legi adoptate „din greșeală”, Parlamentul României a avut parte de toate. Ar fi totuși, cred, o mare greșeală să considerăm că totul este la voia întâmplării. Ar fi o prea mare coincidență ca puterea să dea chix taman acum, când popularitatea partidului de guvernământ a atins minime istorice. Pare mult prea suspect că parlamentarii puterii au început să comită asemenea regretabile „erori de procedură legislativă”, tocmai când Președintele României și Guvernul, în frunte cu prim-ministrul, se aflau sub asaltul continuu din partea presei, al societății civile și, mai ales, al alegătorilor.

Părerea mea, și nu cred că sunt singurul, este că la mijloc se află o strategie de spălare a imaginii, de inventare a unui nou personaj negativ, pe care opinia publică să-l devoreze.

Prin acțiunile lor, parlamentarii PDL nu au realizat decât un singur lucru: au dat oportunitate președintelui de a fi în ipostaza salvatorului. Din degringolada la care s-a ajuns în această instituție, cândva respectată, singurul care a avut de câștigat a fost președintele statului, care a pozat în singurul om lucid și rațional care a mai rămas la conducere.

Aceasta, stimați colegi, este o deformare gravă a realității. A fost nevoie ca noi, parlamentarii aleși ai acestei țări, să fim puși într-o lumină proastă, să părem ori incompetenți, ori neputincioși, pentru ca, apoi, președintele, acest cavaler cu sabie de lemn, să apară ca unică speranță.

Actuala guvernare ori nu vrea, ori nu poate să facă ceva bun pentru români, dar cel mai probabil nu poate, pentru că, dacă ar fi putut, ar fi avut tot interesul să facă acest lucru până acum. În schimb, în loc să se pună serios pe treabă, cei de la putere au dat vina pe fosta guvernare, pe moguli, pe presă, pe opoziție, pe FMI, pe oricine spunea altfel decât ei.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

A fost ultimul senator care și-a prezentat declarația politică.

Vă informez că au mai depus declarații politice: domnul senator Gheorghe David, domnul senator Alexandru Pereș și domnul senator Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, au depus declarații politice: domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Florin Constantinescu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Trifon Belacurencu, domnul senator Ioan Mang, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Șerban Constantin Valeca, domnul senator Nicolae Moga și domnul senator Dan Voiculescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declarații politice: domnul senator Dan Radu Rușanu, domnul senator Marian Bîgiu, domnul senator Cornel Popa și domnul senator Marius Petre Nicoară.

Din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Vasile Nedelcu.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea adoptării bugetului pe anul 2011”.

Nu o să fac ierarhizarea priorităților adoptării proiectelor de lege aflate pe masa noastră de lucru, voi spune doar că

validarea lor în comisii, pentru a fi trimise apoi în plenul celor două Camere, este la fel de importantă.

Mă voi opri, de data aceasta, asupra urgenței adoptării proiectului privitor la bugetul țării pentru anul viitor, an de care ne mai desparte ceva mai bine de o lună, chiar mai puțin dacă ne gândim că urmează sărbătorile de iarnă, perioadă în care și noi ne vom bucura de câteva zile libere.

Pentru a înțelege mai bine imperativul urgenței, voi simplifica puțin lucrurile.

Dincolo de faptul că existența Legii bugetului este o cerință imperativă ce ne este adresată de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional din motive asupra cărora consider că este inutil să insist, pentru că sunt bine știute de către toți, existența ei este vitală pentru toate segmentele componente ale vieții sociopolitice, economice și culturale ale României în anul viitor.

Și iată de ce:

– în activitatea pe care o desfășoară, începând de la simplul cetățean și încheind cu firmele producătoare de bunuri și servicii ori instituții publice, nu se poate clădi nimic în deplină siguranță și temeinic fără să fie limpede cunoscută mărimea resurselor bănești disponibile. Suntem cu toții conștienți că viitorul buget, din cauza crizei economice pe care o parcurgem și care, după toate estimările, se va prelungi și în 2011, nu va acoperi toate solicitările venite din teritoriu. Este vorba de investiții în infrastructură, de întremarea bazei materiale din instituțiile de învățământ, sănătate, de salariile bugetarilor etc. Tocmai din această cauză, este cu atât mai important ca beneficiarii acestor bani să știe încă de pe acum ce sume vor avea la dispoziție, pentru ca, în funcție de mărimea acestora, să-și poată dimensiona cheltuielile în susținerea proiectelor;

– cunoașterea, încă de pe acum, a bugetului este cel puțin la fel de importantă pentru diminuarea, dacă nu chiar eliminarea asperităților din dialogul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale și naționale;

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Doresc să aduc la cunoștința onoratului Senat faptul că astăzi, la Ministerul Mediului și Pădurilor, va fi semnat un contract de finanțare pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată pentru județul Alba de către ministrul Borbély László și primarul Mircea Hava.

Județul Alba va beneficia de un proiect în valoare de 102 milioane de euro, proiect care este finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene.

Proiectul cuprins în Programul Operațional Mediu pentru asistență structurală prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune presupune investiții în extinderea și reabilitarea sistemelor de apă potabilă, precum și în sistemul de colectare a apelor uzate. Acest proiect va fi implementat de operatorul regional „Apa CTTA” – SA Alba în localitățile Alba Iulia, Blaj, Câmpeni, Ocna Mureș, Cugir, Sebeș și Aiud.

Lucrările ce vor fi executate prin acest program presupun extinderea conductelor principale de apă pe o lungime de 2,1 kilometri, introducerea unei rețele noi de distribuție cu o lungime de 13 kilometri, precum și construcția a trei stații de tratare a apei. Rețelele de canalizare vor câștiga încă 132 kilometri, vor fi reabilitate pe alți 16 kilometri, 57 de noi stații de pompare a apei uzate și 7 stații de epurare noi vor fi date în funcțiune.

Valoarea proiectului major a fost stabilită la 94.135.819 euro, la care se adaugă încă 7.910.181 de euro din împrumutul operatorului „Apa CTTA” – SA Alba.

Pentru județul Alba acest proiect reprezintă o nouă reușită, demonstrând încă o dată că investițiile din bani europeni sunt prioritare. Eforturile autorităților din județ și ale Asociației „Apa” Alba nu au fost de prisos, iar aplicațiile se dovedesc a fi eligibile și extrem de importante pentru dezvoltarea durabilă a municipiului și județului.

Proiectul își propune să dezvolte infrastructura județului, reprezentând un pas înainte în demersurile pe care oficialitățile locale și județene le fac legat de înflorirea județului pe care îl reprezint.

În acest context, având în vedere situația economică actuală, sunt încântat de faptul că o instituție importantă din județ încearcă, și iată că reușește, să aducă bani importanți în județul nostru prin astfel de proiecte.

Declarația politică se intitulează „Mincinosul Dragnea”. După ce, zilele trecute, au apărut în spațiul public transcrierile unor convorbiri telefonice – numite „stenograme” – în care deputații PSD de Teleorman Robert Negoiță și Nicolae Bănicioiu se târguiau pentru sex cu o serie de tinere prostituate, aspirante chiar la trofeul de „Miss TSD” (?!), secretarul general al PSD, nimeni altul decât teleormăneanul meu Liviu Nicolae Dragnea, a îngroșat obrazul la maximum și a declarat, total necredibil, că nu a apucat să discute cu vicepreședintele partidului, Robert Negoiță, și cu președintele TSD, Nicolae Bănicioiu, despre dosarul prostituatelor de lux, precizând că nu crede că sunt implicați cei doi.

„Nu am avut când să discut, domnul Nicu Bănicioiu este plecat, domnul Robert Negoiță nu a venit azi la BPN (...) Cred că trebuie să lăsăm procurorii să-și facă treaba, eu nu cred că Robert Negoiță sau Nicu Bănicioiu este implicat în așa ceva.”, a spus liderul social-democraților, trecând ușor cu vederea scandalul sexual din tabăra pesedistă.

Haida, de! Să mori tu că nu ai vorbit cu ei?! Nu le-ai putut da măcar un telefon? Nu mai ai telefoanele de la Consiliul județean, pentru care, lunar, teleormănenii plătesc zeci de milioane de lei pentru ca tu să vorbești cu PSD-iștii din toată țara, inclusiv cu cei/cele din TSD? Las-o, că miroase prea rău!

Întrebat de un jurnalist despre participările sale la concursurile de miss din TSD, Dragnea a replicat că a fost la toate acțiunile tinerilor din TSD din 2005 încoace, dar că el a avut o „percepție bună” asupra a ceea ce s-a întâmplat. În acest sens, secretarul general al PSD a mai adăugat faptul că nu își amintește ca vreunul dintre cei de acolo, „băiat sau fată”, să aibă cumva „etichetă” pe el.

Numele parlamentarilor PSD de Teleorman Robert Negoiță și Nicolae Bănicioiu, cel al cântărețului Adrian Enache sau cel al directorului TVR2 Răzvan Nicolescu apar în dosarul în care procurorii au trimis în judecată patru persoane pentru exploatarea sexuală a peste 80 de tinere, potrivit rechizitoriului întocmit de DIICOT.

Pe surse, se spune că și domnul Dragnea ar fi fost participant activ la acele „manifestări” incriminate astăzi de DIICOT. Aceleași surse afirmă că astfel de „manifestări” au avut loc și la hotelul lui Dragnea din Turnu Măgurele.

Declarația politică este intitulată „Reforma învățământului – dincolo de noua lege a educației”.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Sunt onorat ca în Senatul României să am colege și colegi senatori renumiți profesori, conducători de instituții de învățământ prestigioase, foști miniștri ai educației din țara noastră. Eu nu am fost nici profesor, nici rector și nici ministru, dar am avut de când mă știu tot respectul pentru învățământul românesc și pentru slujitorii săi, chiar și în această perioadă în care performanța instituțiilor noastre de învățământ lasă de dorit și când pare a fi la modă denigrarea și desconsiderarea școlii, a personalului dedicat educației.

Declarația mea politică de azi constituie o provocare adresată tuturor celor cărora le este dragă școala.

Departe de mine gândul de a da lecții celor care le știu cel mai bine, dar vreau, înainte de a trece la aplicarea unei noi reforme, să-mi exprim câteva nedumeriri și îngrijorări legate de acest domeniu vital pentru civilizația contemporană.

Mai întâi, frapează, în ultimii ani, mulțimea lozincilor reformiste. Ca să sune mai frumos, li se spune acum „principii ale noii educații”.

Să amintesc doar câteva:

Prima lozincă la care mă refer se cheamă „învățământ centrat pe elev, pe student”, cu variantele „centrarea educației pe elev” sau „plasarea studentului în centrul procesului educațional”, nu centrarea pe profesor sau, luat și mai în derizoriu, nu centrat pe rector.

Domnilor profesori, rectori și miniștri ai educației,

Nu-mi este clar de ce este mai bun învățământul centrat pe elev decât acela centrat pe profesor. De ce marginalizăm profesorul și centrăm elevul? Fără profesori excelenți nu vom avea un învățământ de calitate, vom avea un învățământ nefolositor și necompetitiv.

Ce înseamnă această centrare? E o lozincă goală de conținut. Nici elevii, nici părinții, nici societatea și economia nu vor avea ceva de câștigat dintr-un învățământ în care rolul profesorului este desconsiderat.

Eu pledez pentru un învățământ care să pună în centru învățarea, la care să ia parte, deopotrivă, și elevul, dar și profesorul.

Declarația politică se intitulează „Avem un stat român, dar o limbă oficială incertă”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu prilejul declarației mele de astăzi, doresc să trag un soi de semnal de alarmă cu privire la limba noastră cotidiană,

care, fără să ne dăm noi seama, se transformă de la o zi la alta. Evident că, în timp, toate limbile suferă modificări, unele de substanță chiar, dar în cazul limbii române problema intervine în sensul că își schimbă compoziția sa latină cu una anglo-saxonă, devenind, de la o zi la alta, o limbă română tot mai nuanțată cu cuvinte și expresii din limba engleză.

Fără îndoială că limba engleză se vădește a fi una de circulație internațională și este una dintre cele mai cunoscute limbi, dar avem o problemă privind faptul că multe cuvinte din limba engleză intră în vocabularul uzual al așa-zisului vorbitor de limbă română.

Nu vreau aici să par naționalist, dar problema o pun din punct de vedere social, întrebându-mă cum se propagă așa ușor în limbajul nostru.

Este evident că de mult deja toate categoriile de vârstă nu mai spun „sfârșit de săptămână”, ci mai degrabă spun „weekend”; nu mai spunem „reduceri”, ci le spunem „discounturi”; nu mai mergem la „coafor”, pentru că ne place mai mult la „stilist”; nu ne facem cumpărăturile în „centre comerciale”, pentru că sunt mai la modă „mallurile”; suntem conduși de „manageri”, pentru că „directorii” sunt depășiți, și tot așa exemplele pot continua.

Problema aceasta a mai fost ridicată de nenumărate ori de numeroși oameni, în special oameni de cultură, care știu să vadă lucrurile în perspectivă și își dau seama de schimbarea fatidică. Mai interesant, îmi pun problema în contextul în care limba română a rezistat timp de secole sub presiunea cuceritorilor. Am fost atacați de turci, dar cu toate astea nu am învățat să vorbim turcește și ne-am păstrat limba. Transilvania a fost sute de ani sub ocupație maghiară, dar pentru aceea s-a păstrat limba română. Comunismul a impus limba rusă, dar nu am reușit să o învățăm și am rămas tot vorbitori de limbă română. Interesant este că după 1990 trăim în democrație și libertate, nu ne mai atacă nimeni, nu ne mai asuprește nimeni, nu ne impune nimeni, dar noi lăsăm limba noastră română să se transforme în limba engleză. De ce?

Declarația politică este intitulată „Prognozele economice ale Guvernului prevestesc, de fapt, sărăcia”.

Doamnelor și domnilor,

Menționam și cu alte ocazii că România se află în pragul falimentului, iar, dacă ar fi existat o lege a falimentului de stat, probabil că România era declarată deja o țară falimentară.

România, condusă de acest Guvern, nu reușește să-și producă propriile economii, trăiește de azi pe mâine ca un om care se tot împrumută pe la bănci pentru a-și acoperi alte și alte datorii.

Pe fondul discuțiilor interminabile privind Legea salarizării unitare și Legea bugetului, se scapă din vedere un aspect extrem de important: prognozele economice pe anul viitor. Nu spun că ele nu există sau că diverși analiști economici nu și-au dat cu părerea, spun că ele nu sunt serioase, iar din partea guvernanților lipsesc transparența și profesionalismul.

La nivel oficial, Fondul Monetar Internațional avansa o prognoză de creștere economică de 1,5% pentru anul viitor, însă de la începutul acordului _stand-by_ din primăvara lui 2009 prognozele oficiale ale instituției s-au dovedit în mod constant „în urma realității”, fiind ajustate negativ de la un trimestru la altul. Cifra de 1,5% creștere economică, preluată și de putere, mi se pare de un optimism bolnav.

Respingerea realității și a unui scenariu de recesiune pentru 2011 este, la ora actuală, o minciună sfruntată. Guvernul nu poate susține un buget bazat pe creștere economică, chiar modestă fiind, atâta timp cât nu îl ajută datele oficiale foarte clare pentru tot românul: 200.000 de firme au dat faliment până acum și anul nu s-a sfârșit, creșterea TVA de la 19% la 24% a dus la reducerea consumului, România se află pe locul 8 între statele cu cel mai mare risc de faliment, investițiile străine erau anul trecut de 4,5 miliarde de euro, ajungând în 2010 la numai un miliard de euro.

Fostul ministru al finanțelor publice Sebastian Vlădescu estima că România are șanse 50% ca economia „să se târască” anul viitor la granița dintre recesiune și creștere, cu o evoluție posibilă a PIB undeva între -1% și 1%. Mai rău, el opina că există o probabilitate de 25% ca 2011 să aducă o scădere a PIB mai mare de 1% și acordă aceleași șanse unui scenariu cu creștere economică de peste 1%, factorii externi urmând să joace un rol important în fiecare variantă.

Declarația politică se intitulează „Boc reeditează gafele lui Băsescu de la suspendare”.

Nu știu cum se face, dar în cazul premierului are loc un transfer de personalitate. Prin încăpățânarea cu care nu cedează în fața evidenței, și mă refer aici la neconstituționalitatea angajării răspunderii Guvernului pe Legea educației, aspect tranșat o dată pentru totdeauna de Curtea Constituțională, Boc pare a reedita, cu mult mai prost însă, gafele președintelui de altădată.

Pentru premier acum, la fel ca pentru șeful său ierarhic, legea fundamentală pare a fi un fel de haină veche întoarsă pe dos, la care nu renunți nu pentru că îți mai place să o porți, dar care îți ține prea mult de cald pentru a o arunca. Nu mai vorbim despre cei care sunt puși de strajă întru garantarea aplicării valorilor constituționale sau măcar întru medierea conflictului apărut între actorii scenei politice: Guvern și Parlament, Parlament și Președintele României.

La unii dintre ei surprindem un fel de umilință a opiniei, care s-ar dori tranșantă, dar curajul unora dintre membrii Curții Constituționale, pentru că la ei mă refer, se oprește exact în momentul în care ar trebui să înceapă.

Motivarea deciziei Curții Constituționale a fost exact balonul de oxigen pe care îl aștepta Boc pentru a-i mai veni „apa la moară”. Deși decizia fusese luată cu majoritate de voturi, adică cinci la patru, aflăm cu surprindere că a existat și o opinie concurentă. De aici și până la dezbateri furtunoase pe toate canalele media nu a mai fost decât un pas.

Ce înseamnă concurentă? Culmea, ea nu se opune, dar nici nu este întru totul de acord cu celelalte opinii formulate în sprijinul declarării drept neconstituțională a angajării răspunderii Guvernului. Apare pregnantă ideea că cele două „puteri beligerante”, Guvernul și Parlamentul, trebuie să ajungă la consens pe această temă, și nu să ceară Curții să intervină decisiv. Atitudine „moale” a celui cu opinia concurentă, de unde și declarația triumfală, deși aberantă, a premierului, care, sprijinindu-se și pe opiniile separate ale celor patru judecători care nu au fost de acord cu declararea neconstituționalității actului de angajare guvernamentală, a susținut că, în situația în care Parlamentul a participat la ședința de susținere a angajării, acest aspect echivalează cu o acceptare tacită a procedurii Guvernului, în concluzie, nu ne rămâne decât soluția moțiunii de cenzură, procedurile de angajare putând continua.

Declarația politică este intitulată „Cum distruge Ministerul Afacerilor Externe imaginea României”.

## Stimați colegi,

Aș dori să vă prezint modul în care Ministerul Afacerilor Externe promovează imaginea și interesul României.

În data de 27 octombrie 2010 am adresat o interpelare domnului ministru al afacerilor externe Teodor Baconschi.

Am făcut această interpelare deoarece, în urma unei audiențe pe care am acordat-o unui cetățean al Republicii Moldova, am aflat că firmele angajate de Ministerul Afacerilor Externe al României nu-și respectă angajamentele și chiar își însușesc, fără nicio motivare, sume importante din banii destinați unor lucrări de amenajare a unor spații consulare.

Este vorba, stimați colegi, de amenajarea sediului Consulatului General de la Cahul, lucrare care a fost câștigată, prin licitație publică, de firma SC „Casido” – SRL Brăila, care, în înțelepciunea ei, a subcontractat lucrarea firmei SA „Rubin–206” Cahul – Republica Moldova.

Valoarea totală a subcontractării, agreată de ambele societăți, a fost de 229.651,08 euro.

După realizarea și confirmarea tuturor lucrărilor, fără niciun fel de explicație, SA „Rubin–206” Cahul a încasat mai puțin cu 55.287,21 euro.

Deși prin intermediul interpelării am solicitat domnului ministru să verifice modul în care s-a derulat investiția la sediul Consulatului din Cahul, Domnia Sa nu a răspuns în termenul legal.

De fapt, nu este prima interpelare la care membrii Guvernului Boc nu catadicsesc să răspundă.

Trebuie subliniat faptul că firma SC „Casido” – SRL Brăila este un partener tradițional al Ministerului Afacerilor Externe român.

Există cel puțin două întrebări care decurg logic din aceste refuzuri de a răspunde la problemele sesizate:

De ce Ministerul Afacerilor Externe nu ia măsuri pentru rezolvarea unei probleme care aduce prejudicii mari de imagine României și unde au dispărut cei 55.287,21 euro?

Eu consider că cele două întrebări sunt intercorelate, respectivii bani au fost reținuți cu premeditare de firma SC „Casido” – SRL Brăila, iar tăcerea responsabililor din Ministerul Afacerilor Externe poate fi o cauză a direcției pe care au luat-o acești bani.

Declarația politică se intitulează „Statul social sau de ce mor copiii în România”.

## Stimați colegi,

În prezent, România prezintă cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană. Conform statisticilor, în țara noastră decedează 10 copii la o mie de născuți vii, în timp ce media mortalității infantile în Uniunea Europeană este de doar 4,59 la o mie de născuți vii.

De asemenea, rata nașterilor premature – un factor de risc major al mortalității infantile – se ridică în România la 9%, dublu față de alte state europene, ceea ce face ca țara noastră să înregistreze cele mai multe decese infantile din UE.

Care sunt principalele cauze ale acestei stări de fapt?

În primul rând, aș dori să mă refer la deficiențele sistemului sanitar. Aproape jumătate din cazurile de deces infantil au loc din cauza anomaliilor congenitale și afecțiunilor apărute în perioada perinatală, în timp ce o treime – din cauza bolilor aparatului respirator, bolilor infecțioase și parazitare. Această rată a mortalității infantile ar putea scădea semnificativ dacă spitalele românești ar fi întreținute corespunzător și dacă ar beneficia de dotările necesare, spre exemplu de aparatură pentru depistarea malformațiilor chiar în timpul sarcinii. Teoretic, sistemul de sănătate pentru copil este gratuit, în practică însă există numeroase costuri suplimentare, astfel încât serviciile medicale devin foarte greu accesibile. În România, doar analizele de bază pentru gravide sunt gratuite, și nici acestea, în anumite zone, nu pot fi asigurate în mod adecvat. Mămicile sunt puse astfel în imposibilitatea de a face toate testele obligatorii în perioada sarcinii, teste care ar putea identifica din timp anumite probleme. Nu mai vorbesc despre problema serviciilor de planificare familială, care, în special în mediul rural, sunt foarte puține și inadecvate.

O a doua cauză a deceselor infantile sunt accidentele survenite în primii ani de viață ai copiilor. Mare parte din acestea ar putea fi însă prevenite prin intermediul unei mai bune educări a mamelor cu privire la creșterea și îngrijirea copilului și asigurarea unui acces mai bun la serviciile de sănătate publică, și mă refer aici mai ales la categoriile defavorizate din zonele rurale, unde situația ajunge de-a dreptul dramatică.

Declarația politică este intitulată „Ce oferă televiziunea publicului?”.

Ziua Mondială a Televiziunii marchează data la care în anul 1996, pe 21 noiembrie, a avut loc, sub egida Națiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii – această zi a fost proclamată prin Rezoluția nr. 51/205 a Adunării Generale a ONU din 17 decembrie 1996. Evenimentul este menit să încurajeze schimburile globale între programele de televiziune, în mod special a acelora care se concentrează

pe probleme vizând securitatea, pacea, dezvoltarea socială și economică sau schimburile culturale.

Televiziunea este mijlocul de comunicare în masă cu cel mai mare impact asupra societății. Televiziunea a fost inventată pentru a înlesni comunicarea și transferul de informații pentru a culturaliza informația.

Televiziunea reprezintă pentru majoritatea dintre noi un mod plăcut de relaxare, de petrecere a timpului liber. Televizorul este privit și ascultat în orice împrejurare, fiind o bună sursă de informații. Obiectivul principal al posturilor de televiziune ar trebui să fie culturalizarea și informarea maselor. Programele tv sunt extrem de variate, unele mai mult, altele mai puțin apreciate. Preferințele publicului de televiziune reflectă, în general, preferințele publicului în materie de consum cultural.

Dorința de a câștiga audiență a făcut ca majoritatea televiziunilor să uite de rolul de formator de opinie. Emisiunile culturale au fost înlocuite cu reality-show-uri și emisiuni de divertisment de cea mai proastă calitate, oferindu-le telespectatorilor o evadare într-o realitate paralelă pentru a uita de neajunsurile propriei vieți.

Televiziunile ar trebui să ofere publicului în primul rând decență. Prin promovarea cultului pentru rating, televiziunile propagă violența și contribuie decisiv la răspândirea unor modele comportamentale construite pe valori fie elementare, fie direct inferioare.

Televiziunile ar trebui să ofere informații pregătite profesional de către profesioniști, să aducă pe ecrane oameni competenți și să țină cont de interesul public, pentru a-i aduce un plus de informație, de cunoaștere.

Rolul televiziunii în viața noastră este extrem de important, de multe ori cu efecte în schimbarea atitudinii și a comportamentului. Televiziunea poate avea o serie de efecte negative asupra unui copil, ea poate diminua somnul nocturn al unui copil, lucru care îi poate provoca oboseală, mai ales cea vizuală, tulburări de atenție, scăderea formei și a performanțelor fizice.

Declarația politică este intitulată „Cinismul Guvernului nu are limite”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În urmă cu câteva săptămâni, acuzam Guvernul României că este un guvern antiromânesc. Din păcate, viața îmi demonstrează că am avut perfectă dreptate. Pot să spun fără să exagerez că nu există săptămână în care puterea portocalie să nu lovească într-un fel sau altul prezentul și viitorul poporului, pe care ar trebui să le protejeze.

Nu mai departe de zilele trecute, citeam în presă că Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI ca indemnizația de șomaj să nu mai fie calculată în raport cu nivelul salariului minim, astfel încât ajutorul acordat șomerilor să nu crească odată cu majorarea salarială din 2011.

După cum știți, în prezent, ajutorul de șomaj reprezintă 75% din salariul de bază minim brut pe țară, la care se adaugă un procent cuprins între 3% și 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, în funcție de stagiul de cotizare. Iată însă că, după ce s-a lăudat cât a putut că a negociat cu Fondul Monetar Internațional majorarea salariului minim de la 600 la 670 de lei pentru anul 2011, Guvernul s-a gândit că totuși ar fi prea mult dacă și șomerilor li s-ar mări indemnizația amărâtă pe care o primeau.

Potrivit presei, scrisoarea suplimentară de intenție convenită cu FMI după misiunea din octombrie–noiembrie arată că Guvernul s-a angajat ca indemnizația de șomaj să nu mai fie legată de salariul minim, care urmează să fie majorat.

## Dragi colegi,

Asemenea cinism nu cred că s-a mai văzut la vreun Guvern. Din păcate, niciodată acest Guvern nu a arătat că ar intenționa să facă efectiv ceva pentru a scoate țara din criza în care se află. În afară de tăieri, reduceri și concedieri, puterea portocalie nu știe altceva și întotdeauna, prin măsurile pe care le-a luat, a lovit cel mai tare în cele mai defavorizate categorii sociale.

După cum vedeți, acum domnul Boc a reușit să identifice o sursă serioasă de economii: ajutoarele de șomaj. Și să nu credeți că s-a oprit aici. În nețărmurita-i pricepere economică, după ce a hotărât că șomerilor nu merită să li se mărească ajutoarele cu câțiva lei, premierul portocaliu a mai identificat

Declarația politică se intitulează „Ai noștri și ai lor”.

Românii noștri se află „la o mustață” de acceptarea țării noastre în Spațiul Schengen și, cu toate acestea, tot „la o mustață” se află de ratarea acestui pas important.

Mi se pare un filmuleț „déjà-vu” cu uite NATO, nu e NATO sau „bine ați venit în UE, nu știu cum să facem să vă evacuăm de aici”.

Românii incomodează. Nu știu de ce, dar Occidentul simte un disconfort la o prea mare apropiere de noi și ezită să ne asimileze.

Unii ar spune că e normal, că nu avem maniere, suntem „crescuți în copaci”, vorbim tare, ne agităm prea mult, bem prea mult, poate. Ei bine, și ceilalți fac la fel, dar ei se simt pe teren sigur, dacă a doua zi intră în șomaj, acel mare actor al vieții lor de zi cu zi, statul, este acolo ca să îi protejeze.

Noi am trecut prin prea multe și pentru 700-800 de euro, ajutorul de șomaj al altora, am fi în stare să ne umilim, vorba lui Miron Radu Paraschivescu: „Și-am spălat un an tingiri pe la fețele subțiri (...)”, și să acceptăm slujbe pe care alții, de-ai casei, nici măcar nu le-ar trece în coada listei lor de priorități pentru acceptarea unui post oarecare.

Ce au ei și nu avem noi? Au o liniște și o detașare pe care nu le observi și pe chipurile românilor noștri. Își propun ținte simple, ușor de atins și nu sunt nefericiți că nu sunt toți directori, manageri generali de companii etc.

Până de curând, se spunea despre olteni că nu se simt bine decât dacă sunt șefi. Acum cred că am putea extrapola și afirma că românii, în general, nu sunt fericiți decât dacă sunt șefi cu toții.

Dacă nu ne reformăm cu totul viziunea – și acest lucru ar trebui să înceapă cu Legea educației –, nu vom fi niciodată fericiți. Această atât de controversată Lege a educației naționale, care a stârnit atâtea patimi și încrâncenări guvernamentale și parlamentare, este „fata morgana” pe care eu o văd precum însetatul călător din deșert, la fel de înșelătoare, dacă nu umblăm cu adevărat la substanța ei.

Nu mai dorim un învățământ la kilogram, în care să fim toți adevărate dicționare ambulante, mașini de memorat fără personalitate, crescuți cu dizabilități de adaptare la realitatea înconjurătoare. Vrem profesori conectați la lumea modernă, care să nu pretindă respectarea opiniilor lor doar pentru că ei sunt ascunși după catedră, la fel ca după o baricadă. Să nu li se mai „spele” creierele copiilor noștri încă din primii ani de școală, să fie oprimați cu lecții savante, iar ei să nu aibă habar de baza cunoștințelor generale.

Declarația politică este intitulată „Negocierea este o ştiință care nu se deprinde pe vapor”.

La Summitul NATO de la Lisabona, desfășurat în perioada 20–21 noiembrie 2010, Președintele României a fost public desconsiderat și de către președintele Franței, Nicolas Sarkozy, și de către premierul Italiei, Silvio Berlusconi.

Acest moment de umilință cu audiență planetară suferit de președintele Traian Băsescu trebuie să readucă în dezbatere un acut deficit al României: incapacitatea de negociere.

De peste douăzeci de ani, potențialul de negociere al statului român în relațiile cu partenerii internaționali a scăzut constant. Fenomenul este generat, în principal, de doi factori:

– acceptarea unei stări de cronică dependență economică și politică;

– inabilitatea liderilor politici români de a stabili relații bazate pe încredere și respect reciproc cu liderii europeni.

Rătăcirea umilă a lui Traian Băsescu între președintele Franței și premierul italian mi-a generat un sentiment autentic de revoltă. Bun sau rău, la Lisabona Traian Băsescu reprezenta România. Disprețul domnilor Sarkozy și Berlusconi pentru domnul Băsescu iradiază asupra tuturor românilor și se transmite în întreaga Europă.

Evident, culpa pentru momentul Lisabona aparține în primul rând lui Traian Băsescu. Cum trece granița și se întâlnește cu liderii unor mari civilizații europene, domnul Băsescu dobândește o fragilitate structurală, se fâstâcește, devine timid și trist, este copleșit de eveniment și pare complet încurcat de propria persoană.

Însă, dincolo de prestația domnului Băsescu, deficiența este una sistemică: România nu mai știe să negocieze. Negocierea unor mize naționale cu parteneri redutabili nu se deprinde „după ureche”, pe vapor. Negocierea este o știință. Negocierea se învață în școli și se exersează metodic în activitatea practică.

Pentru că liderilor actuali le lipsește știința negocierii, relațiile noastre cu lumea civilizată se transformă invariabil în dictat. Exemplul FMI este elocvent. În timp ce în Ungaria FMI a fost invitat politicos să plece, în România Fondul a devenit un supra-Guvern care decide autoritar destinul economiei și societății românești. În mod evident, România are acută nevoie de un negociator-șef cu FMI, credibil și eficient.

Declarația politică se intitulează „Legea pensiilor”. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe 10 noiembrie 2010 Senatul României a respins cererea de reexaminare a Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Într-un exercițiu de imagine, președintele Băsescu a pasat problema modalității în care această lege a fost votată, prin furt la Camera Deputaților, întregii clase politice reprezentate în Parlamentul României.

Stimați colegi,

Problemele acestei legi sunt nenumărate, începând cu denumirea acesteia și până la întregul său ansamblu de principii, reglementări și anexe privind condițiile cumulative de stagiu de cotizare și vârstă.

Limitarea la un singur element, acela privind egalitatea de vârstă între femei și bărbați, nu poate fi acceptată de mine, ca liberal.

1. Întreaga situație a femeii în perioada comunistă, limitările și intruziunile politicii comuniste în viața de familie au transformat-o pe aceasta într-o victimă a istoriei.

Domnul Boc, întâmplător și vremelnic prim-ministru, citind pe jumătate reglementările europene, a înțeles că soluția alinierii la acquis-ul comunitar este să ridice vârstele de pensionare pentru femei într-un ritm accelerat la 65 de ani, de la 58,9 ani astăzi, respectiv 60 de ani, cât urma să crească până în 2014, potrivit legii actuale.

În calitate de stat membru, în domeniul pensiilor, României îi revine sarcina transpunerii celor două directive-cadru: Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale care se aplică sistemului public de pensii și Directiva Consiliului 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în regimurile profesionale de securitate socială.

Prima directivă, Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978 privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale care se aplică sistemului public de pensii, prevede faptul că: „Principiul egalității de tratament implică absența oricărei discriminări pe motive de sex, fie direct, fie indirect, în special în raport cu starea civilă sau familială, mai ales în ceea ce privește: domeniul de aplicare a regimurilor și condițiile de acces la acestea; obligația de a cotiza și calculul cotizațiilor; calculul prestațiilor, inclusiv sporuri datorate soțului/soției și persoanelor aflate în întreținere, și condițiile care reglementează durata și menținerea dreptului la prestații.”

În timp ce premierul Emil Boc este preocupat de economisirea banului public prin lansarea unor proiecte pe cât de ineficiente, pe atât de fantasmagorice, România reală

se scufundă cu zi ce trece mai mult în criză. Iată că actualul Guvern este preocupat, în esență, de sporirea numărului șomerilor prin disponibilizări ale funcționarilor publici, în loc să găsească soluții reale la problemele românilor.

Astfel, premierul anunță că până la sfârșitul anului vor fi noi reduceri de personal, urmând să intre în șomaj aproximativ 25.000 de bugetari și, deși suntem la sfârșitul lunii noiembrie, încă nu se știe când se va întâmpla acest lucru.

Se pare că niciunul dintre cei din Guvern nu își coordonează declarațiile. Auzim când de disponibilizări, când de creșteri salariale. Oare creșterile salariale se bazează numai pe disponibilizări sau au în vedere și o relansare a economiei?

Acest fapt ne arată o realitate tristă: în momentul de față, nu există niciun plan anticriză de susținere a forței de muncă autohtone, de consolidare a investitorilor privați din România.

În aceste condiții, mă întreb, domnule prim-ministru, când vor vedea românii un semn de bunăvoință, de preocupare reală pentru locurile de muncă, pentru salariile și veniturile lor și pentru asigurarea unui trai decent.

Aș propune ca, pentru început, actualii guvernanți să fie mai puțin preocupați de acțiunile lor mediatice, de îmbunătățirea imaginii personale, ci să fie mai interesați de o strategie economică eficace de combatere a crizei.

Declarația politică se intitulează „Prostia nu doare”. Stimați colegi,

Stau și mă întreb, de multe ori, dacă Emil Boc mai și gândește la ce face sau chiar crede că tot ce îi trece prin cap e genial, ori dacă bietul om e conștient prin ce gropi dă.

De curând, micul premier al României a inaugurat cu mare fast încă zece kilometri din Autostrada „Transilvania”, dar nu oriunde, ci tocmai în județul lui de baștină, Cluj, undeva pe câmpurile din Câmpia Turzii.

Vă dați seama câte dintre neamurile lui Emil Boc au fost acolo și l-au aplaudat? Vă dați seama cum și-au spus între ei: „Uite ce fain drum ne-o făcut Emil pentru tractoare. Mare om s-o ajuns pruncu’ ista!”

Vă dați seama ce mare trecere are acum neamul Bocilor în județul Cluj?

Ce contează că cei zece kilometri de autostradă sunt doar încă un petec din „tarlaua lui Boc”, care nu leagă decât satele neamurilor lui?

Ce contează că pe tronsonul din județul Bihor, care face legătura direct cu Ungaria, 23 de kilometri de autostradă așteaptă de doi ani doar o minimă finanțare pentru a se putea turna asfaltul și a fi dați în folosință?

Ce contează că cele aproape 600 de milioane de euro investiți de Guvernul Tăriceanu în sectoarele din Bihor și Sălaj se degradează de doi ani și vor trebui reinvestiți iar bani? Și-a făcut Emil damblaua? Și-a făcut...

Autostrada „Transilvania” este un proiect al României de care ar trebui să beneficieze toți cetățenii acestei țări, iar Emil Boc este premierul României, care ar trebui să se gândească la toți cetățenii acestei țări. Când colo, iată că micul om de stat dă cu tifla tuturor românilor și transformă acest proiect național într-o măruntă mită electorală pentru câteva dintre neamurile lui, că doar el are pixul și face autostradă doar unde vor mușchii lui. Poate că are și bietul om dreptatea lui... Românii sigur nu îl mai votează după câtă pagubă le-a adus și după cât și-a bătut joc de țara asta, dar de neamurile lui va fi mereu lăudat pentru fainul drum pentru tractoare pe care l-a „șmecherit” în ciuda tuturor românilor.

Dar Emil Boc nu s-a oprit aici cu aberațiile. În aceeași zi și în același loc, premierul României a afirmat că „esența reformei Guvernului este de a orienta mai multe fonduri spre dezvoltare și infrastructură”.

Declarația politică se intitulează „Premierul și bolile pe care le vindecă”.

Încep prin a-i adresa premierului României un refuz categoric: nu vreau tratamentul pe care îl aplică de doi ani încoace bolii numite criză.

Zilele trecute, am auzit același discurs pe care l-a repetat până la saturație, privind „medicamentul”, între ghilimele, potrivit pentru români.

Oare nu a observat până acum că medicația pe care o aplică domnul profesor în drept a îmbolnăvit și mai mult România? Nu vede că sistemele bugetare – medical, de învățământ, asistență socială și altele – sunt în colaps sau că firmele și mediul de afaceri se zbat între faliment și disponibilizări? Chiar la Cluj se închide acum o fabrică, iar asta înseamnă alți noi șomeri.

Stimați colegi din arcul guvernamental,

Dacă prim-ministrul Emil Boc este prea ocupat cu joaca de-a medicina și experimentele pe cobaiul român, treziți-l dumneavoastră cât încă mai respirăm, cât încă mai avem o șansă.

Fără niciun fel de ironie, ci cu o imensă părere de rău, repet faptul că trăim cele mai urâte vremuri, prin prisma faptului că răul ni-l facem cu mâna noastră. Am ajuns la buza prăpastiei din cauza unui Guvern care ne-a adus aici cu bună știință, prin indolență, nepricepere sau dezinteres total față de adevăratele responsabilități.

Cer public premierului și Cabinetului său recunoașterea faptului că sunt depășiți de situație și aștept retragerea Guvernului, și îi rog să facă acest lucru cât mai curând, pentru că deja suntem datori vânduți și în incapacitate de plată la multe capitole.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Băncile și ipotecarea țării”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă vorbeam săptămâna trecută despre accesarea greoaie și slabă a fondurilor europene. Spuneam atunci că unul dintre obstacolele cel mai des întâlnite de către potențialii beneficiari ai banilor de la Uniunea Europeană este reprezentat de bănci și de atitudinea lor reticentă atunci când vine vorba de acordarea de credite pentru cofinanțare.

Astăzi voi trata pe larg situația băncilor din România.

Potrivit unui studiu realizat anul acesta în 13 țări, care a acoperit 29 de bănci internaționale și alte 211 locale, doar 18% din români mai au încredere în bănci. Țara noastră se clasează astfel pe unul dintre ultimele locuri din Europa atunci când vine vorba de acest aspect.

Rezultatul studiului nu ar trebui însă să ne mire dacă privim atent realitatea bancară românească. Condițiile de obținere a creditelor sunt multe și greu de îndeplinit, birocrația este la nivel maxim, dar, cel mai grav, dobânzile sunt împovărătoare.

Vă dau exemplul personal: pentru un credit de 50.000 de lei, cu rata lunară de 1.000 de lei, în trei ani de zile am reușit să plătesc doar 3.000 de lei din împrumut, restul de 33.000 de lei reprezentând doar dobânda și diferitele comisioane.

Vă dați seama ce dramă trăiesc cei peste 4.000.000 de români care au împrumutat peste 25 de miliarde de euro, în condițiile în care salariile au scăzut și mulți dintre cei care au apelat la un credit au făcut-o în disperarea momentului, motiv pentru care au neglijat informarea corectă referitoare la costurile reale ale împrumutului.

Tocmai de aceea am ajuns ca, astăzi, mii de locuințe și terenuri să fie scoase la licitație de către bănci, după ce oamenii au ajuns în incapacitatea de a-și plăti ratele.

Abuzul de putere exercitat de către bănci, fără un control al statului, a făcut ca băncile din România să prospere exagerat de mult în raport cu cele din restul Europei, unde s-au înregistrat falimente pe bandă rulantă în acest domeniu. Asta în timp ce în țara noastră se preconizează că băncile, la finalul anului 2010, vor avea profituri de miliarde de euro.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă solicit îngăduința să trecem și să începem direct, dacă sunteți de acord, cu punctele 19 și 20 din ordinea de zi. Sunt legi organice care au fost dezbătute.

Au termen de adoptare tacită astăzi, 22 noiembrie 2010. Nu avem de dat decât votul final. Vă rog, dacă mai sunt colegi în picioare... Liderii grupurilor parlamentare... Domnule senator Rădulescu...

Vă rog să vă ocupați locurile pentru a vota.

Este vorba de două legi organice.

Începem cu punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Am dezbătut acest proiect de lege în ședința din 26 octombrie 2010.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Și proiectul de lege, în același timp, evident.

## Stimați colegi,

Întrucât au mai venit câțiva colegi în sală, dacă sunteți de acord, vă solicit îngăduința să reluăm votul.

Vă rog respectuos să vă ocupați locurile în sală.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Vă rugăm frumos să veniți și să votați și dumneavoastră. Vă rugăm frumos.

Acum vin forțele proaspete.

66 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și două abțineri...

Asta e, n-a trecut! Respinsă.

Domnule senator Daea – microfonul 4 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stăruința dumneavoastră a produs un vot la fotografie – 66. Mergem mai departe.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi,

Îmi pare rău, dar realmente nu putem să continuăm să dăm votul până când iese numărul necesar de voturi.

Vă rog respectuos – sunt două legi organice cu adoptare tacită astăzi, 22 noiembrie 2010 – să luați loc în sală și să votați.

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, a instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Este un proiect de lege care a fost dezbătut în ședința plenului din 17 noiembrie 2010, când am supus la vot atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței Guvernului.

Senatul este Cameră decizională.

În niciunul dintre cazuri nu s-a întrunit numărul de 69 de voturi.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit un raport de respingere a proiectului de lege.

În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege și vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței...

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Raportul a fost respins!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Raportul a fost respins, nu a întrunit numărul de voturi necesar.

În acest caz, fiind ordonanță a Guvernului, nu avem decât să

Aveți majoritate!

În consecință, urmează să-l transmitem Camerei Deputaților, întrucât nu am putut decide.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator Rădulescu. Stimați colegi,

Acestea fiind zise, vă propun să intrăm în ordinea de zi, așa cum adoptat-o, și să începem cu punctul 2 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2010 privind anunțarea creșterii contribuției României la bugetul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor pentru perioada 2011–2015 cu o jumătate de unitate contributivă, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, care se va desfășura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4–22 octombrie 2010.

Inițiator este Guvernul României.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 8. Pe scurt, vă rog, mai ales că am impresia că s-a și desfășurat această conferință, dacă citesc eu corect. Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Acest proiect de lege are ca obiect, așa cum spune și titlul ordonanței de urgență a Guvernului, creșterea clasei de contribuție a României la bugetul Consiliului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor cu o jumătate de unitate contributivă, respectiv 318.000 de franci elvețieni. Această sumă va fi suportată jumătate din bugetul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cealaltă jumătate va fi suportată de la bugetul de stat, prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Fac precizarea că România deține de patru mandate consecutive calitatea de membru al Consiliului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și alegerea pentru un al cincilea mandat consecutiv – o postură extrem de onorantă pentru România – este condiționată de creșterea acestei contribuții.

La momentul de față, România este printre țările cu cea mai mică contribuție la această instituție.

Vă rog să susțineți Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2010. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator Borza, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar membrii comisiei au hotărât, cu 10 voturi ale celor 10 senatori prezenți, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Există intervenții sau întrebări la dezbateri generale?

Dacă nu avem, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

desfășura la Guadalajara, Statele Unite Mexicane, în perioada 4–22 octombrie 2010, a fost adoptat.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România.

Avem procedură de urgență, termen de adoptare tacită 24 noiembrie 2010.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Frâncu Emilian. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezenta inițiativă este rodul eforturilor mai multor parlamentari, senatori și deputați aparținând tuturor partidelor politice parlamentare, care, împreună cu Uniunea Generală a Inginerilor Constructori Români, cu Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri, se străduiesc de mai multe legislaturi să înlăture impostura și aventurismul întâlnite, nu arareori, în proiectarea și execuția construcțiilor din România, punând astfel în pericol siguranța, rezistența și durabilitatea construcțiilor.

Așadar, prin prezenta propunere legislativă solicităm să fie reglementată exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, să se constituie Camera Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România și să se înființeze și să se organizeze Registrului unic de evidență a inginerilor constructori cu drept de liberă practică.

Adoptarea acestei forme de asociere a specialiștilor din construcții vine în continuarea organizării similare a altor profesii cum sunt cele de arhitect, medic, farmacist, avocat, notar și așa mai departe.

Vreau să mai fac două precizări: multitudinea de amendamente conținute în propunerea legislativă pe care o prezentăm reprezintă rezultatul unor analize și negocieri între parlamentari, specialiști aparținând asociațiilor profesionale și, în ultimul rând, specialiști din ministere.

Noi am acceptat majoritatea propunerilor din observațiile prezentate, pe care Guvernul le-a făcut în analiza pe care a trimis-o.

Ca idee deosebită este, poate, aceea că această inițiativă legislativă introduce rigoare într-un domeniu de care nu trebuie să ne amintim doar atunci când are loc un cataclism, în care greșeala poate fi plătită chiar cu viața locatarilor.

Vă mulțumesc. Din partea Guvernului, punctul de vedere. Domnule secretar de stat Curteanu, vă rog, pe scurt. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator,

Stimați domni senatori,

Guvernul nu susține această inițiativă parlamentară. Cam atât ar fi de spus.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și comisia susține această inițiativă prin raportul de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale sau întrebări adresate inițiatorilor? Nu sunt.

Vă rog să mă scuzați.

Stimați colegi,

Vă informez respectuos că vă adresez rugămintea să stați în sală și să votați.

Nu putem repeta. Regret acest fapt.

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România, o excelentă propunere pe care v-a prezentat-o domnul senator Frâncu, nu a putut fi adoptată din cauza unui vot.

Vă cer scuze.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind producerea energiei electrice și termice în cogenerare.

Inițiator este domnul deputat Iancu Iulian, dar nu participă la dezbateri.

Aș vrea punctul de vedere al Guvernului, domnule vicepreședinte Eugen Georgescu. Vă rog.

Microfonul 9.

## **Domnul Eugen Georgescu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Cadrul de reglementare a producerii energiei electrice și termice în cogenerare este reprezentat, în prezent, de

următoarele acte normative prin care s-a asigurat transpunerea legislației comunitare în domeniul legislației naționale: Legea energiei electrice nr. 13/2007, Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, Hotărârea Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă.

Prin urmare, producerea energiei electrice și termice prin cogenerare reprezintă un domeniu deja reglementat de actele normative la care m-am referit anterior.

Referitor la stadiul actual al implementării schemei de sprijin, este de menționat faptul că principiile conținute de Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă și analizele de impact privind costurile globale elaborate de ANRE au fost susținute, notificate și acceptate de Direcția Generală Concurențială din cadrul Comisiei Europene prin Decizia C(209)/7085 din 17 septembrie 2009.

Domnule secretar de stat, vă rog să concluzionați.

Am înțeles că există mai multe reglementări, iar concluzia dumneavoastră este că nu susțineți, întrucât domeniul este reglementat sau...

Da.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Raportul este de admitere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Sunt întrebări?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul și propunerea legislativă nu au fost adoptate. Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile.

Din partea inițiatorilor participă cineva la dezbateri? Nu.

Atunci, vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnule Marin Anton. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere necesitatea instituirii unei interdicții permanente cu privire la achiziționarea de la persoanele fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora și a deșeurilor neferoase reciclabile, cu excepția metalelor prețioase, a bateriilor și a acumulatorilor uzați pentru autovehicule, în scopul prevenirii sustragerilor și distrugerilor de echipamente, a utilajelor, a rețelei electrice, de telefonie și de cale ferată, Guvernul României susține Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001. Această modificare se referă strict la introducerea alin. (2[1] ) al art. 7, și anume se exceptează de la interdicția prevăzută la alin. (2) metalele neferoase, aliajele acestora și deșeurile neferoase reciclabile rezultate din dezafectare. Se exceptează de la interdicția prevăzută la alin. (2) metalele neferoase, aliajele acestora și deșeurile neferoase reciclabile rezultate din dezafectări gospodărești în limita a 50 de kilograme pe an.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea celor două comisii, cine prezintă raportul? Domnul senator Borza?

Vă rog, domnule senator Borza. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Membrii celor două comisii au hotărât întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, dacă sunt, intervenții?

Dacă nu, stimați colegi, avem un raport de... Domnul senator Valeca?

Vă rog, domnul senator Valeca și domnul senator Daea. Microfonul 4.

Din practica noastră de după Revoluție, se știe că de câte ori se exceptează ceva există o portiță ca aceasta să se întâmple.

Care a fost motivația pentru care s-au exceptat cele 50 de kilograme despre care a amintit reprezentantul Guvernului? De ce nu se interzice sau de ce nu se acceptă?

Vă mulțumesc. Domnul senator Daea, mai doriți să interveniți? Da? Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

Nu are rost să vă grăbiți, domnule senator Daea, poftiți la microfon încet.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi place capacitatea dumneavoastră de a vedea, a simți și a înțelege.

Vreau să pun și eu o întrebare pentru a fi înțeles de cei care au inițiat actul normativ.

Dacă mă uit în textul inițial și în textul propus, nu există nicio deosebire sau, cu îngăduință, este una.

Întreb inițiatorul și comisia: în ordonanța de bază, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001, nu erau sancțiuni contravenționale? Erau sau ba?

Dacă erau, textul de lege nu are sens, că este identic și la fel. Este o întrebare ușoară pentru o comisie atentă și vigilentă la prelucrarea actului normativ.

Aștept răspunsul.

Mulțumesc domnului senator Daea. S-au pus două întrebări.

Dacă dorește să răspundă domnul secretar de stat Anton. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Au fost prevăzute ca, pentru fiecare gospodărie care se dezafectează, oamenii, persoanele fizice, să poată vinde în limita a 50 de kilograme de fiecare gospodărie pe an. Este un lucru absolut normal și se dă dreptul persoanelor fizice să își poată valorifica deșeurile rezultate în urma unor dezafectări. Mulțumesc.

Înainte de a întreba colegii, pe cei doi președinți ai comisiilor, dacă doresc să facă comentarii, l-am văzut pe domnul senator Toni Greblă, care dorește să intervină. Microfonul 4, vă rog.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are un scop – în aparență nobil, nobil chiar –, și anume să încerce să prevină sustragerile, distrugerile de echipamente, utilaje, rețele electrice, statul nemaiștiind cum să facă față unor sustrageri din ce în ce mai inventive, iar unele de-a dreptul periculoase, dar prin scoaterea din circuitul civil a anumitor bunuri în mod permanent și prin interzicerea circulației lor se înfrâng prevederile dreptului european, căci se scoate din circuitul civil achiziționarea de la persoanele fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora și așa mai departe.

Dincolo de faptul că unul dintre amendamente este aprobat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar o casă, dacă se demolează, nu știu dacă are 50 de kilograme de metale neferoase – s-ar putea ca ea să aibă 2.000 de kilograme, și atunci cetățeanul este obligat să rămână cu ele în curte, pentru că nu mai are ce să facă –, cred că o să perturbăm toată rețeaua de colectare în vederea reciclării unor bunuri uzate.

În toată țara avem interdicția de a mai folosi becurile cu lumină galbenă și suntem obligați și încurajați chiar să le ducem undeva sau să le valorificăm. Un bec conține metal neferos și atunci am interdicția de a scăpa de aceste produse din gospodăria mea.

Eu consider că, adoptând propunerea legislativă în această variantă, am crea mai multe încurcături și nu am fi eficienți în ceea ce privește prevenirea sustragerilor sau distrugerilor de echipamente. Împotriva acestor fenomene infracționale deosebit de periculoase s-au încercat fel de fel de variante, inclusiv mărirea pedepselor până la 21 de ani pentru sustragerea de cabluri din anumite rețele. Efectele au fost nesemnificative.

Gradul general de sărăcie a țării, faptul că o populație care nu are cu ce trăi de azi pe mâine e nevoită să comită astfel de fapte, care sunt dăunătoare sănătății și periculoase pentru ordinea publică din România, trebuie să ne determine să lucrăm cu alte măsuri decât cu interziceri ale unor bunuri pe care le scoatem din circuitul civil, ceea ce contravine reglementărilor și naționale, și din Uniunea Europeană.

Din această cauză, eu nu am fost de acord cu ordonanța, am dat și noi aviz în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și cred că, în forma prezentată, ea mai mult încurcă lucrurile decât să ajute la ceva.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Mircea Andrei – microfonul 3 –, vă rog. Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea nu introduce o permisiune, ci introduce o interdicție, într-adevăr, cum bine a sesizat colegul nostru Toni Greblă, pentru că permisiunea era din Codul civil: bunurile mobile pot fi oricând vândute de proprietarul lor, dar interdicția este importantă – și aici am să-l contrazic pe domnul coleg Toni Greblă –, iar noi nu putem să apreciem sau să folosim măsuri diferite cu privire la populația sărăcită, cum spunea, pentru că niciodată nu vom ajunge o țară bogată dacă nu vom învăța ce este disciplina. Or, cei care nu vor vota pentru această lege, nu vor face decât să voteze pentru o activitate comercială nereglementată, în afara legii, și știm toți ce înseamnă acele hoarde de oameni care fură fierul vechi fără să le mai poți face nimic.

Pur și simplu, a existat în trecut, în anii dinainte, o întreagă speculă cu fierul vechi, care atunci când nu s-a mai găsit... Au

trebuit să comită infracțiuni, distrugând orice au întâlnit în cale pentru a face rost de cât mai mult fier vechi, care să fie vândut. Această interdicție la o anumită cantitate nu face altceva decât să introducă ordine în această activitate.

Nu există om care să demoleze în fiecare an o casă și să aibă de vândut fier vechi, cupru sau nu mai știu ce. Înseamnă că acel om ori îl fură, ori îl adună de la alții. Amândouă activitățile sunt ilegale și cred că dispoziția normativă nou-introdusă nu face decât să pună puțină ordine în această indisciplină tipică din actele comerciale românești. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Andrei.

Domnul senator Greblă mai dorește să ia cuvântul, întrucât i s-a pronunțat numele.

Drept la replică, un minut. Microfonul 4.

Nu cred că este corect ca, dacă avem un punct de vedere diferit cu privire la lege, să fim trecuți în categoria cealaltă, a celor care nu vor să lupte împotriva fenomenului infracțional.

Am mai verificat o dată proiectul de lege. Nu vorbim de fier vechi, ci de metale neferoase, aliajele acestora și deșeurile neferoase reciclabile. Din acest punct de vedere, dacă este o familie mai numeroasă, cu 5-6 telefoane mobile – ca să dau exemplul numai al telefoanelor mobile –, sunt obligat să le țin acasă, deoarece nimeni nu are voie să le achiziționeze de la mine ca urmare a acestei interdicții.

De la fierul de călcat până la nu știu ce bun care poate exista în gospodăria unei persoane fizice, o să aibă interdicție să se achiziționeze de la mine orice fel de obiect electrocasnic uzat. Și cu ce am ajutat la stârpirea fenomenului infracțional?

Hoții vor devaliza rețelele electrice ale căilor ferate, vor fura macazurile. Eu, aici, interzic achiziționarea de la persoanele fizice. Sub acest aspect, prin acest proiect de lege mai mult încurcăm tot ciclul de reciclare, pe care abia acum începem să-l închegăm, ca urmare a acestei interdicții.

Repet: principiul Codului civil arată că toate bunurile sunt în circuitul civil. Numai temporar pot să scot din circuitul civil anumite bunuri. A scoate în mod definitiv din circuitul civil bunuri este interzis de lege și de reglementările europene.

De altfel, domnul secretar de stat poate să ne spună câte probleme a putut avea de-a lungul timpului, că nu este prima tentativă de a interzice acest lucru.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, aveți o reacție, vă rog frumos, un minut, întrucât ați mai luat cuvântul.

Vă mulțumesc. Microfonul 4.

Am venit mai repede, domnule președinte, ați observat. Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, e luni și e mai greu de înțeles între fier și metale neferoase, dar eu cred așa: Senatul României se află în situația de a decide prin vot asupra unui act normativ care a fost susținut de doamna Sulfina Barbu. Să ne gândim când a susținut pentru organismele modificate genetic..., încât astăzi nu mai putem să descâlcim ce a încurcat dumneaei. Să acționăm în consecință!

Atenție la vot la un act normativ produs și inițiat de un coleg deputat care pricepe domeniul, dar nu-l înțelege bine.

Vă mulțumesc. Sunt comentarii în final?

Domnul președinte Necula dorește un scurt comentariu. Un minut, vă rog eu.

Vă mulțumesc, domnule președinte, sub un minut. Vreau să dau un scurt citat din expunerea de motive.

Prin modificările succesive aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2001, respectiv art. 7 alin. (2), s-a interzis pentru o perioadă de câte 2 ani „achiziționarea de la persoane fizice a metalelor neferoase, a aliajelor acestora și a deșeurilor neferoase reciclabile, cu excepția metalelor prețioase, a bateriilor și a acumulatorilor uzați pentru autovehicule. Interdicția prevăzută la art. 7 alin. (2) din actul normativ și-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2007.”

Noi nu facem nimic altceva decât să reinventăm sau să revenim, dacă vreți, la o stare de normalitate, care, conform statisticilor, a demonstrat că, la vremea respectivă, a fost o măsură bună.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, avem o propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Avem un raport comun al celor două comisii, cu amendamente admise.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Dacă dintre inițiatorii deputați ai Grupului parlamentar al UDMR este cineva?

Nu.

Rog, punctul de vedere al Guvernului. Doamna Irina Alexe – microfonul 9 –, vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** – _șeful Departamentului_

## _pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În punctul de vedere formulat în scris Guvernul a precizat că susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii câtorva amendamente.

Precizez faptul că în comisie aceste amendamente nu au fost avute în vedere, raportul este favorabil în forma prezentată.

Guvernul susține adoptarea doar sub rezerva însușirii amendamentelor formulate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Necula.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă a fost admisă în unanimitate.

De aceea, propunem Senatului un raport de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva? Sunt întrebări?

Nu este cazul.

O să vă supun la vot...

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Am fost informați de către reprezentantul Guvernului că este o listă de amendamente.

Întrebare: ce este cu ea?

Dacă nu s-a atașat la raport, care este poziția comisiei, pentru a informa corect plenul.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Daea,

Guvernul a prezentat amendamente în comisie, dar comisia nu le-a reținut.

Comisia a prezentat un raport de admitere, fără amendamente.

Dacă doriți să vi le spună doamna Alexe, nu este nicio problemă, o rog.

Vă rog.

Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Din câte știu, nici eu, nici dumneavoastră nu sunteți membru în această comisie. A făcut o informare suplimentară și eu nu am auzit-o? Atunci îmi cer scuze.

Dacă nu, înseamnă că dumneavoastră știți ceea ce comisia nu a înțeles și nu a prezentat.

Dacă este așa, fac precizarea...

Domnule președinte, îngăduiți-mi...

Nu, domnule senator Daea.

Am înțeles că în comisie a prezentat amendamente doamna Alexe, dar comisia a decis să nu le adopte, să nu le preia ca amendamente. Aceasta este situația.

## **Domnul Petre Daea:**

Ați înțeles dumneavoastră, dar nu a precizat comisia așa ceva.

Vă mulțumesc frumos.

Doamna Alexe, vă rog să confirmați că ați prezentat amendamentele în comisie, iar comisia nu le-a acceptat.

Comisia a întocmit un raport fără amendamente, iar dumneavoastră condiționați adoptarea inițiativei legislative de preluarea acestor amendamente și, în consecință, punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Da? Fără amendamente.

Numai un moment, domnule senator David.

Vă rog, doamna secretar de stat Alexe – microfonul 9 –, apoi domnul senator Gheorghe David.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Suntem în Senatul României, totuși, și înțeleg că poziția Guvernului, care face parte din ansamblul discuțiilor noastre și al metodei de lucru, vizează o chestiune de tehnică legislativă care nu poate fi trecută cu vederea.

_Volens nolens,_ legea trebuie să fie clară, trebuie să fie explicită, trebuie să fie lege, într-un cuvânt, și nu o propunere legislativă care vizează cu totul altceva – din ceea ce a spus reprezentantul Guvernului referitor la tehnica legislativă, vizavi de trimiterea la reglementarea de bază, că eu am fost foarte atent –, pentru a ieși din Senatul României un act normativ care să poată fi și aplicabil.

Nu este o observație oarecare, este o observație de fond, pe tehnica legislativă și, indiferent în ce comisie lucrăm și cât lucrăm, suntem obligați să respectăm normele de tehnică legislativă, având în vedere prevederile legii pe care noi am votat-o și pe care trebuie s-o respectăm.

Din acest punct de vedere, este nevoie să apelăm din nou la dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, să supuneți la vot, după părerea mea, retrimiterea la comisie, pentru ca din Senatul României să iasă un act normativ în consonanță cu tehnica legislativă.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Unul dintre amendamente viza o chestiune de tehnică legislativă, în sensul că inițiatorul propunea modificarea unui articol din legea cu privire la actele de stare civilă, dar, în esență, propune doar modificarea unui alineat. Am făcut această precizare.

În opinia noastră, este necesară și modificarea Legii administrației publice locale, Legea nr. 215/2001, pentru corelarea cu textul propunerii legislative privind actele de stare civilă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator David, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Lucrurile stau în felul următor: la fiecare propunere legislativă Guvernul vine cu observații. Erau observații, ca de fiecare dată, și în acest caz. Comisia poate să preia aceste observații sau poate să nu le preia. În acest caz nu le-a preluat.

Așa cum ați auzit, este un raport fără amendamente. Punct. Nici admise, nici respinse.

Aceasta e tot.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

## Și eu vă mulțumesc.

Cred că aveți o părere mult prea bună despre mine. Vă mulțumesc.

În orice caz, voiam să precizez că această inițiativă legislativă are termen de adoptare tacită poimâine.

O să-l rog pe domnul senator Necula – microfonul 6 – să ne dea câteva explicații, după care o să vă propun să hotărâm prin vot, ascultând și argumentele domnului senator Daea, care mi se par pertinente, mai ales că argumentele prezentate de dumneavoastră, domnule senator, sprijină poziția Guvernului, reprezentat aici de doamna Irina Alexe. Domnul senator Necula – microfonul 6 –, vă rog.

Cu adevărat, această propunere legislativă este o propunere legislativă fundamentală, care schimbă complet înțelesul Legii nr. 215/2001, în general, și al Legii nr. 562/2010.

În esență, pentru colegii care nu au apucat să dea citire acestei propuneri legislative, nu se spune decât un singur lucru, și anume că viceprimarul este inclus în categoria persoanelor cărora li se pot delega și atribuțiile de stare civilă. Deci despre asta este vorba în acest proiect de lege, adică nu numai primarul este cel care poate oficia căsătoriile sau ceea ce înseamnă starea civilă, ci și viceprimarul, pentru că, la vremea respectivă, a fost o scăpare în lege.

Aceasta este propunerea legislativă.

Dacă plenul Senatului consideră că trebuie retrimisă la comisie, într-adevăr, o putem trece la aprobări tacite ulterior. Mulțumesc foarte mult.

O să-l consult pe domnul senator Daea dacă insistă pentru propunerea privind retrimiterea la comisie. Vă rog. Microfonul 4.

Nu vreau să intru în contradicție.

Este lesne de înțeles nuanța intervenției domnului președinte de comisie. Eu îl respect prea mult, dar sesizez nuanța intervenției Domniei Sale... Nu pot fi însă niciodată părtaș la încălcarea legii în Senatul României. Legea nr. 24/2000 spune clar care sunt normele de tehnică legislativă. Dacă Guvernul, prin reprezentantul său în plenul Senatului, astăzi, intervine și spune acest lucru, noi nu putem să acceptăm să treacă prin plen, sub amenințarea aprobării tacite, această propunere legislativă.

Propun retrimiterea la comisie, iar votul Senatului va hotărî dacă intervenția mea a fost principială, dacă intervenția mea este în folosul Senatului. Și doresc tare mult să fie în folosul Senatului.

Vă mulțumesc foarte mult. Vreau doar să spun...

Imediat, domnule senator Günthner.

Imediat și dumneavoastră, domnule senator Prodan.

Voiam să spun doar că, în avizul său, Consiliul Legislativ nu a menționat aceste lucruri, dar evident că argumentele pe care le-ați prezentat dumneavoastră și reprezentantul Guvernului sunt foarte serioase.

Domnul senator Günthner – microfonul 1 –, urmat de domnul senator Prodan.

O să vă rog, pe scurt, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau doar să vă spun că sunt încântat de atenția deosebită pe care o acordă colegii de la PSD, din opoziție, punctului de vedere al Guvernului și am speranța...

O să vă rog frumos... Din opoziție facem parte și alții, și nu ne-am manifestat în niciun fel.

Da, așa este.

Deci, dacă doriți să faceți referiri, vă rog să fie corecte.

Mă refer la colegii de la PSD, care sper să acorde aceeași aplecare și în alte situații. Mă gândesc, în special, de exemplu, la Legea educației naționale, să acorde aceeași aplecare poziției Guvernului, pe care o acordă la această inițiativă.

În rest, cred că...

Amendamente nu există, pentru că Guvernul nu poate depune amendamente.

Deci, dacă parlamentarii nu și-au însușit, normal că nu există amendamente. Restul se decide prin vot.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Prodan, mai doriți să interveniți? Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Voiam să spun același lucru.

A fost o inițiativă care a fost dezbătută în comisie. Nu a fost niciun amendament. Guvernul nu a susținut-o în comisie, noi am votat pentru, deci noi supunem aprobării plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, doar dacă e pe procedură.

Sunt doi colegi din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC care sunt înscriși la cuvânt înaintea dumneavoastră.

Nu pot să fac favoritisme, dar fiind vorba de dumneavoastră – microfonul 4 –, scurt, vă rog.

Domnule președinte,

Deși acest rol îl îndeplinește cu succes domnul senator Daea, supun atenției dumneavoastră și tuturor colegilor o problemă, ca să nu „încălcăm grosolan regulamentul” – citez dintr-un coleg care se exprima așa acum vreo cinci zile – sau să fim în ilegalitate.

Personal, nu împărtășesc această interpretare. Ținând însă seama de faptul că astăzi s-a spus că, dacă desfășurăm activități în afara programului aprobat, propus de Biroul permanent și aprobat de plen, suntem fie în ilegalitate, fie încălcăm grosolan regulamentul, și cum programul nostru de astăzi este aprobat până la ora 18.00, vă rog să discutați cu colegii de la putere, inclusiv cu distinșii colegi de la UDMR, dacă are rost să continuăm dezbaterea.

În ceea ce mă privește, consider că da, în ceea ce îi privește pe unii colegi care vorbesc ajutându-se de o mână..., gramatica de clasa a VII-a a fost greu să o rețină...

Am ridicat această problemă pentru a înțelege că trebuie să fim flexibili în ceea ce privește programul de lucru, să nu găsim chichițe atunci când nu ne convine o situație, iar apoi, când situația ne convine, să găsim o altă interpretare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă am înțeles corect, dumneavoastră ridicați problema respectării programului de lucru aprobat. Fiind președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, este și firesc să vă pronunțați pentru legalitate.

O să vă propun atunci să întrerupem aici lucrările, dar... Un moment, un moment...

Nu înainte de a-l asculta, pe o chestiune de procedură... Nu ați renunțat, domnule senator Daea?

Și domnul Belacurencu, și domnul senator Valeca, și...

Domnule senator Belacurencu, doriți să luați cuvântul?

E în afara programului!

Dacă doriți să...

Vom continua dezbaterile mâine, nu e nicio problemă, rămâneți înscriși.

Dacă doriți astăzi, intrați în contradicție cu propriul dumneavoastră coleg.

Dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului senator Frâncu pe o problemă de procedură.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu nu am fost la dezbaterea pe raportul final al propunerii legislative de la punctul 3 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România.

Vreau să fac o observație și să rog, într-un fel, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Biroul permanent să decidă în acest sens.

Am văzut că ea a fost tratată drept organică. A fost tratată ca o lege cu caracter organic, inițial, pentru că în cuprinsul ei era prevăzută și o anumită referire la o infracțiune, dar prin amendamente s-a eliminat acea referire, deci ea a devenit, practic, ordinară.

Fiind ordinară, practic, prin votul dat astăzi, ea a fost adoptată, dar trebuie să se pronunțe...

Am înțeles punctul de vedere, s-a notat în stenogramă. O să rog Departamentul legislativ, pentru întâlnirea de mâine a Biroului permanent, să ne prezinte o notă, dacă, într-adevăr, această lege este... Punctul 3 din ordinea de zi, dacă a avut sau nu caracter de lege organică, așa cum ați spus.

Să discutăm cum putem rezolva această problemă care a apărut.

În aceste condiții, vă propun să încheiem aici dezbaterile la punctul 6 din ordinea de zi.

Rămân înscriși la cuvânt domnul senator Belacurencu... Dacă vreți, puteți vorbi, dar riscați să nu fie un auditoriu prea atent.

Domnule senator Valeca, vreți să vorbiți totuși? Vă rog. Microfonul 3.

## Drept la replică.

Pentru că s-a vorbit de opoziție, vreau să-i spun colegului de la UDMR că, atâta timp cât Legea educației naționale este în afara Constituției, nu o vom susține. Dacă ea va respecta Constituția, exact ce am vrut să facem și cu legea de astăzi, va intra în cadrul de reglementare general, o vom susține. Deocamdată, nu este.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, doriți să mai interveniți? Rămâne pentru dezbaterile viitoare.

Vă mulțumesc tuturor.

Trecem la punctul următor din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebări și interpelări.

O să începem cu domnul senator Dumitru Oprea – prima întrebare –, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator Oprea.

Mă scuzați, se pregătește doamna senator Doina Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului László Borbély, ministrul mediului și pădurilor.

Obiectul întrebării: Defrișarea pădurii de la Ciric, Iași. Domnule ministru,

Primăria Municipiului Iași a semnat contractul cu firma ce urmează să proiecteze și să execute lucrările pentru reabilitarea și modernizarea zonei de agrement Ciric, în cadrul proiectului finanțat prin Programul REGIO.

Punerea în practică a lucrărilor prevede defrișarea a aproximativ 6 hectare de pădure, cu intenția de reîmpădurire într-o altă zonă, unde a eșuat o acțiune similară prin Proiectul „România prinde rădăcini”.

La depunerea proiectului, Agenția pentru Protecția Mediului Iași a emis primăriei o notificare de tip B, adică fără acord de mediu pentru proiectul de reabilitare a Ciricului, iar până acum nu s-a depus nicio solicitare pentru avizul de mediu, fără de care proiectul nu poate începe.

Ca urmare, domnule ministru, vă rugăm să ne comunicați dacă ați primit vreo cerere pentru aviz de mediu în privința acestui proiect, precum și măsurile pe care le aveți în vedere pentru stoparea defrișării pădurii, știind că sunt necesari zeci de ani pentru a crește altă pădure în loc.

Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC – microfonul central, vă rog –, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Aș ruga și colegii să facă un pic de liniște. Dacă nu vor să stea în sală, pot să discute și pe hol.

Vă rog să-mi permiteți și mie.

## Stimați colegi,

Mă asociez apelului pe care vi-l face doamna senator Doina Silistru, inclusiv liderilor marcanți ai Partidului Democrat Liberal – domnul senator Pereș, domnul senator Rădulescu, domnul senator Filip. O să vă rog respectuos să continuați discuțiile, dacă se poate, în hol. E valabil chiar și pentru domnul senator Oprea, domnul senator Hărdău, domnul senator Banias, domnul senator Serioja Chivu.

O să vă rog frumos...

De asemenea, e valabil și pentru domnul senator Cordoș. Vă rog frumos, haideți să păstrăm puțină liniște, să poată să adreseze întrebările doamna senator Doina Silistru. Vă rog.

Eu aș vrea să fie liniște când vorbesc toți colegii, nu numai pentru mine.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Față de anul 2009, când în județul Vaslui existau circa 9.000 de bolnavi de diabet, în acest an numărul acestora se apropie de 10.000.

În acest sens, medicii de specialitate sunt îngrijorați, deoarece apar alarmant de repede tot mai multe cazuri de bolnavi de diabet și, din păcate, cazurile nou-apărute sunt ale bolnavilor ce devin imediat insulino-dependenți.

Această situație este cu atât mai gravă cu cât, în acest an, bolnavii insulino-dependenți nu au primit cutii cu truse pentru autocontrol și sunt sfătuiți de medicii specialiști, al căror număr este deficitar – există un singur medic ce se ocupă de 10.000 de pacienți la Vaslui –, să-și facă teste doar atunci când se simt rău.

Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri va lua ministerul pe care îl conduceți pentru rezolvarea acestei situații, în condițiile în care, deși un județ mic, Vasluiul este „fruntaș” în ceea ce privește numărul bolnavilor de diabet, lipsa cadrelor medicale de specialitate face ca pacienții să străbată zeci de kilometri pe lună și să stea la cozi interminabile pentru a fi consultați, iar grijile și alimentația deficitară le agravează această boală, care, netratată, poate cauza moartea.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să adresez și interpelarea.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Doamna ministru,

România ar trebui să se afle într-o poziție privilegiată din punct de vedere al imensului potențial turistic. O țară cu toate formele de relief – câmpii, podișuri, dealuri, munți, deltă, mare –, cu o bogată și variată faună terestră ce o face atractivă pentru vânătoare, ar trebui să prospere doar din venituri încasate din activități turistice, ceea ce în multe state situate pe primele locuri în ceea ce privește turismul se întâmplă, deși sunt mult mai defavorizate din punct de vedere geografic.

Vă întreb, doamna ministru, cum intenționează ministerul pe care îl conduceți să ajute la valorificarea potențialului turistic, ținând cont de faptul că, pe lângă cele descrise mai

sus, avem monumente istorice, tradiții și obiceiuri de sărbători și chiar bucătărie românească ce pot și trebuie promovate.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Ioan Nelu Botiș și are ca obiect: Încadrarea pe piața muncii a persoanelor cu handicap.

Domnule ministru,

În luna septembrie a acestui an, în județele Iași, Constanța și Mureș a fost lansată „Alianța pentru dezvoltarea economiei sociale”, care are ca scop integrarea pe piața muncii a persoanelor expuse marginalizării, inclusiv a celor cu handicap. Speranța este ca peste 300 de persoane cu dizabilități să poată astfel să-și găsească locuri de muncă.

Din păcate, absența în județul Vâlcea a unui asemenea proiect de integrare a făcut ca, de la începutul anului, din cele peste 13.000 de angajări efectuate numai 4 să vizeze persoane cu handicap, conform Agenției Județene a Oficiului Forței de Muncă Vâlcea.

Având în vedere această situație, vă rog să-mi comunicați dacă există o strategie la nivel național sau județean pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și, în caz afirmativ, în ce constă aceasta, punctual, și câte persoane cu handicap există la nivel de județ Vâlcea, dorind, evident, să aflu și care este repartiția lor pe unități administrative.

A doua întrebare, dacă îmi permiteți, domnule președinte...

Vă rog, domnule senator, și a doua întrebare.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată...

Și a treia înțeleg că o depuneți în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, și are ca obiect: Continuarea aprovizionării marilor consumatori inclusiv cu gaze din producția internă.

## Domnule ministru,

Precum știți, prin Legea nr. 332/2009 s-a prioritizat aprovizionarea cu gaze din producție internă a marilor consumatori din industria chimică până la data de 1 octombrie 2009, termen care a fost ulterior extins până în octombrie 2010. Scopul declarat al acestei măsuri a fost de a sprijini relansarea producției industriale prin furnizarea de gaze mai ieftine marilor combinate.

În tot acest timp însă, populația fost nevoită să suporte costurile mai mari ale gazelor din import, iar marii consumatori, deși au beneficiat de sprijinul acordat prin Legea nr. 332/2009, au continuat să acumuleze datorii către Romgaz.

Considerând că s-a depășit termenul de aplicare a legii, vă rog să-mi comunicați:

1. dacă măsura furnizării de gaz mai ieftin a avut efectul relansării producției industriale, așa cum s-a dorit, și dacă se are în vedere continuarea aplicării acesteia până la un nou termen;

2. evoluția restanțelor către Romgaz a principalilor datornici pe toată perioada aplicării Legii nr. 332/2009;

3. dacă se are în vedere o renegociere a prețului gazelor de import, astfel încât acestea să devină mai accesibile pentru populație.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Emil Boc.

De fapt, am să o prezint pe scurt și o voi depune în forma completă pentru stenogramă.

Domnule prim-ministru,

Prin intervenția mea doresc să vin în sprijinul cât mai multor cetățeni, locuitori din partea de vest a României și nu numai, și anume: odată cu Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 a Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, am fost nevoit să primesc în cadrul activității din teritoriu numeroși cetățeni nedumeriți, dar mai ales nemulțumiți de luarea deciziei Curții Constituționale, care precizează:

„Având în vedere că dispozițiile art. 5 alin. (1[1] ) lit. a) din Legea nr. 221/2009, introduse prin art. 1 punctul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010, fac trimitere în mod expres la prevederile alin. (1) din același articol, Curtea Constituțională constată că trimiterile la litera a) alin. (1) al art. 5 din lege rămân fără obiect, prin declararea art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 ca fiind neconstituțional.”

Totodată, Curtea Constituțională observă că în materia reparațiilor trebuie să existe o lege clară, precisă, adecvată, proporțională, care să nu dea naștere la interpretări și aplicări diferite ale instanțelor de judecată, ceea ce ar putea conduce la constatări ale violării drepturilor omului din partea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Asigurându-vă de aleasă considerație, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce intenționează să facă Guvernul în cazul în care Parlamentul nu pune de acord textul declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.358/2010 în termenul stabilit, conform prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Aș vrea doar să fac o precizare referitoare la a doua întrebare, și anume că revin pentru unele clarificări privind răspunsul pe care l-am primit de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, și am să depun textul integral.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru al Guvernului României, Emil Boc.

Obiectul întrebării: Situația dramatică a peste 6.000 de familii din municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, racordate la sistemul centralizat de încălzire.

La nivelul municipiului Târgoviște există peste 6.000 de familii racordate la sistemul centralizat de termoficare, furnizorul acestui serviciu fiind SC „Termica” – SA.

Dacă până anul acesta agentul termic era furnizat începând cu data de 1 noiembrie sau chiar mai devreme, la ora când vă interpelez târgoviștenii încă nu au căldură în casele lor și, dacă în urmă cu o lună conducerea societății spera ca situația să se rezolve în cel mai scurt timp, săptămâna trecută târgoviștenii au primit o veste teribilă din partea directorului SC „Termica” – SA, și anume că sunt șanse foarte mari să nu beneficieze de agent termic și apă caldă pe toată durata sezonului rece. Problemele invocate țin, pe de o parte, de managementul deficitar al conducerii SC „Termica” – SA, iar, pe de altă parte, de neachitarea datoriilor imense pe care Primăria Municipiului Târgoviște le are față de societate, aceasta aflându-se, la rândul ei, în imposibilitatea de a-și plăti debitul față de GDF SUEZ Energy România – SA, fostă Distrigaz Sud, condiție pentru reluarea furnizării de gaze naturale.

Din informațiile publice, datoriile se ridică la suma de 12 milioane de lei, din care 2 milioane de lei reprezintă doar penalități de întârziere.

Din păcate, opacitatea comunicațională a conducerii administrației publice locale a municipiului Târgoviște nu ne-a dat posibilitatea să aflăm informații complete cu privire la sumele datorate, reprezentând subvenții de la bugetul de stat, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003, și subvenții datorate de bugetul local. Singurul lucru cert pe care îl cunoaștem este acela că peste 6.000 de familii din Târgoviște, racordate la sistemul centralizat de încălzire, tremură de frig în locuințe.

Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere aspectele prezentate, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, și domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: Situația dificilă a Stațiunii de cercetare pentru pomicultură Voinești, în contextul neaplicării de către Guvern a Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Pe scurt, în anul 2009, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 45/2009, prin care Stațiunea de cercetare pomicolă Voinești trecea în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. Guvernul României avea obligația să emită o hotărâre de punere în aplicare a acestui act normativ.

În urmă cu patru luni de zile, m-am adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care mi-a comunicat, după 60-70 de zile de la interpelare, că problema este de competența Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului..., ca și cum nu am discuta despre același Guvern, care trebuie să pună în aplicare legea prin emiterea unei hotărâri de guvern.

Față de aceste aspecte, se întâmplă în practică două lucruri: Stațiunea de cercetare pomicolă Voinești este executată silit pentru datorii la bugetul de stat – în condițiile emiterii hotărârii de guvern, această executare silită nu se mai producea – și, în al doilea rând, pe terenurile deținute de Stațiunea de cercetare pomicolă Voinești se emit hotărâri judecătorești de punere în posesie cu amplasament indicat, situație care nu ar mai fi fost posibilă în condițiile în care terenul făcea parte din domeniul public al statului.

De ce nu vrea Guvernul să emită această hotărâre eu nu am reușit să înțeleg, motiv pentru care solicit celor doi

miniștri să ne spună dacă au de gând să salveze cercetarea pomicolă românească sau se fac părtași la distrugerea unei stațiuni de cercetare etalon din România.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Traian Constantin Igaș, Ministerul Administrației și Internelor.

Obiectul întrebării: Legalitatea arborării de către autoritățile din Alba Iulia, la deschiderea serbărilor Unirii, a steagului tricolor ce conține și culorile portocaliu și cărămiziu, încălcând astfel prevederile Constituției și ale Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României.

Stimate domnule ministru,

Cu ocazia deschiderii oficiale a serbărilor Unirii de la Alba Iulia, autoritățile locale au crezut de cuviință că este de bun augur arborarea unui afiș publicitar de mari dimensiuni, pe clopotnița Catedralei Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, în care culoarea roșie a drapelului național a fost înlocuită cu o combinație de portocaliu și vișiniu, iar albastrul este și el realizat în două nuanțe.

Pe lângă reacțiile negative din partea celor prezenți în debutul acestor evenimente, consider că această inițiativă, deloc lăudabilă, aduce ofensă însemnelor de stat și încalcă prevederile Constituției și ale Legii nr. 75/1994.

Doresc să vă aduc aminte că reunirea celor trei culori ale drapelului românesc – roșu, galben și albastru – are adânci semnificații istorice, exprimând continuitatea poporului român, legăturile permanente între românii de pe ambele versante ale Carpaților, idealurile de unitate și independență care au ghidat neamul românesc de-a lungul întregii sale existențe.

Adoptarea tricolorului ca drapel național a urmat tradiția luptei românilor pentru unitate și neatârnare, datând în actuala formă încă din anul 1867.

Față de cele petrecute duminică, 21 noiembrie 2010, la Alba Iulia, solicit explicații legate de acceptul autorităților privind modificarea steagului tricolor.

Potrivit Hotărârii Guvernului României nr. 1.157 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea normelor privind arborarea drapelului României, intonarea Imnului Național și folosirea sigiliilor cu stema României, prefecții și împuterniciții Ministerului Administrației și Internelor sunt în măsură să ia deciziile care se impun, adică să sancționeze contravențional conducătorii instituțiilor care încalcă dispozițiile legislative în vigoare.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

## Domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010, au fost adoptate măsuri care asigură un climat de protecție socială temporară a salariaților.

Datorită acestor măsuri, unitățile mici cu activitate sezonieră, precum și unitățile turistice cu caracter balnear care au fost forțate să-și întrerupă temporar activitatea, beneficiază de reducerea temporară a costurilor cu forța de muncă, iar salariații ale căror contracte urmau să fie suspendate pe perioada întreruperii activității puteau beneficia de o indemnizație plătită din fondul de salarii de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

În acest context, vă rugăm să ne precizați, domnule ministru, dacă aveți intenția să promovați o nouă ordonanță de urgență pentru anul 2011, cu aplicare începând din luna ianuarie, care să producă aceleași efecte ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2010, având în vedere solicitările agenților economici cu activitate sezonieră de a-și menține forța de muncă calificată pe tot parcursul anului, pentru a-și putea desfășura activitatea în bune condiții.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Ion Rotaru.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor, și are ca obiect pregătirea juridică a Domniei Sale.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a afirmat zilele trecute, pe postul public de televiziune TVR1, că se bazează pe dumneavoastră, ca „băiat tânăr și jurist”, în funcția de ministru al administrației și internelor.

Pentru a mă convinge că încrederea șefului statului este justificată, vă solicit să-mi comunicați la ce vârstă ați absolvit Facultatea de drept, la ce formă de învățământ – respectiv la zi sau la fără frecvență –, cu ce medie generală, precum și dacă ați fost jurist practicant – judecător, procuror, avocat, notar sau consilier juridic – și în ce perioadă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

În afară de colegii care au prezentat întrebările oral, au

mai depus...

Scuzați-mă...

Domnul senator Trifon Belacurencu, ultimul senator care adresează oral întrebarea.

Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca obiect: Activitatea Companiei TAROM.

## Doamnă ministru,

Compania TAROM este una dintre companiile emblematice ale statului român, este un brand de țară care trebuie protejat de toate guvernele, indiferent de culoarea politică.

Odată cu aderarea Companiei TAROM la Alianța Skyteam, aceasta a cedat către „Air France” un interval de timp pe Aeroportul Heathrow din Londra. Această decizie afectează substanțial veniturile companiei, iar respectivul slot nu mai poate fi recuperat în niciun fel.

Cedarea acestui slot este echivalentă cu cedarea brandului companiei și inclusiv a brandului țării, mai ales că acest slot era unul istoric, fiind primul obținut de Compania TAROM.

Nu voi insista asupra faptului că cedarea slotului este absolut inutilă și nici asupra modului în care Compania TAROM a negociat aderarea la Skyteam.

Întrebarea mea pentru dumneavoastră este: care sunt avantajele pe care le obține Compania TAROM din statutul de membru al Alianței Skyteam și care au justificat cedarea slotului istoric de pe Aeroportul Heathrow?

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În afară de colegii care au prezentat întrebările oral – domnul senator Trifon Belacurencu a fost ultimul –, au mai depus întrebări în scris: domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Florin Constantinescu și domnul senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus întrebări în scris: domnul senator Dan Radu Rușanu și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Am încheiat sesiunea de întrebări și trecem la interpelări.

Primul înscris pe listă – și-l invit să ia cuvântul – este domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL – vă rog, domnule senator –, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, iar obiectul interpelării este: Ștergerea datoriilor societăților din industria de apărare.

Domnule ministru,

Industria de apărare din România se confruntă de câțiva ani cu o serie de probleme, cauzate, în principal, de existența unor datorii la bugetul consolidat al statului. Această situație a dus la crearea unor blocaje financiare, iar pentru ca aceste societăți să nu intre în faliment, fapt care ar declanșa probleme economice și sociale foarte mari, se impune adoptarea unui act normativ prin care să se acorde scutiri la plata obligațiilor fiscale.

După cum cunoașteți, din sectorul industriei de apărare face parte și Compania Națională ROMARM – SA și filialele sale, entitate aflată, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.623/2009, sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Deși Compania Națională ROMARM – SA și filialele sale, operatori economici de interes strategic, funcționează în condiții de eficiență economică, situația lor financiară este grevată de mari datorii acumulate la bugetul statului. Pierderile acumulate în cazul filialelor CN ROMARM – SA provin, în special, din penalități și majorări de întârziere aferente datoriilor istorice.

Fără influența acestor datorii, s-ar putea realiza profit din activități de exploatare, societățile ar putea avea o relație normală cu instituțiile financiare și ar putea chiar să devină atractive în cazul privatizării.

În anul 2006 a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, act normativ publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.042 din 28 decembrie 2006.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2006 a fost emisă tardiv, deoarece măsura privind acordarea ajutoarelor de stat a intrat, de la 1 ianuarie 2007, sub incidența Comisiei Europene.

Cu toate acestea, art. 346 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede faptul că „Orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Cseke Attila, ministrul sănătății, și privește procesul de descentralizare a unităților spitalicești din județul Dâmbovița.

Domnule ministru,

Recent, Consiliul Județean Dâmbovița a adoptat Hotărârea nr. 233 din 29 octombrie 2010 și Raportul de specialitate privind necesitatea reorganizării unităților spitalicești din subordinea Consiliului județean.

Actul administrativ adoptat delegă președintelui Consiliului județean atributul inițierii procedurii de emitere a Hotărârii Guvernului privind desființarea Spitalului Municipal Târgoviște, a Spitalului de Psihiatrie Cronici Gura Ocniței, a Centrului de Sănătate Voinești, a Centrului de Recuperare Neuromotorie Copii Gura Ocniței și a Sanatoriului TBC Moroieni și înființarea acestora ca secții externe ale Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, urmând ca acest spital să fie rezultatul comasării tuturor celorlalte unități spitalicești.

Hotărârea Consiliului județean a fost adoptată fără să se fi organizat o dezbatere publică. Aceasta a fost organizată ulterior, prezentându-se două studii realizate de Societatea Academică Română și firma austriacă VAMED. La dezbatere au participat oficiali ai Consiliului județean, parlamentari, directori de spitale, medici, factori interesați de subiect.

Din ansamblul discuțiilor purtate, rezultă că formula propusă, de comasare a acestor spitale, este nefezabilă. Rezultă, de asemenea, că există numeroase litigii pe rolul instanțelor de judecată cu privire la Centrul de Sănătate Voinești, pentru care, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001, s-a recunoscut proprietatea unității administrativ-teritoriale comuna Voinești.

Față de toate aceste aspecte și ținând cont și de interpelarea anterioară nr. 1.382/18 octombrie 2010, vă rog, domnule ministru, având în vedere atribuția prevăzută de art. 174 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, să analizați, prin compartimentele de specialitate, argumentele pro și contra acestei hotărâri de guvern, dat fiind faptul că Hotărârea Guvernului privind reorganizarea unităților spitalicești se adoptă numai cu avizul Ministerului Sănătății.

## Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog frumos, domnule senator Țuțuianu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării: Relațiile interlopi – polițiști. Scandalul recent de la Piatra-Neamț, soldat cu o victimă, dar, din păcate, nu și cu demisia, cum ar fi fost firesc, a șefului Inspectoratului Județean de Poliție Neamț, readuce în atenția cetățenilor României problema relației dintre clanurile interlope și unele cadre ale Poliției.

De altfel, în ultimii ani, presa a semnalat o sumedenie de cazuri, unele dintre ele devenite de notorietate, în care persoane cu funcții importante s-au dovedit a fi în relații strânse cu personaje dubioase ale lumii interlope.

Foarte puțini însă dintre cei acuzați de complicitate la acte ilegale au suferit repercusiunile legii, cei mai mulți fiind mustrați ușor de către superiori sau pensionați discret.

În continuare, numirile în funcțiile de conducere în cadrul Poliției sunt dictate fie de considerente politice, fie de simpatii personale, iar abaterile acestora ies la iveală doar când au loc conflicte violente între clanuri, uneori soldate cu victime omenești, cum este situația de la Piatra-Neamț.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să ne informați:

1. ce măsuri imediate aveți în vedere pentru sancționarea acelor cadre din Poliția Română care se dovedesc a avea legături cu clanurile interlope;

2. cum înțelege instituția pe care o conduceți să stopeze această relație toxică, care tinde să se permanentizeze, între înalți responsabili ai Poliției și persoane din lumea interlopă;

3. în ce măsură Direcția Generală de Informații și Protecție Internă și, respectiv, Direcția Generală Anticorupție și Corpul de control al Ministerului Administrației și Internelor au atribuții menite să contribuie la dezvăluirea și, implicit, diminuarea numărului acțiunilor violente ale clanurilor interlope.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Borbély László, ministrul mediului și pădurilor.

Obiectul interpelării: Locuitorii din Copșa Mică, lăsați fără apă potabilă pentru că Ministerul Mediului și Pădurilor nu-și plătește datoriile.

Domnule ministru,

Orașul Copșa Mică și localitățile dimprejur – Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor, Motiș, Târnava – nu au beneficiat niciodată de apă potabilă și de canalizare menajeră, motiv pentru care standardul de viață din această zonă este foarte scăzut.

Acest lucru nu ar fi, probabil, atât de important, dacă lipsa apei potabile nu ar cauza, mai ales în rândul copiilor, grave episoade epidemice determinate de consumul de apă infestată bacteriologic, care au afectat în ultimii ani sute de persoane. Costurile umane și materiale ale acestor epidemii au fost foarte mari.

În momentul în care, prin intermediul programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor,

orașul Copșa Mică a devenit beneficiarul unei finanțări privind execuția obiectivului de investiții „Sistem zonal de alimentare cu apă potabilă și canalizare ape uzate menajere în orașul Copșa Mică și localitățile limitrofe”, părea că situația se va rezolva și cei peste 18.000 de locuitori ai zonei vor avea, în sfârșit, posibilitatea de a consuma apă potabilă curată și sănătoasă și vor avea dreptul la o viață conform standardelor din secolul XXI, și nu celor din Evul Mediu. Iată însă că speranța lor a fost deșartă.

Din cauza faptului că Ministerul Mediului și Pădurilor nu a decontat facturi emise pentru lucrări executate de peste 7.580.000 de lei, proiectul s-a sistat. Mai mult, executantul lucrărilor SCA.MO.TER – SRL Sibiu a acționat în instanță Primăria Copșa Mică, solicitând recuperarea datoriilor și plata de daune-interese.

Stimate domnule ministru,

Este o situație critică la Copșa Mică. Oamenii nu au apă potabilă și canalizare, primăria a fost dată în judecată, iar un proiect care are finanțare este sistat. Este cazul ca, măcar în ceasul al doisprezecelea, ministerul pe care îl conduceți să ia măsuri.

Vă rog să-mi comunicați când veți plăti datoria restantă către executantul lucrărilor SCA.MO.TER – SRL Sibiu și care este termenul de finalizare a obiectivului de investiții „Sistem zonal de alimentare cu apă potabilă și canalizare ape uzate menajere în orașul Copșa Mică și localitățile limitrofe”.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, urmează domnul senator Trifon Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, domnului ministru Kelemen Hunor. Domnule ministru,

Am urmărit cu toții trista poveste a decesului poetului Adrian Păunescu.

Departe de mine în acest moment poziționarea fie pe un plan melancolic, fie pe un plan critic, de un maniheism tipic intelectualilor declarați exagerat anticeaușiști.

Sunt doar un degustător de artă, ca mulți alți oameni care consideră că spiritul are nevoie tot timpul de această hrană pentru a nu deveni doar simpli crescători într-un banal al firii.

Dincolo de teoriile postume cu privire la situația materială a lui Adrian Păunescu, aș sugera, dacă se poate, ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți să identifice, pe baza unui studiu elaborat de către minister, sprijinit de reprezentanții societății civile, valorile recunoscute de societate care trăiesc în condiții nedemne față de ceea ce au realizat pentru România și pentru care să se instituie o rentă de onoare, care să le asigure..., într-un fel, să-și ducă mai bine traiul de zi cu zi.

Mă refer aici nu doar la românii care au activat în domeniul literaturii sau al sportului – unde există anumite prevederi în acest sens –, mă refer la românii care au activat în toate domeniile: medicină, educație, muzică, știință, artă, teologie și multe altele, dar mai ales la cei care și-au încetat activitatea înainte de anul 1989. Mulți dintre ei, după Revoluție, s-au retras într-un nemeritat anonimat. Am aflat despre ei atunci când s-au stins din viață în condiții de mizerie, alături doar de familie.

Îmi amintesc aici cum s-a stins din viață o mare doamnă a literaturii și criticii române, doamna Monica Lovinescu. La fel s-a întâmplat cu mari sportivi, care au adus, la vremea lor, glorie țării noastre. Să nu-i uităm pe artiștii, inventatorii, oamenii de știință sau dascălii cu rezultate de excepție. Doar așa am putea spune că ne respectăm cu adevărat valorile neamului.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă veți promova o astfel de inițiativă și veți da girul dumneavoastră înființării rentei de onoare – propuse de mine acum – pentru valorile românității.

Mulțumesc și eu domnului senator Frâncu. Îl invit la microfon pe domnul senator Trifon Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Ca urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții autorităților locale din zona orașului Măcin, județul Tulcea, au reieșit anumite probleme de interes național și local cu privire la situația digului de apărare șosea Măcin–Smârdan, pe care le supun atenției dumneavoastră.

Voi încerca să subliniez, pe scurt, situația digului-șosea Măcin–Smârdan și rolul extrem de important pe care îl are acest dig pentru protecția unor obiective de interes național și local.

Acest dig a fost construit în anul 1957, are o lungime de 11,4 kilometri, se află în exploatarea Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare – Sucursala teritorială Dobrogea, și asigură legătura dintre Moldova și nordul Dobrogei, fiind, de fapt, rambleul drumului asfaltat DN 22.

Din discuțiile purtate a reieșit că acest dig a fost executat necorespunzător unui dig de apărare și s-au produs breșe în corpul digului la viitura din anul 1988, ceea ce a avut drept urmare inundarea incintei Măcin–23 August timp de trei luni.

Problemele digului s-au agravat în anul 1999, așa cum am aflat din discuțiile cu reprezentanții autorităților locale. Astfel, în anul 1999, timp de patru luni, digul a fost supus fenomenului de înmuiere, compoziția lui fiind necorespunzătoare, constând în structuri alternative de nisip și piatră, ceea ce a determinat apariția, în peste zece zone, a unor infiltrații puternice, pe lungimi de peste 50 de metri, determinând oprirea circulației rutiere pe el timp de circa trei luni.

În plus, acest dig a fost inclus pe lista de investiții, iar în anul 1995 a fost elaborat un studiu de fezabilitate, respectivul studiu fiind reactualizat în anul 2000. Din păcate, nu se pot realiza lucrări de consolidare a digului, deoarece nu este stabilită clar situația patrimonială a acestuia.

Deși în anul 1994 SCELIF Tulcea a propus elaborarea unei expertize a obiectivului, care a fost aprobată de DIF București, astfel dovedindu-se recunoașterea patrimonială, ulterior, au avut probleme de înregistrare patrimonială din cauza deselor reorganizări ale structurii sistemului de îmbunătățiri funciare.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Trifon Belacurencu a fost ultimul care a prezentat oral interpelarea.

Pe lângă interpelările prezentate oral, au mai depus, în scris, interpelări:

– domnul senator Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Valer Marian, domnul senator Ioan Mang, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Șerban Constantin Valeca și domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Dan Radu Rușanu și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu aceasta, am încheiat sesiunea de interpelări.

Trecem la răspunsurile orale la întrebări.

Îl invit, în primul rând, pe domnul secretar de stat Curteanu.

Am înțeles că are un răspuns pentru domnul senator Emilian Frâncu.

Vă rog.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, răspunsul vizează interpelarea domnului senator Emilian Frâncu, adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu privire la turismul în zona Voineasa – Obârșia Lotrului.

Stimate domnule senator,

Dorim să vă facem cunoscut faptul că, atât prin Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”, cu modificările și completările ulterioare, cât și prin Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, s-a urmărit sprijinirea autorităților administrației publice locale în vederea demarării unor proiecte de investiții în infrastructura de schi, declarată de utilitate publică.

Tot acest demers creează premisele dezvoltării economice a zonelor în cauză și, prin aceasta, atragerea potențialilor investitori privați prin creșterea infrastructurii specifice, respectiv a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, care se grefează, într-adevăr, pe programul ambițios care este „Schi în România”.

În acordarea acestui sprijin, trebuie menționată ca etapă Hotărârea Guvernului nr. 120/2010, care a vizat finanțarea unor investiții în turism și, ca urmare a acestei hotărâri de guvern, s-a și demarat ambițiosul proiect în domeniul schiului „Mioarele – Obârșia Lotrului”.

Vă asigurăm, stimate domnule senator, că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului acordă o atenție deosebită tuturor solicitărilor exprimate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

Cu toată simpatia pe care o am pentru domnul secretar de stat, vreau să vă spun că sunt nemulțumit de răspunsul primit. De ce?

Dânsul nu a făcut decât să menționeze exact textul întrebării mele, de fapt al interpelării – noi suntem la sesiunea de întrebări acum și trebuia să primesc răspuns la o întrebare legată de comuna Perișani –, dar, primind acum acest răspuns, vreau să vă spun că, de fapt, întrebarea mea se referea la modul în care ministerul dumneavoastră, în colaborare cu cei care gestionează fondul forestier, va putea să facă ceva pentru a debloca restricțiile deosebite referitoare la regimul construcțiilor din zona Parcului Natural Cozia, unde se află acest proiect deosebit „Mioarele – Obârșia Lotrului”, deci deblocarea acelei situații, pentru că, într-adevăr, proiectul este foarte frumos, dar restricțiile din acea zonă împiedică construirea unor hoteluri.

Eu voiam să văd dacă s-a demarat acel dialog cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dacă s-a demarat dialogul cu cei care răspund de zonele forestiere din zonă, pentru a se putea găsi un alt regim pentru zona respectivă.

Într-un fel, voiam să vă rog să verificați de ce cele două complexuri hoteliere care mai există încă în zonă, la Vidra și Voineasa... Cel puțin, cel de la Vidra este într-o stare deplorabilă și aparține structurilor sindicale, este clar că dumneavoastră nu vă puteți amesteca direct, dar se poate lua legătura cu acele conduceri ale structurilor sindicale pentru a găsi o formulă, un proiect comun, parteneriat publicprivat, ceva care să readucă măcar acele spații într-un circuit turistic.

Rugămintea mea este, dacă se poate, într-un viitor răspuns să primesc concret răspuns la întrebarea mea, care nu a primit acum răspuns, ci doar buna dumneavoastră intenție de a continua un proiect pe care îl cunosc și l-am salutat și eu la vremea respectivă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Emilian Frâncu trebuia să mai primească un răspuns la o întrebare, din partea domnului Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Înțeleg că nu este aici.

Vă rog, domnule senator Frâncu. Microfonul 2.

Aici, într-un fel, am primit, acum o oră, un material scris, domnul secretar de stat mi l-a înmânat.

Din acest material scris însă..., nu am avut timp atunci să-l studiez, dar simt că la întrebarea mea, modul cum statul român își ajută conaționalii din zonele limitrofe României, consider eu că prea puțin s-a făcut în acest domeniu.

Referitor la Ucraina, mi s-a spus că este în curs de desfășurare un dialog.

Referitor la problema vlahilor, cred eu că Ministerul Afacerilor Externe chiar nu a făcut prea multe lucruri. Ca să mergi, la 3-4 ani o dată, în Serbia și doar să stai de vorbă cu niște reprezentanți ai comunității de acolo..., iar tu, stat român, într-un stat prieten să nu poți să determini ca populația vlahă de acolo să aibă dreptul la educație, la religie, să aibă acces la anumite instituții, să se vorbească limba română și așa mai departe, nu cred că Ministerul Afacerilor Externe și-a făcut datoria.

Vreau să vă mai spun că nu s-a făcut nicio referire în răspuns la minoritatea română din Ungaria. Am aflat cu stupoare, sincer, nu știam acest lucru, că abia din anul 2014 comunitatea românească din Ungaria va primi elementarul drept de a avea un reprezentant în Parlamentul de la Budapesta.

Comparativ cu ce avem noi de oferit minorităților, cred că este o mare diferență și știu că de 10 ani relațiile bilaterale sunt totuși foarte bune, în aparență, cu statul maghiar. Se putea face, cred, mult mai mult pentru românii de acolo.

Acesta a fost comentariul meu și îmi pare rău că nu a fost de față domnul secretar de stat, pentru că l-aș fi întrebat mai multe.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Cu acestea, am încheiat sesiunea de răspunsuri orale la întrebări și vom trece la interpelări.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să-l invit tot pe domnul secretar de stat Curteanu, pentru că este de mult timp aici.

Vă cer scuze, domnule secretar de stat Tánczos Barna. O să vă vină și dumneavoastră rândul.

Domnul secretar de stat Curteanu va răspunde la o întrebare a domnului senator Frâncu, referitoare la turismul în zona Voineasa.

Vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atât precedenta întrebare, cât și actuala întrebare...

Scuzați-mă, aceasta este interpelare.

Știu ce spun, știu despre ce este vorba. Era vorba de două întrebări, una referitoare la Perișani și una referitoare la zona Voineasa.

Nu.

Numai un moment.

Înțeleg de la domnul senator Frâncu că împărtășește opinia și consideră răspunsul...

Nu?

Microfonul 2.

Domnule secretar de stat,

Sunteți mai nou, poate, în relația noastră și vă sugerez să verificați faptul că întrebările sunt întrebări și interpelările sunt interpelări. Sunt sesiuni distincte.

Dumneavoastră mi-ați răspuns, și am precizat, din păcate, la interpelare. Acum, rugămintea mea este ca, deși este sesiune de interpelări, să-mi răspundeți la întrebarea referitoare la Perișani.

Vă mulțumesc.

Da.

În mod excepțional, inversăm procedura.

Răspundeți la întrebarea referitoare la Perișani, pentru că la interpelarea referitoare la Voineasa – Obârșia Lotrului ați răspuns deja.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Era vorba despre o precizare absolut necesară.

Obiectul și conținutul întrebării: „Turismul în zona Voineasa”.

Este semnată de domnul senator Emilian Frâncu și la acest subiect mă voi referi, ca să clarificăm lucrurile, chiar dacă, prin conținut, ea constituie, într-adevăr, o interpelare.

La acea interpelare deja am dat răspuns.

În ceea ce privește întrebarea referitoare la Perișani, care vizează măsurile de intervenție pe care ar trebui să le ia Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în privința „regularizării pârâului Perișani, care inundă proprietățile localnicilor” – am citat din întrebarea domnului senator –, vă comunicăm, stimate domnule senator, că printre atribuțiile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nu se regăsesc și cele privind derularea unor lucrări de regularizare a cursului râurilor, în speță pârâul Perișani.

În ceea ce privește alocarea de fonduri în vederea finalizării lucrărilor la două proiecte de investiții derulate prin Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 7/2006, cu modificările și completările ulterioare, facem precizarea că implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în cadrul acestui program constă doar în asigurarea secretariatului Comisiei privind determinarea oportunității, eligibilității și aprobării proiectelor.

În ceea ce privește finanțarea acestor proiecte, știți foarte bine că se acordă bugetelor locale sume defalcate din TVA, iar repartizarea sumelor pe proiecte eligibile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Secretariatului General al Guvernului.

Prin urmare, pentru informații suplimentare privind aspectele semnalate de dumneavoastră în cuprinsul

întrebării, considerăm că este necesară redirecționarea acesteia către Ministerul Mediului și Pădurilor, precum și către Secretariatul General al Guvernului, pe lângă care își desfășoară activitatea Comisia pentru determinarea oportunității, eligibilității și aprobării proiectelor.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu – microfonul 2 –, comentarii?

Mă bucur că există această deschidere din partea ministerului și din partea domnului secretar de stat.

Eu semnalasem doar faptul că, dacă se dorește dezvoltarea turismului în zonă, rezolvarea acestor probleme semnalate de mine, chiar dacă fondurile ar trebui alocate de alte ministere, poate Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ar trebui să impulsioneze ca facturi de 3-4 ani de zile să fie plătite, mai ales că așa s-a angajat și Guvernul Boc, să le plătească pe cele care au un impact mai mare, iar sumele nu sunt mari, știți foarte bine, este vorba de 300.000–500.000 de lei, deci sume mici, dar care ar avea un impact foarte mare în zona respectivă.

De aceea, rugămintea mea era ca, în măsura posibilităților, interministerial, să faceți, pe cât se poate, demersurile necesare pentru ca acea zonă deosebit de frumoasă – Țara Loviștei – să-și recapete acele elemente care să continue să atragă turiști.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mulțumesc domnului secretar de stat Curteanu pentru participare și răspunsuri.

La interpelări va răspunde domnul secretar de stat Barna Tánczos.

Vă rog, întâi, răspunsul la interpelarea domnului senator Adrian Țuțuianu, privind sprijinirea sectorului pomicol. Microfonul 8.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Domnul senator Țuțuianu? Bună seara!

Este aici, în dreapta mea. Vă rog, domnule Barna.

## Bună seara!

Îmi cer scuze, nu v-am văzut.

Referitor la interpelarea formulată de domnul senator, permiteți-mi, domnule președinte, să formulez răspunsul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 1. În ceea ce privește susținerea unui program de reconversie a plantațiilor pomicole, spre deosebire de sectorul viniviticol, care beneficiază de reconversia plantațiilor viticole din fondurile comunitare, ca urmare a prevederilor regulamentelor comunitare, în sectorul legumefructe nu este prevăzută o finanțare de acest gen.

La această dată, pomicultorii beneficiază de Măsura 1.2.1 – Modernizarea plantațiilor agricole – din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, prin intermediul căreia pot accesa fonduri pentru înființarea plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșuni și pentru înființarea pepinierelor de viță-de-vie, pomi fructiferi, arbuști și alți arbori.

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin Măsura 1.2.1 este de 5.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăși 2 milioane de euro.

2. Pentru înființarea plantațiilor de pomi sunt disponibile următoarele forme de creditare-garantare: poate fi utilizat Fondul de garantare a creditului rural, care garantează credite și alte instrumente financiare care pot fi obținute de persoane fizice sau juridice, producători agricoli și procesatori de produse agroalimentare, pentru realizarea producției agricole, stocarea și procesarea produselor agricole și realizarea obiectivelor de investiții în aceste domenii. Suma garantată de Fondul de garantare a creditului rural, în lei sau valută, reprezintă un maximum de 80% din valoarea creditelor de producție pe termen scurt sau 80% din valoarea scrisorilor de confort emise de instituțiile de credit pentru scopul asigurării cofinanțării proiectelor de investiții.

De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanțare, se pot obține fonduri europene pentru acoperirea parțială a dobânzii plătite de agricultori.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Domnul Adrian Țuțuianu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule secretar de stat,

Pentru că sunt orele înaintate, nu aș fi vrut să avem o discuție, dar o facem acum.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că în anul 2009 Programul de sprijinire a consumului de fructe în școli s-a derulat cu fructe aduse din Polonia, deoarece Guvernul României nu a binevoit să deschidă programul decât la sfârșitul anului școlar, în ultima lună, când producătorii agricoli din România nu mai puteau face față acestei competiții. 5 milioane de euro din ceea ce am primit de la Uniunea Europeană – 4,9, ca să fiu și mai exact – i-am dat producătorilor agricoli din Polonia.

2. Și în acest an, deși s-a început programul, o parte din fructe este adusă din altă parte, iar producătorii agricoli din România nu au acces la acest program, și v-aș ruga să verificați acest aspect, pentru că știu bine ce spun.

3. Vreau să vă întreb – am întrebat și astăzi, dar nu ați fost prezent în sală – care este motivul pentru care Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, nu pune în aplicare Legea nr. 45/2009 privind stațiunile de cercetare, anume trecerea lor în subordinea Academiei de Științe Agricole.

Stațiunea pomicolă de la Voinești este, zi de zi, deposedată de patrimoniu prin executare silită sau prin puneri în posesie. Legea este emisă de Parlament de aproape doi ani de zile, iar Guvernul nu binevoiește să emită hotărârea de punere în aplicare.

4. Dați-mi voie să vă spun că știu ce prevede legea, pe Măsura 1.2.1, pentru depozite și așa mai departe, dar asta nu vine să sprijine micul producător. Să faci un depozit de fructe, știți foarte bine că îți trebuie 2-3 milioane de euro, adică să ai o cofinanțare de 700, până la un milion, un milion și jumătate de euro.

Ca atare, eu cred că Guvernul ar trebui să stea de vorbă cu Asociația Pomicultorilor – domnul inginer Oprea cred că vă este cunoscut, reprezintă Asociația Pomicultorilor din Dâmbovița – și să găsească cu adevărat măsuri de sprijinire a acestui sector deosebit de important nu doar pentru județul Dâmbovița, ci și pentru alte zone pomicole din țară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doriți să reacționați? Dacă nu, puteți răspunde la întrebări cu altă ocazie. Doriți? Nu.

Veți răspunde ulterior.

Vă rog să răspundeți la interpelarea domnului senator Frâncu, referitoare la strategia în domeniul viticol. Domnul secretar de stat Barna Tánczos. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat Strategia de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc pentru perioada 2006–2015, inclusă în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2005.

Pentru perioada 2009–2013, Comisia Europeană a aprobat programul-suport, menționat la Titlul II din Regulamentul Comisiei Europene nr. 479/2008, cu modificările și completările ulterioare, prin care viticultorii beneficiază de o alocație financiară anuală de 42.000 de euro.

În acest sens, măsurile de sprijin comunitar de care beneficiază viticultorii români sunt următoarele:

– restructurarea și reconversia podgoriilor, aceasta fiind una dintre măsurile prioritare în relansarea sectorului vitivinicol, fiind implementată prin Ordinul nr. 247/2008 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Pentru această măsură se alocă peste 90% din pachetul național de 42.000 de euro anual. Sprijinul de până la 75% din valoarea costurilor pentru reînființarea fiecărui hectar de viță-de-vie se acordă viticultorilor indiferent de forma de organizare sau de suprafață. Contribuția pentru replantarea podgoriilor este stabilită la aproximativ 13.900 de euro pe hectar, sumă forfetară. Această măsură se implementează începând cu anul 2007, până în prezent absorbindu-se peste 80 de milioane de euro, care se regăsesc în plantarea a peste 10.000 de hectare de viță-de-vie destinate vinului de denumire și origine controlate (DOC);

– asigurarea recoltei este o altă măsură, implementată prin Ordinul nr. 756/2008 al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Sprijinul financiar reprezintă maximum 80% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor de recoltă datorate fenomenelor climatice asimilabile dezastrelor naturale; maximum 50% pentru prime de asigurare împotriva pierderilor de recolte datorate fenomenelor climatice asimilabile dezastrelor naturale și altor fenomene climatice; 50% pentru boli vegetale, dăunători și pierderi cauzate de animale.

A treia posibilitate de finanțare este utilizarea mustului concentrat și/sau concentrat rectificat. Măsura este implementată prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 581/2008, iar cuantumul sprijinului acordat este de 1,69 euro/% vol./hl pentru utilizarea mustului de struguri concentrat sau de 2,2 euro pentru mustul de struguri concentrat rectificat.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu. Microfonul 2.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Este un răspuns complex, cred eu, chiar și complet. Vreau doar să vă semnalez două lucruri.

Plățile la hectar, în acest moment, sunt încă foarte mici și sunt multe restanțe.

În al doilea rând, aș vrea să vă spun că stațiunile de cercetare, până acum, nu au fost deloc sprijinite, și astăzi mi-ați dat o veste extraordinară, și nu numai mie, ci și tuturor celor care... De exemplu, la Drăgășani există o stațiune de cercetare viticolă extraordinar de, să zicem, bine cunoscută și care, practic, este în stadiul de ruină, dar care, poate, prin acest ajutor va reuși să renască.

Sper că nu vorbim numai de zona viticolă, ci de toate stațiunile de cercetare din domeniul agricol. Atunci, înseamnă că și stațiunile pomicole din județul Vâlcea – și ele faimoase pentru cercetarea lor de până acum – vor fi, probabil, salvate.

Deci este o veste bună și mă bucur că aceasta este o măsură concretă a Guvernului Boc. Primele măsuri însă pe care le-ați spus sunt măsuri luate de Guvernul Tăriceanu. E mai puțin important cine le-a luat, important este să fie puse în practică, dar vreau să vă spun un lucru pentru care eu sufăr.

Am fost în multe țări din lume și am văzut că vinurile românești sunt foarte, foarte apreciate. Vă dau numai un exemplu: în întreaga Indochină, în momentul în care mergi să faci o discuție despre această zonă, să faci comerț cu vin românesc, există un mare, mare interes. Din păcate, ambasadorii noștri acolo nu sunt preocupați să promoveze, din punct de vedere economic, imaginea României și, dacă nu e cineva, concret, care să se ocupe de această problemă, evident că nu avem ce vinde.

V-aș ruga, dacă se poate, să găsiți o formulă prin care vinul românesc să fie mai bine cunoscut. Ați pomenit de acele ajutoare pe care le dați, prin programe europene, pentru promovarea vinurilor din 2010. De acum poate că, pe viitor, va fi o preocupare mai mare pentru ca această bogăție a României să fie mai bine valorificată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Tánczos Barna dorește să facă o scurtă remarcă.

Vă rog. Microfonul 8.

În ceea ce privește plățile pe hectar, suntem la zi, toate plățile pentru anii 2007, 2008, 2009 sunt efectuate.

Săptămâna trecută, am început plățile, avansul pentru 2010. Pentru peste 400.000 de fermieri s-a achitat inclusiv avansul pentru 2010.

În ceea ce privește promovarea vinurilor, săptămâna trecută, am avut o întâlnire cu Asociația Producătorilor de Vinuri și Ministerul Afacerilor Externe și am ajuns la un consens în ceea ce privește implicarea Ministerului Afacerilor Externe în promovarea vinurilor românești. Toți ambasadorii, toate ambasadele României se vor implica activ în promovarea brandurilor românești, la toate evenimentele organizate de aceste ambasade vor fi prezentate, vor fi degustate vinuri din România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tuturor.

Cu aceasta, declar încheiate lucrările ședinței Senatului din 22 noiembrie 2010.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519831]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 176/2.XII.2010 conține 44 de pagini.**

Prețul: 8,80 lei