Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței de astăzi, 22 octombrie 2013, dedicată declarațiilor politice.

Vă reamintesc că timpul acordat pentru declarații politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

a determinat recunoașterea României drept un partener credibil, strategic și profesionist în structurile europene și euroatlantice.

Admirăm curajul, sacrificiul și devotamentul militarilor români care participă în teatrele de operațiuni și în misiunile de menținere a păcii.

De asemenea, compasiunea noastră se îndreaptă spre familiile celor care și-au jertfit viața în misiuni militare și cărora le aducem un pios omagiu. Ei sunt eroii noștri, ai României, un adevărat model de patriotism și un model pentru o generație în căutarea propriilor valori.

Îi felicit pe toți membrii corpului militar și le mulțumesc, convins fiind că fiecare român le mulțumește pentru misiunea lor de a apăra fără echivoc valorile fundamentale ale poporului român și de a consolida prestigiul internațional al României.

La mulți ani Armatei Române! Vă mulțumesc.

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute.

Începem cu domnul senator Petru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD. Îl invit la microfon. Se pregătește domnul senator Marius Neculoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La mulți ani Armatei Române!”.

Peste câteva zile, în 25 octombrie, aniversăm Ziua Armatei Române. Mă simt dator să-mi exprim câteva gânduri cu acest prilej, în contextul în care profesia și activitatea mea, în cea mai mare parte, atât în perioada în care am lucrat ca inginer de aeronave, cât și ulterior, în calitate de coordonator al Programului de restructurare a industriei de armament din România și de director al Direcției generale pentru producția de apărare, sunt legate de activitatea Armatei Române.

Ziua Armatei este un moment cu valoare de simbol, o zi importantă pentru toți cei care îmbracă haina militară, dar și pentru întregul popor român, un bun prilej de a sublinia rolul de instituție fundamentală a statului, pe care Armata l-a avut și continuă să-l aibă.

În toate marile momente de împlinire a statului român și de realizare a dezideratelor istorice, fie că vorbim despre câștigarea independenței de stat, despre realizarea Marii Uniri, despre Primul Război Mondial sau despre recâștigarea Ardealului de Nord în urma celui de Al Doilea Război Mondial, armata s-a implicat, le-a susținut și a avut o contribuție directă, plătind chiar cu prețul vieții.

Mă gândesc cu recunoștință și respect la toți cei care s-au jertfit pentru independența, suveranitatea și integritatea României, punând mai presus de viața lor cauza națiunii române, și au făcut posibil viitorul nostru. Militarii români de astăzi duc, peste timp, tradiția devotamentului înaintașilor și continuă să scrie istoria României.

În prezent, Armata Română, trecută prin multiple transformări, din nevoia de a se adapta noului context geostrategic, rămâne, datorită competenței și profesionalismului, un pilon al stabilității și echilibrului societății românești, una dintre instituțiile cu cea mai mare credibilitate în rândul românilor, un veritabil ambasador care

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Marius Neculoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră ultima decizie a ministrului sănătății, de a introduce pachetul de bază în serviciile medicale acordate cetățenilor. Decizia era una mult așteptată, guvernele anterioare temporizând adoptarea ei, din rațiuni, probabil, electorale.

Partidul Național Liberal și Ministerul Sănătății își asumă reforma sistemului de sănătate. Această reformă trebuie să fie una profundă și să pună bazele, pe termen lung, ale unui sistem de sănătate funcțional, organizat pe principii corecte. Astfel, este imperioasă elaborarea pachetelor de servicii medicale: pachetul de bază, pachetul suplimentar și pachetul programelor de sănătate.

Nu am decis să fac această declarație politică doar pentru a arăta de cât curaj a putut da dovadă un ministru în asumarea unei responsabilități care a fost îndelung criticată și întoarsă pe toate părțile de factorii de decizie și de societate. Nu de curaj vorbim aici, chiar dacă de multe ori s-a discutat despre un așa-zis decont electoral în urma luării acestei decizii, ci de o măsură necesară.

Criticată ani în șir, introducerea pachetului de servicii medicale de bază aduce elemente de claritate de care sistemul sanitar are nevoie. Cetățenii României, fie asigurați sau neasigurați, trebuie să știe exact de ce servicii beneficiază în mod gratuit.

Au existat și încă mai există voci care au declarat că sunt împotriva adoptării unui astfel de pachet, dar micile interese ar trebui să dispară atunci când intră în discuție asistența acordată pacienților. Asta, pentru că vorbim despre asigurarea unei asistențe minime și reducerea cheltuielilor nejustificate din sistem.

Cred că măsura luată acum de Ministerul Sănătății vine să aducă o riguroasă reglementare în cheltuirea banului public și efectul se poate vedea în creșterea calității actului medical, de care românii au nevoie. Sunt convins că în următorii ani vom spune că ministerul a avut o gândire bună când a introdus acest pachet de servicii medicale. Desigur, el trebuie completat și cu alte proiecte de modificare a legislației, care să facă posibilă implementarea, într-un timp scurt, a proiectelor ministerului.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Teiu Păunescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Declarația mea se intitulează „Anularea zborurilor companiei Tarom cu plecare din și către Suceava – o grea lovitură pentru Bucovina și nordul țării, o condamnare la izolare și subdezvoltare”.

Compania Tarom a anunțat suspendarea zborurilor cu plecare din și către Suceava, începând cu 27 octombrie 2013. Măsura este o grea lovitură, în special pentru județele Suceava și Botoșani.

Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava reprezintă o poartă principală de intrare pentru județele din nordul țării. Anularea curselor înseamnă o acțiune de izolare și de blocare a dezvoltării economice și sociale a zonei.

Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava este un pilon în dezvoltarea regională prin stimularea afacerilor în zonă. Anularea zborurilor este o grea lovitură dată turismului din Bucovina și din tot nordul țării.

În ultimii ani, se constată o continuă creștere a activității pe cursele regulate, aeronavele care operează pe aeroportul sucevean fiind foarte solicitate și încărcate la capacitate maximă.

După îndeplinirea condițiilor de certificare, Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost certificat ca aeroport destinat traficului internațional, iar în prezent este cuprins în Strategia Comisiei Europene privind dezvoltarea infrastructurii de transport, fiind în derulare un proiect în care personal m-am implicat, proiect POS-T, finanțat din bani europeni, circa 40 de milioane de euro.

Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava este parte a unui lanț logistic integrat, prin care se va realiza o legătură între calea ferată și aeroport prin realizarea Centrului intermodal de transport marfă Dărmănești, obiectiv finanțat, de asemenea, din fonduri europene.

## Stimați colegi,

Din datele existente, este clar că nu poate fi vorba despre argumente economice care să fi condus la decizia anulării curselor Tarom pentru Suceava. Mă întreb atunci care ar putea fi adevăratele motive.

Premierul Victor Ponta a declarat și a promis că nu se vor sista zborurile către Bucovina. Solicit Guvernului și premierului să se țină de cuvânt. Solicit colegilor parlamentari

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Teiu Păunescu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu.

Declarația mea politică se referă la noul Cod rutier. Stimați colegi,

După cum știm, noul Cod rutier se va modifica din nou. Această lege se modifică încontinuu de aproape un deceniu. Guvernele care se perindă pe la Palatul Victoria o cârpesc la nesfârșit, an de an. Dar anul acesta este puțin mai diferit.

Nepăsarea politicienilor aflați la guvernare a întrecut orice măsură. Noul Cod rutier conține sancțiuni absurde și amenzi exagerat de mari, pe care doar cei foarte bogați le vor putea plăti. Nu trebuie să uităm că, într-o societate normală și democratică, sancțiunile pentru încălcarea legilor sunt excepții. Ele nu fac parte din normalitate.

Într-o țară ca România, unde parcările lipsesc cu desăvârșire, unde drumurile sunt proaste și cu o singură bandă, noile prevederi nu fac altceva decât să înfurie participanții la trafic. Dacă vrei să faci traficul mai sigur, trebuie să astupi gropile, să semnalizezi corect drumurile, trebuie să faci piste pentru bicicliști și educație rutieră în școli. Amenzile astronomice nu sunt o soluție viabilă, dar, cel mai important, trebuie să oprești fenomenul care a îmbolnăvit tot sistemul rutier românesc, și anume șpaga.

Conform noului Cod rutier, polițiștii vor avea o putere și mai mare. De menționat este faptul că pedepsele nu pot fi contestate decât după ce sunt plătite. Astfel, frica de amenzile foarte mari îi va face pe șoferi să ofere șpaga mai ușor. Iar ca un efect de bulgăre, banii pe care Guvernul intenționează să-i strângă de la șoferi vor ajunge în buzunarele altora, sub formă de șpagă.

Înăsprirea legii rutiere într-o țară care nu are autostrăzi, în care faci peste șapte ore până la Iași, Cluj sau Arad și în care conduci cu 50 de km la oră prin sate și comune este o mare greșeală. Lipsa infrastructurii rutiere determină șoferii să obosească foarte ușor, iar oboseala acumulată la volan este principala cauză a accidentelor grave în România, și nu consumul de alcool sau indisciplina în trafic.

Pentru celelalte articole – trecerea la nivel cu calea ferată, trecerea pe roșu, trecerea liniei continue, viteză – amenzile sunt aberante. Cu o pensie de 400 de lei sau cu un salariu mediu de 1.200 de lei, câți ani îți trebuie ca să plătești o amendă de 9.600 de lei?

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu. Se pregătește domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea se intitulează „Despre drepturi, datorii și răspundere”.

În ultimul timp, am fost frecvent întrebată ce cred despre deciziile privind exploatarea aurului și gazelor de șist, reacțiile cetățenilor și răspunsurile autorităților la ele. Considerațiile următoare reprezintă un foarte succint răspuns.

Problema esențială a acestor luni nu este aurul sau gazele de șist. Problema este maniera de adoptare a deciziilor politice și rolul jucat de autoritățile statului în a defini și apăra interesul public.

Obiectivele urmărite sunt îndreptățite, dar greu de atins, dacă nu imposibil, în contextul prevederilor din acordurile existente. Creșterea independenței energetice ar impune drept condiție minimală un acord bazat pe împărțirea producției. Dezvoltarea la care extragerea aurului poate contribui este altceva decât creșterea produsului intern. Dezvoltarea înseamnă sustenabilitate economică, socială și de mediu. Mai simplu, apa se bea, caprele se mănâncă, dar aurul, nu. Așa am învățat, de mică, de la unul care se chema Midas.

Cetățenii care ies în stradă pot avea dreptate sau pot greși; ca și noi. Manipularea îngrijorării lor este posibilă, uneori reală. Ea nu exclude buna-credință a majorității și faptul că manipularea poate fi de ambele părți ale baricadei; nici nu schimbă situația. Funcția protestului este de a ne semnala că există o problemă, nu de a impune soluții. Găsirea soluțiilor la îngrijorările exprimate revine autorităților.

O parte a informațiilor care scot protestatarii în stradă a fost pusă în circulație de noi, în anii din urmă. Dacă i-am informat corect, nu avem motive să spunem că oamenii greșesc sau să ne mirăm că nu și-au schimbat opțiunea.

Minimalizarea sau denaturarea semnificației demonstrațiilor este inacceptabilă democratic. Cetățenii au dreptul și au datoria de a-și exprima punctul de vedere și a-și apăra interesele, inclusiv prin nesupunere civică; doar dacă este cazul. Într-o democrație, oamenii nu sunt cetățeni doar o dată la patru ani.

Dacă totuși opoziția față de exploatarea aurului cu cianuri și față de fracturarea hidraulică ar fi generată de necunoaștere, atunci statul român este responsabil de organizarea unor campanii de informare corecte și neutre cu privire la avantajele și riscurile exploatării. Orice campanie făcută de părțile direct interesate naște, în mod justificat, neîncredere. Și există deja destulă neîncredere în societatea românească.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, dragi colegi!

Titlul declarației politice este „Spitalul Orășenesc «Dr. George Trifon» Năsăud se află în pragul unui colaps financiar”.

Doamnelor și domnilor,

Doresc să aduc în fața dumneavoastră și a tuturor celor care sunt interesați de bunul mers al sistemului sanitar următorul caz care mi-a fost semnalat în una dintre discuțiile purtate cu factori de decizie din zona sanitară din BistrițaNăsăud. O să vă vorbesc despre situația gravă în care se află la această dată Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud.

Unitatea sanitară a ajuns în postura de a acumula datorii foarte mari din cauza nedecontării de către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud a cazurilor asistate și care se înscriu în seria celor care beneficiază de asigurare fără plata contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Este vorba despre copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 până la 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu, până la începerea anului universitar, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din muncă. Tot în această categorie se înscriu tinerii cu vârstă de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri, dar și femeile însărcinate și lăuzele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară.

Unitatea spitalicească de care vă vorbesc a acordat, până la 30 septembrie 2013, asistență medicală pentru aproximativ 800 de astfel de cazuri, cu mult peste contractul încheiat cu CJAS Bistrița-Năsăud. Or, ce trebuia să facă un medic al acestei unități medicale? Să dea sau să nu dea asistență medicală acestor cazuri? Să acorde asistență, pentru că așa a jurat, sau să nu se uite la cel bolnav, pentru că nu mai decontează Casa de Asigurări serviciul prestat?

Asistența medicală de urgență acordată în camera de gardă a spitalului a depășit numărul de 10.200, mare parte din acestea nefiind plătite de către Casa de Asigurări, chiar dacă fiecare pacient a primit îngrijirea de care avea nevoie. Așadar, nedecontarea acestor cazuri a atras după sine efectuarea de cheltuieli suplimentare și, ca atare, acumularea de datorii.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Victor Mocanu.

Mulțumesc.

Declarația are titlul „Păcălirea FMI prin false privatizări înseamnă credibilitate zero pentru România”.

Privatizările eșuate de la Oltchim și CFR Marfă au ridicat serioase semne de întrebare asupra capacității statului român de a gestiona astfel de proceduri complexe. Lipsa de transparență, bănuielile repetate legate de incorectitudinea licitațiilor, precum și bâlbele reprezentanților Guvernului au produs un sentiment general de neîncredere în mediul economic. Mai mult, în ultimul timp, apar informații care agravează această stare de haos din domeniul privatizărilor. Mă refer aici la recentele declarații ale unor foști miniștri USL direct implicați în aceste operațiuni.

Astfel, fostul ministru al economiei a recunoscut, într-o emisiune televizată, că privatizarea Oltchim nu a fost reală, ci doar o bifare a unei solicitări a FMI, combinatul fiind, în starea de atunci, o afacere proastă pentru orice investitor. La rândul său, fostul titular de la transporturi a afirmat public că încercarea de încheiere a contractului pentru privatizarea CFR Marfă a fost tot un joc fals, pentru a îndeplini formal criteriile din acordul cu FMI. Deci joaca cu FMI-ul.

Așadar, miniștri ai Guvernului român admit cu nonșalanță că au păcălit cetățenii propriei țări, investitorii, precum și organismele internaționale cu care avem semnate acorduri.

Pe lângă farsele de la privatizări, Guvernul Ponta, deși s-a angajat în scrisoarea de intenție către FMI să trimită amendamentele Codului insolvenței în Parlament, l-a modificat prin ordonanță de urgență. Așadar, încă o sustragere grosieră de la obligațiile asumate față de Fond.

O astfel de atitudine nu poate fi decât una iresponsabilă, cu efecte de neînchipuit. În aceste condiții, ne întrebăm: ce fel de credibilitate mai poate avea Guvernul României la noua vizită a reprezentanților FMI? Cum vor mai fi convinși alți investitori să cumpere societăți românești, din moment ce Guvernul face privatizări doar pe hârtie și doar de ochii lumii? Și, nu în ultimul rând, în cât timp se va șterge renumele prost al României, în care minciuna și guvernarea de fațadă sunt principiile de bază ale Cabinetului Ponta?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Victor Mocanu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ovidiu Isăilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Despre cea mai importantă resursă strategică a României”.

Tema pe care doresc să o aduc astăzi în atenția Senatului României este una dintre cele mai importante pentru viitorul acestei țări. Este vorba despre exportul de inteligență, despre pierderea a foarte mulți tineri, care, după ce obțin rezultate remarcabile în școlile urmate, aleg, aproape fără excepție, să accepte oferte de locuri de muncă din țări puternice ale lumii.

Este o temă amplă și extrem de problematică. Rezultatele obținute până acum de autorități nu sunt deloc îmbucurătoare și, de aceea, trebuie să începem să punem la punct o strategie națională prin intermediul căreia să reușim să diminuăm într-o măsură considerabilă exodul oamenilor valoroși. Prezenta declarație politică mi-a fost facilitată de un recent reportaj semnat de „Sky News” și realizat în România și Regatul Unit. Materialul a avut ca subiect motivele pentru care forța de muncă din România, în general, și studenții români sclipitori, în special, aleg Marea Britanie ca destinație profesională în detrimentul țării natale.

Așa cum precizează realizatorii, atunci când s-au deplasat la București s-au gândit că problema ar fi șomajul, că principala atracție față de Marea Britanie o reprezintă perspectiva diversificării oportunităților profesionale sau accesul la sistemul britanic de indemnizații sociale. „Dar exodul nu este generat de lipsa locurilor de muncă în România, pentru că rata șomajului este mai mică decât în Marea Britanie. Problema este nivelul salariilor, care sunt de cel puțin patru ori mai mici decât pentru locurile de muncă echivalente din Marea Britanie.”

Așa cum arată titlul declarației politice de astăzi, cred cu tărie că tinerii valoroși reprezintă, fără exagerare, cea mai importantă resursă strategică a țării. Spun asta pentru că, așa cum se arată în multele cercetări făcute pe acest subiect, România pierde, în clipa în care un tânăr înzestrat pleacă din țară și acceptă un loc de muncă în afara granițelor sale, atât fondurile investite pentru educația acordată în anii de școală, cât mai ales veniturile pe care ar fi putut conta în urma rezultatelor pe care le-ar fi avut tânărul dacă rămânea în țară.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ovidiu Isăilă. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Oportunități de dezvoltare pe care nu trebuie să le ratăm!”.

## Stimați senatori,

Doresc să vă aduc în atenție noul stadiu în care intră economia mondială. Așa cum a declarat guvernatorul băncii centrale, observăm în prezent premisele pentru o nouă etapă a dezvoltării economice, etapă în care marile companii

renunță la costurile mici de producție din țările îndepărtate și preferă revenirea cât mai aproape de casă. Companiile optează acum pentru utilizarea softurilor inteligente, a materialelor de ultimă generație și a serviciilor on-line, totul pentru a fi cât mai aproape de preferințele specifice ale consumatorilor.

Din fericire, România intră în acest trend, fiind deja înregistrate cazuri în acest sens.

Stimați colegi,

Înțeleg că această țară este acum concentrată pe unicul subiect al exploatărilor aurifere, dar nu trebuie să uităm că principalele noastre eforturi trebuie să se canalizeze spre crearea unui cadru care să asigure bunăstarea întregii țări.

Premisele pentru succes există și am da dovadă de ignoranță dacă am rata acest start.

După cum bine știți, există un decalaj imens de dezvoltare între Uniunea Europeană și România. Din păcate, subliniez. Prin urmare, această oportunitate trebuie valorificată din plin, pentru a reuși să devenim un actor important la nivel european.

Industria software a dat deja dovadă de performanță, de faptul că performează, reușind să obțină profituri chiar și în această perioadă de criză. Mai mult decât atât, resursa umană din domeniu este recunoscută la nivel internațional pentru nivelul înalt de pregătire.

Consider că misiunea noastră de bază în anii care vor urma constă tocmai în stimularea acestui domeniu, fapt ce nu poate decât să faciliteze dezvoltarea eficientă a economiei. Adecvarea la noul context presupune și propune eforturi majore din partea noastră, de la îmbunătățirea sistemului de învățământ, prin conectarea la cerințele actuale ale pieței, până la creșterea atractivității acestor activități în rândul tinerilor și îmbunătățirea legislației aferente.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Doina Tudor.

Vă mulțumesc.

Voi face referire astăzi la necesitatea Codului insolvenței. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Combaterea evaziunii fiscale este de o importanță nemărginită pentru economia și dezvoltarea țării noastre. Se vorbește des despre acest lucru și, din păcate, numeroase elemente pozitive în lupta contra evaziunii fiscale ajung să fie desființate în mod eronat de către diverse părți, în moduri mai mult sau mai puțin intenționate.

Chiar zilele trecute, necesitatea schimbărilor din noul Cod al insolvenței a fost pusă sub semnul întrebării într-o manieră greșită, denaturându-se efectele pozitive pe care acestea le vor avea pentru toate părțile implicate.

Reglementarea precisă și concretă pe care o dau legile bine puse la punct este de neprețuit în rezolvarea conflictelor cu oricare grad de gravitate ori complexitate. De prea mult timp a fost însă folosită procedura insolvenței pentru instalarea unor situații nejustificate de suspendare a obligațiilor de plată atât către stat, cât și către creditori privați. Menținerea unor asemenea stări prin negarea necesității noului Cod al insolvenței este dăunătoare la foarte multe niveluri, dar mai ales în sensul pierderii încrederii celor care își achită în mod corect datoriile și a celor care doresc să crediteze agenți comerciali.

Noul Cod al insolvenței este necesar pentru remedierea neajunsurilor identificate în practică la nivelul vechii reglementări.

Angajamentul Partidului Social Democrat în lupta contra evaziunii fiscale și în crearea unui regim mai echilibrat, predictibil și transparent la nivel economic, în cazul de față între creditori și debitori, este extrem de hotărât.

Ideea conform căreia schimbările privind procedura insolvenței favorizează interesele Fiscului este complet nefondată, căci aplicarea noilor reglementări în discuție se va face inclusiv la nivelul societăților cu capital de stat și al regiilor.

Limitarea insolvențelor fictive este prioritară, numeroase reglementări din noul Cod al insolvenței subliniind acest aspect. Amintim, în acest sens, egalizarea regimului deschiderii procedurii, precum și schimbarea perioadei de reorganizare de la trei ani la un an, interval suficient pentru o remodelare în concordanță cu provocările actuale ale mediului de afaceri.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna senator Doina Tudor. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Educație – politică a teoriei formei fără fond”.

Un sondaj realizat la comanda ziarului „Adevărul”, în luna mai a acestui an, a confirmat încă o dată faptul că în rândul opiniei publice există o neîncredere privind evoluția din ultimii ani a învățământului românesc. Peste 34% din români sunt nemulțumiți de performanțele învățământului din țara noastră, în timp ce 29,3% apreciază performanțele ca fiind bune, iar doar 4,6% foarte bune.

Pornindu-se de la această analiză și cunoscând faptul că toți parlamentarii români, mai ales cei cu activitate legislativă mai experimentată decât boboci ca mine în ale parlamentarismului, știu destul de bine situația critică a sistemului educațional românesc, voi constata doar acele aspecte ce trebuie declarate, repetate public până vom înțelege gravitatea situației în care se află viitorul acestei națiuni:

a) Lipsa colectării performerilor din învățământul preuniversitar și universitar în centre, laboratoare de cercetare pentru promovarea unor noi domenii științifice, economice va avea ca rezultat dispariția treptată a creierelor cenușii necesare dezvoltării sănătoase a unei societăți europene;

b) Apanajul sistemelor de relații și recomandări între rude – cunoscut și sub termenul de „pile” – pentru burse și doctorate în diverse specializări universitare și academice are rolul – o să folosesc un cuvânt dur spre a atrage atenția – de a maneliza sistemul de învățământ. Apar drept cadre didactice universitare oameni care nu valorifică și nu susțin performanța, disciplina și competitivitatea tinerei generații;

c) Eliminarea valorilor prin promovarea imposturii și a sistemului de clientelism universitar se datorează, în multe privințe, și așa-zisei reforme din învățământ promovate de un fost ministru care și-a luat bursă în străinătate pe relații politice ante și postdecembriste ale rudelor sale. Efectele aplicării greșite a Legii educației naționale nr. 1/2011 se văd astăzi la nivelul învățământului românesc. Întreb retoric: vă place ce rezultate ați obținut până acum, domnule Funeriu?

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „«Pungești, județul Vaslui» – bomba care a explodat în brațele USL”.

Ceea ce s-a întâmplat în comuna Pungești din județul Vaslui este o lecție pentru întreaga clasă politică românească. De acum înainte, niciun politician, niciun partid politic nu vor mai putea prosti electoratul așa cum a procedat USL în 2012. Țeapa de miștocar pe care Victor Ponta și USL le-au tras-o românilor după instalarea la putere este o limită peste care nu se poate trece. Este inacceptabil să vii la putere după ce ți-ai trecut o moțiune de cenzură împotriva unui guvern pe care l-ai dărâmat pe motiv că vinde țara imperialiștilor de la Gabriel Resources sau Chevron și apoi să demarezi tocmai proiectele pe care le-ai criticat și batjocorit în fel și chip.

Românii au ieșit să protesteze pe bună dreptate, de la București și până la Pungeștii din județul nostru. Cum să nu fie revoltați când s-au trezit din minciuna USL?! Cu un an în urmă, președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, împreună cu primarul PSD al Bârladului, Constantin Constantinescu, și deputatul PSD Adrian Solomon instigau oamenii la revoltă publică, amenințau cu moartea un prim-ministru, se credeau un fel de revoluționari sud-americani hotărâți să administreze o corecție socialistă imperialiștilor capitaliști. Când colo, ce să vezi? Revoluționarii roșii de la Bârlad și Vaslui s-au transformat, la comanda lui Ponta, în susținătorii Chevron-ului, dând avize pe bandă rulantă pentru operațiuni de explorare a gazelor de șist.

În loc să informeze oamenii cu privire la ceea ce presupun explorarea și exploatarea gazelor de șist, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu – apropo, sărut mâna, doamna senator Gabriela Crețu, este vorba despre soțul dumneavoastră –, a convocat autoritățile locale într-o excursie organizată pe banii Chevron-ului în Polonia. Excursia a fost condimentată cu țuici, fripturi și șprițuri într-un hotel luxos, ca să priceapă primarii, consilierii locali și funcționarii din cadrul serviciilor deconcentrate cum stă treaba cu gazele de șist. La întoarcerea în țară, baronul Buzatu a dat ordin primarilor să convoace cetățenii la primării, să le pună filme cu sonde și să împartă șepci și tricouri inscripționate cu „Chevron”.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru viitor, v-aș ruga să nu mai dialogați cu colegii din sală atunci când vă prezentați declarațiile politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Damian Drăghici, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Predictibilitate și stabilitate legislativă”. În fapt, este o pledoarie pentru stabilitate legislativă.

Stimați colegi,

Mediul economic are nevoie de stabilitate și predictibilitate politică, legislativă și fiscală. Un agent comercial în România are nevoie de o mare abilitate pentru a supraviețui, deoarece la noi criza economică este dublată și mult potențată de lipsa stabilității legislative.

Actele normative complicate, interpretabile, care se schimbă permanent reprezintă de mulți ani una dintre cele mai mari probleme ale întreprinderilor mici și mijlocii din România. Patronatele din România nu se plâng de fiscalitate, ci de instabilitatea legislativă.

Dacă firmele mijlocii și mari au angajați specializați și resurse pentru a apela la consultanți, firmele mici și microîntreprinderile se bazează, de cele mai multe ori, pe contabili sau avocați plătiți la oră sau doar pe priceperea asociaților. Aceștia trebuie să fie mereu atenți la reglementările și la modificările legislative care au loc atât de repede, încât, practic, nu au timp să le aplice.

În România, antreprenorii așteaptă o mai mare predictibilitate a mediului economic și o mai mare stabilitate legislativă. De fapt, aceeași solicitare a fost transmisă de mediul de afaceri fiecărui guvern din ultimii 15–20 de ani.

Este necesar ca ansamblul de legi esențiale – Constituția României, Codul muncii, Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăților comerciale, Legea salarizării, Legea învățământului – să capete o formă viabilă și stabilă.

Programul de guvernare al USL 2013–2016 prevede ca obiectiv central: „(...) realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă și relansarea economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic și reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.”

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Damian Drăghici. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Daniel Cristian Florian.

„Problema romilor, un pretext al neadmiterii României în Spațiul Schengen”

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În calitatea mea de senator al României și de consilier de stat pe problemele romilor la nivelul Guvernului, doresc să fac unele precizări referitoare la declarațiile politicienilor francezi din ultimele săptămâni în legătură cu o posibilă amânare a aderării țării noastre la Spațiul Schengen.

În primul rând, înțeleg și sunt întru totul de acord cu aprecierile ambasadorului Franței în România, Excelența Sa domnul Philippe Gustin, că aceste declarații trebuie citite în cheia alegerilor municipale din Franța. Relațiile politice și economice dintre cele două țări, așa cum sunt reglementate și de parteneriatul strategic existent, nu ar trebui să fie influențate doar de cele două teme actuale de dezbatere: Schengen și romii.

În opinia mea, amânarea aderării României la Spațiul Schengen este inacceptabilă și împotriva principiilor care stau la baza construcției comunitare.

Este un act de discriminare la adresa României, în condițiile în care țara noastră este pregătită din punct de vedere tehnic, iar aderarea la Spațiul Schengen se face prin aplicarea acquis-ului comunitar specific.

Realitatea este că granițele noastre sunt mai securizate decât ale multor țări din Schengen. România este membru activ al structurilor transfrontaliere de securitate, a mărit efectivele de lucrători vamali, a securizat aeroporturile și porturile, totul pentru un trafic cât mai fluent de pasageri și pentru a depista transfugii din afara Uniunii Europene. România aplică deja, cu succes, o parte însemnată din regulile care guvernează funcționarea Spațiului Schengen și este angajată total în eforturile regionale de combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.

Conexiunea pe care unii politicieni francezi o fac între migrația populației rome, în general a muncitorilor români, și, respectiv, aderarea României la Schengen este ilegitimă. Nu există nicio condiționalitate practică și juridică care să justifice o asemenea conexiune.

Spațiul Schengen nu are legătură nici cu muncitorii români, nici cu romii. Acquis-ul comunitar pe care se bazează nu stabilește interdicții de circulație cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene în funcție de naționalitate, iar dreptul de muncă are cu totul și cu totul alte izvoare decât legislația vizând Schengen.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Daniel Cristian Florian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Niculae Bădălău.

„Disperarea și eșecul, marcă a guvernării USL” Domnule președinte, Domnilor secretari, Stimați colegi,

După un an și jumătate de guvernare USL, deși există o majoritate parlamentară aproape absolută de susținere a tuturor proiectelor actualului Guvern, nemaiîntâlnită în România postdecembristă, totuși asistăm la eșecuri pe bandă rulantă ale Guvernului Ponta.

După ratarea regionalizării în anul acesta, un proiect extrem de important care marchează destinul României și care ne va pune în impas în fața factorilor de decizie din Uniunea Europeană, după eșecul mult trâmbițatei privatizări a Oltchim, care acum este vândut pe bucățele la fier vechi, după eșecul Proiectului Roșia Montană, care ar fi trebuit să salveze mineritul românesc, a urmat și eșecul anticipat al privatizării CFR Marfă.

Astfel, ca o consecință a tuturor aceste proiecte ratate, mii de oameni își pierd locurile de muncă și sunt siliți să trăiască coșmarul incertitudinii zilei de mâine și al haosului unei vieți în care nu se întrevede niciun orizont al speranței.

Am ajuns ca, în România anului 2013, privatizarea și eșecul să fie noțiuni sinonime sau acțiuni interdependente și asta este posibilă doar sub o conducere socialistă a acestei țări și doar în cazul privatizărilor marca USL.

Privatizarea echivalează în mintea bieților români cu desființarea, domnilor guvernanți, și asta este exclusiv vina dumneavoastră, pentru că, în orice economie modernă și funcțională, privatizarea înseamnă speranță: speranța unui loc de muncă, speranța unui viitor mai bun.

În cazul privatizării CFR Marfă, nu doar că nu s-a reușit păstrarea locurilor de muncă, ci Guvernul USL a reușit ca luni de zile să blocheze activitatea CFR Marfă, favorizând competitorul privat de pe piața românească.

Trăim în România în care oamenii protestează pe străzi, însă nimeni nu le acordă atenție, trăim în România în care un ministru este agresat cu bolovani, trăim în România în care oamenii sunt târâți prin șanțuri pentru că își apără liniștea în propriile case și pe propriile pământuri.

Acești oameni, care au ales protestul ca formă de exprimare a disperării, nu sunt manipulați, ei sunt doar concetățenii noștri, bieți români, care nu luptă nici pentru salarii, nici pentru ajutoare sociale, ci trăiesc drama de a fi siliți să își apere dreptul de a trăi in liniște.

Îl invit la microfon pe domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Bădălău Niculae.

Mulțumesc, domnule președinte. „Chiar nu ne putem asuma un proiect de țară?” Stimate colege și stimați colegi senatori,

Suntem martori la o perioadă de profunde frământări pe care suflarea românească le trăiește la o intensitate deosebită. Se spune, prin anumite voci, poate pe bună dreptate, că societatea este scindată în două – dintr-un anumit punct de vedere, aș spune, nu aș generaliza –, că o jumătate își dorește dezvoltarea industrială cu orice preț, iar cealaltă jumătate refuză sau, mă rog, pune condiții. Ambele poziții par, cel puțin în acest moment, ireconciliabile, iar recentele și poate viitoarele dosare industriale acutizează această stare.

Chiar ne raportăm la exploatarea aurului, a gazelor de șist sau a petrolului din Marea Neagră?

Însă oamenii din ambele tabere resimt dorința acută de a fi informați, de a primi explicații, de a li se oferi certitudini, decizii coerente. Iar acestea, stimați colegi, nu pot veni decât prin asumarea fermă, printr-un consens larg și în urma unei consultări serioase, a unui proiect de țară care să includă răspunsuri nu numai la aceste frământări care sunt pe agenda celor care ies în stradă, dar și la altele, privitoare la absorbția fondurilor europene, nivelul educației, starea sistemului sanitar, procesul de depolitizare din instituțiile statului, profunda descentralizare a actului de decizie și a gestionării fondurilor publice; un proiect de țară pe care România nu l-a avut niciodată după 1990.

Am avut doar niște obiective politice și strategice pe termen scurt și mediu, aderarea la Uniunea Europeană și NATO, pe care cu chiu, cu vai le-am îndeplinit, cu condiționalități de care nici azi nu am scăpat. În rest, doar programe de guvernare sau platforme electorale blurate de fiecare dată de angajamentele macroeconomice negociate cu UE sau FMI, un cerc vicios care nu le dă oamenilor certitudini privind viitorul acestei națiuni.

Acum discutăm despre Roșia Montană și gazele de șist, mâine vom discuta despre petrolul din Marea Neagră și redevența pe care trebuie să o primească statul român de la OMV, dar nu trebuie să uităm că suma datorată de primii 100 de restanțieri la bugetul statului înseamnă echivalentul

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Niculae Bădălău, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ion Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice – „«Podul prieteniei», între istorie și adevăr”.

Stimați colegi,

Probabil că mulți dintre dumneavoastră cunoașteți „Podul prieteniei”, pe care l-ați traversat în drum spre Bulgaria, Grecia sau Turcia. Podul de oțel a fost deschis pe data de 20 iunie 1954 și are 2,8 kilometri lungime, fiind, până anul acesta, primul pod din România peste Dunăre.

Acesta este dotat atât cu o punte rutieră cu două benzi și cu una pentru traficul feroviar, precum și cu trotuare pentru pietoni, iar secțiunea centrală, de 85 de metri, poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mari.

În lunga și intensa sa exploatare, de aproape 60 de ani, acest pod a adus venituri importante la bugetul statului, mai ales în perioada anilor ’90, după deschiderea granițelor țării.

Ultima reparație capitală a fost efectuată în anul 1997, dar de atunci timpul a lucrat în defavoarea sa, situație care a determinat partea bulgară să restricționeze anul acesta, pentru trei zile, traficul greu, după ce ei au descoperit probleme la structura sa de rezistență. Acest lucru a costat transportatorii peste 200.000 de euro costuri suplimentare.

Vreau să cred că este o simplă coincidență între această situație și deschiderea celui de-al doilea pod, între Vidin și Calafat.

În afară de orice speculație însă, realitatea este că, la ora actuală, bătrânul pod necesită reparații capitale, dar cel mai important lucru este ca acestea să nu ducă la oprirea circulației.

Legăturile la granița dintre Giurgiu și Ruse sunt puternice și de tradiție, cele două comunități derulând importante și numeroase proiecte transfrontaliere în cadrul Euroregiunii Giurgiu – Ruse.

Tocmai de aceea, autoritățile orașelor de pe cele două maluri ale Dunării sunt hotărâte să nu permită întreruperea circulației pe „Podul prieteniei”, indiferent de ce interese ar putea exista.

Dacă orașul Ruse este al cincilea ca mărime din Bulgaria și beneficiază de o dezvoltare puternică, municipiul Giurgiu este o comunitate aflată într-o zonă săracă a României și ale

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Popa. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Matei Suciu.

„Descentralizarea, primul pas spre o reorganizare reală a României”

Honoré de Balzac avea o celebră frază: „Mințile mărginite au obiceiul să dea vina pe alții pentru propriile greșeli.” Așa se pare că este și noua dezbatere putere – opoziție privind descentralizarea.

Descentralizarea serviciilor și instituțiilor publice promisă din 2001 încoace a fost blocată, criticată în ultimii ani de diferite forțe politice, dar dovada cea mai elocventă de centralizare, și nu descentralizare, a avut loc în timpul fostei guvernări.

Foștii guvernanți critică pe toate canalele media și prin diferiți analiști politici dezbaterea descentralizării, care este de fapt un preludiu al regionalizării propuse de guvernarea USL.

Chiar dacă ar merita, nu voi intra în polemica specifică anumitor lideri și primari portocalii, unii dintre ei fiind vinovați de colapsul administrativ în care ne zbatem.

## Stimați colegi,

În momentul de față, Uniunea Social-Liberală propune un proiect privind descentralizarea în care sunt stabilite ce competențe se vor transfera de la centru în teritoriu. Decizia realizării procesului de descentralizare a fost asumată de partidele componente ale uniunii, care au stabilit instituțiile, competențele și patrimoniul care vor trece din subordinea ministerelor în cea a autorităților locale.

În perioada următoare, România trebuie să depășească decalajul pe care îl are față de Europa, aducând serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni, conform principiului european al subsidiarității, și folosind mai eficient resursele existente: resurse locale, fonduri guvernamentale și programe europene.

Practic, prin transferul acestor instituții, administrațiile locale vor avea atribuții specifice administrațiilor europene, de exemplu, de genul celui al eliberării de avize și autorizații necesare unor afaceri în plan local: mediu, cultură și patrimoniu, sănătate, muncă etc. În plus, consiliile județene vor avea și acces la baze de date cu caracter economic, cât și politic: bazele de date cu companii, bazele de date cu asistații sociali etc. Ca atare, importanța și influența administrațiilor locale vor crește semnificativ.

2. Ministerele vor finanța în continuare bugetele acestor instituții controlate de primării și consilii județene, chiar și în cazul în care activitățile generatoare de profit – avize, autorizații etc. – vor rămâne la nivel județean?

3. Încasările realizate de instituțiile descentralizate vor contribui la autofinanțarea locală sau vor fi direcționate către nivelul central pentru a fi ulterior redistribuite?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Matei Suciu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian, după care vom încheia ședința de declarații politice, pentru că avem un plen comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Despre legalitatea politicii de privatizare la CFR Marfă”.

Aș dori să readuc în discuție subiectul privatizării CFR Marfă, ca să încheiem șirul de speculații și acuzații aduse de către colegii noștri democrat-liberali cu privire la aceasta.

Datele problemei, așa cum le cunoaște toată lumea, sunt clare și precise și numai o încălcare a lor a putut duce la scurtcircuitarea procesului de privatizare.

În luna iunie, GFR a fost declarat câștigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preț de 202 milioane de euro pentru 51% din acțiuni. Grupul Feroviar Român a plătit până acum 30 de milioane de euro, din care o garanție de 10 milioane de euro și un avans de 20 de milioane de euro, din cele 200 de milioane de euro la care s-a angajat. Data de 14 octombrie era termenul-limită până la care Grupul Feroviar Român trebuia să achite integral 300 de milioane de euro.

Transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acțiunile CFR Marfă se realizează doar după

îndeplinirea cumulativă a cinci condiții, printre care emiterea avizului Consiliului Concurenței, și anume:

1. Emiterea unei decizii din partea autorităților de concurență.

2. Finalizarea de către vânzător a conversiei creanțelor deținute de stat asupra companiei la data semnării contractului și definitivarea structurii capitalului social al societății în urma operațiunii.

3. Obținerea de către vânzător de la finanțatorii interni și externi ai societății a unui acord cu privire la modificarea structurii acționariatului societății, ca efect al încheierii contractului.

4. Creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Saghian va prezenta declarația politică și vă invit, după prezentarea acestei declarații politice, la plenul comun care va avea loc la Camera Deputaților, după care vom reveni în sală pentru legiferare.

Stimați colegi,

De mai bine de 20 de ani, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut ziua de 17 octombrie drept Ziua Internațională a Eradicării Sărăciei. În plan internațional, eforturile în lupta împotriva acestei boli sociale se multiplică de la an la an. La nivel continental, Uniunea Europeană luptă pentru eradicarea sărăciei prin Fondul social european, destinat sprijinirii ocupării forței de muncă, luptei împotriva sărăciei și promovării incluziunii sociale.

Acest instrument structural investește direct în competențele cetățenilor și urmărește îmbunătățirea valorii lor pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, unii dintre cei mai vulnerabili cetățeni, cei care sunt afectați de forme extreme de sărăcie, sunt prea departe de piața muncii ca să beneficieze de măsurile de incluziune socială finanțate din Fondul social european.

De aceea, au fost create programe speciale pentru persoanele defavorizate, precum Programul Uniunii Europene de distribuire a produselor alimentare către cele mai defavorizate persoane. Acesta a devenit, încă din 1987, o sursă importantă de aprovizionare pentru organizațiile care lucrează în contact direct cu cele mai defavorizate persoane, oferindu-le alimente. În prezent, acesta distribuie aproximativ 500.000 de tone de produse alimentare pe an în beneficiul persoanelor defavorizate.

În țara noastră, chiar zilele trecute au fost distribuite alimente persoanelor fără venituri sau cu venituri extrem de mici, precum și celor cu dizabilități. Din păcate însă, acest ajutor alimentar dat categoriilor defavorizate s-a concretizat într-un exemplu de încălcare a unor drepturi umane fundamentale, precum dreptul la onoare și demnitate umană.

Este oare normal ca, pe de o parte, să se aloce alimente pentru persoanele foarte sărace, dar, pe de altă parte, să fie ele nevoite să stea la cozi interminabile, în condiții necivilizate? Unde se trage linia între ce drepturi respectăm și când? Drepturile umane trebuie respectate în întregime, păstrând mereu în minte ideea valorii conștiinței umane.

Astfel, aceste fonduri europene ce asigură distribuirea alimentelor către categorii defavorizate trebuie folosite în spiritul respectării legislației europene. Or, Carta Europeană a Drepturilor Omului, inclusă în Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, menționează expres, în chiar primul articol al primului capitol, inviolabilitatea demnității umane. În plus, statuează respectarea și protejarea ei.

Demnitatea umană nu este doar un drept fundamental, ea constituie însăși baza reală a drepturilor fundamentale. Se stipulează foarte clar că toate drepturile enunțate în cartă trebuie folosite în concordanță cu demnitatea umană, acest fapt impunând respectarea ei chiar și în situația restricționării unor drepturi. Dreptul la demnitatea umană recunoaște în mod intrinsec valoarea egală a ființelor umane. Fiecare ființă umană are o valoare, indiferent de sex, rasă, etnie, origine socială, vârstă, dizabilitate.

În aceste condiții, supunerea unor persoane să stea la cozi interminabile constituie tratament degradant. Au fost surprinse imagini clare în numeroase orașe mari ale țării, inclusiv în București, cu persoane bătrâne, cu persoane având dificultăți fizice, toate stând cu o zi înainte la cozi în centrele de distribuire a alimentelor.

Oferirea unui ajutor alimentar, pe de o parte, și, pe de altă parte, supunerea la tratamente sub demnitatea umană sunt

de o gravitate severă. Orice inițiativă de ajutorare a persoanelor defavorizate trebuie să fie, pe viitor, organizată în așa fel încât să nu mai aducă prejudicii demnității umane, căci aceasta este însăși baza societății noastre.

Acțiunile de ajutorare se pot desfășura, cu siguranță, și în condiții decente, într-un mod organizat. Consider că însuși modul de distribuire ar trebui schimbat, căci e absurd de-a dreptul să pui persoane cu dizabilități fizice ori vârstnici să care zeci de kilograme de alimente din centrul respectiv până la domiciliu. Ar trebui, așadar, găsită o soluție precum cea a distribuirii directe la domiciliu a produselor alocate fiecărei persoane din segmentul vizat. În acest fel, societatea ar arăta că onorează cu adevărat demnitatea umană, aceasta nemaifiind o simplă noțiune încălcată cu fiecare ocazie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre, destinată declarațiilor politice, și vă invit să participăm la ședința comună la Camera Deputaților, după care vom reveni, pentru legiferare, în această sală.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 22 octombrie 2013, și vă anunț că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 113, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de

- domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi și programul au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi.

Stimați colegi,

Nu a funcționat!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Am înțeles, nu a funcționat.

Ați dezmembrat Grupul PP-DD și acum vreți să funcționeze. Nu mai funcționează.

Rezistăm!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Rezistați! Să mai încercăm o dată. Bun,

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Un anunț!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Un anunț. Este un om cu un mare simț al dreptății și echilibrului. Trece la PP-DD, în compensație.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

După dumneavoastră, domnule președinte. După dumneavoastră. Eu vă urmez în orice condiții.

O solicitare, domnule președinte, stimați colegi, o rugăminte în același timp, și anume doamna senator Mariana Popa...

**Doamna Mihaela Popa**

**:**

Mihaela!

...Mihaela Popa, îmi cer scuze, să-și desfășoare în continuare activitatea ca membru în Comisia pentru cultură și media, în locul doamnei senator Mariana Câmpeanu, care trece în locul doamnei senator Mihaela Popa la Comisia românilor de pretutindeni.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Frumoasă mutare.

În legătură cu programul sunt observații?

Nu sunt observații.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă și, astfel, a venit vremea să discutăm punctul 2 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenților Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, promoția 2013.

Dau cuvântul doamnei chestor Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța supusă astăzi dezbaterii și adoptării dumneavoastră au fost reglementate acele măsuri pentru ca acordarea gradelor profesionale sau a gradelor militare pentru absolvenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, promoția 2013, pregătiți pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, precum și repartizarea acestora la unități și numirea în funcții să se realizeze începând cu data de

1 decembrie 2013, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

De asemenea, au fost reglementate unele măsuri pentru ca absolvenții să poată, în perioada cuprinsă între data absolvirii și data acordării gradelor profesionale ori militare, să beneficieze de beneficiul dreptului prevăzut la art. 213 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, adică să fie considerați asigurați în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.

Eu vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată și vă mulțumesc inclusiv pentru dezbaterile din comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Liviu Marian Pop, Comisia pentru muncă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 24 septembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, pentru respectarea obligației asumate în angajamentul Ministerului Afacerilor Interne încheiat cu studenții Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Fac specificarea că, potrivit art. 75 din Constituție, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri și a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 9.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, Legea nr. 52 a intrat în vigoare în anul 2011. Deși aceasta a condus la creșterea numărului locurilor de muncă, totuși ne-am confruntat cu niște probleme în aplicarea acestei legi și, ca atare, prin acest act normativ am încercat să rezolvăm aceste probleme. Astfel, acest proiect de lege prevede extinderea ariilor beneficiarilor de lucrări. S-a clarificat definiția caracterului ocazional. S-a avut în vedere faptul ca cei aflați în ajutor social să poată desfășura activități ca zilieri fără ca venitul să fie luat în calcul pentru obținerea ajutorului social. S-a creat posibilitatea utilizării muncii copiilor doar în anumite condiții prevăzute de lege și, totodată, s-au avut în vedere și obligații ale angajatorilor și angajaților în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Liviu Marian Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere importanța acestui proiect de lege, noi am primit amendamente inclusiv astăzi pentru completarea proiectului de lege, fapt pentru care cerem retrimiterea la comisie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Punctul 4 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, modificată de Legea nr. 40/2011.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu. Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ, întrucât ar conduce la creșterea numărului de ore lucrate săptămânal, lucru pe care nu-l putem stabili fără acordul partenerilor sociali, cu atât mai mult cu cât în statistica Uniunii Europene suntem statul cu cele mai multe ore lucrate săptămânal, deși productivitatea muncii nu este în aceeași poziție cu orele lucrate.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În data de 8 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pentru a avea posibilitatea consultării partenerilor sociali reprezentativi la nivel național în ceea ce privește impactul asupra relațiilor de muncă, astfel încât să fie luate cele mai bune măsuri în beneficiul angajaților și angajatorilor, fapt pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Este vorba de o propunere din categoria legilor organice.

Punctul 5 – Propunerea legislativă de completare și modificare a articolului 56 alineatul (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator, domnul senator Laurențiu Coca și doamna deputat Camelia Khraibani.

Inițiatorul dorește?

Dacă nu, punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, Legea nr. 263/2010 a condus la creșterea stagiilor de cotizare pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru cei precizați în art. 30 lit. a) din această lege. Dar, pentru a compensa creșterea stagiului de cotizare pentru cei aflați în condiții speciale, s-a luat măsura dublării stagiului de cotizare efectuat în această categorie de muncă, precum și dublarea punctajului aferent acestei perioade.

Ca atare, nu susținem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 1 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Motivele respingerii pleacă de la ideea că reforma sistemului public de pensii a implicat o serie de măsuri menite să îmbunătățească sustenabilitatea acesteia, printre care și creșterea eșalonată a vârstelor standard de pensionare și, implicit, a stagiilor complete de cotizare.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Cred că și la punctul anterior, și la... la punctul anterior este un deputat de la PNL care vine cu propunerea. Este un gest elementar de respect față de Parlament să vină și să-și spună punctul de vedere.

Acum, colegii sunt în sală. Era normal să pledeze, fiindcă e o propunere interesantă. Chiar dacă Guvernul are o anumită poziție, măcar să demonstreze de ce au făcut-o, fiindcă, la un moment dat, argumentează că prin asta minerii pierd la pensie un procent consistent de 33%. E o pledoarie, zic eu, de bun-simț. Că votul l-ar fi luat sau nu, cred eu că era normal să-și spună și dumnealor poziția în procesul legislativ.

Vă mulțumesc.

Veți fi de acord cu mine că nu i-am împiedicat. Treaba mea se oprește aici.

Domnul senator Teodor Atanasiu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu am vorbit cu domnul deputat liberal, care nu a venit să-și susțină punctul de vedere în fața dumneavoastră, dar dintr-un motiv foarte simplu: nu din cauza partenerilor sociali, cum invoca Guvernul sau comisia, ci pentru că există o directivă europeană care nu permite să ai mai puțin de 48 de ore condensate liber într-o săptămână. Din acest motiv, legea era caducă.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun, în acest caz, votului propunerea legislativă.

Punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2013 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Domnul Valentin Șoneriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege.

Prezenta ordonanță creează cadrul potrivit ca ANIF să desfășoare activități de furnizare de energie electrică în conformitate cu prevederile legale, energia electrică fiind principalul cost pentru irigații.

Având în vedere starea sistemului de irigații și cadrul măsurilor propuse, se include, ca măsură de protecție, constituirea unei garanții în contul ANIF, în procent de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise.

Proiectul de lege instituie dispoziții juridice potrivit cărora infrastructura de îmbunătățiri funciare aflată în proprietatea privată a statului și în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare se poate transmite, la cererea acesteia, cu titlu de comodat.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru agricultură, raport comun.

Domnule președinte Gheorghe Saghian, vă rog.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia economică, industrii și servicii a depus aviz favorabil, fără amendamente.

În ședința comună din data de 1.10.2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții, supun... Sunt?

Domnul senator Cotescu.

Vă rog, microfonul 3.

Vreau să vă spun că această ordonanță e bună până la ultimul punct. Ultimul punct modifică un articol din Legea nr. 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile, și anume spune că nu se vor mai putea face parcuri fotovoltaice pe terenuri care la... era atunci 30.06, acum este 31.12.2013. Cum aceste parcuri fotovoltaice se fac pe terenuri destul de mari – de exemplu, pentru un megawatt trebuie circa un hectar și jumătate –, practic, această ordonanță stopează, de la 1 ianuarie, dezvoltarea de asemenea parcuri.

Coroborată cu faptul că nici centralele eoliene nu prea au sorți de izbândă, pentru că, acolo unde terenurile sunt bune, zboară păsări călătoare și e o interdicție, cred că vom avea o problemă de a atinge parametrii de 20%, în 2018, de energie regenerabilă.

Rog Guvernul să ia în considerație totuși dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, chiar dacă are probleme cu sectorul minier, de care am discutat puțin mai devreme. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 7 – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități.

Inițiatori – mai mulți colegi senatori. Dacă din partea inițiatorului...

Vă rog, domnule senator Octavian Bumbu, în calitate de inițiator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

România este pusă din nou să facă excepție în Uniunea Europeană și vreau să reamintesc că, la nivelul structurilor Uniunii Europene, există acea organizație COPA-COGECA, care îi reprezintă pe agricultori din punct de vedere profesional, sindical și cooperatist. Singura țară din toată Uniunea care nu are reprezentanță este România. Motivul este simplu: pentru că nu a reușit să strângă cotizația.

Prin această propunere, care este îmbrățișată... și și-a exprimat acordul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, comisia de specialitate, de asemenea, mai puțin Ministerul Finanțelor Publice, cu trei motivări, din care, din două, nu se înțelege nimic, iar una singură, o motivare cât de cât coerentă, aparent, este că ar fi un ajutor de stat, deși absolut niciunul din criteriile de a fi încadrat ca ajutor de stat nu este prezent aici. Deci nu susține nicio concurență, nu favorizează pe nimeni... S-ar părea că acolo sunt mai mult contabili decât economiști, ceea ce face ca această propunere legislativă, cu toate că a fost trimisă la comisie de mai multe ori, să vină cu același punct de vedere de la Ministerul Finanțelor Publice.

Fac un apel la dumneavoastră. Nu solicit un vot contra punctului de vedere al Guvernului, ci doar să înțelegem, pentru că sunt convins că cei de la Finanțe nu s-au gândit aplicat, și să votăm pentru această propunere legislativă – și, repet, Ministerul Agriculturii este de acord, comisia de specialitate este favorabilă –, pentru că, altfel, ne va lipsi un instrument prin care să ne transmitem punctul de vedere, deci inclusiv un ajutor al Guvernului la Bruxelles.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am ascultat inițiatorul, unul dintre inițiatori. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Șoneriu, Ministerul Agriculturii. Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă propune unele măsuri de susținere financiară a cheltuielilor de reprezentare la nivelul forurilor europene.

Ministerul Agriculturii consideră această măsură benefică, iar România a implementat, în perioada 2007–2009, o schemă similară, însă, având în vedere faptul că această măsură reprezintă o măsură de natura ajutorului de stat, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia și, după aceea, începem dezbaterile. Domnule președinte Saghian, vă rog.

Comisia a dezbătut cererea plenului Senatului în ședința din data de 1 octombrie 2013. La dezbaterile din comisie a participat, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Șoneriu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Reprezentantul ministerului a susținut propunerea legislativă. În punctul său de vedere, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului suplimentar de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- Prezentul raport înlocuiește raportul inițial nr. 243 din

- 19 iunie 2013.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport suplimentar. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Îmi pare rău că astăzi am un alt punct de vedere decât cel al unui grup important de colegi care au semnat această inițiativă, însă vreau să confirm ceea ce spune Guvernul.

În al doilea mandat de ministru la agricultură, am făcut demersurile necesare și am încercat la Bruxelles, prin negocieri, prin discuții, să obținem acest favor, această aprobare, și ni s-a explicat din start că e ajutor de stat.

Sigur că am înțeles și noi, că nu trebuie să fii mare filozof să înțelegi că, dacă statul dă banii la o organizație care reprezintă, de fapt, agricultorii, privații, statul poate să și controleze și ne-am cam ferit de lucrul acesta. Și chiar aici a fost, de zeci de ori, dezbătută situația asta.

Dar dincolo de ceea ce, sigur, se poate obține sau nu se poate obține de la Bruxelles, pe ceea ce fac cei care au mai multă experiență, agricultorii din Europa – și ei au această organizație puternică, care îi reprezintă –, noi trebuie să acceptăm și un adevăr, ne place, nu ne place. La noi, toate aceste organizații și toate aceste încercări, atunci când au început să-și ia zborul, ni s-a părut că zboară frumos și decolarea a fost, cumva, o speranță pentru agricultori. Din păcate, toate au aterizat în politic. Și vedem reprezentanți din diverse asociații, ba secretari de stat, după aceea ajung consilieri la Președinție..., n-am putut să demonstrăm că, de fapt, noi vrem, în realitate, să-i reprezentăm pe agricultori. Am mers bine până la un punct și, după aceea, am vrut să ne reprezentăm propriile interese.

Dar dincolo de acest aspect strict politic, pe care trebuie să-l recunoaștem – și nu facem excepție de aici; au fost și de la noi, au fost de la toate partidele încercări de genul ăsta –, nu se poate din punctul de vedere al legislației europene. Nu există o justificare pe care cineva s-o ia în serios când tu te asociezi ca să reprezinți agricultorii, dar nu poți să-ți plătești o taxă, pe care nu ți-o pretinde nimeni, decât dacă vrei să fii membru în clubul de acolo. Dacă vrei să reprezinți doar agricultorul dintr-un anumit județ sau chiar la nivel de țară, poți s-o faci. Și o fac, încă mai sunt aceste asociații. Deci grupul nostru, în ciuda faptului că sunt mulți colegi care au semnat inițiativa, nu votează această propunere legislativă, iar unii dintre ei au înțeles lucrul ăsta.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Cred că este al doilea exemplu de astăzi când, observați, vin din partea colegilor inițiative legislative care încalcă legi europene.

În momentul ăsta, este o situație foarte sensibilă. De vină sunt inițiatorii sau de vină suntem noi, pentru că, prin Regulamentul Senatului, ar trebui să controlăm cumva și să fie un fel de aviz de principiu.

În cazul acesta, eu am tot pledat, ca membru în Comisia pentru afaceri europene, colegii de acolo să-i ajute pe colegii de aici, dacă este sau nu corect să propui o astfel de inițiativă legislativă.

Doi, îl rog pe domnul Bumbu – și o fac în numele profesiilor de sute de mii de contabili și alte multe sute sau milioane de economiști-contabili – să nu găsească țapul ispășitor în profesii liberale. Acest _bookkeeper_ din literatura anglo-saxonă este foarte bine reglementat. Și _accountant_ -ul la care faceți trimitere ca salvatorul profesiei este la fel de bine reglementat. Nu vă faceți dușmani din bresle profesionale.

Mulțumesc.

Domnul senator Teodor Atanasiu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am văzut că inițiatorul se aliase cu Ministerul Agriculturii și se războia cu Ministerul Finanțelor.

Vreau să vă spun că nu aveți nevoie de o lege pentru a rezolva problema. Aveți nevoie de un Minister al Finanțelor capabil să facă o schemă de ajutor de stat aprobată de Bruxelles și apoi, cu o hotărâre de guvern, problema se rezolvă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Pereș, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Mărturisesc că discursul domnului ministru Sârbu mi-a cam dat puțin peste cap intențiile, dar este bine, că m-am și lămurit cu câteva lucruri.

Aveam și două întrebări pe care doream să le pun domnului ministru, dar o să mă rezum doar la o întrebare, hai să-i spun, retorică, așa: dacă nu reușim să plătim aceste cotizații la COPA-COGECA – suntem singura țară din cele 28 ale Uniunii Europene care nu putem să găsim posibilitatea de a finanța aceste federații –, oare ce vom face cu camerele agricole? Urmează, probabil anul viitor, știți

foarte bine, cam în cinci luni de zile, să alegem camerele agricole, unde avem tot așa o problemă. Cotizații nu avem, bani de la Guvern nu putem da, nu încercăm să facem politizare. Și, atunci, cine înființează aceste camere agricole, dacă, poftim, pentru reprezentarea noastră la COPA-COGECA nu reușim să găsim o sumă de bani care să reprezinte, de fapt, cotizația noastră?

Mă rezum doar la această întrebare, la care nu aștept răspuns deocamdată, dar cred că este bine să ne gândim ce vom face cu aceste structuri foarte importante pentru agricultura românească pentru anii următori.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Am încheiat dezbaterile.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu a mers...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce n-a mers?

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

N-a mers aparatul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

N-a mers aparatul?

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Dacă se poate să repetăm...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Repetăm.

Vă rog să vă concentrați.

Repetăm.

Deci ceea ce

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Raportul de admitere!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, raportul de admitere și, odată cu el, propunerea legislativă... am supus la vot în același timp.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Are dreptate doamna!

Da, vă rog. Este o chestiune de procedură. Ce se întâmplă? Odată cu respingerea raportului, s-a respins și propunerea legislativă la punctul anterior.

Acum, revenind la punctul 8, dacă dintre inițiatori – sunt mai mulți colegi inițiatori – dorește cineva să intervină?

Nu dorește.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Șoneriu, vă rog. Punctul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative deoarece în propunerea legislativă nu se precizează care este noua formă de organizare care se dorește pentru a putea beneficia de sprijin financiar pentru realizarea lucrărilor de interes național în vederea aplicării politicilor din domeniul îmbunătățirilor funciare, conform Programului de guvernare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Saghian.

Domnule președinte, vă rog.

În ședința din data de 30 septembrie 2013, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a propunerii legislative în vederea întocmirii unui raport comun suplimentar de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Reexaminând propunerea legislativă, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să-și mențină punctul de vedere inițial, transmis prin raportul nr. 282/2013, respectiv nr. 292/2013.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pereș, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul nostru de vedere, este o propunere legislativă de bun-simț și chiar o să votăm împotriva raportului de respingere și pentru propunerea legislativă.

Doresc doar să menționez un răspuns stereotip deja al Guvernului, în sensul că Legislativul nu poate să se amestece în organizarea și funcționarea Executivului. Aici este o problemă la care trebuie, sigur, să ne mai gândim.

Totuși, ca argument final este adus un pasaj din jurisprudența Curții Constituționale, din Decizia nr. 16/2007. Sigur, este o trimitere, deja, în derizoriu și chiar jignitoare această procedură de copy-paste folosită de reprezentanții Executivului fără o analiză asupra intenției de fapt a

inițiatorilor. Tocmai acest refuz ne va determina să votăm împotriva raportului de respingere și pentru propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Rawalpindi în 14 februarie 2013.

Are cuvântul doamna secretar de stat Otilia Sava, microfonul 10.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că Pakistanul joacă un rol-cheie în stabilizarea regiunii în care se află, România acordă o atenție deosebită, ca stat NATO, relațiilor bilaterale cu armata pakistaneză.

Astfel, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat negocierea și semnarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Pakistan prin Hotărârea nr. 77/28.09.2012.

Acordul a fost semnat în 14 februarie 2013 la Rawalpindi. Având în vedere că proiectul de acord nu conține prevederi contrare legislației românești ori legislației internaționale, vă solicităm votul dumneavoastră asupra prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte Dobrițoiu. Microfonul 6.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez pe dumneavoastră și plenul Senatului că acest proiect de lege a întrunit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri, și avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, fapt care a determinat și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Doriți să spuneți ceva, domnule senator?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției privind crearea Organizației internaționale pentru colaborarea economică și tehnico-științifică în domeniul industriei electrotehnice INTERELECTRO în relație cu România.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Adrian Ciocănea.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Ciocănea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției privind crearea Organizației internaționale de colaborare economică și științifică în domeniul industriei electrotehnice.

Pe fond, pe lângă faptul că această organizație nu a realizat efectele scontate, nereușind să intermedieze livrări reciproce de produse decât într-o foarte mică măsură, acest acord fiind ratificat prin Decretul Consiliului de Stat din 1974, efectul acestui acord nu poate fi implementat în România, pentru că România, fiind o țară membră a Uniunii Europene, este obligată să elimine acele clauze de incompatibilitate care țin de aquis-ul comunitar, respectiv de libera circulație a mărfurilor.

Pe de altă parte, începând din 2010, lucrările acordului au fost boicotate în special de Federația Rusă, care s-a declarat depozitar al convenției și care a declarat că nu va recunoaște rezoluția acestor sesiuni.

Pe cale de consecință, singura cale de a ieși din acest acord este denunțarea, în baza art. 14 din convenție, care nu aduce efecte financiare României, ci doar ține juridic către Federația Rusă, depozitarul convenției, reglementarea în vigoare sau, mai bine zis, o elimină.

Din acest punct de vedere, noi propunem plenului aprobarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 8 octombrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a transmis aviz favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cred că prea lejer tratăm subiectul și chiar și Consiliul Legislativ a făcut recomandarea ca Senatul, respectiv Parlamentul României, să știe cum arăta convenția.

Dumneavoastră aveți credibilitate și ați făcut trimitere chiar la cuvântul-cheie „denunțare”, că nu produce efecte, dar nu uitați că premierul Adrian Năstase, când a renunțat să mai plătească, din 2003, dacă nu mă înșel, cotizația, cotizația ce regim avea? Fiindcă denunțarea, așa cum este controlată prin convenția la care România a aderat prin semnătura președintelui Ceaușescu în 1974, presupunea ca noi să fi făcut-o în 2003. Până atunci, suntem membri cotizanți. Deci cotizația trebuie să fie plătită.

Când vrei să denunți, ei spun că solicitarea se face până la februarie următor, care înseamnă 1 februarie 2014, iar retragerea se face din ianuarie 2015. Deci suntem buni de plată pe un interval de vreo 12 ani.

Întrebarea este: care era cotizația și cine o plătește în cazul în care era una consistentă, atunci când noi am renunțat să ne mai ducem și să cotizăm, dar nu am denunțat?

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să nu ne facem nicio problemă. Cotizația... nu s-a plătit nimic de foarte mult timp, iar din 2003 nu a mai plătit-o nimeni. Este un act pe care trebuie să-l închidem de o manieră administrativă.

Domnul Ciocănea o să ne dea amănunte.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

## Să îl lichidăm.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la data de 26 iunie 2012.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea, microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin încheierea acordului se vor realiza următoarele obiective:

1. Deschiderea progresivă a pieței în ceea ce privește accesul la rute și la capacități, transportatorii Europei având posibilitatea de a opera liber dinspre orice punct situat în Uniunea Europeană înspre orice punct situat în Republica Moldova.

2. Promovarea cooperării în materie de reglementare și armonizare a reglementărilor aplicate în Republica Moldova cu legislația Uniunii Europene în domeniul aviației.

3. Promovarea unor servicii aeriene bazate pe concurența între transportatorii aerieni, cu minimum de intervenție și de reglementare din partea autorităților.

4. Nediscriminarea și condiții echitabile de concurență pentru agenții economici. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Comisia economică, domnul președinte Iliescu, vă rog.

Domnule președinte, mulțumesc frumos.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 8 octombrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Canada și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2009.

Are cuvântul domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul este un acord global, care va înlocui acordurile bilaterale existente încheiate între statele membre ale Uniunii Europene și Canada.

Acordul va elimina, în trei etape, toate restricțiile existente cu privire la drepturile transportatorilor aerieni, atât europeni, cât și canadieni, de a opera între puncte situate în Uniunea Europeană și puncte situate în Canada.

De asemenea, acordul răspunde cerințelor de natură juridică ale Uniunii Europene și aduce avantaje economice imediate substanțiale pasagerilor și expeditorilor pe rute transatlantice.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia economică, domnul președinte Iliescu.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în data de 8 octombrie anul curent, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii, ca primă parte, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca a doua parte, Islanda, ca a treia parte, și Regatul Norvegiei, ca a patra parte, semnat la 16 iunie 2011 și, respectiv, 21 iunie 2011 la Luxemburg și Oslo, precum și a Acordului auxiliar dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca primă parte, Islanda, ca a doua parte, și Regatul Norvegiei, ca a treia parte, referitor la aplicarea Acordului privind transportul aerian dintre Statele Unite ale Americii, ca primă parte, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, ca a doua parte, Islanda, ca a treia parte, și Regatul Norvegiei, ca a patra parte, semnat la 16 iunie 2011 și, respectiv, la 21 iunie 2011 la Luxemburg și Oslo.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul își propune realizarea a două obiective, și anume:

1. Remedierea elementelor din acordurile bilaterale existente care încalcă legislația Uniunii Europene prin acordarea tuturor aspectelor referitoare la aviație într-un singur acord la nivelul Uniunii Europene și eliminarea oricărei discriminări între companiile aeriene ale Uniunii Europene pe bază de naționalitate. 2. Cererea unei piețe unice pentru transportul aerian între Uniunea Europeană și SUA, în care investițiile se derulează liber și în care companiile europene și americane pot furniza servicii aeriene fără restricții, inclusiv pe piețele interne ale celor două părți.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia economică, domnul președinte Iliescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc tot în ședința din 8 octombrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare.

Sunt mai mulți colegi inițiatori.

Domnul senator Bumbu este unul dintre dânșii.

Are cuvântul, în calitate de inițiator. Domnul senator Bumbu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am avut de optat între varianta de a tăcea, după dictonul „Dacă tăceai, filozof rămâneai!”, sau de a interveni și a stârni oprobriul unor colegi.

Mulțumesc colegilor care au acceptat retrimiterea la comisie. Mulțumesc comisiei că a avut răbdare să asculte argumentația, dar regret că a venit cu același raport de respingere, deoarece era o șansă reală de începere a reconsiderării alimentelor românești și a vira spre calitatea adevărată, în concordanță cu tendința europeană, în care, menționez, în Uniunea Europeană, numărul consumatorilor și, implicit, al populației a scăzut și interesul se redirecționează spre calitate, nu spre cantitate.

Măcar sper, dacă nu va primi voturile suficiente, să fie un punct de atenție și măcar Ministerul Agriculturii să-și reconsidere poziția.

Vă mulțumesc.

Am ascultat inițiatorul.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar de stat Bogdan Dăscălescu, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Vă rog.

Microfonul 9.

**Domnul Corneliu Bogdan Dăscălescu** _– vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a Propunerii legislative privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare, permiteți-mi să vă comunic punctul de vedere al Autorității Sanitare Veterinare, care se opune promovării acestui proiect în forma actuală.

Avizul negativ se datorează faptului că, prin această propunere, se creează un cadru legislativ paralel cu actuala legislație sanitară veterinară și, totodată, nu ar avea un corespondent în legislația comunitară.

Certificatele de înscriere în Registrul Industriilor Alimentare sunt similare vechilor licențe de fabricație, care au fost eliminate – Legea nr. 19/2011 – și care constituiau o barieră în calea liberei circulații a mărfurilor și afectau libera concurență a sectorului alimentar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Iliescu.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 24 septembrie 2013, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să voteze împotrivă și își menține punctul de vedere exprimat în raportul inițial, respectiv să adopte raport suplimentar de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului adoptarea raportului suplimentar de respingere și respingerea propunerii legislative.

E clar ce se cere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Este clar: „respingere”. Vă citez.

Da, da, scuze.

Vă rog, nu începeți să votați. Totul s-ar putea schimba. Are cuvântul domnul senator Șerban Mihăilescu.

Am venit să spun că respect punctul de vedere al comisiei din care fac, cu onoare, parte. Am o singură problemă. Este a doua inițiativă care, teoretic, este corectă, dacă doriți, dar argumentele legate de birocrație și argumentele de a nu mai crea noi instrumente de evidență au prevalat în luarea acestei decizii.

Problema este că vreau să vă și rog, pentru că este a doua intervenție a reprezentantului Ministerului Agriculturii pe care eu am bănuit-o, nu am auzit-o... Nici aceea la cotizația de la CEC... A fost un alt domn secretar de stat, nici pe aceea nu am auzit-o, dar am bănuit-o, așa că, vă rog frumos, ori este ceva cu microfonul acela, ori oaspeții noștri trebuie să vorbească puțin mai sănătos.

Vă mulțumesc.

Voi sprijini punctul de vedere al comisiei, dar totuși inițiativa era una corectă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cu comisia nu greșiți niciodată.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Guvernul...

Înainte de a intra cu Guvernul, pe procedură, domnul președinte Vâlcov.

Solicit, în numele Grupului parlamentar al PSD, retrimiterea la comisie a proiectului pentru o perioadă de trei săptămâni.

Domnul senator Tudor Barbu. Am reținut, supun la vot. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt mandatat de liderul Grupului parlamentar al PC să mă raliez punctului de vedere exprimat de Grupul parlamentar al PSD, retrimiterea la comisie și, pe cale de consecință, analizarea acestui proiect de lege și în Comisia specială Roșia Montană, care, mă rog, din punctul meu de vedere, nu prea mai e Comisia Roșia Montană, e Legea mineritului deja în dezbatere acolo.

Sunt prevederi aici care sunt direct legate de ceea ce analizează comisia specială și comisia Senatului va fi în măsură să contribuie la rezolvarea acestei probleme. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Ghișe.

## Mulțumesc.

Domnule președinte și stimați colegi,

Noi suntem puși într-o situație foarte delicată și rog reprezentantul sau reprezentanții Guvernului să transmită premierului și miniștrilor nedumerirea noastră. În 16 iulie, repet, în 16 iulie acest an, Guvernul sesizează Senatul cu acest proiect de lege, pentru ca, după o lună, în 26 august, să promoveze în Guvern proiectul de lege legat de Roșia Montană. Adică tocmai Guvernul ne pune într-o dificultate de dublă reglementare. Pe același domeniu, pe de o parte, modifică Legea-cadru a minelor, pe de altă parte, peste o lună, trimite Parlamentului un proiect de lege cu țintă precisă.

Deci este cazul ca la Guvern să se lămurească aceste aspecte, pentru că acum suntem și în situația că două comisii distincte ale Senatului – probabil la fel la Cameră –, pe de o parte, Comisia economică și cea de administrație..., bașca a treia comisie, Comisia specială pentru Proiectul de lege Roșia Montană... Adică această situație de ambiguitate nu face decât să creeze un cadru de neconstituționalitate și o dificultate de reglementare.

Mulțumesc. Domnul senator Ungureanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PDL susține propunerea făcută de domnul senator Darius Vâlcov și pe motivele amintite de domnul senator Ghișe.

Mulțumesc.

Domnul senator Varujan Vosganian.

## Stimați colegi,

Nu vreau să combat această sublimă unanimitate care s-a creat, aș vrea însă să fac două observații. Prima, să știți că în România nu există numai aur. În România există și alte metale. Vă previn că, din cauza faptului că Parlamentul, de ani de zile, nu a dat nicio soluție pe Legea minelor, suntem blocați cu operațiunile de redeschidere a minelor. Sunt în România 600 de perimetre miniere care stau cu ochii la Parlament și așteaptă Legea minelor. Vă dau doar două exemple: Remin Baia Mare și Moldomin Moldova Nouă, care, împreună, au 40% din rezervele de cupru ale țării și de care nu ne putem apropia pentru că Legea minelor din 2002 interzice redeschiderea minelor aflate în conservare sau deja închise.

Eu am următoarea rugăminte, domnule președinte.

Dacă dăm această amânare, să dăm sarcină comisiei să prezinte Senatului toate actele normative care sunt în Parlament. Avem un proiect de lege a minelor care băltește în Camera Deputaților de ani de zile. Avem acest Proiect de lege a minelor, pe care eu l-am inițiat tocmai ca să reactualizăm toată dezbaterea și să urgentăm votarea și redeschiderea perimetrelor, care înseamnă locuri de muncă în zone foarte sărace și în care există un impact social pe piața muncii, și legislația pe Roșia Montană. Adică, atunci când votăm, indiferent de legea de care e vorba, să avem același punct de vedere care să aibă o corespondență în toate actele normative. Deci nu, pur și simplu, să amânăm, ci să dăm Comisiei economice această sarcină de a inventaria toate actele normative și de a oferi un singur punct de vedere în baza căruia să le abordăm pe toate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Haralambie Vochițoiu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, constat că unul din editorialiștii țării ăsteia, în presă, scria un articol ceva de genul: „guvernarea de urgență”. Se pare că aici ajungem. Nu mai există o linie clară de conduită și de guvernare, din păcate.

Vreau doar să vă rog și eu, ca inițiator al unei modificări a Legii minelor – am înțeles că sunt trei sau patru, m-am interesat, atâtea sunt pe traseul de legiferare –, într-adevăr, dacă tot amânăm dezbaterea aceasta, să fie cuprinse și discutate toate aceste inițiative, pentru că inițiativa la care eu fac referire este tot în folosul Guvernului și dă posibilitatea Guvernului de a declara ca rezerve strategice anumite zăcăminte. Și, într-adevăr, în România nu este doar aur, este și cărbune – și cărbunele este pe o pantă descendentă, din păcate –, și sunt și alte minerale care trebuie exploatate în anumite condiții economice și de mediu, sigur că da, dar trebuie exploatate. Și, atunci, și eu cred că, dacă tot amânăm – și vom vota și noi pentru amânare –, toate aceste proiecte să fie dezbătute laolaltă și scoasă o lege care să corespundă zilelor în care ne aflăm.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vegh.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că suntem de acord cu propunerea domnului președinte Vâlcov și vreau să vă spun că, fiind și membru în Comisia specială Roșia Montană, am fost cred că singurul sau primul care am ridicat această problemă. Și, având în vedere faptul că acest proiect de lege care a fost trimis de Guvern, în proporție de 40%, se referă la modificarea Legii minelor, suntem de acord și propun și eu reanalizarea nu în comisia specială, ci Comisia economică să reanalizeze și să preia din legea specială, să preia în legea generală toate modificările care se propun.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Îmi pare rău că trebuie să revin cu o serie întreagă de chestiuni care s-au discutat săptămâna trecută, dar e păcat să luăm poziții pe chestiuni pe care nu avem toate elementele.

Concret, în Senat, există o singură reglementare – această lege. Restul sunt la Cameră. Săptămâna trecută – și

cei care iau cuvântul să știe –, săptămâna trecută am avut patru reglementări trimise la reexaminare și am atras atenția că Senatul trecuse acele reglementări una în 2007, trei în 2009, au fost de la Cameră trimise în 2013 și au fost trimise la reexaminare.

Este o sarcină a Biroului permanent comun să stabilească o regulă în treaba asta, pentru că, vă repet, la Senat este o singură reglementare, asta. Bine, plus Roșia Montană. Dar noi nu putem la o comisie să facem un inventar al tuturor cu nu știu ce, în momentul în care există și alte posibilități de a ne lămuri.

Noi vă propunem un termen rezonabil, o să-l rog pe domnul președinte, de revenire, dar un inventar, când e vorba de Camera Deputaților, ne este greu. Iar ultimele două săptămâni au fost dificile în a explica de ce trebuie să treacă trei, patru ani până vine o reglementare de la Camera Deputaților, la care sunt dânșii Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Roșca-Stănescu.

## Stimați colegi,

Vă propun un raționament simplu de logică formală. Astăzi, plenul Camerelor reunite a decis prelungirea activității Comisiei Roșia Montană, nu știm ce se va decide în final, nu știm dacă ceea ce se va decide în final în această comisie va putea influența într-un fel sau altul sau determina schimbări în Legea minelor și, ca atare, este absolut ridicol ca într-una din Camerele Parlamentului, în aceste condiții, noi să luăm vreo decizie.

Deci ceea ce propun este să așteptăm până când Comisia Roșia Montană își termină treaba și apoi să vedem ce facem cu această Lege a minelor. Dacă vom proceda altfel, opinia publică, care urmărește cu mare interes evenimentele din Parlament, va spune, va putea să spună, pe bună dreptate, că în Senatul României este debandadă. Mulțumesc.

Domnul senator Marius Bota. Microfonul 3.

Nu e debandadă.

## Mulțumesc.

Pe lângă proiectul de azi și cel referitor la Roșia Montană, mai este un proiect de lege în Senat, la Comisia economică, în dezbatere, cel referitor la prelucrarea finală a aurului în România, la Monetăria Statului, proiect în care se reglementează sau se intenționează a se reglementa și depozitarea reziduurilor în urma exploatărilor miniere, acele iazuri, proiect care nu știu dacă mai are sens să continue sau trebuie integrat în Legea minelor, pentru că în proiectul de lege de astăzi nu se face referire la aceste două aspecte deloc.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții... Ba sunt. Domnul senator Tudor Barbu.

Domnule președinte,

Am ascultat și am rămas surprins – și surprins e un termen blând – de faptul că, de doi ani, Parlamentul României, adică în două legislaturi succesive, finalul precedentei legislaturi și primul an din această legislatură, parlamentarii României nu au fost în stare să dea României o lege, cum bine spunea domnul ministru Vosganian, atât de importantă și din punct de vedere social, locuri de muncă, și din punct de vedere economic, bani care vin la buget. Este strigător la cer!

Presa este de față, nu știu cum presa nu a remarcat că, doi ani de zile, Parlamentul României nu a fost în stare să finalizeze acest proiect de lege, deși o sumedenie de alte proiecte trec cu acord tacit și într-un mecanism rapid. Și vorbim de zeci de mii de mineri și experți în minerit care nu au ce mânca, nu au ce pune pe masă copiilor, vorbim de zăcăminte de cărbune, de cupru, de metale rare, și nu e vorba aici doar de aur și de argint. România, din fericire, este foarte bogată și, din păcate, remarcabil de inconștientă la acest capitol.

Și, atunci, vă întreb: nu ar trebui ca, profitând de comisia pe care o conduce distinsul nostru coleg de la PSD, să facem – dacă comisia tot și-a propus să renunțe la Roșia Montană, să discute despre minerit în general –, să profităm de acest moment unic, zic eu, în ultimii 23 de ani, în care se discută serios și în presă, și în Parlament despre un capitol economic – mineritul –, să găsim acum și termene rezonabile, și oameni care să se ocupe și să dăm, într-o lună, două, trei, nu știu, dar într-un termen rezonabil, o lege cu care românii să se poată apuca de treabă în domeniul mineritului?

Vă mulțumesc.

Dacă în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie reprezentantul Guvernului, respectiv domnul secretar de stat Ciocănea, și domnul președinte al comisiei, Iliescu, doresc să facă intervenții.

Guvernul, da? Sau nu. Nu.

Domnul președinte? Dacă doriți să spuneți ceva în legătură cu asta.

Datorită faptului că aceste discuții sunt trunchiate și cu dedicație precisă, fiecare domeniu în parte, sigur că este normal să se facă o nouă analiză, în așa fel... Că vedeți ce se întâmplă în stradă cu Roșia Montană.

Părerea mea este că, dacă vor veni spre comisie, trebuie să știm foarte clar un punct de vedere și al Guvernului, în așa fel încât să putem să nu creăm alte probleme, cu care astăzi deja ne luptăm – Roșia Montană. Deci problema este să le aducem înapoi la comisie.

Mulțumesc. Atunci supun propunerea... Doriți? Dacă doriți. Domnul secretar de stat Ciocănea, vă rog. Microfonul 8.

Punctul nostru de vedere este că legea, așa cum e construită, așa cum a fost acordată în Comisia economică, acceptând toate amendamentele pe care comisia le-a făcut

și ținând cont de importanța acestei legi din punct de vedere economic, noi..., sigur, punctul nostru de vedere este să o susținem în continuare, chiar și astăzi. O întârziere a acestei legi, o comasare cu legea respectivă... care privește Roșia Montană nu este profitabilă. Acesta este un proiect de lege care modifică actul normativ general. Și, atunci, sigur, cum a spus și domnul președinte, dacă se vor conexa prea multe și din alte părți, vom avea o întârziere prea lungă.

Noi susținem, cum am spus..., celeritate.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Am înțeles. Mulțumesc.

Da, domnul Vâlcov a făcut propunerea.

Mai doriți cuvântul? Nu.

Doriți cuvântul?

Vă rog, înainte de vot. Domnul senator Vâlcov.

Deci trei săptămâni, aș dori ca termenul să fie 13 noiembrie anul curent, la trei zile după ce Comisia Roșia Montană își încheie lucrările.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Propunerea sună: retrimitere la comisie, cu termen 13 noiembrie.

101 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 6 abțineri.

A fost retrimisă, cu termen 13 noiembrie.

Punctul 16 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2013 privind completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Ia să vedem.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Anca Laura Ionescu.

Vă rog, microfonul 9.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării de microîntreprinderi de către tinerii întreprinzători, care se adresează tinerilor întreprinzători cu vârsta de până la 35 de ani ce înființează pentru prima dată o societate comercială cu răspundere limitată, înființată în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, s-a bucurat de un real succes în rândul tinerilor. De altfel, programul corespunde obiectivului Comisiei Europene de promovare a spiritului antreprenorial.

Departamentul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism a considerat oportună inițierea unui act normativ pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011, mai exact la art. 9 se va introduce un nou alineat, care prevede: „Facilitățile acordate prin program nu se consideră acordate necuvenit și nu se recuperează în situația în care calitatea de microîntreprindere aparținând întreprinzătorului debutant a fost pierdută, deoarece societatea (.....) nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor, potrivit Legii nr. 346/2004.”

Astfel, societățile cu răspundere limitată, debutante, care pe parcursul celor trei ani de monitorizare își pierd calitatea de microîntreprindere, transformându-se în întreprindere mică sau mijlocie, atâta timp cât nu încalcă alte prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/20011, să nu intre sub incidența art. 9 alin. (1) lit. a).

## Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Iliescu.

## Domnule președinte,

Vă mulțumesc și vă rog să fiți de acord cu raportul de admitere, fără amendamente.

Consiliul local a avizat favorabil. Consiliul Legislativ, pardon!

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei. Vă rog.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Gata! Ce poți să mai zici?

86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 10 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Face parte din categoria legilor ordinare, a trecut.

Punctul 17 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2013 pentru completarea art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Are cuvântul, din partea Guvernului, domnul președinte Cătălin Marinescu, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vă rog.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect se propune transferul unei sume de 100 de milioane de lei către bugetul de stat din excedentul pe care l-a înregistrat autoritatea la sfârșitul anului trecut.

Aș vrea să subliniez că, prin acest proiect de lege, nu se afectează funcționarea corespunzătoare a autorității și că nu este prima dată, de-a lungul anului au mai fost astfel de proiecte de lege.

Aș dori să mulțumesc comisiei pentru discuțiile pe care le-am avut acolo și susținem raportul comisiei, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susținem această inițiativă promovată de Guvern și chiar o apreciem foarte mult, pentru că ea coincide cu unul dintre punctele importante ale Programului de guvernare pe care îl avea PP-DD...

Acum un an de zile îl promovam și acum un an de zile ne ironizați, iar acum vedem cu satisfacție că aplicați această inițiativă.

Numai că noi promovam suma de maximum 20.000 de euro, pentru că știam că bugetul României nu suportă mai mult, și dumneavoastră promovați acum, prin această ordonanță, extinderea sumei la 200.000 de euro, ceea ce va afecta foarte mult numărul de tineri.

În loc să beneficieze mai mulți tineri de această inițiativă foarte bună a Partidului Poporului – Dan Diaconescu și a Guvernului României, vor beneficia tot mai puțini și s-ar putea interpreta că servim clientela politică și mai puțin oamenii simpli, oamenii majoritari.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul Comisiei economice, domnului președinte Iliescu.

Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 16 octombrie 2013, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

- Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

- și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize favorabile. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 18 – Proiectul de lege privind aderarea României la Asociația Internațională pentru Dezvoltare din cadrul Băncii Mondiale.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu.

Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

România este membru în cadrul organizațiilor parte ale Grupului Băncii Mondiale, respectiv la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare din anul 1972, la Corporația Financiară Internațională din anul 1991 și la Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor din anul 1992.

Asociația Internațională de Dezvoltare este o altă instituție din cadrul grupului care sprijină dezvoltarea celor mai sărace state prin acordarea de finanțare prin granturi de împrumuturi concesionale, garanții parțiale la risc, scutiri de datorie și altele asemenea.

România încă nu este membru în Asociația Internațională de Dezvoltare, iar acest proiect de lege își propune ca România să devină parte a acestei asociații.

Obținerea calității de membru al Asociației Internaționale de Dezvoltare va contribui la consolidarea poziției României în cadrul instituțiilor financiare internaționale din cadrul Grupului Băncii Mondiale și la sprijinirea acțiunilor de asistență pentru dezvoltare asumate de România prin intermediul unei asistențe de tip multilateral derulată de o instituție cu o vastă experiență în acest domeniu.

Prin urmare, Guvernul propune aprobarea acestui proiect de lege în forma în care a fost înaintată Parlamentului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Nicula.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 19 – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul protecției martorilor, adoptat la Štiřin, Republica Cehă, la 24 mai 2012, semnat de România la Štiřin, Republica Cehă, la aceeași dată.

Doamna chestor Irina Alexe, din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Vă rog, doamnă.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege se propune ratificarea acordului al cărui titlu l-ați enunțat.

Scopul acordului îl constituie dezvoltarea și îmbunătățirea cooperării legate de protecția martorilor între părțile contractante și conține dispoziții referitoare la modul de realizare a cooperării între punctele naționale de contact desemnate de părțile contractante, dar și în cazurile punctuale, reglementări privind folosirea armamentului, muniției, echipamentului și a vehiculelor de către ofițerii punctelor naționale de contact pe teritoriul altor părți contractante, reguli privind protecția datelor cu caracter personal și modul de realizare a schimbului de informații clasificate, desemnarea punctelor naționale de contact, suportarea cheltuielilor. De asemenea, conține reglementări referitoare la legislația Uniunii Europene, la relația cu legislația Uniunii Europene și cu alte documente internaționale și dispoziții referitoare la procedura de intrare în vigoare a tratatului, respectiv de aderare a altor state la documentul multilateral.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte Dobrițoiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Comisia pentru politică externă, de asemenea, a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez că avem avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru politică externă pentru acest proiect de lege, iar Comisia de apărare a adoptat un raport favorabil, fapt care ne determină să propunem un vot favorabil Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, supun plenului raportul și proiectul de lege.

Punctul 20 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2013 pentru crearea cadrului instituțional necesar în vederea funcționării Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii.

Tot Ministerul Afacerilor Interne, doamna chestor Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de act normativ s-a propus stabilirea unor dispoziții de natură organizatorică referitoare la funcționarea SELEC, după cum urmează:

– desemnarea punctului național focal din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională ca punct național focal în sensul art. 15 din Convenția SELEC;

– reglementarea atribuțiilor acestui punct național focal în raport cu misiunea acestuia de a asigura legătura operațională cu SELEC-ul, precum și a modului de încadrare cu personal;

– stabilirea aspectelor referitoare la funcțiile de ofițer de legătură la SELEC, respectiv instituțiile în al căror stat de organizare sunt prevăzute aceste funcții;

– modalitatea și condițiile de ocupare a acestor funcții, urmând să se stabilească la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, instituții din cadrul cărora sunt desemnați cei doi ofițeri de legătură la SELEC.

De asemenea, sunt stabilite anumite prevederi referitoare la salarizarea ofițerilor de legătură la SELEC, propunerea de reglementare având în vedere atât atribuțiile de reprezentare a statului român în raport cu un organism internațional, cât și necesitatea asigurării atractivității acestei funcții și creării posibilității reale de selectare a personalului cel mai competent să ne reprezinte la această organizație internațională.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată și vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță și a avizat favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de către inițiator.

Comisia pentru politică externă, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au avizat favorabil proiectul de lege.

În ședința din data de 1 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 21, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Domnul președinte George Băeșu, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul George Băeșu** _– președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Deși venim în fața dumneavoastră cu un proiect de lege pentru aprobarea unor modificări, cred că este de datoria mea, în calitate de reprezentant al Guvernului la această ședință, să vă spun că Legea nr. 165/2013, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața dumneavoastră, dă rezultate.

Noi am început să emitem titluri de despăgubire, titluri de compensare în puncte. În luna noiembrie, vom începe să emitem primele titluri de plată în baza cărora oamenii vor lua banii în tranșele acelea de cinci ani.

Știm că în țară sunt identificate, până la acest moment, mii de hectare care vor intra în procesul de retrocedare, acolo unde înainte se considera că nu se mai găsește teren.

De aceea, credem că, deși nu vom rezolva repede și cum se așteaptă toată lumea, vom simți în curând îmbunătățiri semnificative în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate și de despăgubire. Totuși venim în fața dumneavoastră cu aceste modificări.

Intenția de modificare a pornit de la discuții și de la solicitări ale asociațiilor sau ale structurilor asociative ale administrației locale.

În primul rând, primarii au solicitat Guvernului să le fie acordată încrederea și ei să fie numiți președinți ai comisiilor de inventariere constituite la nivelul localităților, lucru pe care Guvernul l-a acceptat și a purces la elaborarea acestui proiect de lege.

De asemenea, domnii primari au avut observații cu privire la modul în care islazurile ar putea ajunge la retrocedare. De asemenea, observațiile dumnealor au fost preluate de Guvern.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia juridică, doamna senator Federovici. Vă rog, doamna senator.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri care se regăsesc în proiectul de lege depus la Parlament.

Comisia juridică s-a întrunit în data de 16 octombrie 2013 și membrii prezenți au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supus votului plenului Senatului, împreună cu raportul de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Dacă nu sunt... Sunt. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Știți foarte bine care a fost poziția noastră, poziția mea în legătură cu această lege. Ceea ce a spus reprezentantul Guvernului, sigur, este o laudă, dar în popor se spune că: lauda de sine nu miroase deloc a bine, și faptul că se recunoaște aici că există o presiune din partea primarilor, care au susținut că ei trebuie să fie șefii, președinții acestor comisii de inventariere, mie mi se pare o soluție greșită.

O să vedeți dumneavoastră. Eu am o experiență în aplicarea legilor și știu cum reacționează cetățenii în momentul în care se fac astfel de schimbări, pentru că de la reprezentantul prefectului, al Guvernului, al statului ajungem la președinția făcută de primar.

Pe ce problemă? Pe problema inventarierii tuturor pășunilor, islazurilor, tuturor terenurilor publice și, mă rog, dacă există situații de altă proprietate, pe o listă care urmează, ulterior, să fie dată de la aceste licitații până la cumpărarea pe bază de puncte a acestor terenuri.

Eu vă spun ce o să se întâmple. Dumneavoastră... Și o spun acum, pentru că poate rămâne undeva, în Monitorul Oficial, în momentul în care cineva este interesat, în orice fel, iar primarul nu putem să nu recunoaștem că este interesat de modul în care se elaborează această listă, pentru că el reprezintă niște interese politice, reprezintă niște oameni care

l-au votat și poate pot să existe situații în care anumite terenuri să nu fie trecute sau să fie trecute în faza a doua, sau să fie omise și așa mai departe... Dânsul are o răspundere politică. Cel de la prefectură era funcționar. Acel om ar fi răspuns de îndată pentru vreo greșeală care se putea ivi în acea listă.

Vă pot spune de pe acum că, primul lucru care se va face, se vor „dosi” anumite terenuri unde respectiva persoană are interese directe. E păcat, pentru că ajungem să ne furăm căciula, ajungem la procese, ajungem din nou la situația în care am fost, cu mii, zeci de mii de plângeri, sesizați la CEDO și pentru care s-a făcut decizie-pilot.

Eu cred că formula inițială, chiar dacă nu era perfectă, era, oricum, mai aproape de ceea ce se întâmplă în realitate – crearea sau, mai bine zis, o listă..., aducerea unor documente pentru a face o listă corectă în legătură cu terenurile care pot să intre în domeniul respectiv.

Mulțumesc.

Domnul senator Vegh.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, apreciez faptul că se aduc modificări concrete și esențiale la Legea nr. 165/2013, dar vreau să trag un semnal cu privire la nerezolvarea problemei cine plătește acei specialiști care sunt de neînlocuit, din comisie.

Deci trebuie să recunoaștem faptul că nu toate primăriile au topografi angajați și cei care nu au trebuie să recurgă la încheierea unui contract cu o firmă specializată.

Deci această problemă nu este rezolvată și cred că Guvernul sau reprezentantul Guvernului trebuie să se gândească și la acest aspect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Sigur că e bine să avem încredere în prefect și în funcționarul public și e bine să avem pârghii puternice în mâna Guvernului, dar eu consider că autoritatea locală, primarul ales are o responsabilitate nu numai asupra unor votanți, ci are o responsabilitate directă și pentru viitor, și pentru întreaga comunitate.

Primarul este direct responsabil față de comunitate. Eu am mult mai multă încredere în această variantă propusă, ca președinția să fie preluată de primar, decât să fie un funcționar care – iertare să-mi fie! – s-ar putea să nu cunoască suficient de bine problema și să nu fie direct responsabil față de locuitorii urbei. Sigur că e și o responsabilitate, e și un risc, dar de aceea sunt aleși onorații primari, să-și asume acest risc în serviciul comunității unde au primit un mandat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Dincă.

## Mulțumesc.

Nu pot să nu-mi aduc aminte, acum patru luni de zile, s-a asumat răspunderea pe această lege, care astăzi se modifică. A existat o largă majoritate. Singurii care s-au opus au fost cei de la Grupul parlamentar al PDL și, atunci, am spus, printre altele, că această lege va suporta, din șase în șase luni, modificări, pentru că e o catastrofă. Nu au trecut șase luni. Cu siguranță, peste câteva luni, vom vorbi din nou de modificări.

Reprezentantul Guvernului a spus-o cât se poate de sincer că au existat și există probleme în aplicarea legii, de aceea s-a venit cu aceste modificări. După cum vedeți, colegii noștri punctează și la această modificare unele minusuri. Ele sunt mult mai multe decât atât, nu vreau să le reiau, dar, din punctul de vedere al efectelor pozitive, acestea nu există.

Dacă ne uităm în bugetul nostru, al României, consolidat, vom vedea care sunt prevederile bugetare pentru a se achita aceste sume de care vorbea reprezentantul Guvernului, pe următorii cinci ani de zile. Le dăm puncte, facem comisii, fie că sunt cu primari, fie că sunt cu persoane de specialitate, scoatem în evidență, în inventar, terenurile care mai sunt libere sau nu, ne lovim de alte acte normative – am vorbit tot timpul de Academia Șișești și de alte institute de cercetare, vom constata că au legi care le protejează – și, la final, vom constata că și această modificare legislativă nu își produce efecte și că trebuie adusă o nouă modificare legislativă.

Din punctul meu de vedere, ceea ce s-a creat, din punct de vedere legislativ, în ultimele șase luni de zile, nu are decât valoarea unei maculaturi. Vom vedea în perioada următoare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții... Domnule senator Greblă, vă rog, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Continuând ceea ce spunea distinsul senator Verestóy, eu vreau să spun că am la fel de multă încredere și în reprezentantul prefectului, și în primar. Nu asta este problema, cine prezintă mai multă încredere pentru a fi desemnat președintele comisiei locale. Acest lucru s-a făcut din spirit practic. Până în prezent, până la modificarea legii, acțiunile și toate lucrările pe legile de restituire au fost coordonate la nivel local de către primar. La el se găsește baza de date, el trebuie să angreneze și funcționarii publici ai primăriei pentru a putea să grăbească punerea în aplicare a legii de restituire, astfel încât, din acest punct de vedere, modificarea legii apare ca salutară și are menirea de a impulsiona, prin continuitate, restituirea terenurilor.

Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea raportului de admitere, cu amendamente, cu amendamente admise.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 22 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a corupției.

Ia să vedem cine este inițiator.

Ministerul Afacerilor Interne.

Doamna chestor Irina Alexe, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Până la emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013, lucrătorii specializați din cadrul Direcției Generale Anticorupție aveau competența să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, săvârșite de personalul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2013 s-a acordat competență materială generală lucrătorilor specializați ai Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru a efectua, în condițiile prevăzute de lege, activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracțiunile de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În considerarea acestor precizări, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raport comun.

Doamna senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect.

În consecință, în ședințele din 1 octombrie 2013 și 8 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun, de admitere, fără amendamente. Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun, de admitere, fără amendamente și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc. Intervenții sunt? Doamna senator Cristiana Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

MCV, MCV, MCV! Atât. Stăm în genunchi în fața acestui mod de a ne controla unii și alții. O să transformăm România într-un stat polițienesc.

Și în formularea care este de la Consiliul Legislativ se spune lucrul acesta, printre rânduri.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Este o afirmație gravă. Așa e?

Vă rog.

Microfonul 2, vă rog frumos. Doamna senator, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

În urmă cu câtva timp, acest Parlament – nu noi, Parlamentul, da? – a aprobat tot pe MCV o lege a ANI. Da? O instituție care, la ora actuală, a devenit un monstru, care face ce vrea și nu răspunde în fața nimănui. Da?

Acest Parlament nu a luat niciodată în discuție rapoartele de activitate ale acestor instituții. Sunt zeci de rapoarte.

Toate instituțiile fac ce vor, iar noi nu facem decât ce vrea Uniunea Europeană pe MCV. De ce nu renunțăm? Câte state din Uniunea Europeană mai au MCV? Chiar nu suntem în stare să ne conducem singuri?

„Este o afirmație gravă”. Asta simt, asta spun și nu sunt de acord cu a transforma România într-un stat polițienesc. Nu avem nevoie de așa ceva. Și așa suntem înnebuniți. Ne ascultă unii, ne văd alții, ne urmăresc ceilalți. Este o nebunie ce este în țara asta!

## Stimată doamnă senator,

Când am spus că este o afirmație gravă, nu mi-a trecut o secundă prin cap să vă reproșez cumva acest lucru, ci pur și simplu, și la modul cel mai serios, am pus problema dacă reprezentantul Guvernului, care a dat această ordonanță, dacă reprezentanții comisiei, care au analizat-o și au avizat-o, au ceva de spus în fața unei asemenea afirmații, pentru că nu cred că cineva, cu inima ușoară, votează măsuri în direcția unui stat polițienesc. Asta a fost constatarea mea.

Dacă sunt intervenții, sunt. Dacă nu sunt...

Cât despre dezbateri, în Senat, apropo de rapoartele ANI, da, trebuie făcute.

Știți că în Biroul permanent am propus chiar o dezbatere politică și parlamentară, nu de altă natură, asupra situației sistemului judiciar și stării justiției, n-am găsit concurs în această privință. Mergem mai departe. Dar îmi pare că nu putem trece așa în rutină pe lângă afirmații foarte grave.

Vă rog.

Domnule președinte,

Cu respect, știți că am cerut Biroului permanent – și mi-a dat lucrul acesta – un raport cu toate rapoartele care au fost depuse de către instituțiile administrative autonome care sunt sub oblăduirea Parlamentului.

Am observat că din 2006–2007 Parlamentul niciodată n-a luat în discuție, deși comisiile au mai discutat și au făcut un raport, dar niciodată, din 2006–2007, nu s-a discutat.

Dacă, spre exemplu, am fi discutat raportul CSM-ului în acest Parlament, poate că Uniunea Europeană ar fi văzut că acest Senat are dreptul să discute raportul de activitate și că acest Senat nu face niciun abuz, în momentul în care discută acel raport, pentru că este un lucru firesc.

Dacă nu încercăm să facem lucrurile firești, bineînțeles că cei de la Uniunea Europeană vor avea motive întotdeauna să ne critice, pentru că ei nu știu cum merg lucrurile la noi. Deci CSM-ul este obligat să prezinte un raport. Raportul respectiv este depus în Parlament. Și este. CSM-ul și-a îndeplinit această obligație. Noi, ca parlamentari, nu ne-am îndeplinit obligația de a discuta acest raport și de a vedea ce se întâmplă la CSM.

Drept pentru care, vă rog frumos chiar să luați în considerare și să hotărâți o zi, două, trei – dacă este cazul și mai multe – și să discutăm aceste rapoarte. E musai, e necesar, este absolut necesar.

## Vă mulțumesc.

Vom face asta. Problema este că o majoritate a Biroului permanent sau a plenului trebuie să aprobe acest lucru.

Este..., de altfel, face parte din modificările de regulament, pe care am și anunțat că doresc să le propun. Domnul președinte Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Eu am venit la microfon pentru a cere câteva lămuriri. În raportul comun, prezentat de doamna senator, se arată următorul lucru, citez: „Direcția Generală Anticorupție este singura structură de poliție specializată, la nivel național, pentru prevenirea și combaterea corupției, având competențe numai în ceea ce privește personalul Ministerului Afacerilor Interne.”

Și acum: „Scopul proiectului de lege este acela de a extinde competențele Direcției Generale Anticorupție în întregul sector public – întregul sector public înseamnă: primari, consilieri, președinți de consilii județene, parlamentari..., întregul sector public –, acordând competențe materiale generale lucrătorilor specializați ai direcției pentru a efectua activități de prevenire și descoperire, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.” Foarte bine! Lupta împotriva corupției... suntem categoric de acord.

Dar vrem totuși o explicație din partea dumneavoastră, pentru că la art. 1 alin. (1), în proiectul de lege, se spune așa: „Lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne efectuează, în condițiile legii” – corect –, „activități de prevenire și descoperire a faptelor de corupție, precum și actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent, privind următoarele categorii de infracțiuni:” – corect. Spuneți-ne, la „a) infracțiuni prevăzute de art. 254–257 din Codul penal...”, care sunt acestea? Și „infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000...”

Iertați-ne..., cel puțin mie, iertați-mi ignoranța, dar nu putem ști pe dinafară care sunt infracțiunile prevăzute..., toate infracțiunile din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Spuneți-ne, unde sunt aceste competențe ale DGA, ca să știm ce votăm.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul senator Greblă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator Greblă, vă rog.

Să fie intervențiile, eventual, răspundeți după aceea. Domnul senator Toni Greblă.

## **Domnul Toni Greblă:**

Eu nu insist, probabil, doamna secretar de stat va oferi colegului Hașotti răspunsurile cuvenite.

Vreau numai să adaug că, la momentul la care s-a gândit înființarea Direcției Generale Anticorupție, ministerul se chema Ministerul de Administrație și Afaceri Interne. În prezent, el a pierdut multe atribuții, mult personal, astfel încât, pe de o parte, direcția rămăsese, practic, fără activitate. Iar, pe de altă parte, era o direcție ineficientă, deoarece, de fiecare dată, trebuia să colaboreze, să coopereze cu poliția judiciară, care funcționează în cadrul inspectoratelor județene de poliție.

Drept urmare, cred că, având în vedere și necesitatea întăririi luptei împotriva corupției dusă de organe specializate, nu numai că așa ne-am angajat prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, dar cred că Guvernul a gândit o măsură de eficientizare a acestei structuri și am văzut că există tendința ca și alte instituții ale statului să copieze Direcția Generală Anticorupție. Și mă gândesc la structura Ministerului de Finanțe, care și ea, într-un anume compartiment, ar dori să aibă o structură proprie de verificare, așa că să avem grijă să nu devină contagioasă, totuși, această tendință de a avea direcții generale anticorupție în fiecare minister.

Doamna chestor Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La o parte dintre întrebări a răspuns domnul senator Greblă și-i mulțumesc.

Într-adevăr, este vorba despre extinderea competențelor ofițerilor de poliție judiciară. Și subliniez, ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție, care, așa cum am precizat în prezentarea mea, lucrează sub supravegherea și îndrumarea procurorului.

Până la momentul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013, procurorul competent putea să lucreze cu ofițerii specializați din cadrul Direcției Generale

Anticorupție, atunci când era vorba despre fapte de corupție săvârșite de personalul Ministerului Afacerilor Interne sau cu ceilalți lucrători, ofițeri de poliție judiciară din teritoriu, când era vorba despre alte cauze.

Și, având în vedere experiența foarte bună a Direcției Generale Anticorupție, precum și faptul că au lucrători de poliție specializați pentru prevenirea și combaterea acelor fapte de corupție, s-a extins competența, s-a acordat competență materială generală pentru toate infracțiunile prevăzute, astfel încât procurorul să poată să lucreze – procurorul competent, pentru că toate actele de cercetare se fac sub supravegherea și îndrumarea procurorului – cu acești ofițeri de poliție judiciară specializați.

Vorbim despre faptele de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 și Codul penal: traficul de influență, darea de mită, luarea de mită, infracțiunile conexe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

Întrebare: totuși, care a fost sensul înființării acestei direcții? De a combate corupția în cadrul Ministerului de Interne. Clar, scurt și cuprinzător!

În momentul în care un procuror vrea să facă treabă și să lucreze contra corupției, are destui ofițeri și are modalități și pârghii. Deci această structură a fost creată pentru Ministerul de Interne, nicidecum pentru omul de pe stradă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Nu a mers!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## N-a mers?

Mai încercăm o dată.

Mai încercăm o dată. Sper că nu doriți să încercăm până iese?

Nu ar fi frumos!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu, n-ar fi frumos. Normal. Și am începe să intrăm la idei.

Supun încă o dată votului... în clară conștiință, fiecare senator, părinte al patriei..., vot asupra raportului și proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Listă!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Și listă. Listă.

Cu 62 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 13 abțineri, nu a fost adoptat raportul.

Așadar, votul asupra proiectului de lege va fi reluat într-o ședință următoare, conform regulamentului.

Punctul 23, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2013 pentru modificarea art. 13 alin. (1[2] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

Domnul secretar de stat Florin Moțiu, Ministerul Justiției. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. microfonul 10.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului a vizat modificarea competenței DNA-ului în sensul eliminării din competența acesteia a infracțiunilor de evaziune fiscală, înșelăciune și a celor care privesc regimul vamal cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro.

Solicitarea în acest sens a venit din partea Direcției Naționale Anticorupție, din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

S-a constatat că aproximativ 30% din cauzele aflate, în prezent, în lucru la DNA vizează acest tip de infracțiuni și, pentru ca Direcția Națională Anticorupție să se concentreze pe combaterea marii corupții, s-a făcut această modificare legislativă.

Există și o normă tranzitorie, în sensul că dosarele deja înregistrate la DNA având acest obiect rămân în continuare să fie soluționate de către Direcția Națională Anticorupție, și mai menționez că în legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, votată deja de Parlament și care va intra în vigoare de la 1 februarie 2014, a fost prefigurată această soluție.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, în ședința din 8 octombrie 2013, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de ordonanță de urgență și a avizat favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de către inițiator.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

- Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

- Mulțumesc.

Punctul 24, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare privitoare la Institutul European din România.

Domnule secretar de stat Gheorghe Hogea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe funcționează din luna ianuarie 2013 Institutul European din România, ale cărui organizare și funcționare sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1998, cu modificările și completările ulterioare.

Numărul de posturi din institut este prevăzut atât în Ordonanța Guvernului nr. 15/1998, aprobată prin Legea nr. 207/1998, cu modificările și completările ulterioare, cât și în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările ulterioare.

Prezenta ordonanță propune modificarea art. 14 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1998, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că numărul de posturi din Institutul European din România este prevăzut în Hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 24 septembrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Punctul 25, probabil ultimul în cadrul programului votat astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiator, doamna deputat Camelia Bogdănici. Este de față? Nu este de față.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține, întrucât multe dintre propunerile respective se regăsesc în alte acte normative, cum ar fi Legea nr. 1/2011, Legea nr. 95/2006, iar alte probleme care se ridică aici sunt cele evidențiate de avizul Consiliului Legislativ, care dă aviz negativ, având în vedere că se încalcă normele de tehnică legislativă și o decizie a Curții Constituționale din 2010.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte. În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi,

respingerea propunerii legislative, având în vedere că modificările propuse de această inițiativă legislativă se regăsesc, în mare parte, în legislația actuală, care reglementează protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum și în actele normative incidente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt intervenții.

Sunt treisprezece ceasuri.

Vă mulțumesc și declar ședința plenului de astăzi, 22 octombrie 2013, închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647886]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/30.X.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei