Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 mai 2022
Camera Deputaților · MO 83/2022 · 2022-05-31
Informare privind ordinea de zi 36
Aprobarea prelungirii programului de lucru 36
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) și completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (Pl-x 14/2022; retrimisă comisiei) 36
Intervenția domnului deputat Mircia Chelaru având ca temă Ziua rezervistului militar 36–37
Informare privind aderarea domnului deputat Mihai Ioan Lasca la Partidul Patrioții Poporului Român 37
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· final vote batch
81 de discursuri
## Bună dimineața!
## Doamnelor și domnilor deputați,
Având în vedere că avem și comisii la o oră apropiată, declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 31 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau intervențiile se prezintă în scris sau verbal. Rugămintea este să vă încadrați în timpul regulamentar de 3 minute.
Vom putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare.
Și o invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Viorica Sandu.
Se pregătește domnul deputat Dan Tanasă.
Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,
## Stimați colegi,
Suntem în ajunul unei zile frumoase și speciale pentru români – Ziua copilului. Mi-aș dori să nu privim 1 iunie doar ca pe o altă zi națională, de sărbătoare, ci ca pe un prilej de a vorbi despre acțiunile pe care le-am făcut și despre cele pe care le putem întreprinde pentru binele copiilor României.
De-a lungul timpului, ei au fost constant o prioritate pentru guvernările Partidului Social Democrat și nici actuala guvernare nu face excepție. Una dintre principalele condiții pentru a forma coaliția cu Partidul Național Liberal a fost majorarea alocațiilor pentru copiii de până la doi ani și pentru cei cu dizabilități la 600 de lei, iar pentru copiii între doi și 18 ani la 243 lei, lucruri care s-au și întâmplat de la 1 ianuarie 2022.
Știm foarte bine că nevoile unui copil, în ziua de azi, sunt mai mari de atât și vom continua să le creștem veniturile, pe măsura ce economia ne va permite.
Tinerii noștri au mare nevoie și de educație, pe lângă bani. Pentru fiecare ales local al Partidului Social Democrat, modernizarea școlilor, grădinițelor și creșelor sau construirea de noi unități este în top trei priorități și avem nenumărate exemple de succes în acest sens, în toate județele țării.
Unul dintre obiectivele noastre la guvernare este ca, până în 2024, să construim 500 de creșe, grădinițe și școli noi. De asemenea, prin Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse am reușit, din nou, să venim cu măsuri bune pentru copii și tineri, în ultimele 6 luni. Pentru copiii instituționalizați am realizat un lucru foarte important: am majorat alocațiile pentru hrană, rechizite sau asistenți maternali. Prin Programul „Family Start” vom garanta un credit de maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, pentru familiile aflate la început de drum. Banii pot fi folosiți, printre altele, de la cheltuieli cu grădinița, creșa și școala până la achiziția unei locuințe sau pentru taxe de studiu.
Chiar dacă au 18 ani, nu am uitat nici de studenți. Programul „Student Invest” prevede acordarea unui credit de 50.000 de lei tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani înscriși în învățământul superior autorizat. Împrumutul este garantat de stat în proporție de 80%, iar Ministerul Tineretului și Familiei va suporta dobânzile și cheltuielile adiacente acordării creditului. Studenții vor putea folosi banii pentru taxele de studii de licență, de masterat și de doctorat, dar și pentru cheltuielile aferente studiilor, inclusiv pentru plata cazării în căminele studențești.
În scurt timp, ajungem pe masa Guvernului cu proiectul național de creștere a natalității prin decontarea procedurilor de fertilizare _in vitro_ . E o șansă uriașă pentru familiile care se luptă cu infertilitatea, într-o perioadă de criză financiară. Să nu uităm că, în 2020, s-au născut puțin peste 160.000 de copii, cel mai mic număr din 1967 și până în prezent. Dacă ne uităm în urmă, la anul 1990, când au fost peste 300.000 de nașteri, vedem că natalitatea a scăzut dramatic.
Bineînțeles că se poate și mai mult, și mai bine atunci când vorbim despre viitorul copiilor români. Astfel, vă invit și pe dumneavoastră să ne gândim cum le putem crea acest viitor mai bun aici, acasă, în România.
La mulți ani tuturor copiilor! Vă mulțumesc.
Viorica Sandu, deputat de Galați.
Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Tanasă. Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Hristos a înviat!
Declarația mea politică este un omagiu adus marelui patriot român Vasile Lechințan, omul-instituție.
Marele publicist, remarcabil istoric, scriitor, om al cetății și excelent arhivist s-a născut la 21 ianuarie 1949, în localitatea Silivașu de Câmpie, din părinții Maria și Grigore Lechințan. Și-a petrecut copilăria și a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale în comuna natală, apoi Școala Tehnică Agricolă din Târgu Mureș, ulterior cursurile serale ale Liceului „Alexandru Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. După ce ani de zile a lucrat în mai multe întreprinderi din Târgu Mureș și Cluj-Napoca, în 1983 își începe cercetările în arhivele și bibliotecile clujene, publicând și primele articole, atrăgând, așadar, atenția asupra cercetărilor sale, precum și prietenia unor mari personalități clujene. Din februarie 1989 devine angajatul permanent al arhivelor clujene, instituție în care lucrează cu profesionalism și dăruire timp peste 3 decenii, până la pensionare.
Drept mărturie a implicării sale în viața cetății, „urmele” activităților sale sunt adânc imprimate între coperțile a nu mai puțin de 80 de cărți tipărite în perioada 1994–2016, pe filele celor peste 70 de studii și comunicări publicate în revistele de
istorie, cultură și volume colective din întreaga țară, în sutele de articole din presa din țară și din străinătate.
Om de o rară noblețe sufletească, de o trăire românească autentică și profundă, de o generozitate devenită proverbială, Vasile Lechințan era recunoscut pentru modestia, cinstea, corectitudinea și demnitatea sa. De multe ori și-a neglijat propria sănătate, acordând prioritate zecilor de colaborări la redactarea a numeroase lucrări monografice de pe cuprinsul întregii Transilvanii.
Omul-instituție Vasile Lechințan, reputat istoric, prin întreaga sa operă, și-a câștigat un loc distinct în istoriografia și cultura românească. Vasile Lechințan a fost cunoscut și apreciat ca membru activ al societății civile, prin bogata sa activitate desfășurată în conducerea mai multor societăți și asociații civice românești; este semnatar a numeroase proteste, apeluri, scrisori deschise, memorandumuri și inițiative publice la nivel local și central.
Mulțumesc, domnule deputat.
Invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregătește Grupul USR.
Vă mulțumesc.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nu cenzurați Arhivele Naționale!”.
În zilele care au trecut au apărut o serie de informații publice cu privire la ceea ce reprezintă un adevărat filtru al cenzurii care s-ar fi instituit în cadrul Arhivelor Naționale ale României, instituție aflată în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.
Știm cu toții că cenzura nu este permisă nici prin lege, nici prin Constituție și știm foarte bine faptul că acest regim juridic al arhivelor istorice – subliniez, istorice – este prevăzut inclusiv în legislația internațională și el face obiectul cercetării și studiului științific.
Drept urmare, a apărut și o scrisoare adresată Președintelui României, Parlamentului României și Guvernului României de către un grup de istorici, cercetători și arhiviști, care protestează împotriva acestei decizii de limitare a accesului liber și neîngrădit la documentele din fondul Arhivelor Naționale, o scrisoare pe care eu, personal, o apreciez și o felicit, din partea unui număr important de personalități din mediul istoric și științific.
În această scrisoare se spune astfel: „Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial sau chiar mai înainte. Multe dintre aceste documente conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale care s-au succedat în România în decursul secolului XX. Trebuie subliniat faptul că regimul comunist a fost condamnat oficial în România în anul 2006, iar în raportul final al Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România a fost definit drept ilegitim și criminal.”
De asemenea, președintele Academiei Române, într-o scrisoare publică, solicită eliminarea restricțiilor menționate și asigurarea integrității informațiilor relevante pentru istoria acestei țări.
Citez acum din Aurel Pop. Mai devreme am citit din „Apelul istoricilor”.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian. Domnul deputat Cristian-Paul Ichim? Vă rog.
Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul deputat Romeo-Daniel Lungu. Și apoi, din partea minorităților naționale, domnul deputat Silviu Feodor.
Bună dimineața! Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
## Dragi români,
Declarația mea de azi se intitulează „Cinstirea eroilor neamului ar trebui să fie o datorie de onoare permanentă”.
Vin dintr-un județ cu un număr enorm de mare de cimitire care cinstesc eroii din Primul Război Mondial. În județul
Bacău, în cele 14 cimitire ale eroilor, se odihnesc aproape 80.000 de soldați care au căzut în sângeroase bătălii de acum o sută de ani. Aceste cimitire sunt astăzi parte a istoriei noastre, indiferent de uniforma celor înmormântați acolo. Sunt parte a gândurilor și devenirii noastre, după cum au fost parte a tristeții infinite pe care au lăsat-o în urma lor atunci când au părăsit această lume luptând într-un război crud și nemilos.
La zeci de ani distanță mă încearcă o altă tristețe. Majoritatea cimitirelor eroilor din România sunt într-o stare de degradare nepermisă. Văd mulți politicieni care îi pomenesc pe cei mai curajoși dintre noi, pe cei care s-au jertfit pentru neam și țară, pe cei al căror nume va fi veșnic pe buzele noastre, eroii neamului românesc, dar nu vedem o preocupare și o celebrare decentă a acestor eroi. Faptul că nu suntem în stare să întreținem aceste locuri de odihnă veșnică ale unor oameni care ne-au dat libertatea și țara de astăzi spune multe lucruri nu tocmai flatante pentru noi cei de astăzi.
Ziua acestor eroi a fost stabilită cu prilejul Înălțării Domnului. Un simbolism major care marchează rolul lor extrem de important pentru noi cei de astăzi. Incapacitatea României de a-și respecta eroii este în contradicție cu ce clamăm despre ei și ne încarcă de rușine. Sper ca Oficiul Național pentru Cultul Eroilor să se sesizeze de urgență și să remedieze această situație rușinoasă. Până la momentul în care nu vom mai trece prin această situație inacceptabilă, cer oficiului un raport oficial privind starea cimitirelor eroilor de război, în care să vedem exact starea acestora și investițiile făcute în ultimii ani.
Voi participa în Bacău și Onești la slujba de pomenire a tuturor eroilor neamului și la depunerea de coroane și vă îndemn și pe dumneavoastră, dragi colegi, să faceți același lucru. E important să transmitem un semnal de respect față de eroii adevărați ai acestei țări, cei care au plătit cu viața pentru ca generațiile care le-au urmat să poată avea o viață mai bună și mai demnă.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, Grupul PSD.
Se pregătește domnul deputat Silviu Feodor, Grupul minorităților naționale.
Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege,
Stimați colegi,
Declarația politică se intitulează „6 luni de guvernare în beneficiul cetățenilor și firmelor, deopotrivă!”.
PSD a intrat la guvernare într-un moment greu pentru România! Cu toate că ar fi putut sta în opoziție și să critice, PSD a ales să intre la guvernare și să facă ceva concret pentru români. Misiunea nu a fost deloc ușoară, fiind necesare planuri concrete pentru traversarea crizelor suprapuse, sprijinirea categoriilor vulnerabile de populație, reconsolidarea sistemului economic și medical și refacerea încrederii populației în instituții.
În primele 6 luni de guvernare, PSD a inițiat un pachet social concret, care a constat în creșterea alocaților, a pensiilor, acordarea de ajutoare pentru categoriile vulnerabile de cetățeni și plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică. Prin Programul „Sprijin pentru România” peste 12 milioane de români au beneficiat de aceste măsuri și sute de mii de companii de schemele de sprijin pentru dezvoltare.
În plan economic au fost aprobate mai multe programe de sprijin financiar pentru companii, în valoare de 4 miliarde de euro. Măsurile au vizat și siguranța alimentară, fiind acordat fermierilor un sprijin de 500 de milioane de euro pentru cultivarea produselor agricole în România, dar și o primă de 10% pentru procesarea materiei prime în țară. Mai mult, salariul minim în agricultură și industria alimentară a fost crescut la 3.000 de lei, a fost scutit de impozit, iar contribuțiile sociale pentru acest sector au fost reduse.
De asemenea, au fost deblocate marile proiecte de investiții, atât în ceea ce privește infrastructura rutieră, cât și cea feroviară. Una dintre cele mai importante măsuri din ultimele 6 luni a fost deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră prin adoptarea Legii offshore, un pas important pentru asigurarea independenței energetice a României.
Odată cu preluarea Ministerului Sănătății de către un ministru PSD, pandemia a fost, în sfârșit, gestionată eficient. În plus, miniștrii PSD au reușit adoptarea în timp util a jaloanelor din PNRR.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale.
## Hristos a înviat!
Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Dragi români,
Declarația mea politică se intitulează: „Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii”.
Așa cum bine știm cu toții, de 1 iunie sărbătorim Ziua internațională a copilului, moment în care privim cu speranță la viitorul copiilor noștri și ne aducem aminte, cu plăcere, cu nostalgie, de anii copilăriei noastre. Ziua de 1 iunie este, de asemenea, și un prilej de reflecție asupra problemelor cu care ne confruntăm noi astăzi, ca societate, ca popor, ca
națiune europeană, în ceea ce privește copiii, tânăra generație, viitorul nostru, schimbul nostru de mâine.
Nu putem trece ușor peste greutățile cu care mulți copii din țara noastră se confruntă în ultimii ani, având părinții plecați în Europa pentru a-și găsi de lucru în speranța unui trai mai bun, ducând dorul acestora și încercând să facă ceva pentru copiii lor, copii care, din păcate, nu mai beneficiază de o educație adecvată. De aceea, grija părintească, menită să-i pregătească pas cu pas pentru viața de adult, susținută prin blândețe, îl face pe copil să conștientizeze că niciodată nu va fi lăsat singur în fața vicisitudinilor vieții.
Noi, rușii lipoveni, suntem o parte integrantă a acestei minunate țări, căminul nostru drag, și a acestui popor adânc înrădăcinat în spiritul și tradiția moralei creștine.
De Ziua copilului merită să ne amintim și de îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Bucurați-vă cu cei ce se bucură!” (Romani, capitolul 12, versetul 15).
Și aș adăuga eu: bucurați-i și pe ceilalți, mai ales pe copiii voștri, pe copiii de lângă voi, pe copiii din voi, din noi, de fapt! Astfel împlinim ceea ce ne cere Domnul și Mântuitorul Nostru Isus Hristos, așa cum bine spune Sfântul Apostol Pavel, apostolul neamurilor, în Epistola sa către Filipeni, capitolul 4, versetul 5: „Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii”, titlul declarației mele politice de astăzi.
În duhul acestei blândeți, ca atribut divin, după cuvintele Mântuitorului, „Învățați de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima” (Matei, capitolul 11, versetul 29), să-i educăm pe copiii noștri în spiritul moralei creștine, să le insuflăm sensurile profunde ale vieții, valori fără de care noi nu am fi putut rezista încercărilor pe care istoria ni le-a dat să le trăim.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Lasca.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de azi se intitulează „Viitorul României aparține patrioților!”.
Stimați colegi,
În acest moment România are o șansă să fie demnă, așa cum era odinioară. Spun asta pentru că de curând a fost înființat Partidul Patrioții Poporului Român – partidul PPR.
Poetul George Topârceanu spunea că: „A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea.”
Poporul român nu a purtat niciodată războaie de înrobire a altor popoare, ci a fost demn în fața marilor puteri. România este sabotată acum din interior de către niște trădători care nu cunosc iubirea de țară. Acești trădători sunt fideli stăpânilor, și nu poporului român.
România are nevoie de conducători drepți, cu frică de Dumnezeu și de popor. Are nevoie de politicieni pentru care onoarea este mai presus de avuție, iar poporul român este mai presus de funcții. Acel moment a sosit. Și mă bucur că românii au conștientizat că nu slugărnicia și frica sunt cele care asigură existența unei nații, ci curajul de a păstra vie demnitatea strămoșilor noștri, rădăcinile neamului românesc.
Partidul Patrioții Poporului Român va fi pentru români armonia și unitatea de care nu au avut parte de foarte multă vreme. Va fi un real sprijin și un adevărat scut împotriva trădătorilor. În vremea „plandemiei”, cel mai periculos experiment psihologic și medical din epoca modernă, românii au fost abuzați de către un guvern obedient fără ca vreun partid să ia o atitudine fermă în acest sens. În prezent sunt vândute resursele aparținând românilor fără ca vreo forță politică să împiedice acest lucru.
Cei care trăiesc în România, indiferent de etnie, simt că unitatea este esențială în momentele tulburătoare și că țara în care locuiesc este casa lor. Se spune că speranța moare ultima, dar lupta este obligatorie. Fără luptă pierdem de două ori, prima dată pierdem lupta cu noi înșine din cauza fricii, iar a doua oară pierdem din cauza lașității.
Strămoșii noștri nu au fost nici fricoși și nici lași, ci au fost demni de respect, pentru că s-au jertfit pentru patria sfântă. Au fost oameni care au scris istoria României cu sângele și jertfa lor.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Invit la cuvânt pe doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache.
Bună dimineața, dragi colegi! Bună dimineața, domnule președinte! Mulțumesc.
Mâine,1 iunie, celebrăm copilăria cu tot ce are ea mai frumos și ziua în care întreaga lume este mai sensibilă, mai atentă și mai activă în ceea ce privește problemele copiilor de pretutindeni. În foarte multe țări, Ziua copilului este sărbătorită pe 20 noiembrie, când a fost adoptată, în 1959, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile copilului. 30 de ani mai târziu, în 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adopta Convenția asupra drepturilor copilului, document care încorpora și definea într-un mod cuprinzător drepturile copiilor.
Drepturile copiilor regăsite în convenție și recunoscute de toate statele care au semnat-o, printre care și România, cuprind: dreptul la viață, la educație, la o dezvoltare armonioasă, la relații sociale, viață de familie și dreptul la sănătate.
În legătură cu acest drept la sănătate al copiilor din România doresc să vă rețin atenția preț de câteva clipe, în calitate de membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților și inițiator al unor proiecte de sănătate. Dincolo de punerea în litera legii a recunoașterii drepturilor copiilor și deși situația acestora s-a îmbunătățit constant în ultimele decenii, provocările continuă.
Pentru mulți copii accesul la serviciile de sănătate constituie o provocare cu care se confruntă zilnic, din cauza unor factori precum: sărăcia, excluziunea socială, discrepanța masivă între rural și urban, discriminarea, lipsa de sprijin la nivelul comunității.
Secțiunea a 3-a – „Sănătatea și bunăstarea copiilor” din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului precizează clar, de la început: „Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept” și „Accesul copilului la servicii medicale și de recuperare, precum și la medicația adecvată stării sale în caz de boală este garantat de către stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și de la bugetul de stat”.
Vă rog să concluzionați, doamnă deputat!
Mulți copii diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice nu sunt primiți în unitățile de învățământ preuniversitar cu regim de masă pe motiv că acestea nu au soluții pentru a asigura alimente speciale pentru acest diagnostic.
Ca țară membră a Uniunii Europene, trebuie să fim permanent conectați la importanța politicilor de sănătate publică și asigurarea unui sistem de sănătate sustenabil, nediscriminatoriu și pregătit să acopere toate nevoile românilor.
Copiii pe care astăzi îi lipsim de protecție și drepturi esențiale...
Doamnă deputat, vă rog să concluzionați, ați depășit cu foarte mult timpul alocat!
Într-o secundă!
...sunt adulții de mâine, care vor prelua responsabilitatea țării și viitorul nostru.
Vă mulțumesc.
Deputat PSD Cristina Dumitrache. Mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc și eu.
Stimați colegi, rugămintea e să încercăm să ne încadrăm în timpul regulamentar.
Grupul PSD, domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.
Se pregătește domnul deputat Ervin Molnar, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,
Partidul Social Democrat a intrat la guvernare într-un moment dificil pentru România, în plină pandemie, cu o economie slăbită și cu o populație sărăcită. De aceea, în primele 6 luni ale guvernării, deși au apărut mai multe crize suprapuse, de la energie până la inflație, efecte postpandemie și conflictul din Ucraina, iar economia a fost supusă unor șocuri multiple, s-a reușit să se impună aprobarea mai multor pachete de măsuri sociale și financiare pentru sprijinirea cetățenilor și companiilor. Majoritatea programelor din această perioadă s-au concentrat pe susținerea categoriilor sociale celor mai vulnerabile și pe sprijinirea economiei naționale. Cu toate acestea, românii au încă multe greutăți ce impun Guvernului să continue măsurile de sprijin pentru acest an și pentru anul următor.
În acest moment se încearcă optimizarea Planului național de redresare și reziliență pentru remedierea erorilor din proiectul depus inițial de Guvernul Cîțu și, în același timp, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene la ministerele gestionate de Partidul Social Democrat.
În perioada următoare vor fi luate măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Susținerea companiilor românești este un angajament prioritar asumat și urmărit de social-democrați, care acum se concretizează prin noi programe promovate de Guvern. Așadar, sunt 400 de milioane de euro, din fonduri
europene, care sunt adresați IMM-urilor afectate de pandemie sau celor din sectorul agroalimentar sub formă de granturi de investiții sau microgranturi pentru capital de lucru. Se vor finanța proiectele „Start-up Nation” cu 500 de milioane de lei, dar și alte programe distincte, menite să încurajeze și să susțină antreprenoriatul.
De asemenea, se prelungește până la finalul anului perioada în care statul va acoperi indemnizația de 75% din salariu pentru companiile afectate de pandemie care au fost nevoite să-și restrângă activitatea. Toate aceste măsuri completează tabloul deciziilor puternic susținute de Partidul Social Democrat menite să ajute cât de mult este posibil mediul de afaceri, să păstreze locurile de muncă și implicit să asigure veniturile bugetare, dar și să susțină puterea de cumpărare a populației.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Nu se poate, îmi pare rău! Eu respect... Domnul deputat Ervin Molnar. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Partidul Național Liberal, de 147 de ani în slujba românilor”.
Săptămâna trecută, pe 24 mai, am aniversat 147 de ani de la fondarea Partidului Național Liberal. Istoria partidului nostru se confundă cu istoria apariției și modernizării statului național român. Cu rădăcini adânci, împământenite în Revoluția de la 1848 din Moldova și Țara Românească, Partidul Național Liberal a fost în epicentrul marilor evenimente din istoria României moderne. Unirea de la 1859, aducerea principelui Carol în România, independența de stat, proclamarea regatului, culminând cu Unirea de la 1918 sunt momente definitorii ale identității noastre, iar liberalii au fost principala forță politică care le-a generat.
Glorioasa istorie a PNL pe care am moștenit-o reprezintă o grea responsabilitate. Ne uităm cu admirație în istorie, la opera înaintașilor noștri. Partidul Național Liberal de astăzi continuă misiunea Brătienilor, și anume urmărirea, fără ezitări, a interesului național. Prezentul pe care îl trăim vine cu provocările sale. Suntem martorii unui război odios provocat de Federația Rusă în Ucraina, iar acest fapt obligă la atitudini și decizii demne de însemnătatea și vicisitudinile timpului pe care îl trăim.
Deciziile adoptate în ultima perioadă arată, fără putință de tăgadă, faptul că ne onorăm înaintașii și misiunea cu care au plecat ei la drum. Adoptarea Legii offshore, promulgată pe 25 mai de Președintele României, Klaus Iohannis, a fost mereu o prioritate pentru Partidul Național Liberal. Aceasta a fost depusă în Parlament de PNL, prin semnătura premierului Nicolae Ciucă și a ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu. Prin acest proiect, România va deveni independentă din punct de vedere energetic, va produce mai mult decât va consuma și va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Primii metri cubi de gaz ar urma să ajungă în conductele românești chiar din această vară.
Mai mult, Guvernul a adoptat retragerea României din cele două bănci cu acționariat rusesc, Banca Internațională de Cooperare Economică și Banca Internațională de Investiții. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că în acest fel ne îndeplinim obligațiile asumate în conformitate cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene privind sancțiunile adresate Federației Ruse. Partidul Național Liberal a fost primul partid care a susținut sancțiunile la adresa Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis a aprobat în luna martie memorandumurile de aprobare a ieșirii din cele două bănci rusești, demararea procedurilor interne și coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria în scopul asigurării unei ieșiri simultane, precum și asigurarea unei protecții corespunzătoare a intereselor acestor state. Conform proiectelor de lege privind retragerea României din băncile cu acționariat rusesc, anunțate de șeful Guvernului, Nicolae Ciucă, eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul băncilor, precum și cele privind asistența tehnică și juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
România a mai ratat un tren și o șansă de a recupera decalajul față de țările civilizate. Politicienilor le place să vorbească despre dezvoltarea țării, dar, din păcate, vedem că acționează exact invers. Mă refer aici la PNDL 3, programul votat ieri în Parlament și care a fost suplimentat la 65,5 miliarde de lei. Alocarea unor astfel de sume pentru investiții ar trebui să fie un lucru bun, dar, dacă ne uităm puțin mai atent la detalii, vedem cum se ține țara pe loc și baroniada locală la putere.
Ideea de bază, de a aloca resursele direct către comunitățile locale pentru a asigura accesul întregii populații la servicii esențiale, din păcate este ocolită de modalitatea în care se implementează. USR a solicitat în repetate rânduri alocarea de bani după criterii clare, precum investiții pe bază de evaluare rezultată din punctaj, și nu pe bază de listă aprobată de ministru, sau transparență prin crearea unui sistem informatic public, care să cuprindă informații legate de proiect – punctaj, contractor, durată, stadiu de execuție sau plăți.
Din păcate, PNDL 3 funcționează la fel ca primele două programe de acest fel, după rețeta inventată de Liviu Dragnea – alocări discreționare, investiții fără cap și risipă de bani publici. Comunitățile care au nevoie cu adevărat de aceste resurse sunt ignorate, pentru că politicienii se folosesc de programele de investiții pentru a-și consolida puterea în propriile partide. Conform informațiilor din mass-media, primul în topul alocărilor se situează județul Suceava, unde președinte al consiliului județean este prim-vicepreședintele PNL, Gheorghe Flutur, urmat de Olt, unde aceeași funcție este ocupată de secretarul general al PSD.
Ce se întâmplă, de fapt, în PNDL 3 – proiectele depuse nu sunt analizate în funcție de nevoile comunităților, ci la mica înțelegere cu primarii. Se creează astfel rețele de influență, traseism politic și redirecționare de bani către celebrele firme de partid. Și cea mai mare problemă – lucrări de calitate îndoielnică, care afectează calitatea vieții
românilor. Avem și aici numeroase exemple, precum asfaltări executate direct pe pământ sau, și mai „bine”, lucrări care nu s-au executat niciodată, dar pentru care s-au încasat bani. Străzi private – în proprietatea unui consilier județean – asfaltate prin PNDL, cum am văzut în Timiș, poduri care duc spre nicăieri sau lămpi stradale de peste 2.100 de euro bucata.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Grupul USR, doamna deputat Neagu. Se pregătește Grupul parlamentar AUR.
Specialul de România parazitează bugetul de stat, primind fie o pensie specială, fie un loc de muncă la stat, fie sporuri și indemnizații peste salariul pe care-l încasează de la stat. Specialul de România este o specie intens protejată de coaliția toxică PSD–PNL–UDMR.
Avem 4 milioane de români pentru care pensia medie este de 1.500 de lei pe lună. Pensia specială cea mai mică este de trei ori pe atât, adică aproximativ 4.500 de lei. Cea mai mare pensie medie specială este de 15 ori această valoare, adică 22.500 de lei, pensie pe care o primesc judecătorii și procurorii.
Pensiile speciale sunt acordate militarilor, parlamentarilor, funcționarilor parlamentari, angajaților de la Curtea de Conturi, diplomaților, grefierilor și celor din aviația civilă.
De ce sunt aceste categorii profesionale „mai speciale” decât medicii, care au lucrat în condiții de stres până la vârsta legală de pensionare, sau decât angajații combinatelor chimice, care și-au desfășurat activitatea într-un mediu toxic?
Pe lângă pensii speciale, în România, la stat se plătesc și tot felul de sporuri, inventate peste noapte de PSD. Spor de lucru în mediu toxic la Ministerul Educației sau spor de praf pentru cei de la Avocatul Poporului. Judecătorii Curții Constituționale primesc 10.000 lei pe lună spor de stres.
De-a lungul timpului au apărut și instituții create din pix de vechea gardă politică, pentru a crea noi locuri de muncă clientelei de partid sau venituri speciale pentru membrii și apropiații lor. Iată două exemple:
– Academia Oamenilor de Știință din România are un buget de 10 milioane de lei numai în anul 2022. O academiefantomă, de unde încasează bani inclusiv fostul președinte Ion Iliescu.
– Institutul Levantului, condus de Emil Constantinescu, este o altă sinecură. Beneficiază anual de un buget de un milion de euro.
USR a depus proiecte pentru desființarea acestor două căpușe mufate la bugetul de stat sub pretextul unei activități academice prolifice. În realitate, ambele produc maculatură cu valoare zero pentru România.
USR este singurul partid care s-a opus încă de la înființare oricărei remunerații „speciale”. USR va continua să lupte pentru desființarea tuturor categoriilor speciale.
## Da.
Mergem mai departe.
Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Mihail Albișteanu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se numește „Consolidarea relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan”.
La invitația domnului Azay Guliyev, membru al Adunării Naționale a Republicii Azerbaidjan, președintele Grupului interparlamentar de prietenie Azerbaidjan–România, prin intermediul Excelenței Sale, domnul Huseyn N. Najafov, ambasador al Republicii Azerbaidjan la București, o delegație a Parlamentului României, alcătuită din deputații Ivănuță Cristian-Daniel – liderul Grupului interparlamentar de prietenie România–Azerbaidjan, Albișteanu Mihail – secretar al Comisiei pentru politică externă din cadrul Camerei Deputaților, Solomon Adrian – președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și Amet Varol – reprezentant al Uniunii Democratice a Tătarilor Turco-Musulmani din România, s-a deplasat, în perioada 26–29 aprilie 2022, în acest stat caucazian. Scopul vizitei l-a reprezentat consolidarea relațiilor interparlamentare dintre România și Republica Azerbaidjan, având în vedere importanța legăturii ce există între cele două state, România fiind a doua țară din lume care a recunoscut independența statului azer și primul stat al Uniunii Europene care a încheiat un parteneriat strategic cu acesta.
Delegația română a avut întâlniri cu vicepreședintele Adunării Naționale a Azerbaidjanului, domnul Adil Aliyev, cu președintele Grupului parlamentar de prietenie cu România, domnul Azay Guliyev, cu consilierul pentru politică externă al prim-vicepreședintelui acestei țări, domnul Elcin Amirbayov, cu ministrul adjunct al afacerilor externe, domnul Mahmud Mammadguliyev, cu președintele Fundației Internaționale pentru Cultură și Patrimoniul Lumii Turce, ambasadorul Gunay Afandieva. În cadrul acestor întâlniri cu oficialii azeri, s-a discutat stadiul relațiilor bilaterale și modalitățile prin care poate fi impulsionată colaborarea româno-azeră în domeniile de interes comun – energie, transporturi, turism, cultură –, cooperarea în cadrul instituțiilor europene și internaționale.
Prin această deplasare s-a realizat un pas important în restabilirea legăturilor interparlamentare. Din păcate, am constatat că, în ultima perioadă, consolidarea relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan, la nivel de for legislativ, și nu numai, nu a reprezentat o prioritate pentru România, în ciuda disponibilității în această privință manifestată de partea azeră.
Da.
Mulțumesc.
Invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităților naționale.
## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**
Mulțumesc.
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
La data de 1 iunie se împlinesc 80 de ani de la deportarea romilor în Transnistria.
Măsura deportării romilor în Transnistria a fost luată personal de Ion Antonescu, așa cum a și declarat acesta la procesul din 1946, și a fost precedată de un recensământ efectuat de jandarmerie și poliție în întreaga țară la data de 25 mai 1942. Atunci au fost trecuți pe listele jandarmeriei peste 40.000 de romi, dintre care peste 9.400 nomazi și peste 31.000 de romi considerați sedentari. Listele cu romii din cele două categorii au fost întocmite pe comune, orașe și județe și au fost înaintate Inspectoratului General al Jandarmeriei.
Deportările au început la data de 1 iunie 1942 cu romii nomazi. Începând cu acea zi, ei au fost strânși de organele de jandarmi în capitalele de județ și apoi deportați în Transnistria. Operațiunea s-a încheiat oficial la data de 15 august 1942. Cei care în momentul evacuării se aflau pe front sau mobilizați în țară – mă refer, evident, la romi – au fost scoși din evidențele militare printr-un ordin al Marelui Stat Major, trimiși acasă și îndrumați pe urma familiilor, în Transnistria.
De subliniat, stimați colegi, este faptul că unui soldat rom, aflat acasă în permisie, jandarmii i-au ridicat familia și au deportat-o în Transnistria.
Cea de a doua etapă a deportării romilor sedentari a fost făcută între 12 și 20 septembrie 1942, cu nouă trenuri speciale, formate în diferite orașe din țară.
Stimați colegi, în septembrie 1942, atunci când deportările erau în curs, președintele Partidului Național Liberal, Constantin I.C. Brătianu, a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare de protest în care invocă argumente de natură umanitară și morală, caracterizând deportarea romilor drept un act nejustificat și crud, care „ne va duce cu câteva secole înapoi din istoria omenirii”.
Respect pentru memoria celui ce a fost Constantin I.C. Brătianu!
O altă mare personalitate a țării, marele compozitor George Enescu, a intervenit în persoană la mareșalul Antonescu pentru romii muzicanți, spunând că pleacă și el, în caz că-i duce muzicanții la Bug.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu.
Și v-aș ruga inclusiv pe dumneavoastră...
, inclusiv pe dumneavoastră...
V-am lăsat mai mult cu un minut.
Deci rugămintea este să încercați să fiți și dumneavoastră ca restul colegilor.
Mergem mai departe, stimați colegi. Ajungem la Grupul parlamentar al PSD. Domnul deputat Laurențiu-Daniel Marin.
## Bună ziua!
Declarația mea de astăzi se intitulează „Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România și trebuie să admită cererea de intrare în spațiul Schengen!”.
Stimați colegi,
Așa cum bine știm cu toții, România îndeplinește de mult timp toate condițiile tehnice și merită pe deplin să fie admisă în spațiul Schengen, mai ales în contextul în care Portul Constanța a devenit o poartă comercială importantă pentru Uniunea Europeană, după izbucnirea războiului din Ucraina.
Conform Raportului privind starea spațiului Schengen, publicat recent, Comisia Europeană recomandă ca România și Bulgaria să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile.
Stimați colegi, dat fiind contextul actual de securitate, cauzat de conflictul militar de la granițele țării, vreau să vă aduc în prim-plan faptul că România a fost solidară cu Uniunea Europeană în toate măsurile luate, asigurând accesul refugiaților ucraineni în țara noastră și mai departe, în Uniunea Europeană.
România are o graniță de 640 de kilometri cu Ucraina și asigură, împreună cu Uniunea Europeană și NATO, securitatea și stabilitatea în regiune. Este o certitudine că România a îndeplinit condițiile cerute de acquis-ul comunitar, iar cetățenii români trebuie să beneficieze de normele interne ale spațiului Schengen, inclusiv cele care elimină controalele la granițele interne.
De asemenea, România asigură infrastructură și prioritate pentru exporturile din Ucraina, dar și pentru refacerea unor lanțuri de aprovizionare. În acest context, consider că Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România și trebuie să admită cererea de intrare în spațiul Schengen! Vă mulțumesc.
Laurențiu Marin, deputat, Vrancea.
Vă mulțumesc și eu.
Îmi cer scuze, am omis, înainte de a trece la Grupul PSD, deputații neafiliați și o să revenim la Grupul PSD.
Domnul Francisc Tobă, din partea deputaților neafiliați. O să vă rog să încercăm să fim puțin mai operativi.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea se intitulează „O țară cu doi președinți!”. Președintele Ungariei, într-o vizită neoficială în România, a declarat următoarele:
„Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, vicepremier al României. Ca președinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toți maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăiește în interior sau după graniță. Maghiarii sunt maghiari, punct!”
Domnilor, am să vă fac o dezvăluire. Din partea mamei și a bunicilor, eu sunt maghiar. Acest lucru nu mă face să mă simt ungur! Nu mă face să simt nevoia să fiu reprezentat de Președintele Ungariei! Sunt român!
Sunt român și vreau să fiu reprezentat și protejat de un președinte român!
După declarația sfidătoare la adresa poporului român a Președintelui Ungariei, este legitimă întrebarea dacă Președintele României, de etnie germană, trebuie să fie protejat de Președintele Germaniei.
Este inadmisibil ca acest incident declarativ să fie prezent într-un stat autonom și independent, membru al Uniunii Europene.
Nu jignirea directă a identității noastre cetățenești este problema, ci însuși faptul că a fost posibil acest lucru, acțiune pe care o consider drept sfidare la adresa poporului român și la adresa legislației internaționale în domeniu.
Dacă Președintele României se simte român, el fiind responsabil cu politica externă și de apărare a acestui stat, ar fi trebuit să aibă o reacție fermă și categorică la adresa intervenției total inadecvate și, repet termenul utilizat, sfidătoare la adresa identității statului roman.
A devenit o cutumă ca reprezentanții statului maghiar, la nivelul cel mai înalt, să vină în spațiul românesc și să își exprime deschis intențiile revizioniste. În egală măsură a devenit o cutumă ca instituțiile statului român să nu intervină în mod ferm la aceste acțiuni.
Închei făcând următoarea precizare: în niciun parlament european nu există mai mult respect față de reprezentanții minorităților etnice, aceasta fiind o dovadă elocventă a faptului că România după 1989 a făcut eforturi consistente de a implementa principiile democrației.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Din partea Grupului PSD, invit la cuvânt pe domnul deputat Romulus-Marius Damian.
- Nu este.
- Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga? Nu este.
Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu. Vă rog, domnule deputat.
Bună dimineața!
Și vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi are legătură cu agricultura românească.
- Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru țara noastră, în contextul războiului din Ucraina, și nu numai. Acesta este și motivul pentru care Partidul Social Democrat susține puternic sectorul agricol din România, în contextul crizei alimentare care se prefigurează pentru alte state. Ministrul social-democrat al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a reușit să identifice surse de finanțare suplimentare pentru agricultura și industria alimentară din România. Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul operațional Competitivitate, din exercițiul financiar 2014–2020. Trebuie punctat faptul că, dacă nu ar fi fost aprobat acest transfer în beneficiul agriculturii, România risca să nu utilizeze acești bani.
Mai mult decât atât, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, a fost elaborat deja un proiect de act normativ care prelungește perioada de valorificare a producției și pe cea de depunere a documentelor din Programul „Tomata”. Este o adevărată gură de oxigen pentru legumicultorii care în acest an s-au confruntat cu mari dificultăți, de la vremea rece prelungită până la explozia prețurilor la energie, explozie care a dus, evident, la creșterea semnificativă a costurilor de producție.
Vestea bună este că, prin toate aceste măsuri, foarte mulți legumicultori români vor beneficia de sprijinul maxim de 4.000 de euro pe an pentru exploatație. Să nu uităm că orice criză aduce cu ea și oportunități.
Este momentul ca țara noastră să valorifice cum se cuvine producția agricolă. Să cumpărăm cu toții cât mai multe legume și fructe românești, iar România să nu mai înregistreze deficit în comerțul cu produse agroalimentare! Fiecare produs românesc înseamnă siguranța locurilor de muncă, plusvaloare pentru țara noastră și securitate alimentară în aceste vremuri dificile.
Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Grupul USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu este.
Doamna Cristina Camelia Rizea? Nu este.
Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu? Nu este. Domnul Beniamin Todosiu? Nu este. Domnul deputat Ion-Marian Lazăr? Vă rog.
Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Deși la data de 8 decembrie 2021 s-au împlinit 18 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, până în prezent a fost promulgată doar o singură completare a acestei legi, ce vizează exclusiv introducerea unor prevederi privind condițiile de exercitare a profesiei de consilier juridic de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European.
Totuși, anul acesta, după mulți ani în care această lege nu a făcut obiectul unor dezbateri în spațiul public, a fost înregistrată spre dezbatere în Parlament o propunere legislativă ce are ca unic scop modificarea art. 11 din această lege, în sensul instituirii posibilității desfășurării de către consilierii juridici a unor activități didactice în învățământul preuniversitar.
În spatele acestei măsuri se ascunde incapacitatea statului de a atrage suficiente cadre didactice specializate în domeniul juridic care să susțină predarea unor programe de educație juridică în unitățile de învățământ din mediul rural. Evident, acest lucru se datorează, în primul rând, nivelului de salarizare și condițiilor de desfășurare a procesului educațional în învățământul preuniversitar din mediul rural, fapt ce a determinat în mod firesc o lipsă de apetit a celorlalte profesii juridice pentru această activitate.
Totuși, nu pot să nu remarc faptul că, deși în expunerea de motive a propunerii legislative se face referire la faptul că prin adoptarea acesteia se elimină prevederi discriminatorii între profesii din același domeniu, în fapt, actuala inițiativă legislativă nu reglementează o aliniere a tuturor activităților compatibile cu exercitarea profesiei de avocat cu cele exercitate în cadrul profesiei de consilier juridic, ci doar a activității didactice din învățământul preuniversitar. Mă refer, în special, la activitățile de conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, practician în insolvență, responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, activități compatibile cu profesia de avocat, dar care sunt în mod inexplicabil incompatibile cu profesia de consilier juridic.
Vă mulțumesc și eu.
Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Urbanizarea României, progres și provocare”.
Suntem cu toții martori la modul în care orașele mari din România se extind ca suprafață construită și ca populație, iar, potrivit unor studii și proiecții realizate de ONU, 68% din populația României va trăi la orașe până în anul 2030, iar până în 2050 acest procent va ajunge la 77%. Bineînțeles că acest fenomen are un efect benefic civilizațional, dar totodată vine la pachet și cu multe provocări, pe care ar trebui să le anticipăm de pe acum.
Una din aceste provocări o reprezintă copiii și educația lor. Multe orașe mari din România deja se confruntă cu problema locurilor la creșă, grădiniță și școală. Foarte multe clase au peste 30 de elevi la ore, iar la creșa sau la grădinița de stat se poate ajunge doar apelând la influență sau, cum se zice în popor, doar „pe pile”. Supraîncărcarea școlilor, grădinițelor și creșelor se răsfrânge, bineînțeles, și la productivitatea părinților, în condițiile în care părinții sunt forțați să se adapteze și să caute metode alternative.
Dacă suprapunem problema abandonului școlar și creșterea ratei de analfabetism funcțional la copiii din România, atunci lipsa școlilor servește drept catalizator în reacția de cultivare a analfabetismului și degradării cantitative și calitative a învățământului românesc.
În consecință, consider necesară elaborarea unei strategii de creștere a nivelului educațional și combatere a abandonului școlar care să cuprindă inclusiv construirea de noi școli și grădinițe pentru copii.
Tărăgănarea, inacțiunea sau indiferența față de această problemă ne va costa prea scump, iar timpul, în cazul de față, nu ne este un aliat.
Vă mulțumesc. Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Din partea deputaților neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Roman.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Privind „Redeșteptarea poporului român”, astăzi, în declarația mea politică voi vorbi despre „necesitatea modificării legii penale pentru o mai bună protecție a securității naționale”.
După cum bine știți, sunt general al Armatei Române și, așa cum mi-am exercitat funcția militară în slujba patriei, în același mod îmi desfășor și activitatea parlamentară în slujba poporului român, continuând, și din poziția de deputat, să apăr suveranitatea și integritatea României.
Având în vedere pregătirea și cariera mea militară, cunosc punctele vulnerabile din Codul penal în materia securității naționale și consider că, în condițiile actuale de criză economică și instabilitate politică care se produc în Europa și în lume și care au influență și asupra activității organelor statului român, se impune cu prioritate efectuarea unei reevaluări și modificări a legii penale, care să corespundă exigenței apărării siguranței naționale.
Politica de securitate națională trebuie înfăptuită din perspectiva realităților sociale prezente și a capacității de a fi la adăpost de orice pericol extern și intern, pentru a ne proteja și apăra împotriva riscurilor, amenințărilor, pericolelor și agresiunilor de orice natură. Întrucât actualul context internațional și european poate predispune anumite persoane din diferite instituții strategice la săvârșirea unor acte de înaltă trădare, fără a putea fi trase la răspundere, pe motiv că fapta nu este prevăzută de Codul penal și pentru alte categorii de persoane, posibilitatea transmiterii de informații secrete de stat constituie mai mult ca oricând o amenințare ce necesită o atenție sporită din partea autorităților și serviciilor de informații române, nemaivorbind de cheltuielile financiare și factorul timp. Luând în considerare că actualul Cod penal prevede răspunderea penală pentru săvârșirea faptei de înaltă trădare doar în privința președintelui României sau a unui alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, posibilitatea transmiterii de informații secrete de stat unei puteri străine și de către funcționarii care activează în cadrul altor autorități strategice nu poate fi neglijată.
Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romulus-Marius Damian.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PSD sprijină românii și România”.
Acum 6 luni de zile, Partidul Social Democrat intra la guvernare într-o perioadă de criză, când fosta coaliție de guvernare nu făcea față nevoilor românilor după haosul sanitar, economic și social ce a urmat pandemiei de coronavirus. Multe domenii, precum sănătatea, educația, HoReCa, și nu numai, erau puse la pământ din toate punctele de vedere. Acum ne luptăm și cu efectele războiului din Ucraina, în principal, inflația crescută.
Cu toate acestea, PSD a făcut tot posibilul pentru ca românii să beneficieze de un sprijin real, prin decizii și măsuri concrete și corecte. PSD a venit cu trei pachete sociale, care nu s-ar fi realizat dacă PSD nu venea la guvernare și care s-au dovedit a fi benefice pentru români, prin care au fost alocați bani pentru alocații, pensii, salarii, prin care s-au plafonat prețurile la energie și gaze pentru populație și companii și prin care s-au demarat programe de sprijin financiar de peste 20 de miliarde de lei pentru companiile românești.
Investițiile rămân o prioritate în cât mai multe domenii – sănătate, infrastructură, economie, industrie, agricultură. Au fost alocați 150 de milioane de euro pentru construcția de instituții medicale, de care România are o reală nevoie, și s-au readus la viață domenii date de tot la o parte, precum agricultura. Astăzi se demarează multe proiecte de susținere a fermierilor, precum și a antreprenorilor români, pentru a putea ajunge în punctul în care să asigurăm pe mesele românilor produsele românești. În plus, programele de susținere a producătorilor au fost repuse pe masa de lucru și aprobate în bugetul de lucru pe anul 2022, proiecte extrem de importante pentru agricultura, industria alimentară și zootehnia României, care au fost uitate până când PSD a revenit la guvernare.
Pe masa Comisiei Europene, România prezenta acum 6 luni Planul național de redresare și reziliență, care eșua din multe puncte de vedere, din cauză că deciziile nu au fost deloc dezbătute, ci luate pe repede înainte. PNRR va fi renegociat, fiindcă atât acesta, cât și Programul național de investiții „Anghel Saligny” sunt foarte importante pentru dezvoltarea României.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, Grupul PSD, este în sală? Nu.
Mergem mai departe.
Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz este?
Doamna deputat Cristina Camelia Rizea?
Domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu? Domnul deputat Beniamin Todosiu? Nu.
Grupul parlamentar AUR – colegii înscriși au luat cuvântul.
Grupul minorităților naționale – au luat cuvântul cei înscriși.
Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Coarnă este în sală?
Domnul deputat Ciprian Ciubuc?
Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În lipsa unor argumente puternice, economice și sociale, care să ajute la adoptarea impozitării progresive, domnul Ciolacu ne jignește din nou inteligența și ne ceartă pentru că nu vrem o țară precum afară.
Dar ce înseamnă o țară ca afară? În Luxemburg, un angajat câștigă un salariu minim de cinci ori mai mare decât în România, adică echivalentul a 11.000 RON, și ia acasă un salariu net de 10.000 RON, adică plătește taxe în total de 9%; în Germania, la același salariu, iei acasă 8.900 de lei, adică plătești taxe de 19%; iar în Franța iei acasă 8.400 RON, adică plătești taxe de 24%. În România, la un salariu brut de 11.000 de lei, iei acasă 6.400 de lei, ceea ce înseamnă că plătești taxe în total de 42%.
Mai mult, un angajat care lucrează în Luxemburg, în Germania sau în Franța se bucură de o suită de deduceri fiscale, de la asigurări, costuri pentru sprijinirea părinților, creșterea copiilor, dobânzile la creditele personale și creditele imobiliare, chiar costul pentru transport la locul de muncă, chiar taxe profesionale, cărți și materiale de studiu pentru pregătirea profesională, inclusiv îmbrăcămintea pentru locul de muncă.
Românii nu se bucură de aceleași deduceri fiscale.
În concluzie, domnule Ciolacu, românii au un salariu minim de cinci ori mai mic decât cei de afară, nu se bucură de deduceri fiscale, au aceleași costuri la alimente și energie și îmbrăcăminte însă precum cei din afară.
V-am rugat de multe ori, domnule Ciolacu, să evităm să comparăm România cu străinătatea atunci când nu trebuie. Ați mai certat românii, de multe ori, că nu respectă standardele de afară și acasă și v-am spus că asta deschide o mare rană pentru acești oameni.
V-am rugat să vă preocupați de lucruri importante. Fiscalitatea din România este deja foarte mare. Este o
problemă de care se plânge toată lumea. Dumneavoastră nu ați auzit? Preocupați-vă de programe și politici economice care să crească productivitatea, să crească producția autohtonă și să crească competitivitatea pentru produsele locale, pentru produsele românești! Creșterea taxelor o poate face orice nepriceput.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Am epuizat lista colegilor înscriși la cuvânt care sunt prezenți în sală.
Prin urmare, anunț că au depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Ioan Mang, Vasilică Toma, Radu-Marcel Tuhuț, Mirela-Elena Adomnicăi, Oana-Gianina Bulai, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu, Claudiu-Augustin Ilișanu, Ilie Toma, Eugen Neață, Alexandra Presură.
Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații în scris: Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Gabriel Andronache, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărășian, Elena Hărătău, George Șișcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă, Cosmin Șandru, Florian-Emil Dumitru, Angelica Fădor.
Din partea Grupului parlamentar al USR: SiminaGeanina-Daniela Tulbure, Radu Tudor Ciornei.
Din partea Grupului parlamentar AUR: Dumitru-Viorel Focșa, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Gianina Șerban. Iar din partea deputaților neafiliați: Bogdan-Alexandru Bola și Nicolae Giugea.
Acestea fiind spuse, stimați colegi, declar ședința dedicată declarațiilor politice închisă. Vă mulțumesc.
România este pe primul loc din Uniunea Europeană în privința numărului de decese provocate de accidentele rutiere, iar Suceava, județul pe care îl reprezint în Parlament, s-a situat, anul trecut, pe primul loc la nivel național în acest clasament al morții.
De asemenea, Suceava este în top 5 atât la numărul de accidente, cât și în privința persoanelor accidentate. Pe primele patru locuri sunt municipiul București, Iași, Cluj și Constanța.
În fiecare an, populația unei comune de nivel mediu dispare în urma deceselor provocate de accidentele rutiere. Datele deosebit de îngrijorătoare m-au determinat să am această intervenție.
Putem da vina pe condițiile meteo, întuneric sau pe consumul de alcool la volan, dar nu acestea sunt cauzele principale care produc aceste accidente.
Cu certitudine, o cauză majoră a acestui număr mare de accidente și decese este starea proastă a infrastructurii rutiere din România. Lipsa autostrăzilor nu e doar o problemă care afectează dezvoltarea economică a unei regiuni, ci și o chestiunea care ne pune viața în pericol. Nu e deloc întâmplător că în clasamentul celor mai multe decese provocate de accidentele rutiere sunt multe județe din Moldova, precum Suceava, Bacău sau Iași, care nu dispun de drumuri sigure.
Dar, dincolo de starea drumurilor, cred că mai este o altă cauză majoră care determină aceste cifre statistice nefaste. La o analiză mai aprofundată asupra rapoartelor Institutului Național de Statistică, observăm că numărul cel mai mare de accidente rutiere și de persoane vătămate în astfel de accidente au loc în interiorul localităților, nu pe șoselele sau drumurile județene sau naționale.
Așadar, trebuie să vedem de ce avem atât de multe incidente rutiere în interiorul localităților, în plină zi și în absența unor cauze obiective, precum condițiile meteo sau starea proastă a drumurilor.
În opinia mea, una dintre cauze este conduita șoferilor, care se abat mult de la regulile de circulație, în absența autorităților care ar trebui să supravegheze respectarea lor. Cei care se deplasează zilnic cu mașina la serviciu, pe străzile din București sau din alt oraș mare din România, vor vedea, cu certitudine, mulți șoferi care nu respectă culorile semaforului sau regulile de prioritate față de pietoni sau față de celelalte autoturisme sau mijloace de transport.
„Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migrația muncitorilor sezonieri”
Muncitorii de la sate și din multe orașe mici din România au făcut parte, până anul acesta, dintr-un mecanism masiv de migrație sezonieră către vestul Europei. În fiecare primăvară și vară, câteva zeci de mii de români emigrau, la fel ca și o parte dintre cetățenii bulgari, maghiari sau polonezi, pentru a culege recolte, jucând astfel un rol-cheie
în lanțul alimentar de pe continent, dar favorizându-l în special pe cel al țărilor mult mai dezvoltate din Uniune.
Statisticile europene certifică faptul că Vestul are nevoie, an de an, de aproximativ un milion de muncitori sezonieri. Franța angajează temporar 200.000 de oameni, până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 și 80.000 de persoane. Concomitent, Italia speră să adune circa 250.000 de muncitori sezonieri, Marea Britanie primea în mod obișnuit între 70.000 și 80.000 de angajați pentru sezon și Germania alți 300.000 de lucrători.
În 2022, numărul muncitorilor români care au ales să plece afară, departe de familii și locurile natale, pentru lucrările agricole din vestul continentului a început să se reducă notabil. Și asta deși pandemia a scăzut suficient de mult în intensitate, încât majoritatea statelor membre UE au decis să suspende definitiv restricțiile privind transmiterea COVID-19.
De asemenea, deși angajatorii străini au început să ofere condițiile de lucru și cazare mai bune ca până acum pentru muncitorii sezonieri din agricultură, nici acest aspect nu a avut vreo contribuție de impact privind opțiunea majorității românilor de a rămâne în țară. Hotărârea lor de a nu mai părăsi România pentru servicii temporare are la bază efectele benefice generate de Legea de majorare a salariului minim din agricultură, act normativ recent intrat în vigoare și parte componentă a Programului „Sprijin pentru România”.
Trebuie să vă mărturisesc că mă bucură, dar mă și surprinde destul de mult viteza de decizie a oamenilor în această privință, probată de semnalele de succes pe care încep să le dea eforturile de a recruta local forță de muncă pentru agricultura noastră internă.
„Oprim risipa alimentară! Oprim irosirea resurselor!”
Risipa alimentară este o problemă majoră care are consecințe asupra tuturor, având efecte atât asupra economiei, cât și asupra mediului. Țara noastră aruncă anual 5 milioane de tone de alimente, ocupând astfel locul 9 în clasamentul risipei, la nivelul UE.
Prin implicarea în lupta împotriva risipei alimentare, am reușit să pun pe agenda publică tema irosirii resurselor. Legea privind diminuarea risipei alimentare, inițiată și adoptată în primul meu mandat de parlamentar, a reprezentat primul pas către asumarea luptei împotriva risipei alimentare de către societatea românească.
În mandatul actual de parlamentar, împreună cu alți parlamentari am lucrat la o nouă lege, capabilă să răspundă provocărilor prezentului. Le sunt recunoscător tuturor colegilor care s-au alăturat demersurilor noastre și sunt bucuros că printre inițiatori se numără reprezentanți ai tuturor partidelor democratice din Parlamentul României. Am inițiat noua lege alături de Diana Buzoianu, Bogdan-Gruia Ivan și Zoltán Miklós, parlamentari preocupați de stoparea irosirii resurselor.
Prin adoptarea noii legi vom avea instrumente concrete de luptă împotriva risipei alimentare. Va fi creată o platformă online gestionată de Ministerul Agriculturii, în care vor fi raportate datele privind risipa alimentară de către operatorii economici. În scopul popularizării cauzei, vor fi redactate pentru operatorii economici materiale informative, de către Ministerul Agriculturii, pentru lupta împotriva risipei alimentare. Autoritățile administrației publice vor avea pentru prima dată în legislație obligația să ia măsuri împotriva risipei alimentare, atunci când din activitatea lor rezultă surplusuri de produse alimentare.
Obiectivul noului proiect de lege este înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030, țintă asumată de țara noastră la nivel internațional. Vom avea o strategie națională împotriva risipei alimentare, actualizată cel puțin o dată la 5 ani.
În România, peste 150.000 de copii merg în fiecare seară flămânzi la culcare. În același timp, aruncăm anual
„S-a dat liber la vânătoare!”
Cu 166 de voturi pentru, 59 contra și 26 de abțineri, modificările aduse Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic au fost adoptate în Parlament săptămâna trecută. În ciuda faptului că toți experții din domeniu și ONG-urile de profil au solicitat stoparea acestei inițiative legislative, în ciuda faptului că până și USL-istul președinte al României a solicitat reexaminarea proiectului de lege, majoritatea colegilor din Comisia de mediu a Camerei Deputaților au apăsat pe trăgaci și au votat ca împușcarea păsărilor migratoare să se facă fără a mai fi nevoie de autorizații speciale sau cote maxime.
De ce am votat eu împotrivă? Deoarece Ministerul Mediului nu a putut arăta nici măcar un studiu de impact privind o astfel de măsură. Deoarece reprezentanții Ministerului Mediului nu au venit cu un punct de vedere clar și motivat, însă au susținut tacit punctele de vedere ale vânătorilor. Deoarece se vrea și reducerea perioadei de pregătire a viitorilor vânători, de la un an la 6 luni, fără nicio justificare. Deoarece dubla măsură cu care văd că tot lucrează acest minister, care numai pentru protecția mediului nu lucrează, devine tot mai evidentă. Vă dau un exemplu: la inițiativa mea și a colegilor privind Legea pescuitului, în care cerem cote stricte în lege, și nu prin ordine anuale de ministru, pentru a putea proteja real resursa acvatică și a nu lăsa influența grupurilor de interese să distrugă totul, Ministerul Mediului s-a opus. A zis că suntem proști și că nu așa se face o lege. În cazul vânătorii păsărilor migratoare, același minister vine și spune că ordinul anual dat de ministru, prin care se prevăd limitele la vânătoare, nu este de ajuns și trebuie trecut în lege că nu se mai impun limitări, iar vânătoarea se face la liber...
Această dublă măsură, în funcție de unde și de cum bate vântul grupurilor de interese, lipsa oricăror studii care să ne arate că uciderea fără limite a păsărilor migratoare reprezintă o soluție... pentru orice, mi se pare aberantă. La fel cum nu pot să fiu de acord cu afirmația inițiatorului acestui proiect: „Unicul protector al faunei este vânătorul.”
Vânătorii au susținut că eliminarea acestor păsări ajută la protejarea faunei și agriculturii. Adică unele păsări migratoare sunt privite ca dăunători. Știți cine a mai avut o astfel de viziune? Partidul Comunist Chinez, când, în anii ’50, a ordonat omorârea tuturor vrăbiilor pentru că diminuau producția la hectar. Urmarea? Zeci de milioane de păsări moarte, urmate de invazia a zeci de milioane de insecte, care nu mai aveau un prădător natural, care au distrus recoltele și pădurile Chinei. Și a urmat o foamete îngrozitoare, care a ucis milioane de oameni.
„Voucherele sociale vor ajunge la românii defavorizați” Începând cu 1 iunie 2022, românii aflați într-o situație precară din punct de vedere financiar vor beneficia de voucherele sociale oferite prin Programul guvernamental „Sprijin pentru România”.
Având o valoare nominală de 250 de lei, programul de distribuire a acestor vouchere face parte din cea mai importantă inițiativă de acest gen derulată până acum, din perspectiva numărului de beneficiari. Peste 2,5 milioane de români vor primi aceste tichete, cu care vor putea achiziționa produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei.
De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanțare, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene nerambursabile, prin Programul operațional Ajutorarea persoanelor dezavantajate (POAD) 2014–2020, precum și din viitoarea perioadă de programare 2021–2027, prin Programul operațional Incluziune și demnitate socială (POIDS). Pe lângă sursele de finanțare multiple, efortul prin care am ajuns la aceste rezultate se datorează și mobilizării excepționale a oamenilor din ministere și companii private și de stat. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea și, evident, producția unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea și validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii și ANAF, distribuția la nivel național și încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate și de mobilizare la nivelul Guvernului.
Printre cei peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr. 63/2002, se află pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puțin coi copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.
„Copiii de azi sunt viitorul de mâine”
Copiii au un loc special în viața noastră, ei fiind adevăratele noastre comori. Prin prezența lor, prin spiritul lor inocent și plin de viață, fiecare familie se îmbogățește. Zâmbetele și vioiciunea lor fac viața noastră, a tuturor, mai frumoasă. Fiecare dintre noi încearcă să facă tot ce îi stă în putință să își sprijine copilul să se dezvolte și să își construiască un viitor, oferindu-i tot ce este posibil.
Rolul nostru este acela de a investi în educația lor, de a-i proteja și de a le asigura un viitor cât mai bun. Pentru copiii noștri, pentru viitorul nostru, avem datoria să ne gândim mereu la cum să asigurăm un mediu sigur, în care aceștia să crească. De asemenea, este obligația noastră să găsim o soluție pentru ca orice copil să se bucure de această minunată perioadă a vieții.
Cu toții vrem ca viitorii reprezentanți ai societății să fie oameni de bine, demni de laudă, să ne facă cinste. Important este să înțelegem că deciziile pe care le luăm trebuie să fie pentru binele copiilor noștri.
Din păcate, nu toți copiii au parte de cele necesare, așa cum ar fi trebuit să fie într-o țară civilizată. Ziua copilului, pe lângă bucuria pe care o aduce, este o ocazie pentru noi de a ne întoarce privirea și de a transmite un gând și către copiii care sunt mai puțin norocoși, deoarece nu toți copiii merg la școală, nu toți copiii sunt într-o familie stabilă și sunt capabili să se bucure de drepturile lor.
În această zi avem o datorie morală de a încerca să găsim soluții pentru toți copiii care nu sunt în măsură să se uite la viitor cu speranță și să creadă că pot face ca visele lor să devină realitate.
O națiune care crede că viitorul nostru sunt copiii trebuie să accentueze și să crească sprijinul acordat acestora.
Atât din funcțiile deținute în administrație, cât și în proiectele personale pe care le-am dedicat copiilor, în centrul activităților mele au stat întotdeauna preocuparea și grija pentru tineri. Dovada cea mai clară este Proiectul „Viitorul ești tu!”, care este investiția mea în tineri, cei pe care îi consider cea mai importantă resursă a unei națiuni.
„Este necesar ca pensiile să crească, începând cu data de 1 ianuarie, și mai ales pensiile mici, unde efectele inflației se resimt cel mai dureros”
În momentul intrării la guvernare, PSD a declarat ferm că acel procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, introdus cu atâta cinism de USR în Planul național de redresare și reziliență al României, va trebui eliminat. Astăzi, același USR acuză creșterea prețurilor la alimente și la energie, care lovește puternic în puterea de cumpărare a românilor, deci și a pensionarilor. Carevasăzică, cei care au decis înghețarea pensiilor pe o durată de 49 de ani plâng acum pe umărul pensionarilor că le scade puterea de cumpărare, pentru că au crescut prețurile, iar, potrivit acelui plafon de 9,4% din PIB, pensiile nu ar putea fi nici măcar indexate cu rata inflației, așa cum prevede legea în România. De aceea, noi am spus tot timpul că acel plafon al pensiilor trebuie eliminat din PNRR. La început am fost singurii care au susținut asta, iar primii care au sărit în sus că nu se poate modifica PNRR au fost chiar cei de la USR. Ulterior, au început, pe rând, și alți lideri politici din România sau din Europa să admită faptul că PNRR poate și chiar trebuie modificat, având în vedere consecințele economice provocate de conflictul militar din Ucraina și sancțiunile impuse Federației Ruse.
Salut cu această ocazie declarația domnului ministru Marcel Boloș, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a admis că PNRR poate și trebuie modificat nu doar în privința eliminării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ci și în alte privințe, cum ar fi agricultura, unde sunt necesare măsuri pentru a consolida securitatea alimentară a României în contextul crizei globale ce se anunță la unele produse agroalimentare provenite din Ucraina și Federația Rusă.
Deci, în mod cert, procentul de 9,4% din PIB nu va rămâne în PNRR. Am încredere în ministrul muncii de la PSD și în ministrul proiectelor europene că vor reuși să obțină acordul Comisiei Europene pentru modificarea acestei prevederi.
Deci, stimați colegi de la USR, nu vă vom permite să vă bateți joc de viața pensionarilor. Acești oameni nu au muncit o viață întreagă pentru ca la un moment dat să vină un visător de la USR să le înghețe pensiile și să le scadă astfel puterea de cumpărare.
„Susțin pe deplin Declarația de la Snagov 2, din data de 25 aprilie 2022, propusă de Asociația Obștească Centrul de
Protecție a Drepturilor Fundamentale «SIRIUS» din Republica Moldova și înregistrată la Camera Deputaților, Senat și la toate grupurile parlamentare din Parlamentul României”
Doresc să abordez un subiect extrem de important pentru mine și pentru toți românii și cetățenii români care doresc reunirea dintre România și Republica Moldova, pentru o revenire istorică, corectă și legitimă la România Mare.
Ce-i drept, nu chiar deplină.
În data de 28 aprilie a.c., la Camera Deputaților și la Senat, pentru toate grupurile parlamentare, a fost înregistrat și propus spre semnare textul Declarației Snagov 2, prin intermediul căreia se cere de a lichida parțial consecințele ilegale ale Pactului Ribbentrop–Molotov și protocoalele secrete care l-au însoțit. Această declarație a fost o consecință a faptului că, în data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS” din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenția Camerei Deputaților și a Senatului României privind lichidarea parțială a consecințelor ilegale ale Pactului Ribbentrop–Molotov, precum și alte acțiuni de ordin legislativ necesare readucerii teritoriului de astăzi al Republicii Moldova în componența României.
Asociația consideră că o consecință directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu, prin trădare și complot și o ocupație sovietică forțată, este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenența teritoriului și a cetățenilor lăsați pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecință logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituției României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menționate, dar și a cetățenilor români care au rămas să locuiască în acest areal. Se poate concluziona faptul că și în prezent Constituția României își produce efectele juridice asupra teritoriilor ce i-au aparținut și a populației cu cetățenie română și a descendenților acestora.
Argumentele care stau la baza acestei solicitări sunt multiple, dar aș dori să le enumăr doar pe cele pe care le consider foarte importante:
„Digitalizarea administrației publice și eliminarea birocrației, apreciate în Raportul de țară al Comisiei Europene”
Comisia Europeană a dat publicității în aceste zile Raportul de țară pentru România, în care au fost analizate principalele provocări socioeconomice din țara noastră.
Unul dintre pilonii acestui semestru european este dedicat cercetării, dezvoltării și inovării. În acest context, a fost felicitată inițiativa Guvernului României de a apela la instrumentul „Policy Support Facility” al Programului-cadru „Orizont Europa”, în vederea creșterii performanțelor sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, în ideea sprijinirii integrării organizațiilor naționale în Spațiul European de Cercetare (ERA).
De asemenea, Raportul de țară al Comisiei Europene a relevat capacitatea responsabililor guvernamentali ai cercetării, inovării și digitalizării de a accesa fonduri europene și scheme de granturi, alături de o bună guvernanță a reformelor, consolidând astfel cariera de cercetător și cooperarea între mediul de afaceri și cel academic.
Remarcăm trendul pozitiv înregistrat în acest an în ceea ce privește intensitatea în inovare, concentrarea fiind mai semnificativă în mai multe regiuni ale țării. Astfel, sectorul tehnologiei informației, precum și cel al comunicațiilor sunt în plină expansiune în regiunile București și Ilfov, precum și în vest și nord-vest, unde se dezvoltă centre de inovare în mod constant și frecvent.
Consider că este important de semnalat că ministrul PNL al cercetării, inovării și digitalizării și-a axat activitatea pe cercetare și inovare, esențiale în viitorul apropiat pentru realizarea dublei tranziții: cea digitală și cea verde. Dincolo de adoptarea tehnologiilor existente, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru furnizarea de tehnologii noi și perturbatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și de soluții de stocare a energiei pentru a sprijini tranziția. Alocările financiare adecvate, împreună cu obiectivele de cercetare și inovare clar articulate și obiectivele de finanțare, rămân însă esențiale.
Raportul de țară mai felicită măsurile privind digitalizarea administrației publice, prin abordarea fragmentării și a lipsei de interoperabilitate, precum și prin eliminarea barierelor birocratice inutile.
„Oportunități și provocări în ceea ce privește mediul și clima”
Una dintre cele mai importante sarcini ale acestei generații este, poate, abordarea provocărilor legate de climă și mediu și asigurarea hranei în cantități suficiente pentru o populație în creștere, fără însă a afecta mediul ambiant și fără ca modificările mediului să afecteze capacitatea de producție.
Noile strategii adoptate la nivelul Comisiei Europene au în vedere transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă, bazată pe eficiența resurselor, fără emisii de gaze în 2050 și cu o creștere economică decuplată de la folosirea resurselor.
În cadrul Green Deal, Comisia a adoptat în mod special strategia „De la fermă la consumator”, Strategia de biodiversitate, propunerea privind Legea climei, precum și un nou plan de acțiune privind economia circulară, toate abordând probleme relevante pentru agricultură și zonele rurale. Astfel, politica agricolă comună (PAC) are un rol important în gestionarea tranziției către sisteme durabile de producție alimentară și consolidarea eforturilor fermierilor europeni pentru a contribui la obiectivele climatice ale UE și a proteja mediul.
În plus, dat fiind că terenurile agricole și forestiere acoperă 80% din teritoriul UE, iar o proporție substanțială a finanțării UE pentru biodiversitate provine din PAC, aceasta va avea un rol major în sprijinirea atingerii angajamentelor UE de biodiversitate până în 2030.
Totodată, Comisia a propus comutarea accentului de la conformitate și reguli către rezultate și performanță. Vechea abordare, bazată în special pe reguli specifice și detaliate stabilite la nivel UE, va fi înlocuită cu un sistem mai flexibil, oferind mai multă libertate statelor membre în a decide cum pot fi îndeplinite mai bine obiectivele comune și, în același timp, răspunzând nevoilor specifice ale fermierilor și comunităților rurale.
Prin urmare, România este singura în măsură să analizeze cât mai bine situația din teritoriu, în termeni de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări, în conexiune cu nevoile specifice, cu privire la aceste obiective și să elaboreze intervenții bazate pe dovezi clare, studii și date, având în vedere contextul național și regional.
„Ne pregătim pentru Ziua internațională a copilului”
La mijlocul acestei săptămâni avem de sărbătorit Ziua internațională a copilului. Dincolo de caracterul festiv al acestei zile, putem vedea, cu adevărat, întreaga noastră responsabilitate față de copiii acestei lumi. Ca oameni, ca părinți, ca dascăli, ca lucrători în domenii vitale, cum sunt sănătatea și cultura, ca politicieni și ca funcționari publici. Fiecare specializare profesională, fiecare aspirație umană, fiecare pricepere și talent îi are printre beneficiari pe copii, acum sau în viitor, când vor fi la rândul lor adulți și își vor asuma, prin faptele lor, viitorul acestei omeniri.
Copiii învață să fie adulți nu numai la școală, lecție cu lecție, ci și prin modelele care suntem noi pentru fiecare dintre ei. La noi văd în primii ani de viață, nu puțini, și cum se poartă oamenii mari între ei, și cum își fac meseria, și cum vorbesc, și cum gândesc, și cum râd, și cum suferă, și cum îi ajută pe cei care au nevoie de sprijin, și cum primesc sprijinul altora dacă nu se pot ajuta singuri. Despre toate acestea este vorba în fiecare an de Ziua internațională a copilului. Mai este vorba și despre drepturile fundamentale ale copiilor. Despre dreptul la viață, și nu la orice viață, dreptul la educație, la cultură, la condiții decente de viață, la pace și la fericire.
Unele drepturi cad în sarcina familiei, altele în sarcina statelor ai căror cetățeni sunt copiii despre care vorbim. Sunt însă drepturi ale copiilor pe care trebuie să le protejăm fiecare dintre noi, din poziția socială sau profesională pe care o ocupăm, și ar fi foarte bine să știm acest lucru ori de câte ori se află în fața noastră un copil. Copiii sunt aceiași și când sunt ai noștri, și când sunt ai altora. Și când pielea lor are o culoare, și când are alta. Și când vorbesc o limbă, și când vorbesc altă limbă decât vorbim noi. Copiii sunt doar copii. Și nimic altceva. Nu sunt nici mijloc de presiune, nici paravan pentru adulții care nu mai au alte mijloace de apărare pentru faptele lor și nici subiect de discuții sterile, fără de sfârșit.
Să ne pregătim cum se cuvine pentru Ziua internațională a copilului. Să reflectăm, cu sinceritate și cu înțelepciune, la soarta copiilor pe acest pământ și la obligațiile pe care le avem față de copiii noștri, față de copiii acestei națiuni și față de copiii întregii lumi, care nu sunt altceva decât viitorul nostru, al tuturor.
„Copilăria este inima tuturor vârstelor”
„Este foarte clar că salvarea copiilor din întreaga lume nu reprezintă o imposibilitate inerentă. Acest lucru devine imposibil doar dacă refuzăm să-l realizăm” – Eglantyne Jebb.
De-a lungul istoriei, ideea de a acorda protecție copiilor a fost mai mult o preocupare a părinților, societatea neconsiderând-o neapărat o prioritate.
Ideea elaborării unui document internațional care să cuprindă drepturile copilului îi aparține lui Eglantyne Jebb, cea care a luat decizia de a se dedica salvării și îmbunătățirii vieții copiilor din întreaga lume și a fondat prima organizație Salvați Copiii, în 1919, la Londra.
Tot ea a conceput și a promovat adoptarea, în 1924, de către Liga Națiunilor a Declarației drepturilor copilului. Acest prim document internațional a fost mijlocul prin care comunitatea internațională a afirmat urgența protecției copiilor împotriva abuzurilor și neglijenței, statele membre fiind chemate să își asume responsabilitatea și să aloce resurse pentru această cauză.
35 de ani mai târziu, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o formă extinsă a acestei declarații, pe 20 noiembrie 1959, această dată fiind declarată ca Ziua mondială a copiilor. Multe țări sărbătoresc și azi Ziua copilului la această dată, dar și mai multe, ca și România, pe 1 iunie.
Am făcut acest scurt istoric pentru a conștientiza, încă o dată, cauzele care au condus la necesitatea elaborării unei astfel de declarații: războiul, exploatarea prin muncă a copiilor, lipsa accesului la educație, foametea sau boala. Sunt părți de lume în care și azi copiii trăiesc astfel de lucruri, chiar foarte aproape de granița României.
Calitatea vieții copiilor trebuie să fie o preocupare constantă a adulților, a fiecăruia dintre noi, așa cum este prevăzut și în declarație: „Dată fiind lipsa sa de maturitate fizică și intelectuală, copilul are nevoie de protecție și îngrijire speciale, inclusiv de o protecție juridică adecvată, atât înainte, cât și după nașterea sa.”
Astfel, Ziua copiilor trebuie să rămână, pe lângă un motiv de a sărbători, o zi în care întreaga lume să fie mai atentă și mai implicată în ceea ce privește problemele copiilor. Un bun prilej pentru a lua măsuri în ceea ce privește viața copiilor care sunt exploatați și discriminați.
„Dialogul cu cetățenii din afara granițelor este vital!”
Statul român are datoria sacrosanctă de a-și proteja cetățenii, indiferent dacă se află pe teritoriul României sau în afara acesteia. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat desfășurarea unei noi reuniuni din cadrul Programului „Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2022”, cu reprezentanții comunității românești și ai mediului asociativ românesc din Republica Elenă și Republica Bulgaria.
Programul „Dialog cu diaspora pe teme consulare” a fost demarat în anul 2015, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, și a fost reluat în anul 2021, prin acțiuni de informare dedicate cetățenilor din afara granițelor cu privire la proiectele derulate de MAE pe linia modernizării activității consulare, în vederea asigurării asistenței și
protecției cetățenilor români aflați în străinătate. Pe 28 mai a fost organizată o întâlnire în format hibrid la Salonic.
Reamintesc că, prin Programul de guvernare 2021–2024, România s-a angajat să sporească acordarea de asistență consulară performantă în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor. Astfel, MAE este mandatat să continue aplicarea deciziei guvernamentale din decembrie 2020 de extindere a rețelei de oficii consulare, în baza calendarului multianual aprobat.
Așadar, MAE va urmări cu prioritate înființarea unor oficii consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunități românești, situate la distanțe considerabile față de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanți rațiuni de natură politică, economică sau culturală.
În cadrul reuniunii de săptămâna trecută, reprezentanții mediului asociativ românesc din Republica Elenă au adus în atenție o serie de aspecte referitoare la serviciile consulare prestate prin intermediul sistemelor informatice integrate în platforma E-Cons și la programarea aferentă unor servicii consulare pe perioada estivală. Totodată, participanții au prezentat situația generată de nerecunoașterea de către autoritățile locale elene a unor documente eliberate de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Republica Elenă, au subliniat necesitatea continuării procesului declanșat de MAE în vederea debirocratizării serviciilor consulare, necesitatea unor adaptări legislative și extinderea măsurii, deja puse în aplicare de MAE, de transmitere a documentelor prin poștă/curier rapid, precum și aspecte legate de relațiile de muncă și protecție socială. Reprezentanții comunității românești din Republica Bulgaria au semnalat întârzierile înregistrate la punctul de trecere a frontierei la Ruse și faptul că nu se aplică întotdeauna procedura simplificată de control al documentelor de călătorie, în condițiile în care unii cetățeni români dețin inclusiv permise de ședere eliberate de către autoritățile bulgare.
„Doamnă Novák, domnule Hunor: Transilvania este România!”
Suntem singura țară din Uniunea Europeană care tolerează afronturile la care este supusă, în mod repetat, atât de reprezentanții celei mai mari minorități conlocuitoare, cât și de reprezentanții la vârf ai statului vecin, care îi privește pe toți reprezentanții acestei minorități ca pe propriii cetățeni. Evident, mă refer la etnicii maghiari și la statul maghiar.
De ce tolerăm?
Din ignoranță, din teamă, din trădare.
Din ignoranță, pentru că, încă din decembrie 1989, Ungaria și-a manifestat tendințele secesioniste asupra Ardealului, iar cine nu vede sau nu crede această realitate este cel puțin un ignorant.
Din teamă, pentru că după 1989 cei mai mulți dintre liderii noștri politici s-au gândit doar la ce să facă și cum să facă pentru a nu deranja pe nimeni și a-și păstra locul pe scaun.
Din trădare, pentru că țara a avut un preț pentru mulți dintre cei care s-au perindat la conducerea ei.
Astăzi, din prostie, teamă sau trădare, niciun oficial de rang înalt nu a luat poziție împotriva vizitei, cu caracter secesionist-separatist, în Transilvania, a doamnei Președinte al Ungariei, Katalin Novák. Din prostie, pentru că, pur și simplu, nu înțeleg interesul teritorial al Ungariei în România, dar și rolul destabilizator pe care îl joacă vecinii noștri de la nord în interiorul Uniunii Europene.
Din teamă, pentru a nu deranja firul invizibil care leagă Budapesta de Paris și Berlin _via_ Moscova.
Din trădare, pentru că România nu înseamnă absolut nimic pentru mulți dintre cei care ne conduc, în special pentru etnicii maghiari din Guvern.
Vizita doamnei Novák în România este o declarație secesionistă, care sună așa: „Nu contează cum, noi vrem Transilvania!”
Este de datoria noastră, a tuturor românilor iubitori de neam și de țară, să îi întoarcem afrontul și să îi amintim două lucruri: primul – în 1919 am ajuns până la Budapesta și am eliberat-o; al doilea – Ria, ria, aici e România!
„La 1 iunie celebrăm viitorul națiunii noastre!”
Copiii sunt viitorul României! O afirmație, un slogan sau un adevăr?! Evident, este adevărul, pur și simplu, deoarece generațiile anilor 2008–2022 vor reprezenta cea mai mare parte a populației active pentru următoarele decenii din România. De aceea, respectarea drepturilor copiilor care formează generațiile menționate mai sus este esențială, chiar vitală.
La nivel internațional, mecanismul de protecție a fost construit prin demersuri succesive, începând cu Declarația de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului, urmată de Declarația drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1959 _,_ culminând cu Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 și ratificată de România în 28 septembrie 1990, țara noastră fiind printre primele state care au implementat în legislația națională acest document programatic.
Această convenție cuprinde întregul spectru al drepturilor omului – civile, politice, economice, sociale, culturale – și prevede o dezvoltare completă a potențialului copilului într-o atmosferă de demnitate și justiție. Totodată, în acest document, drepturile copilului sunt clare, concrete și accesibile înțelegerii, iar prin aceasta este satisfăcută o primă condiție în procesul respectării lor. Convenția cu privire la drepturile copilului este tratatul în domeniul drepturilor omului cu cea mai largă ratificare din istorie. Pe măsură ce convenția a fost aplicată, s-a constatat că protejarea drepturilor copilului necesită extinderea anumitor prevederi ale acesteia, astfel, până în prezent, au fost elaborate și aprobate trei protocoale facultative.
Mai mult, în sprijinul acestui demers nobil, în 1993, Guvernul României adoptă Hotărârea nr. 103/18.03.1993, prin care se înființează Comitetul Național pentru Protecția Copilului.
După mai mulți ani de dezbateri în societatea civilă, dar și în Parlamentul României, autoritatea legislativă a făcut un pas important în ceea ce privește protecția drepturilor copilului în România și a adoptat, în anul 2018, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, prin care este numit un avocat al copilului. Așadar, cu acea ocazie, România se înscria în rândul țărilor europene care aveau o instituție independentă, cu un departament specializat destinat copiilor.
„Ziua copilului în țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”
Marcăm, în acest an, Ziua copilului sub cele mai întunecate auspicii. Acestea sunt războiul, care este chiar lângă noi, și criza economică mondială, care nu ne va ocoli.
Primele victime sunt copiii, pe care îi aniversăm astăzi.
Am văzut cu toții, în ultimele luni, drama copiilor din Ucraina. Statisticile, pe care nu le citez astăzi, vorbesc de sute de mii de copii care au fost forțați să plece în pribegie. Au plecat doar cu mamele, pentru că tații au fost luați la război. Mulți dintre acești copii nevinovați au venit, împreună cu mamele, în țara noastră. I-am ajutat, cu inima deschisă, cu gândul cel bun, am fost alături de suferința lor, i-am protejat cum am știut noi mai bine.
A fost deopotrivă atitudinea conducerii statului român, a organismelor sale centrale și locale, a Bisericii, a organizațiilor nonguvernamentale. Dar, mai presus de asta, a fost voința românilor de a-și ajuta semenii, vecinii, într-un moment de viață și de moarte pentru ei.
Să nu uităm că la fel s-a întâmplat și acum 83 de ani, în septembrie 1939, când Polonia a fost ocupată de Germania lui Hitler, apoi de Uniunea Sovietică a lui Stalin, care – nu-i așa? – nu se simțea în siguranță. Zeci de mii de polonezi au fost atunci ocrotiți de poporul și statul român, reușind astfel să își salveze viețile și minima agoniseală cu care au putut pleca din țara lor.
Revenind în prezent, sunt convinsă că acești copii ucraineni ocrotiți astăzi de noi, care peste 30 de ani vor face parte din generația care va conduce Ucraina, nu vor uita niciodată cum au fost ajutați în România, că au primit adăpost, hrană, jucării și școală.
Le vor aminti asta și mamele lor, care sunt adevărate eroine. Văzându-le cum pleacă în lumea largă cu copiii alături, m-am gândit la generația de eroine românce de după Al Doilea Război Mondial. Așa cum spunea Alexandru Paleologu, undeva, ele au crescut o generație de copii rămași fără tați, aruncați atunci în pușcăriile comuniste. Iar acei copii de atunci, care nu au apucat să se bucure vreodată de Ziua copilului, au transmis mai departe, generațiilor viitoare, valorile fundamentale ale poporului român: credința în Dumnezeu și iubirea de neam, atât de urâte de comuniști.
„Prioritatea noastră este să oferim stabilitate economică în contextul instabil regional și european, ceea ce PSD a făcut prin proiecte și pachete sociale cu efect pozitiv în viața românilor”
Pentru un cadru coerent de dezvoltare și răspuns la nevoile urgente, pledăm în continuare pentru renegocierea PNRR și includerea în acesta a unor noi puncte și domenii esențiale în contextul crizelor actuale, precum agricultura, dar și creșterea procentului din PIB alocat sistemului public de pensii.
România traversează, de mai bine de un an, circumstanțele unor crize multiple, accelerate de pandemia gestionată deficitar și neprofesionist de guvernele precedente și la care s-a adăugat criza economică generată de războiul din Ucraina. Partidul Social Democrat are o contribuție esențială pentru echilibrarea economiei și sprijinirea concretă a românilor, prin pachete sociale eficiente care trebuie să își facă simțit impactul pozitiv în societate, în favoarea cetățenilor. Lupta noastră pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și cea pentru sprijinirea firmelor românești și a cetățenilor cu venituri mici sunt obiectivele care fac parte din politica PSD de a fi alături de cetățenii pe care îi reprezintă.
În ceea ce privește pensionarii, pe lângă sprijinul financiar acordat celor cu venituri mici, între obiectivele noastre sociale urgente pentru seniori se află majorarea pensiilor, reglementată deja de un cadrul legislativ clar, care nu trebuie
să mai fie amânat. Acest obiectiv primează, iar cadrul PNRR trebuie să fie pus în corelare cu acest obiectiv, pentru că PSD pledează ferm pentru renegocierea PNRR și ajustarea unor proiecte urgente pentru România în contextul actual. Referindu-ne la Planul național pentru redresare și reziliență, trebuie să spunem că în contextul războiului din Ucraina absența domeniului agriculturii din PNRR nu este o neglijență, ci un act de lipsă de viziune, de responsabilitate și de nepăsare, atât pentru economia țării, cât și pentru stabilitatea sistemului alimentar și siguranța alimentară a cetățenilor. Este total inadecvat să vedem că în PNRR agricultura nu apare decât într-un cadru vag la consolidarea competențelor și formarea profesională educativă aliniată la nevoile pieței muncii, fiind vorba de crearea unor consorții de învățământ, campusuri profesionale și transformarea unor școli agricole în centre de profesionalizare.
„În Moldova avem nevoie de industrie puternică!”
Chiar dacă Moldova a fost ocolită multă vreme de investițiile străine directe, moldovenii au reușit, prin propriile forțe, să dezvolte o economie locală puternică, bazată pe întreprinderi mici și mijlocii foarte competitive. La Suceava avem structuri de turism private care pot oricând să concureze cu structuri similare din state dezvoltate. Avem mici producători de produse alimentare din legume, fructe, carne sau brânzeturi care sunt apreciate pe cele mai pretențioase piețe din lume. Avem mici producători de textile și de articole vestimentare care concurează cu marile case de producție din lume. Avem producători locali de produse artizanale, tradiționale, inegalabile și extrem de căutate în toată lumea.
Așadar, avem zeci de mii de oameni harnici în Moldova care au reușit să pună pe picioare o economie locală cu care să ne putem mândri nu numai în țară, ci și peste hotare. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre întreprinzătorii moldoveni au fost și sunt afectați de evoluțiile prețurilor energetice, de blocajele apărute pe lanțurile de aprovizionare, de agresiunea brutală a Rusiei asupra poporului ucrainean. Cu ajutorul Guvernului și al fondurilor europene nerambursabile, care vor fi direcționate către firmele românești, am convingerea că antreprenorii moldoveni vor trece cu bine și peste această perioadă dificilă.
Pe lângă economia locală moldovenească, cu care eu, personal, mă mândresc, bazată, în principal, pe întreprinderi mici și mijlocii, Moldova are nevoie de o industrializare puternică, de investiții străine strategice de mari dimensiuni, capabile să pună în valoare toate resursele regiunii, atât resurse naturale, cât și resurse umane. Trebuie să punem capăt acestui lanț al slăbiciunilor în care exportăm materii prime și importăm produse finite, realizate chiar cu resursele noastre naționale. Trebuie să-i încurajăm, prin locuri de muncă bine plătite, pe tinerii absolvenți ai universităților și școlilor din Moldova să rămână acasă, în țara lor, și să-și construiască aici un viitor.
Moldova are tot ceea ce-i trebuie pentru a se dezvolta ca punct industrial strategic al țării. Până acum, piedica majoră era reprezentată de lipsa autostrăzilor. Dacă se va menține actualul ritm de realizare pentru autostrăzile Moldovei, infrastructura de transporturi va fi chiar un avantaj competitiv pentru dezvoltarea industrială a țării lui Ștefan. Îmi exprim speranța că toată diplomația românească, în special însărcinații cu afaceri economice, vor prezenta mediilor de afaceri din statele dezvoltate ce oportunități uriașe prezintă Moldova pentru economia europeană și îi vor convinge să participe la industrializarea acestei părți de țară.
„Parteneriat strategic între statul român și multinaționale” O Românie cu o economie puternică nu poate fi construită în afara sistemului Uniunii Europene și al spațiului occidental. Fără investițiile și know-how-ul adus de companiile mutinaționale este clar că nu putem avea pretenția la competitivitate pe piețele internaționale. De altfel, domeniile noilor tehnologii, în care România este acum foarte apreciată, reprezintă simbioza eficientă între dinamica multinaționalelor și facilitățile pe care statul român le-a acordat de-a lungul anilor. Însă este absolut necesar pentru sănătatea economiei să existe un echilibru clar între stat și companiile private străine, o predictibilitate legislativă și o relație bazată pe încredere.
Nu trebuie să uităm, totodată, faptul că în companiile multinaționale, mai ales în filialele de pe teritoriul României, cei mai mulți angajați sunt români. De aceea, sunt de părere că rezultatele muncii românilor, indiferent că lucrează la o firmă cu capital românesc sau la o multinațională, trebuie să se vadă în primul rând în economia țării. Relația corectă de până acum între stat și multinaționale, mai ales din domeniul IT, cel mai dinamic, a fost în ceea ce privește scutirile de impozite. Însă ceea ce nu este corect și nici echitabil se referă la exportul de capital din țara noastră. De altfel, problema exportului profitului pentru impozite mai mici în țara gazdă a devenit o problemă la nivel european. Dezbaterile sunt foarte aprinse asupra acestui subiect nu doar la noi în țară!
Este normal ca o multinațională să fie sprijinită de avocați și analiști financiari ce propun și aplică optimizări pentru exportarea capitalului, însă susțin poziția președintelui PSD, Marcel Ciolacu, în această privință. Relația echitabilă între statul român și multinaționale trebuie să se manifeste în ambele sensuri, mai ales atunci când interesele românilor trebuie să fie deasupra acestor discuții!
Cum putem face asta? Legi clare și predictibile, discuții și negocieri cu partenerii economici pentru constituirea unui sistem de impozitare transparent și lipsit de favoritisme.
De cealaltă parte, multinaționalele să implementeze o filosofie clară de respect față de angajatul român și, nu în ultimul rând, să devină partenere în construcția unui mediu economic cât mai stabil.
„Bilanțul PSD după primele 6 luni de guvernare”
S-au împlinit 6 luni de când PSD a intrat la guvernare într-o coaliție largă cu PNL și UDMR. Nu a fost o decizie ușoară atunci, însă timpul ne-a dovedit că a fost una necesară, mai ales din perspectiva bunei guvernări, în interesul românilor și al României.
Înainte de orice, participarea PSD la actul guvernării a adus România pe drumul stabilității, un factor esențial în aceste vremuri tulburi, când societatea noastră se confruntă cu crize multiple, dar și cu un război la granițele estice. Nu e puțin lucru că, după luni de zile de gâlceavă și scandal, astăzi guvernarea nu își mai irosește timpul și energiile pe jocuri politice meschine, ci rămâne concentrată pe asigurarea unei guvernări eficiente. PSD a intrat la guvernare să scoată țara din haosul în care ajunsese captivă din cauza orgoliilor USR și PNL. Stabilizarea situației, traversarea crizelor multiple suprapuse, refacerea echilibrelor economice, a încrederii și a bunăstării oamenilor, acestea au fost și rămân obiective esențiale ale PSD!
În cele 6 luni de când PSD este la guvernare, am reușit să impunem mai multe programe și măsuri bune pentru țara noastră, dar mai ales pentru români. PSD a promovat trei pachete de măsuri sociale și economice de sprijin pentru România, prin care peste 12 milioane de români și sute de mii de companii beneficiază de ajutor și sprijin pentru a traversa cu bine această perioadă. Dacă PSD nu era la guvernare, aceste măsuri și aceste rezultate bune nu existau! Din contră, cunoscând „viziunea” progresistă de „dreapta”, sunt convins că, astăzi, românilor nu li se dădea niciun ajutor, din contră, în numele austerității, „progresiștii” ne puneau să strângem cureaua și să plătim din buzunarele noastre incompetența și prostia lor!
Desigur, unii ne critică pentru faptul că nu am făcut totul, că încă mai sunt probleme de rezolvat. Tuturor acestor critici de dragul criticii trebuie să li se aducă aminte că nu putem noi rezolva în 6 luni ceea ce au stricat alții în doi ani de zile.
Chiar dacă încurajatoare, rezultatele economice bune nu sunt însă și suficiente! Tocmai de aceea, PSD lucrează la un nou plan de măsuri, menit să asigure o și mai mare securitate alimentară și să protejeze cetățenii față de creșterea prețurilor la alimente. De asemenea, vrem să sprijinim masiv companiile autohtone și să asigurăm independența energetică a țării. Totodată, dezvoltarea comunităților locale, prin PNRR și Programul național „Anghel Saligny”, rămâne un obiectiv-cheie al guvernării noastre.
„Cazinoul din Constanța va redeveni curând bijuteria Mării Negre”
După un periplu ce nu-și mai anunța sfârșitul, o continuă pasare a responsabilității instituționale între autoritățile centrale și locale, Cazinoul din Constanța este pe cale de a redeveni bijuteria litoralului românesc de altădată. Potrivit Companiei Naționale de Investiții, lucrările de restaurare a cazinoului au trecut de 55%, iar termenul pentru finalizarea întregului proces de reabilitare este martie 2023. De foarte mulți ani, prea mulți ani, această operă de artă, devenită simbol al orașului Constanța, a suferit de nepăsare și incompetență. Renovarea începută în anul 2020 a scos la suprafață situația critică în care se afla clădirea, firma care a câștigat licitația descoperind, în timpul decopertării, că structura cazinoului este mult mai afectată decât se credea inițial.
Istoria Cazinoului din Constanța este la fel de tumultoasă precum cea a regiunii și a țării însăși. Admirată de toții regii României, clădirea în stil art nouveau avea menirea de a reprezenta stăpânirea românească în Dobrogea. În 1904, Primăria Constanța l-a angajat pe reputatul arhitect Petre Antonescu să ridice un edificiu demn de aspirațiile orașului, însă acesta nu a apucat decât să toarne fundația la câțiva metri sub nivelul mării. Planurile inițiale ale lui Petre Antonescu de a construi o clădire în stilul tradițional românesc au fost abandonate, iar noua conducere a orașului l-a angajat pe franco-elvețianul, de 32 de ani, Daniel Renard pentru a duce la capăt această sarcină. Cazinoul a fost finalizat în 1910 și inaugurat anul următor, în 1911. Istoria sa a fost una dinamică, cu multe aspecte tragice. Admirat de țarul Nicolae al II-lea în 1914, în timpul Primului Război Mondial, cazinoul a fost folosit pe post de spital militar și a suferit bombardamentele aviației germane, precum și devastările provocate de trupele germano-bulgare care au pătruns în Constanța. Refăcut în anul 1928, cazinoul va fi supus, încă o dată, atacurilor avioanelor inamice, de data aceasta din partea celor sovietice. În timpul regimului comunist, în cazino au funcționat un restaurant la parter și un cinematograf la etaj, iar toți invitații speciali ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu au vizitat simbolul Constanței.
„Progrese pentru independența energetică”
În urma deciziei Federației Ruse de a invada Ucraina, întreaga comunitate internațională s-a mobilizat politic, economic și militar. Uniunea Europeană a direcționat fonduri pentru ajutor umanitar, dar și, pentru prima oară, pentru achiziționarea și distribuirea de armament soldaților din Ucraina, în vederea apărării propriei populații.
Totodată, mecanismul de extindere a membrilor blocului european a fost reactivat după o lungă perioadă de stagnare. Și NATO și-a asumat perspectiva primirii de noi membri, state până acum neutre, dar care vor să se alăture eforturilor europene de a forma o rețea de apărare rezilientă împotriva țărilor agresive. Tendințele expansioniste ale Kremlinului au provocat o criză umanitară fără precedent, dar și economică și energetică, forțând statele europene democratice să conceapă strategii de obținere a independenței față de gazul rusesc. România s-a alăturat și ea acestei provocări și am încercat să găsim cea mai fezabilă alternativă în acest sens, astfel încât românii să nu resimtă acut tranziția din punct de vedere financiar.
Executivul European a inițiat un plan, „REPower EU”, prin care s-ar obține reducerea cât mai rapidă a dependenței de importurile de energie din Federația Rusă și mărirea ponderii consumului de energie regenerabilă la 45% până la finalul deceniului.
Mai precis, se va dubla capacitatea de producție de energie fotovoltaică în următorii 5 ani. Toate clădirile firmelor și instituțiilor publice, inclusiv cele existente, vor fi obligate să-și monteze panouri solare pe acoperișurile lor. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, consumul a 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale va fi într-adevăr înlocuit până în 2027, urmând ca din 2029 obligativitatea să fie extinsă și pentru clădirile rezidențiale private, dar numai pentru cele nou-construite, nu și pentru cele vechi. Pentru realizarea acestor obiective va fi nevoie de reforme integrale și de investiții, acțiuni cu care Guvernul României deja operează și în care ne-am perfecționat deja în contextul pandemiei de COVID-19.
Țara noastră tocmai a adoptat Legea offshore, ce oferă o perspectivă optimistă prin care România poate să devină un exportator și un partener regional important în acest sens. Așadar, infrastructura energetică va suferi modificări, în vederea modernizării și inovării, pentru a atinge standardele europene. Este nevoie de aceste schimbări, întrucât Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz tocmai a anunțat semnarea unui acord cu Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) la Forumul Economic Mondial de la Davos, ce vizează dezvoltarea unor proiecte de investiții de 626 milioane euro în infrastructura de gaze naturale pregătită pentru hidrogen în România. Transgaz a susținut că rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale României construiesc o premisă pentru desfășurarea unor proiecte ambițioase. Investițiile suplimentare în infrastructura de transport al gazelor naturale vor avea rolul de a stimula dezvoltarea economică în regiunea celor „Trei Mări”, sprijinind în același timp securitatea energetică europeană și tranziția energetică în această regiune.
„PSD investește în dezvoltarea resursei umane pentru reziliență socială și economică”
Bilanțul primelor 6 luni de guvernare a PSD, alături de PNL și UDMR, a constituit și prilejul lansării planurilor de măsuri strategice pe care partidul din care fac parte le va impune, pe viitor, pentru redresarea României. Voi enunța doar generic aceste ținte ale PSD, care se vor axa, în special, pe combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei, pe definitivarea planului integrat pentru securitatea alimentară a țării și susținerea agricultorilor și procesatorilor, pe finanțarea instalațiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, pe semnarea tuturor contractelor pentru Autostrada Moldovei – A7, precum și pe exploatarea cuprului și a grafitului pentru fabricarea națională de semiconductori și baterii electrice. Dar o atenție deosebită va primi, din partea PSD, și dezvoltarea resursei umane pentru reziliență socială și economică, aspect deosebit de important nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales uman.
Am auzit, la fel ca majoritatea dintre dumneavoastră, mai mereu o serie de critici privind înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și am observat, constant, că vorbitorii, în termeni deloc laudativi privind portofoliul acestei instituții, omit, fie din nepăsare, fie cu rea-voință, subiectul principal vizat de această arie decizională, respectiv: românul și evoluția sa, atât de necesară și în plan intern, dar și extern. În timp ce opoziția noastră vrea cu orice chip să desființeze acest palier decizional necesar emancipării noastre ca popor, alte state dezvoltă o serie de politici pentru un astfel de scop esențial viitorului lor, ca națiuni. Așadar, de aici rezultă, fără niciun fel de echivoc, că nevoia de gândire inovativă și de identificare a unor soluții din partea tuturor țărilor este rezultatul premisei de a asigura reziliența societală, mai ales în contextele generate de crizele suprapuse prin care suntem forțați să trecem.
Iar, pentru această dimensiune-cheie, PSD va pune accentul, cât va fi la guvernare, pe mai multe laturi de dezvoltare a rezilienței sociale, respectiv pe extinderea programelor de susținere a elevilor vulnerabili din mediul rural, pe implementarea unui sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii și, mai ales, pe cultivarea și profesionalizarea resursei umane, necesară sistemului de sănătate, dar și altor domenii fundamentale de activitate.
## „Prețurile și inflația”
O economie este permanent supusă unor șocuri în mare măsură imprevizibile, care afectează și evoluțiile prețurilor.
În același timp, politica monetară poate influența evoluțiile prețurilor numai cu un decalaj considerabil, care variază și, la fel ca majoritatea relațiilor economice, prezintă un grad ridicat de incertitudine.
În acest context, ar fi imposibil pentru orice bancă centrală să mențină permanent inflația la un anumit nivel-țintă sau să o readucă la nivelul dorit, într-o perioadă foarte scurtă. Prin urmare, politica monetară trebuie să acționeze într-o manieră anticipativă și poate menține stabilitatea prețurilor numai pe perioade mai îndelungate.
Inflația și deflația reprezintă fenomene economice importante, care pot avea consecințe negative asupra economiei. În esență, inflația este definită ca o creștere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor pe o perioadă îndelungată, care conduce la scăderea valorii banilor și, prin urmare, a puterii de cumpărare a acestora. Este important să facem distincția între variațiile prețurilor oricăror bunuri sau servicii considerate individual și cele ale nivelului general al prețurilor.
Majorările de prețuri determinate de schimbări calitative nu pot fi considerate factori generatori de inflație, deoarece nu reduc puterea de cumpărare a banilor. În cazul în care calitatea unui produs se îmbunătățește în timp, iar prețul se majorează, unele variații ale prețurilor sunt rezultatul acestei ameliorări calitative.
Stabilitatea prețurilor permite populației să identifice cu ușurință variațiile la nivelul prețurilor bunurilor în raport cu alte bunuri, ținând seama de faptul că astfel de variații nu sunt eclipsate de fluctuațiile nivelului general al prețurilor.
Inflația poate fi interpretată ca un impozit disimulat pe deținerea de numerar. Cu alte cuvinte, deținătorii de numerar înregistrează o scădere în termeni reali a lichidităților deținute și, implicit, a avuției lor financiare odată cu majorarea prețurilor, situație similară unei impozitări.
Categoriile sociale cele mai sărace suferă adesea cel mai mult de pe urma inflației sau a deflației, deoarece au posibilități limitate de protecție împotriva acestora.
„Programul național pentru prevenirea și tratamentul obezității – prioritate pentru sănătatea publică din România”
Aș dori să atrag atenția asupra unui nevoi urgente, cu un impact major asupra sănătății românilor: necesitatea unui program pentru prevenirea și tratamentul obezității.
Potrivit unui raport din mai 2022 al Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 34% dintre români suferă de supraponderabilitate, în timp ce, la nivel mondial, peste 800 milioane de adulți și 250 milioane de copii suferă de obezitate. Incidența obezității este în creștere, iar pandemia a înrăutățit situația.
Situația este îngrijorătoare, de aceea consider că trebuie să pornim de la un interes sporit pe acest subiect din partea Guvernului, a Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, a Comisiilor de sănătate din Parlament, a organizațiilor medicilor și pacienților din domeniul sănătății și trebuie să începem cu o informare corectă a populației, astfel încât să venim cu măsuri pentru a corecta comportamentul alimentar al familiilor. Combaterea obezității trebuie inclusă în Strategia națională de sănătate 2022–2030, ca obiectiv principal în cadrul ariei strategice legate de sănătatea publică.
O inițiativă foarte importantă pentru sănătatea românilor s-a materializat la Palatul Parlamentului, pe 17 mai 2022, prin lansarea Coaliției Naționale pentru Combaterea Obezității, cu sprijinul Comisiei pentru sănătate din Senatul României. Propunerea a venit din partea reprezentanților celor mai importante societăți medicale și organizații cu preocupări în domeniul obezității, iar noua platformă creată va iniția politici publice pentru combaterea obezității, asupra căreia coaliția atrage atenția că este o boală cronică care trebuie abordată ca atare.
Datele statistice arată că va fi o adevărată luptă pentru a conștientiza publicul larg că obezitatea nu înseamnă doar aspectul unei persoane, ci o afecțiune foarte gravă, dacă avem în vedere bolile cu care este asociată și complicațiile la care duce. Succesul în combaterea obezității va însemna o populație mai sănătoasă și o degrevare importantă a solicitării sistemului medical. Obezitatea înseamnă apariția unor afecțiuni medicale severe ale pacienților și costuri mari pentru sistemul de sănătate.
„O economie puternică se bazează pe agenți economici puternici!”
În urmă cu numai câțiva ani, un raport al Băncii Naționale a României scotea în evidență faptul că România este economia cu cei mai vulnerabili operatori economici din Uniunea Europeană, cu cea mai slabă capitalizare privată, cu afaceri bazate preponderent pe utilizarea intensivă a factorului de producție muncă. Tot în analiza băncii centrale se spunea că mai bine de 80% dintre firmele românești nu ar putea să reziste la anumite șocuri economice interne sau externe, fiind foarte vulnerabile să intre în insolvență sau chiar în faliment. Din păcate, acel raport nu a fost citit de niciun responsabil în treburile economice ale țării, iar, anul acesta, șocul prețurilor produselor energetice și inflația puternică vor șubrezi și mai puternic firmele românești.
Ani de zile s-au făcut promisiuni deșarte cu privire la schimbarea modului de stimulare a creșterii economice din România, de la un model socialist defect, încă susținut de PSD, bazat pe stimularea consumului și a importurilor, către un model sănătos și competitiv, bazat pe stimularea ofertei interne, a producției naționale și a antreprenoriatului românesc. Din păcate, constatăm că și în această perioadă dificilă firmele românești sunt lăsate singure să facă față unei concurențe teribile care vine din țările dezvoltate și unde firmele străine sunt susținute prin toate mijloacele de către statele lor. La noi, firmele și angajații sunt constant amenințați cu impozite și taxe noi.
Nu înțeleg de ce în România patriotismul economic provoacă rușine în rândul unor decidenți români, căci și cea mai puternică economie a lumii, cea din Statele Unite, dar și cele ale Germaniei, Franței sau Marii Britanii s-au clădit și consolidat pe un puternic sentiment de patriotism economic. Este trist faptul că pentru produsele românești, deși sunt extrem de bine apreciate pe piețele din străinătate, autoritățile noastre nu fac nici cel mai mic efort pentru a le susține prezența și competitivitatea prin exporturi.
„Fabricat în România” ar trebui să stârnească un sentiment de mândrie în fiecare dintre noi, pentru că, în ciuda publicității agresive pentru unele produse fabricate în străinătate, produsele românești sunt de foarte bună calitate și chiar mai ieftine. Atâta vreme cât autoritățile române nu înțeleg că baza creșterii standardului de viață o reprezintă o economie privată puternică, bazată pe firme românești
„În timp ce PSD caută și vine cu soluții pentru sprijinirea cetățenilor și companiilor să depășească această perioadă economică dificilă, ies la iveală tunurile date de USR cât a fost la guvernare!”
Românii trebuie să afle nu doar de pachetele de măsuri și programele adoptate de PSD în primele 6 luni de zile ale actualei guvernări, ci și de grozăviile și găurile negre lăsate de fosta guvernare, în special la ministerele conduse de USR.
În timp ce PSD a venit cu soluții încă de la începutul guvernării, condiționând formarea actualei coaliții de creșterea salariului minim, a alocațiilor și a pensiilor, a sprijinului financiar pentru categoriile vulnerabile de populație, a plafonării și compensării prețurilor la energie electrică și gazele naturale, a susținerii companiilor românești și, în special, a fermierilor și producătorilor români din domeniul agroalimentar, a investițiilor în infrastructura rutieră și feroviară, prin deblocarea proiectelor majore, în fiecare zi ies la iveală tunurile pregătite de miniștrii USR.
USR a bătut toate recordurile la irosirea banului public strâns din taxele și impozitele plătite de români. După ce miniștrii USR au dat o gaură de trei sferturi de miliard de euro pe achiziții supradimensionate de vaccin, ministrul Ghinea a prevăzut în Planul național de redresare și reziliență proiecte de piste de biciclete de aproape o jumătate de miliard de euro, din care mai mult de jumătate sunt luați pe datorie și vor trebui rambursați de România. În același timp, Ghinea de la USR nu a pus nici măcar un euro în acest program pentru irigații, pentru consolidarea securității alimentare, în contextul pandemiei și al conflictului din Ucraina!
La fel ca terenurile de fotbal în pantă, propuse de Udrea în guvernarea PDL, Ghinea de la USR a propus mii de kilometri de piste de biciclete prin coclauri, la prețuri de până la 200.000 euro/km. În componenta C10 din PNRR, Ghinea de la USR a alocat 180 de milioane de euro pentru piste de biciclete, la nivel local sau metropolitan. Standardul de cost maxim este de 200.000 euro/km. Din acești bani, 50 de milioane de euro sunt pentru construcția de piste de biciclete la comune, în timp ce doar 40 milioane de euro sunt pentru municipiile reședință de județ, unde există trafic rutier intens, iar mersul pe bicicletă ar putea ajuta la descongestionarea aglomerării.
„Adevăratul raport de țară”
În caz că nu știați, în exercițiul financiar 2014–2020 România putea atrage și absorbi 12 miliarde de euro din fondurile europene, bani care, astăzi, riscă să fie pierduți doar pentru că guvernele și administrația nu și-au făcut treaba pentru care au fost angajate prin votul românilor, dar pentru care sunt și plătite din taxele și impozitele acelorași cetățeni! Iar între 2014 și 2018 PSD-ul a avut șapte prim-miniștri – Victor Ponta, trei mandate, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Mihai Fifor și Viorica Dăncilă, iar prin sateliții săi, UNPR și ALDE, încă doi, Gabriel Oprea, două mandate, și Sorin Cîmpeanu!
Care este, astăzi, realitatea? O simțim cu toții și o vor simți, din nefericire, și generațiile următoare.
România se împrumută cu 1.000 de euro pe secundă, dar își „permite” să piardă 12 miliarde de euro, iar ceea ce se vede în oglinda vieții de zi cu zi este tragic: inflația – 13,8% în aprilie 2022, dobânzi la împrumuturi pe termen lung – 8,1%, cele mai mari din UE, datoria externă – peste 50%, față de 35% acum doi ani, investițiile au scăzut cu 7% față de anul trecut, ROBOR a ajuns la 5,9% la sfârșitul lui mai, iar gradul de colectare la bugetul de stat – 29%-30%!
Educația a ajuns la un minimum de calitate! O recunoaște chiar ministrul educației, domnul Sorin Cîmpeanu, atunci când afirma că „învățământul online a fost o catastrofă educațională”, dar cine este de vină pentru acest lucru uită să specifice!
Pachetele de măsuri de ajutorare a populației sunt praf în ochi și nu numai că nu compensează nici măcar inflația, ci se bazează pe împrumuturi!
Acesta este adevăratul raport de țară, nu minciunile înșirate în pseudorapoartele de țară ale PSD și PNL! Vă dați oare seama că singurul mediu concurențial a fost cursa contra cronometru pentru cine prezintă mai repede aceste rapoarte?! Nimeni din coaliția de guvernare n-a alergat pentru a îmbunătăți viața românilor cât s-a alergat pentru a se fura startul la prezentarea acestor minciuni!
Dar din 2024 o nouă generație politică va veni la guvernarea țării și se va face #dreptatepentruRomânia!
„PSD la guvernare – competență, responsabilitate și acțiune eficientă”
Prezentarea bilanțului primelor 6 luni de participare a PSD la guvernare, într-o perioadă extrem de dificilă pentru populație și mediul de afaceri, ne oferă multiple motive de satisfacție, dar și argumente pentru implicarea sporită a miniștrilor PSD în îndeplinirea angajamentelor asumate la învestire.
Prin această declarație doresc să evidențiez câteva dintre acțiunile guvernamentale propuse de PSD, acțiuni care au schimbat direcția de guvernare și care dau încredere că putem depăși crizele cu care ne confruntăm.
PSD a decis să intre la guvernare pentru că situația țării devenise dramatică. Societatea românească traversa o profundă criză de încredere. Nu se întrezărea nicio perspectivă de ieșire din criza sanitară și nici din criza economică. Măsurile de răspuns erau sporadice și, de cele mai multe ori, inadecvate situației reale; ca să nu spunem chiar contrare.
De aceea, cu toate riscurile politice, PSD a decis să se angajeze în lupta cu situația economică și socială dificilă. Împreună cu partenerii din coaliție acționăm să readucem țara pe drumul cel bun. Rezultatele din primele 6 luni ne arată că acționăm în direcția corectă.
PSD a adus la guvernare o viziune realistă de răspuns la crize, dar și competență și responsabilitate în actul de guvernare.
Dați-mi voie să subliniez doar cele 10 realizări majore care au schimbat imaginea asupra actului de guvernare și care au dat speranța unui trai mai bun:
1. pachetul social promovat la început de an, care a inclus majorarea alocațiilor, pensiilor și ajutorul financiar pentru iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici;
2. plafonarea prețurilor la energie și gaze;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1903973. programe de sprijin financiar pentru companiile
românești, în valoare de 4 mld. euro;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1904884. sprijinirea fermierilor români și a procesării materiilor
prime în țară – 500 mil. euro;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1905825. reluarea traiectoriei de creștere salarială;
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#1906346. investiții masive pentru transformarea Portului
Constanța în punct strategic;
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1907177. deblocarea și adoptarea Legii offshore;
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1907648. amânarea cu 9 luni a ratelor la bănci;
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1908109. gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea școlilor, funcționarea economiei și reluarea vieții cetățenilor în condiții normale;
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
141 de discursuri
Din nefericire pentru timișoreni, ceea ce era de așteptat s-a întâmplat. Primăria Municipiului Timișoara, administrată de Dominic Fritz și colegii săi de la USR, a reușit performanța de a mai încasa o amendă record. Administrația Fondului de Mediu a transmis companiei de termoficare din Timișoara, Colterm, amenda în valoare de 14,5 milioane de euro pentru neachiziționarea, până la data de 30 aprilie 2022, a certificatelor de poluare aferente anului 2021.
Colterm a fost din nou sancționată pentru că nu a cumpărat cea mai mare parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, 153.443 de certificate, aferente anului trecut, pe care era obligată să le achiziționeze în integralitatea lor. Compania de termoficare a cumpărat doar o parte dintre certificate, pentru două luni și 6 zile, între 25 octombrie și 31 decembrie 2021, perioadă în care era deja în insolvență, respectiv 79.306 de certificate EUA.
Nici în urmă cu un an administrația lui Dominic Fritz nu a cumpărat aceste certificate pentru anul anterior, iar atunci AFM a amendat Colterm cu 21 milioane de euro. Cele două amenzi se adaugă unor datorii de peste 300 de milioane de lei la diferiți furnizori și ANAF. De neînțeles este faptul că primarul Fritz nu consideră a fi de datoria sa să achiziționeze aceste certificate, deși Colterm, societatea care furnizează apă caldă și încălzire timișorenilor, aparține Consiliului Local Timișoara.
Administratorul judiciar a transmis Primăriei Timișoara, cu mai multe zile înainte de expirarea termenului, o adresă în care reafirmă urgentarea cumpărării certificatelor de poluare aferente anului 2021, întrucât neachiziționarea lor va atrage o nouă amendă din partea Administrației Fondului de Mediu, iar asta ar declanșa procedura de faliment a Colterm. Evident, primăria nu a reacționat nici la această adresă. Mă întreb dacă nu cumva cineva chiar dorește falimentarea societății de termoficare din Timișoara. Este singura explicație pe care o găsesc. Nu poți să negi evidența și să afirmi că nu cumperi acele certificate, dacă legea te obligă să o faci. Cred că situația se va clarifica după finalizarea anchetelor deja începute în acest caz.
Pentru timișoreni însă costurile sunt foarte mari. În această iarnă ei au răbdat de frig în apartamente, iar copiii nu au putut merge la școală pentru că în clase temperatura era foarte scăzută. Mai mult, aceste amenzi nu vor fi plătite nici de Dominic Fritz, nici de specialistul Colterm, Ruben Lațcău, așa cum ar trebui, ci tot de timișoreni. În acest ritm, specialiștii în administrație de la USR vor introduce un nou impozit în Timișoara, pentru a colecta bani de amenzi.
„Ziua mondială a mediului înconjurător, un semnal de alarmă pentru protecția planetei!”
Săptămâna aceasta este una mai specială, întrucât duminică, 5 iunie, este Ziua mondială a mediului înconjurător. Anual, această zi este sărbătorită ca o zi în care ar trebui să conștientizăm importanța acestuia și să luăm măsurile necesare, aici și acum.
Nu este timp de pierdut, iar, dacă până acum toți cei care aveau factorul decizional doar promiteau, acum este timpul să acționăm.
Trebuie să avem campanii de conștientizare, trebuie să ieșim la acțiuni de ecologizare a zonelor afectate, trebuie să salvăm pădurile prin stoparea tăierilor ilegale și reîmpădurirea acestora, trebuie să colectăm deșeurile pe cât de mult selectiv, să le reciclăm și valorificăm, să utilizăm mijloace de transport nepoluante, trebuie să avem o educație ecologică cât mai bună și trebuie ca fiecare dintre noi să contribuie la protejarea mediului atât cât poate, pentru că doar așa, cu pași mici, dar constanți, vom avea un mediu verde, curat și sănătos pentru noi și copiii noștri.
Un singur lucru trebuie să avem în vedere: faptul că, fără un mediu înconjurător cât mai propice, nu ne putem desfășura activitățile zilnice, starea noastră de sănătate va fi serios afectată, iar schimbările climatice, pe care cu toții le resimțim deja, vor distruge, prin furtuni violente, viituri și fenomene meteorologice extreme, ceea ce noi am creat. Așadar, eu, Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov, membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, voi acționa constant, așa cum am făcut-o și până acum, atât în teren, în județul pe care îl reprezint, cât și legislativ.
Cu puțin mai mult optimism, această sărbătoare a mediului aș vrea să o intitulez „Săptămâna mediului”. Cu siguranță, mediul înconjurător merită mult mai mult!
„PSD nu vinde iluzii românilor!”
Partidul Social Democrat este singurul partid care nu a fugit de responsabilitatea guvernării. În plină criză sanitară, economică și politică, PSD a trecut la fapte și a refuzat să vândă iluzii românilor.
Soluțiile nu s-au găsit niciodată în discursuri fantasmagorice, în minciuni născocite de mintea unora care nu cunosc realitatea, în avida dorință de putere sau în setea de a-i amăgi pe cei care își pun speranța în cei pe care i-au votat.
Au trecut 6 luni de când PSD a intrat la guvernare. Sunt 6 luni de când PSD depune eforturi reale de stabilizare socioeconomică a României, într-o perioadă extrem de dificilă, în care economia a fost supusă unor multiple presiuni externe, determinate de inflația globală, de criza energetică, de războiul din Ucraina și de efectele economice postpandemie.
Măsurile PSD din această perioadă s-au concentrat pe susținerea categoriilor sociale cele mai vulnerabile și pe sprijinirea economiei naționale.
Cei care vor să confiște democrația din România, extremiști deghizați în naționaliști care promovează zilnic discursuri cu îndemnuri la ură și intoleranță, nu fac altceva decât să-i îndemne pe români la acțiuni violente și dușmănoase. Chiar dacă au petrecut ceva timp în Parlamentul României, aceștia nici acum nu sunt capabili să înțeleagă că nu poți privatiza un sistem de sănătate, nu poți amaneta pensii și salarii sau că nu poți lăsa milioane de români să fie aruncați în sărăcie.
În ciuda tuturor piedicilor și comentariilor, PSD guvernează pentru români! Cele mai importante 10 realizări în cele 6 luni de guvernare:
– pachetul social – creșterea salariului minim, a alocațiilor, pensiilor și sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici pentru perioada de iarnă;
– plafonarea prețurilor la energie și la gazele naturale pentru populație și companii;
– sprijinirea companiilor românești – programe de sprijin de aproape 4 miliarde de euro;
– siguranța alimentară – 500 de milioane de euro pentru produse agricole cultivate în România plus primă de 10% pentru procesarea materiei prime în țară;
– creșterea salariilor în agricultură și industria alimentară;
„Autostrada Moldovei este prioritatea guvernării socialdemocrate!”
Acum 6 luni intram la guvernare într-unul dintre cele mai grele momente pentru România. Am avut și continuăm să avem numeroase provocări, însă cred că, atât timp cât există voință, bună-credință și determinarea de a gândi și implementa măsuri corecte și necesare, se dovedește că statul poate să fie partenerul de încredere al fiecărui cetățean din această țară!
În spiritul dialogului și al consultării permanente cu dumneavoastră, este firesc ca fiecare reprezentant al acestei guvernări să prezinte atât rezultatele activității sale, cât și prioritățile pentru următoarea perioadă.
Astfel, în cele 6 luni de guvernare social-democrată, axându-ne pe nevoile imediate ale cetățenilor, cele mai importante măsuri pe care le-am luat au fost următoarele:
– pachetul social – majorarea alocațiilor, pensiilor și sprijinul financiar acordat pensionarilor cu venituri mici;
– plafonarea prețurilor la energie și gaze;
– programe de sprijin financiar pentru companiile românești;
– sprijinirea fermierilor români, prin alocări de 500 milioane euro și acordarea primei de 10% pentru procesarea materiilor prime în țara noastră;
– reluarea traiectoriei de creștere salarială prin majorarea salariului minim brut în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei, creșterea voluntară a salariului minim general cu 200 de lei scutiți de taxe și acordarea unui sfert din diferența de salariu cuvenită angajaților din sistemul public;
– transformarea Portului Constanța în punct strategic pentru comerțul european cu cereale, în contextul războiului din Ucraina;
– deblocarea și adoptarea Legii offshore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră și asigurarea independenței energetice a țării;
– amânarea cu 9 luni a ratelor la bănci pentru toți românii și firmele românești afectate de creșterea dobânzilor;
– gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea școlilor, redarea accesului pacienților la servicii medicale, funcționarea economiei și reluarea vieții cetățenilor în condiții normale;
Sezonul estival a marcat, în ultimii ani, printre altele, într-un ritm din ce în ce mai alert, și fenomenul consumului de droguri. Doar anul acesta, conform IPJ Constanța, în perioada 28 aprilie – 4 mai, cu ocazia desfășurării unui festival de muzică în stațiunea Mamaia, polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate au constatat 27 de infracțiuni legate de consumul și traficul de droguri, întocmind un număr de 19 dosare de cercetare penală, în cadrul cărora sunt cercetate 32 de persoane.
În aprilie 2021 am adresat Ministrului Afacerilor Interne o interpelare având ca obiect politicile și strategia antidrog în România, prin intermediul căreia am atras atenția asupra acestui fenomen și, implicit, asupra incoerenței, lipsei de coordonare și comunicare între instituțiile publice în implementarea Strategiei naționale antidrog, precum și asupra fluctuației de personal din conducerea Agenției Naționale Antidrog.
Din păcate, zilele acestea, lipsa de coordonare, colaborare și comunicare dintre instituțiile statului în combaterea consumului și traficului de droguri a compromis operațiunea de filaj a unei grupări traficante de substanțe interzise, situație cel puțin hilară, despre care a aflat o țară întreagă.
În vederea destructurării unei rețele de traficanți de stupefiante, oamenii legii de la Antidrog au lăsat, pe o stradă din sectorul 2 al Capitalei, o mașină goală, în care era montată tehnică de filmare de la distanță în vederea obținerii de probe suplimentare în dosar, prin constatarea unui flagrant constând într-o tranzacție supravegheată. Tot oamenii legii, din cadrul Poliției Locale Sector 2, chiar în timpul operațiunii flagrante, au ridicat mașina, parcată neregulamentar, cel mai probabil. Astfel, operațiunea de destructurare a unei rețele de trafic de droguri întreprinsă de o instituție a statului a eșuat lamentabil, fiind compromisă de o altă instituție a statului; dacă colaborarea, coordonarea și comunicarea între instituții și oamenii legii ar funcționa, ar fi trebuit să își acorde sprijin substanțial unii altora în combaterea fenomenelor ilicite.
Un alt caz halucinant a mai avut loc în toamna anului 2021, în Oradea, unde filorii serviciului secret al Ministerului de Interne, pe lângă faptul că au transformat misiunea într-un fiasco de proporții, au fost duși la sediul poliției din Oradea și au fost amendați contravențional pentru prezentarea de acte false. Pe scurt, agenții sub acoperire, pentru a nu fi deconspirați, au utilizat acte false, emise pe numele altor persoane, însă filorii SIPI, luați de valul operațiunii, nu și-au dat seama că respectivele documente de identificare sunt și expirate. Și exemplele pot continua, din nefericire. Astfel de incidente nu mai trebuie să se întâmple, instituțiile statului trebuie să se organizeze, să se reevalueze și, dacă este cazul, să se reorganizeze pentru a-și recăpăta eficiența și pentru a acționa profesionist.
„Camera Deputaților a aprobat Proiectul de lege privind Programul național de investiții «Anghel Saligny»”
Am aprobat luni în Camera Deputaților, alături de colegii mei social-democrați, Proiectul de lege privind Programul național de investiții „Anghel Saligny”, care va reprezenta un sprijin financiar real pentru comunitățile locale, mai ales pentru cele mici.
Personal, am votat și susținut acest proiect, deoarece îmi doresc ca toți cetățenii din județul Alba să aibă acces la servicii esențiale, zonele defavorizate să nu se depopuleze, iar calitatea vieții oamenilor să crească. Investițiile în infrastructura rutieră, în sistemele de apă și canalizare, respectiv în extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale sunt prioritare!
Programul național de dezvoltare locală reprezintă asigurarea nevoilor de bază către un număr considerabil de cetățeni, un drept ce ar trebui să fie garantat tuturor cetățenilor. În 2022, prea multe gospodării nu beneficiază de infrastructura esențială unui trai decent, iar Partidul Social Democrat, inițiatorul acestui concept de dezvoltare locală, are ca obiectiv schimbarea în bine a nivelului de trai la nivelul fiecărei comunități. Dezvoltarea locală nu trebuie să țină cont de culoarea politică și nici de interesele de partid, deși unele partide salvatoare încă nu au înțeles acest lucru.
La propunerea coaliției de guvernare, Guvernul României a suplimentat luna trecută bugetul Programului „Anghel Saligny”, suma totală alocată ajungând acum la 65,5 miliarde de lei. Județul Alba primește 167 milioane lei, prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, pentru investiții în realizarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale.
Pentru investițiile în rețelele de apă, canalizare și drumuri, prin Programul național „Anghel Saligny”, alocarea aferentă județului Alba este de 1.173.987.706 lei. Sumele finanțate puse la dispoziție de Guvern demonstrează seriozitatea și angajamentul față de oamenii care ne-au votat.
În ultimii ani, investițiile, prin programele de dezvoltare locală din zonele rurale, au creat un impact pozitiv asupra dezvoltării comunităților, asupra nivelului de trai și a accesului la servicii de utilități publice de calitate. Sunt diferențe ce nu pot fi negate, sunt îmbunătățiri de care se pot bucura toți cetățenii, de la elevi până la adulți și pensionari.
„La mulți ani, dragi români! Oriunde v-ați afla!”
„Unirea este singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru: fără dânsa, ce se va clădi va fi clădit pe nisip”, spunea Dimitrie C. Brătianu.
În data de 29 mai 2022 am celebrat Ziua românilor de pretutindeni, zi în care simțim tot mai mult sufletele românilor din afara granițelor aproape de noi, în unitate.
Îmi doresc ca împreună să construim o Românie mai bună, o Românie prosperă, în care dezvoltarea să fie într-o continuă expansiune. Dorința românilor de a reveni în țară este tot mai mare. Desigur, toate aceste lucruri sunt posibile doar alături de voi! Cu responsabilitate, perseverență, îngăduință și acceptare, vom reuși să îndeplinim acest țel, astfel încât România să devină un stat prosper!
Bogăția culturală, religioasă și lingvistică sunt obiectivele principale de conservare și relaționare ale României, prin care încercăm să aducem cât mai aproape comunitățile de români de casă. Legătura strânsă dintre aceste valori și sufletele românilor plecați în afara țării reprezintă compasiunea și dorința de a fi acasă. În speranța de a-i aduce mai aproape pe români, menținem conceptul că munca în străinătate trebuie să devină doar o alegere, nu o obligație și că există posibilitatea de extindere și apreciere a performanțelor românilor. De asemenea, celor care au decis să muncească peste granițe trebuie să le apărăm cu cea mai mare putință drepturile și libertățile.
Obiectivul principal pe care încercăm să-l construim între România și diaspora este obținerea unei relații puternice și statornice, avantajoase în ambele direcții, atât din punct de vedere economic, cât și social sau cultural. Cooperarea este convingerea absolută că nimeni nu poate reuși dacă nu încercăm toți. Totodată, observăm îndeaproape dorințele românilor și nevoile pe care statul român le poate oferi.
Dorim pentru România reîntoarcerea diasporei acasă și reușita de construire a unei Românii în care doriți să vă întoarceți. Îndemn, înainte de toate aceste cuvinte, să fiți uniți și solidari unii cu alții.
Dacă aveți curiozitatea să vizionați câteva confesiuni ale românilor plecați în străinătate, indiferent de locul în care aceștia s-ar afla, povestea este una similară, presiunea financiară, dorința schimbării fiind motivele principale ale plecării. Cu toate acestea, dorul de patria-mamă este omniprezent. Astfel, identitatea românească trebuie protejată atât pe teritoriul țării noastre, cât și dincolo de frontiere.
„29 mai – Ziua românilor de pretutindeni”
Ziua de 29 mai reprezintă o zi specială pentru țara noastră. Ziua românilor de pretutindeni ne oferă prilejul de a le mulțumi celor care sunt ambasadorii de zi cu zi ai României. Prin profesionalismul lor, dedicarea la locul de muncă și exprimarea identității lor culturale, românii din afara granițelor țării contribuie masiv la imaginea țării în lume.
După cum scrie în Constituție, statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Mai mult, cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român. Prin prevederile constituționale, România are o mare datorie față de românii și cetățenii săi de pretutindeni. Instituțiile statului trebuie să lucreze constant și neobosit pentru salvgardarea drepturilor și intereselor românilor în țările lor de domiciliu sau reședință. Extrem de important este să nu uităm că diaspora reprezintă cel mai mare investitor în statul român. Peste 5,6 miliarde de euro, o cifră record, au fost trimiși în România anul trecut de românii din afara țării. Chiar dacă sunt departe, românii susțin țara necondiționat.
Atât puterea legislativă, cât și cea executivă au atribuții clare în ceea ce privește românii din diaspora. În Parlamentul României, atât în Camera Deputaților, cât și la Senat, funcționează comisii pentru românii din afara țării, acestea dezbătând problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din afara granițelor țării, probleme privind strategia dezvoltării relațiilor dintre instituțiile statului român și comunitățile de români din afara granițelor țării. În sfera executivă, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, cu atribuții inerente obiectului său de activitate, mai funcționează, în subordinea SGG, Departamentul pentru românii de pretutindeni, precum și un Departament pentru relația cu românii din afara granițelor, în cadrul Administrației Prezidențiale.
Prin Programul de guvernare 2021–2024, în ceea ce privește românii din străinătate, MAE își propune să acorde asistență consulară performantă, în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor. Guvernul va continua demersurile de consolidare și diversificare a măsurilor de sprijin pentru comunitățile românești din afara granițelor țării, prin oferirea de servicii, asistență și protecție consulară prompte și de înaltă calitate.
Subiectul declarației este acela al crizei reale a forței de muncă din anumite sectoare ale economiei românești. Cunoaștem, mai bine sau mai puțin bine, unele dintre sursele acestei crize. Încercăm, ca stat, să oferim soluții pentru unele domenii, în care statul poate interveni, conform legii și conform atribuțiilor sale, dar criza nu poate primi un răspuns adecvat fără participarea tuturor actorilor implicați.
Dezbaterea publică, inclusiv cea politică, este dominată de vechile clișee: reducem sectorul public, dăm afară angajați din așa-numitul „aparat bugetar”; și cei dați afară, obligați de foame, vor accepta condițiile oferite de sectorul privat. Și am redistribuit forța de muncă acolo unde este nevoie de ea! Am ajuns să acuzăm sectorul public pentru că a ajuns să contribuie prea mult la bugetul asigurărilor sociale, adică la pensii și la sănătate, semn că au salarii prea mari. Ceea ce devine aberant!
Avem la granița României un război. Au intrat în România aproape un milion de refugiați. Mulți doar au tranzitat, dar unii vor să înceapă o nouă viață în România. Cum putem să-i ajutăm să se integreze în economia noastră? Sunt unele inițiative în plan local. Sunt și multe astfel de „inițiative”, care, legal vorbind, înseamnă „muncă la negru”. Lucru care va duce la pierderea unei surse de forță de muncă. Cum poate ajuta statul? Ce legislație trebuie schimbată, dacă este nevoie de asta?
Sectorul privat contribuie mult prea puțin la efortul de selectare și de pregătire a forței de muncă. „Statul este obligat să ne ofere, prin sistemul public de educație, forța de muncă de care avem nevoie! De asta plătim taxe și impozite!” Sună bine, dar doar atât! Ca un sistem de educație să facă asta, trebuie să se sincronizeze cu sistemul economic privat, să cunoască nevoile actorilor economici. Reamintesc, pregătirea școlară durează minimum 10 ani. Și nu se reduce totul la abilitățile digitale! Nu există aplicații pe calculator care să pună faianță în locul muncitorului.
Abordarea acestui subiect este, ca de obicei, în societatea românească, tot una conflictuală. Așa ceva nu poate duce la rezultatele așteptate. Iar una dintre sursele eșecului este faptul că prea mulți actori economici, nu doar din zona IMM-urilor, trăiesc de azi pe mâine. Statul poate face diverse lucruri pentru a ajuta sectoarele economice, dar nu poate decide în locul lor, nu poate administra el aceste afaceri, nu poate face planificare în locul lor. Reducerile de taxe și de impozite nu rezolvă prea multe lucruri. Există o limită a reducerilor, de la care, paradoxal, ele prejudiciază sectorul privat, prin incapacitarea statului, când este vorba despre resursele necesare intervenției în favoarea sectorului privat.
„Oferirea unei mese calde la școală, o soluție pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar!”
Educația reprezintă șansa pe care fiecare națiune și-o acordă pentru viitor, o componentă fără de care o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea. Însă, pentru ca educația să reprezinte fundația solidă pentru o societate democratică și modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluțiile la provocările actuale, cronice și generate de criza pandemică, precum și strategia pentru adaptarea la viitor. Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forțat trecerea educației în mediul online și, dincolo de catastrofa educațională pe care a cauzat-o, a adus în prim-plan nevoia de accelerare a unei întregi serii de reforme structurale: digitalizarea, personalizarea educației, debirocratizarea, structurarea și adecvarea curriculumului, concentrarea pe competențe-cheie și adaptarea la cerințele actuale ale unei societăți aflate în transformare. De asemenea, pandemia a făcut și mai vizibile clivajele între diversele medii sociale și a acutizat pierderile din sistem, absenteismul, abandonul școlar etc., motiv pentru care PSD a făcut din combaterea abandonului școlar o prioritate asumată în programul său pentru educație, în ideea în care România educată este indispensabilă unei Românii puternice și prospere.
Pentru a atinge acest deziderat însă trebuie să fim conștienți că niciun copil nu poate învăța cu burta goală. În prezent, se desfășoară un program-pilot, derulat în 150 de școli de stat, în care Guvernul finanțează, distinct de bugetul Ministerului Educației, masa caldă pentru elevi. PSD consideră că este necesară trecerea la o nouă etapă, respectiv gândirea unui program național, cu accent pe mediul rural – acolo unde doi copii dintr-o sută au abandonat școala, în timpul pandemiei –, care să fie finanțat din fonduri europene, cel puțin pe componenta de construcție a facilităților necesare servirii mesei: cantină, mobilier, veselă, echipamente etc.
În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populației, trebuie să motivăm și să ajutăm fiecare copil în demersul de a-și maximiza potențialul, iar oferirea unei mese calde la școală se poate constitui ca o soluție, printre altele, pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar.
„29 mai – o zi a mulțumirii pentru românii de pretutindeni” Ziua de 29 mai a fost despre românii din afara granițelor țării. Cu toate acestea, Ziua românilor de pretutindeni trebuie să devină o constantă în spectrul decizional. Zilnic, responsabilitatea noastră față de cetățenii și etnicii noștri din diaspora trebuie să se materializeze prin programe, politici și măsuri concrete.
Acesta este raționamentul pe care îmi bazez și eu munca zilnică în Parlament. În numele tuturor celor care, în afara granițelor, departe de casă, își clădesc destinele, își ocrotesc familiile și își sprijină, chiar dacă de la distanță, țara de origine, prin mecanisme variate – de la asistența financiară alocată celor dragi de acasă și până la proiecte antreprenoriale – sau acțiuni culturale.
Această zi trebuie să fie, în schimb, și despre mulțumire. Despre recunoștința pe care trebuie să le-o dedicăm acestor oameni, care ne consolidează economia, fac sacrificii remarcabile pentru familiile lor și potențează cu mândrie imaginea țării. Pentru seriozitatea, profesionalismul, dedicarea și talentul de care dau dovadă. Pentru că ei sunt cei mai relevanți ambasadori ai noștri în comunitățile în care s-au stabilit, la dezvoltarea cărora participă în permanență.
experților noștri din centrele de referință la nivel mondial, perspectivele studenților noștri plecați, munca lucrătorilor noștri loiali și harnici reprezintă un real patrimoniu pentru noi, un real reper în consolidarea soft powerului românesc și un bastion pe care trebuie să îl purtăm cu mândrie.
Suntem mândri de ei și le mulțumim din suflete pentru munca lor! Ei ne reprezintă cu cea mai mare cinste și suntem datori să dezvoltăm proiecte și politici consistente pentru a-i sprijini. Fiecare zi ar trebui să fie zi a mulțumirii pentru acești oameni. Așa cum spuneam, ei sunt cei mai performanți ambasadori pe care îi avem. Iar munca lor, în interesul statului român, o depășește cu mult pe cea a clasei politice.
Guvernul României, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a adoptat HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Autostrada Bacău–Pașcani”, județele Iași, Bacău și Neamț. Data de 6 iunie este termenul de primire a variantei finale de proiect tehnic, după care urmează ultimul pas așteptat, și anume licitația de execuție. Finanțarea pentru execuția lucrărilor aferente autostrăzii Bacău–Pașcani va fi asigurată prin Planul național de redresare și reziliență.
Acest sector de 77 kilometri din autostrada A7 cuprinde 112 poduri, pasaje, viaducte, structuri casetate, nouă noduri rutiere, patru parcări securizate, patru parcări de scurtă durată, un centru de întreținere și coordonare, 50 de spații de încărcare pentru autoturisme electrice și 140 de hectare de perdele forestiere cu rol de protecție. Din cei 77 de kilometri, 30 kilometri vor fi pe teritoriul județului Iași, pe raza localităților Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu și Pașcani.
Autostrăzile Moldovei reprezintă o prioritate urgentă pentru Partidul Național Liberal și pentru filiala județeană PNL Iași, care, prin reprezentanții săi în Parlamentul României, în Guvern și în administrația publică județeană și locală, fac toate demersurile pentru urgentarea procedurilor care vor rezulta în ducerea la îndeplinire a acestor obiective.
Orice kilometru de autostradă care va eficientiza rețeaua de transport spre și dinspre Moldova este un câștig pentru regiunea noastră și județul Iași inclusiv.
Autostrada A7 nu este în competiție cu celălalt proiect major mult așteptat de ieșeni, respectiv autostrada A8, întrucât cele două urmăresc conectivități regionale diferite și scopuri variate. Avem nevoie de autostrada A7 pentru conexiunea firească dintre Regiunea de Nord-Est și Regiunea de dezvoltare București–Ilfov, respectiv dintre capitala Moldovei și Capitala României. La fel ca A8, autostrada A7 are o deosebită importanță strategică pentru dezvoltarea Regiunii de Nord-Est, aceasta fiind cuprinsă integral la finanțare prin PNRR.
Legătura pe cale rutieră între Moldova și Capitală este esențială pentru relațiile economice interregionale. Vreau să mulțumesc premierului României, Nicolae Ciucă, pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură rutieră pentru regiunea Moldovei și administrației liberale de la Iași, care a dat dovadă de toată deschiderea și a depus toate eforturile necesare pentru urgentarea pașilor birocratici, astfel încât să punem în linie dreaptă cele două autostrăzi mult așteptate de întreaga suflare ieșeană.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Aveți consens, da?
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Se pare că da.
Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților de astăzi și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 130.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Reamintesc programul de lucru: orele 10.00–11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; orele 11.00–11.30 – pauză; ora 11.30 – vot final, prezență fizică și online; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Întreb liderii dacă sunt observații în legătură cu ordinea de
- zi.
Domnule Simonis, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
În urma discuțiilor cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare, am stabilit să propunem plenului următoarea ordine de zi pentru astăzi și prelungirea programului de lucru până la epuizarea tuturor acestor dezbateri pe aceste proiecte; sunt șapte sau opt.
E vorba de:
– poziția nr. 4 – PL-x 60/2022 _(Proiectul de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar_ );
– poziția 5 – PL-x 173/2022
;
– pozițiile 6, 7 și 8 – PL-x 291/2022
, PL-x 149/2019
și PL-x 426/2021
;
– poziția 9 – PL-x 244/2022
;
– poziția nr. 13 – PL-x 21/2022
; și
– poziția nr. 17 – PL-x 553/2021
.
În ordinea în care le-am citit.
Și, repet, prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe toate aceste proiecte. Mulțumesc.
Domnul Popa, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am și eu o intervenție, tot la ordinea de zi.
Pl-x 14/2022, aflat pe poziția 14 – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) și completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă –, să-l retrimitem la comisie, pentru două săptămâni.
Aveți consens?
Nu.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot, Pl-x 14/2022 – retrimitere la comisie, două săptămâni.
Vot, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Scoatere de pe ordinea de zi, nu retrimitere!
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Nu are raport, n-ai ce retrimite la comisie!
Pentru – 103, contra – 28, o abținere. Pl-x 14/2022 a fost scos de pe ordinea de zi.
Vă mulțumesc.
Domnul Chelaru? Vă rog.
Pe procedură, solicitare.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am onoarea, distinși colegi!
Pe procedură.
Intervenția mea vine să vă reamintească că undeva, în calendarul activităților publice, stă tăcută, necunoscută, o zi care celebrează o anumită categorie a acestei țări, la ora actuală foarte importantă, dacă ne gândim la situația în care se găsește, aș spune, umanitatea europeană de răsărit, și nu numai.
Astăzi celebrăm Ziua rezervistului militar.
Probabil că mulți dintre dumneavoastră, de aici, din sală, care v-ați satisfăcut serviciul militar sau ați trecut printr-o formă de pregătire aveți această calitate.
Îmi revine această obligație morală, dar mai ales o consider ca pe un comandament de conștiință, să aduc în atenția publică valoarea acestui corp, care este întotdeauna pregătit, sub jurământ, să răspundă chemării celor care astăzi ne conduc, în condițiile în care acest lucru va fi necesar.
Rezervistul militar nu este neapărat numai cel care a trecut printr-o carieră strict militară. Așa cum am mai spus-o, armata este trup din națiunea română, ființă vie, ca atare, și forța ei vine exact din voința acestui popor de a lupta.
Marea armată, marea masă a armatei este în rezervă. Și aici, înainte de a încheia, mulțumindu-le celor care au stat de veghe și sunt în continuare, să folosim termenul NATO, „full readiness” – în totală pregătire –, aș ruga pe veghetorii lideranței românești să nu îi uite și să nu îi trateze ca pe o anexă sau ca pe o povară socială, mai ales atunci când pentru cadrele militare în rezervă se pune problema acordării acelor drepturi meritate, și nicidecum, pentru unii, considerate nesimțite.
Marea rezervă a armatei române se găsește în poporul român.
Și vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi deputați, că ați avut răbdarea și mi-ați îngăduit să aduc în discuția publică acest moment aniversar.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Lasca Mihai.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Anunțul pe care vreau să-l fac este că, de azi începând, voi reprezenta și voi face parte din Partidul Patrioții Poporului Român.
Mulțumesc.
Da.
Mulțumesc. Intrăm în ordinea de zi.
4. Proiectul de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; PL-x 60/2022.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.
Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială. Vă rog. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii-cadru nr. 153/2017 cu un nou articol, în sensul ca personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile să beneficieze de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcții, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorarea aplicându-se proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
Totodată, proiectul vizează completarea Legii nr. 7/2006, în sensul că detașarea sau transferul funcționarului public se dispune, de regulă, doar în cadrul autorităților publice sau al instituțiilor publice prevăzute de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat în februarie 2022.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Comisia propune plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt înscrieri? Nu.
## **Doamna Oana-Silvia Țoiu**
**:**
Ba da! Ba da!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt...?
Apăsați, doamna deputat! Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Scuze, eram pe drum spre microfon!
Aș vrea să completez eu raportul pe care l-a citit domnul Solomon. Pentru că acele amendamente din anexă depășesc cu mult obiectul inițiativei legislative care era inițial trecută prin Senat și dezbătută în comisie, pentru funcționarii parlamentari.
Și aș vrea să clarificăm, atât pentru cetățeni, cât și pentru plenul Camerei Deputaților, ce conține în acest moment raportul de aprobare a PL-x 60/2022, și anume:
Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%.
Apoi, funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu 15%.
Personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu alte 15%.
Personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu 15%.
Și, ca să fie clar pentru toată lumea, în momentul în care se majorează salariul de bază cu 15%, înseamnă, desigur, că se vor majora toate sporurile care se calculează procentual din salariul de bază.
Deci, în acest moment, PL-x 60 vine să înlocuiască ceea ce a promis acest guvern că face – și ministrul muncii –, și anume o grilă a salarizării unitare decentă, reparată, astfel încât nici funcționarii publici, nici angajații din mediul public să nu mai ajungă mai în față cu creșterile, în funcție de conexiunile politice pe care le au sau de presiunea politică pe fiecare minister.
Asta este ceea ce e în acest moment în raportul asupra PL-x 60.
Și o să urmeze mai departe încă un PL-x, cu alte creșteri, pentru că, nu-i așa?, știm deja din declarațiile ministrului finanțelor că dumnealui nu consideră că mediul privat este cel care hrănește bugetul de stat, ceea ce este o greșeală de logică, o greșeală de înțelegere economică.
Vă mulțumesc...
...bugetul de stat...
...doamnă deputat.
## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**
...generează și o presiune suplimentară pentru antreprenorii din România, care nu o să mai poată concura, cu salarii pentru care trebuie să genereze de unii singuri valoare, cu aceste salarii crescute în mediul public și la stat, în special în județele cu criză a resursei umane.
Doamna Violeta Alexandru, vă rog.
## Bună dimineața tuturor!
Cum bine spune colega mea Oana Țoiu, de la un alineat care a plecat de la un raport al Curții de Conturi, ce atrăgea atenția Camerei Deputaților că a făcut niște plăți neconforme cu grila de salarizare, s-a ajuns la 22 de pagini de amendamente, ca să crească salariile în două ministere.
Sincer, nu vă e puțin jenă?
Despre ce reformă a administrației și a salarizării vorbiți dumneavoastră, care aveți majoritatea, în condițiile în care introduceți tot felul de „șopârle” în proiecte care se referă la un punct distinct și de la care dați sporuri și măriți salariile în sistemul public?
Spun aici ca să rămână spus: nu veți face nicio reformă a salarizării în sistemul public, așa cum, v-am spus ieri, nu veți face nicio reformă administrativ-teritorială! Pur și simplu vă bateți joc!
Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu...
Pe procedură, domnule Simonis, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. O scurtă intervenție.
Nu e vorba de majorare de sporuri sau salarii. Este vorba de o echilibrare a sporurilor între ministere.
Două ministere – Ministerul Culturii și Ministerul Transporturilor – nu aveau același nivel al sporurilor cu celelalte ministere.
Considerăm oportun ca, având în vedere investițiile în PNRR, și nu numai, pentru Ministerul Transporturilor, minister pe care l-a condus și actualul dumneavoastră președinte de partid – și mă așteptam ca foștii colegi din minister să aibă mai multă deschidere –, să aibă și ei măcar nivelul sporurilor pe care îl au celelalte ministere.
Iar despre cultură, dacă USR se împotrivește majorării sau echivalării sporurilor între ministere, Ministerul Culturii și alte ministere, având în vedere nivelul subfinanțat al culturii din ultimii 30 de ani în România, mi se pare cel puțin ciudat.
Vă mulțumesc. Domnule Seidler Cristian, vă rog.
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
Mulțumesc.
Avem în față cea de a 33-a modificare a Legii salarizării unitare.
Asta ne spune două lucruri: cât de bine a fost făcută de la bun început și, mai apoi, cum diverși miniștri, având diverse „intrări”, pe la majoritatea parlamentară, pe la premier, au reușit pentru ministerul lor.
Și, nu, domnule, nu toate ministerele au aceste sporuri...
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Toate! Toate!
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
...doar șapte dintre ele aveau pentru complexitatea muncii.
Până acum, cei de la Cultură și cei de la Transporturi nu aveau munca complexă. Imediat după ce va fi promulgată această lege, munca lor va deveni peste noapte complexă.
Evident, nu este așa.
Evident, nu doar la cele șapte plus două ministere munca este complexă.
Acestea sunt niște sporuri inventate, niște măriri salariale sub o formă falsă, pe influență politică, strict pe influența politică a conducătorilor, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, ministerelor respective.
O asemenea politică salarială făcută pe genunchi nu poate fi susținută. Și, de altfel, dovada că nu poate fi susținută este:
a) faptul că suntem la a 33-a modificare a acestei legi; și
b) faptul că nu aveți bani, de fapt, pentru aceste chestiuni. Pentru că atunci când am întrebat care este impactul financiar s-a ridicat din umeri.
Vă mulțumesc. Domnul Roman.
Mulțumesc, domnule președinte.
E foarte clar că atât la Ministerul Transporturilor, mai ales la Compania Națională de Autostrăzi, cât și la Ministerul Culturii, în ultima vreme, pentru cei care cunosc exact situația, există plecări masive.
Iar în cadrul CNAIR-ului problema a devenit chiar cronică, pentru că România se pregătește să implementeze pe PNRR partea de infrastructură rutieră, iar specialiștii – puțini, câți au mai rămas și care se formează foarte greu, în ani – pleacă spre zona privată sau migrează spre ministere unde aceste sporuri sunt aplicate.
E foarte clar că trebuie să-i păstrăm pe acești specialiști, pentru că un inginer de drumuri, un inginer constructor nu se formează așa de ușor cum cred unii, peste noapte, iar în momentul în care i-ai pierdut e foarte greu să mai duci la finalizare proiectele de mare infrastructură.
Din acest punct de vedere, aceste prevederi sunt binevenite.
Iar dacă și la Cultură ne plângem că lucrurile pot merge mai bine înseamnă că, tot așa, ipocriți, unii susțin cultura doar când o fac din rațiuni electorale.
Vă mulțumim.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Nu mai sunt înscrieri.
La titlu dacă sunt observații? Nu.
Adoptat.
La amendamentele admise, de la 1 la 18, dacă sunt observații?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Stimați colegi,
Înainte de a merge mai departe, permiteți-mi să salut un grup de elevi de la Școala Primară „Colibri” din județul Constanța, aflați în balcoane!
5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A.; PL-x 173/2022; procedură de urgență.
Reprezentantul Guvernului, vă rog.
## **Domnul Constantin Ștefan** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Energiei_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 21/2022 pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Oltenia.
Acest ajutor de stat acordat Complexului Energetic Oltenia este atât pentru a asigura finanțarea achiziției certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021–2025, cât și pentru a-și diversifica producția de energie electrică.
Vorbim de Complexul Energetic Oltenia ca despre o companie strategică, care poate să producă energie electrică, indiferent de condițiile meteorologice și de contextul geopolitic, având resursele necesare să funcționeze 15-20 de ani de acum încolo, indiferent de condițiile meteorologice, asigurând atât securitatea internă a României, cât și securitatea având în vedere conflictul de la est.
Pentru acest lucru, vă rog să avizați pozitiv acest proiect de ordonanță. Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
## Vă mulțumesc.
Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică, pentru raport.
Vă rog, domnule Toma.
Nu vă certați!
Nu, nu ne certăm, n-avem nicio apăsare, dimpotrivă, în Partidul Social Democrat colegii colaborează întotdeauna. Mulțumesc mult de tot.
Raportul comun pentru adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea
unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăți „Complexul Energetic Oltenia” – S.A. Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A.
Inițiativa legislativă vizează aprobarea acordării unui ajutor de restructurare în favoarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – SA, astfel cum a fost autorizat prin decizia Comisiei Europene, la final de ianuarie 2022.
În acest sens, se autorizează Ministerul Finanțelor să garanteze, pe o perioadă de 9 ani, în numele și contul statului, la solicitarea societății, unul sau mai multe împrumuturi contractate de beneficiar, în limita sumei de 195,8 milioane de euro, cu titlu de ajutor de stat. Garanția de stat va acoperi în procent de 100% valoarea împrumutului.
Totodată, prin actul normativ se aprobă participarea statului prin Ministerul Energiei la majorarea capitalului social al societății prin aportul în numerar, cu suma reprezentând echivalentul în lei a 180 de milioane de euro, iar acțiunile emise de societate în schimbul aportului în numerar la majorarea capitalului social revin statului român și sunt administrate de Ministerul Energiei, care exercită calitatea de acționar în numele statului.
Membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A., cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.
Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbatere.
Domnule președinte, 3 minute.
3 minute – timp de dezbateri. Vot, vă rog. 145 de voturi pentru, două contra. Adoptat. Din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Manta Claudiu, PSD, vă rog.
## **Domnul Claudiu Manta:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Astăzi avem spre dezbatere și adoptare un proiect de lege extrem de important pentru funcționarea Complexului Energetic Oltenia. Și, dacă vreți, un proiect de lege care poate să salveze sistemul energetic național, care trece printr-o criză, pe care o cunoaștem cu toții. Practic, ceea ce trebuie să votăm astăzi – și sper că o vom face într-un număr cât mai mare – este o ordonanță de urgență prin care se acordă un ajutor de restructurare în sumă de 535 de milioane de euro, pentru 2022, pentru Complexul Energetic Oltenia.
Vreau să vă spun că acest colos energetic, de care depind însăși funcționarea și, dacă vreți, existența economică a unei întregi regiuni, trece printr-un program dur de restructurare, program de restructurare aprobat de Comisia Europeană, și este nevoie ca statul, așa cum a făcut-o și în alte dăți, să se implice în ajutorarea acestui complex energetic, care furnizează peste 25% din energia electrică a acestei țări.
Printr-un amendament pe care l-am formulat noi, parlamentarii PSD de Gorj, practic, lăsăm o parte din acest ajutor de stat care a fost neconsumat la dispoziția Complexului Energetic Oltenia, pentru a-și putea achiziționa certificatele de carbon necesare conformării la obligațiile de mediu.
Pentru că trebuie să știm un lucru: creșterea aceasta explozivă a prețului la energia electrică se datorează inclusiv acestor obligații de mediu pe care Complexul Energetic Oltenia trebuie să le respecte, la fel ca alți producători.
Deci, practic, acest amendament pe care l-am propus împreună cu președintele Mihai Weber și cu colegul senator Rujan lasă o parte din acești bani și în același timp dă o lovitură speculatorilor de certificate de CO2, pentru că prețurile acestor certificate cresc foarte mult spre sfârșitul anului, iar, lăsând acești bani la dispoziția complexului, ei pot să-și achiziționeze certificatele mai devreme, astfel încât să plătească mai puțin.
E o lege bună, e o lege care ajută Complexul Energetic Oltenia și care poate să contribuie la siguranța și securitatea energetică a sistemului.
Domnul Botez, Grupul USR, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am dezbătut în Comisia pentru politică economică, am aprobat, am votat pentru acest proiect care va ajuta Complexul Energetic Oltenia.
În alte rânduri, am dezbătut în plenul Parlamentului și alte ajutoare pe care le-am acordat, și pentru Valea Jiului, și pentru Munții Apuseni, pentru locuitorii din Munții Apuseni, pentru cei din Delta Dunării și pentru alte zone defavorizate pe care noi le-am identificat sau alte entități care aveau nevoie de suportul statului.
Eu sunt deputat de Vaslui. În județul Vaslui, o componentă importantă a economiei locale este agricultura. Și vreau să vă spun și dumneavoastră, și reprezentanților Guvernului care sunt aici: agricultura are nevoie de susținere, iar în județul Vaslui – ce este foarte important și nu cred că este o nevoie doar a județului Vaslui – avem nevoie de depozite, să putem depozita acolo și să nu vindem direct de pe tarla cerealele pe care le producem; avem nevoie de spații de depozitare pentru legume și fructe.
Vă cer să ne uităm mai atent către această zonă și să găsim resurse pentru a ajuta agricultura. Pentru că este esențial, și pentru economie, și pentru oamenii care încă se ocupă într-o bună măsură cu agricultura și încă au drag de
pământ și au drag să lucreze și o fac din ce în ce mai bine, însă e nevoie de resurse pe care să le redirecționăm către depozitare.
Vă mulțumesc.
- USR o să voteze proiectul de lege pe care îl dezbatem și
- la fel sper să faceți și dumneavoastră. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Și Grupul AUR va vota acest împrumut acordat de stat către Complexul Energetic Oltenia.
Și vreau să subliniez absurditatea acestor situații în care ajungem, adoptând niște legislații absurde, cum este acel „Fit for 55”, bazate pe o ideologie care nu are legătură cu realitatea, prin care se creează o birocrație extrem de costisitoare, ajungem să taxăm industria energetică în mod nejustificat, să o aducem într-o stare de faliment, pentru ca apoi să venim să facem pe salvatorii.
Trebuie să facem o diferență foarte clară între restructurare, retehnologizare, scăderea poluării și certificatele de carbon, care sunt o absurditate, care dau loc la speculații. Așa cum bine au spus colegii mei de dinainte, există speculatori de certificate verzi.
Și mă miră, până la urmă, mă miră...
Vă rog să finalizați, domnule deputat.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
...unanimitatea acestui vot, pentru că finanțăm..., finanțăm o industrie bazată pe combustibili fosili, care nu poate să facă față cerințelor absurde ale certificatelor verzi, lucruri pe care doar Grupul AUR le-a taxat, deci doar Grupul AUR ar fi îndreptățit să voteze pentru o asemenea lege.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.
Trecem la dezbaterea pe articole.
La titlu dacă sunt observații? Nu.
Adoptat.
- La amendamentele admise, de la 1 la 19, dacă sunt
- observații?
Nu.
Adoptate.
- Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi,
Salutăm prezența delegației Grupului parlamentar de prietenie cu România al Parlamentului Republicii Italiene, aflată în balcoane!
Mulțumesc.
6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; procedură de urgență.
- Din partea inițiatorilor?
- Domnule Scripnic, sunteți inițiator? Nu. Reprezentantul Comisiei pentru administrație sau al Comisiei pentru agricultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.
## Mulțumesc.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân
În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 mai 2022.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 395 din 11 aprilie 2022.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă, conform avizului nr. 1.682 din 22 martie 2022.
Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile și-au desfășurat lucrările în ședințe separate, în data de 31 mai 2022.
În conformitate cu prevederile art. 56 și 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, domnul Dănuț Păle, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001, cu amendamente admise, redate în anexa la prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Propuneți timpul, vă rog.
Timp de dezbatere, domnule președinte, 3 minute.
3 minute – timp pentru dezbateri. Vot, vă rog.
137 de voturi pentru, două abțineri și două voturi contra. Adoptat.
Din partea grupurilor parlamentare? Domnule Scripnic, vă rog.
## **Domnul Lilian Scripnic:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin acest proiect de lege se preconizează crearea unui cadru legal care să permită implicarea și a consiliilor județene în organizarea și finanțarea din bugetul propriu a campaniilor de sterilizare a câinilor.
AUR susține orice proiect de lege care se adresează iubitorilor de animale, suntem pentru protejarea animalelor și considerăm că este necesară prezența unui cadru legislativ care să permită implicarea activă, organizată și legală a reprezentanților județeni.
De aceea, Grupul AUR va vota pentru implementarea acestui proiect legislativ. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea PNL, domnul Laurențiu Leoreanu, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Este un proiect bun. Cred că i-ar fi trebuit mai multe elemente de pragmatism. Faptul că consiliile județene pot analiza și decide oportunitatea, într-adevăr, e un fapt care este ancorat în realitate.
Impactul câinilor fără stăpân nu mai e acela din anii 2000, dar încă există, e prezent.
Sunt consilii județene care au deja astfel de activități instituționalizate.
Dar cred că ar trebui să venim cu un punct de vedere pragmatic, în sensul în care, acolo unde consiliul județean nu organizează această activitate, de gestionare a câinilor fără stăpân, să intervină și să sprijine financiar, nu știu, un 25% din această activitate pe care o desfășoară municipalitățile. Pentru că transhumanța câinilor fără stăpân a rămas încă valabilă și se transferă dintr-o comunitate în alta și, atunci, igienizarea, deratizarea întregului județ este și în interesul consiliului județean.
Deci cred că ar trebui să fie o aplecare pragmatică asupra acestei activități și consiliile județene să intervină financiar asupra comunităților care gestionează astfel de activități, aducând, așadar, un plus pentru întregul județ.
Grupul deputaților liberali din Cameră va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt observații? Nu.
Adoptat.
La amendamentele admise, de la 1 la 11, dacă sunt observații?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 149/2019.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.
Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru raport, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, prin adresa PL-x 149/2019, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 18/1991 în sensul exceptării de la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan pe care urmează a fi amplasate sere, solare și răsadnițe.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților raportul comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamente admise, redate în anexa prezentului raport.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
În cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Ion Stelian, vă rog.
Proiectul a pornit ca o inițiativă foarte bună a colegilor mei.
Este o inițiativă care viza următorul lucru: facilitarea construcțiilor de răsaduri, de răsadnițe, de solarii, sere.
Era foarte important să dăm posibilitatea acestor amenajări să fie permise în condiții mult mai ușoare de lege.
Aceasta era inițial ideea colegilor care au depus acest proiect.
Repet, e vorba de solarii, sere, răsadnițe.
E, ce s-a întâmplat la comisii – au apărut între cele... amenajările care ar trebui facilitate pe terenuri agricole și următoarele construcții: bungalouri, pensiuni agroturistice. Ceea ce înseamnă că se va permite construirea, pe terenurile agricole, de pensiuni, de bungalouri, până la urmă, se vor transforma în case de vacanță.
Deci o asemenea idee vine în contradicție flagrantă cu inițiativa legislativă, cu ceea ce au avut în vedere inițiatorii și, în loc să ajutăm agricultura, nu facem decât să sabotăm terenurile agricole și agricultura.
Adică și așa aceste terenuri agricole sunt fărâmițate excesiv, dacă mai permitem ici-colo și anticipez să fie în multe locuri totuși aceste construcții – case de vacanță, pensiuni agroturistice, bungalouri –, nu înseamnă decât că într-o perioadă în care trebuie să fim foarte atenți la cum avem grijă de aceste...
Vă rog să...
...terenuri agricole...
...finalizați.
...nu înseamnă decât că sabotăm activitatea agricolă. Așa încât, în varianta aceasta, nu putem vota inițiativa. Vom susține renunțarea la acel amendament deosebit de nociv, în momentul în care se vor discuta amendamentele. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, PSD, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
În urmă cu aproximativ jumătate de an, a fost adoptat un proiect de lege, în plenul Camerei Deputaților, prin care tot ce înseamnă dezvoltare de ferme agricole la nivelul României să poată să fie făcut în extravilan, fără să existe un PUZ.
Acest fapt înseamnă minus jumătate de an timp pierdut pentru agricultorii din România și înseamnă minus 10.000 de euro cheltuiți aiurea de acești agricultori.
Astăzi, prin acest amendament depus la acest PL-x de Grupul parlamentar al PSD, se face un lucru extrem de important pentru tot ce înseamnă dezvoltarea turistică a României, și anume faptul că se poate ca începând de astăzi, prin adoptarea acestui proiect de lege, să ajungem la situația în care în extravilan să poată să fie construite agropensiuni și bungalouri, în forma în care avem doar o simplă autorizație de construcție, din partea primăriei, emisă în condițiile legii și respectării tuturor prevederilor legale.
E o formă prin care se dă dreptul antreprenorilor români, oamenilor care vor să investească în turism, să facă acest lucru fără să fie blocați într-un hățiș legislativ foarte complex și complicat și prin care de astăzi înainte putem spune că România va avea un nou start în ceea ce privește agroturismul din țară, dezvoltarea economică de jos în sus și punerea pe harta priorităților a agroturismului și a producătorilor locali.
Prin urmare, vă invit să votați acest proiect de lege în forma în care este prezentat, cu amendamentele admise venite din partea Comisiei pentru cultură.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Domnul deputat Loránd-Bálint, UDMR, vă rog.
Dacă ar fi să mă refer la...
Domnule Giugea...
...discursul...
Domnule Giugea...
...dinaintea mea...
...am dat cuvântul altui deputat, nu dumneavoastră.
Păi, eu eram la rând.
Poftim?
Eu eram la rând.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
La final, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și Grupul UDMR susține această inițiativă legislativă. Considerăm că realizăm cadrul legal pentru construirea de sere și solarii în extravilan, nemaiscoțând din circuitul agricol, fără eliberarea documentațiilor urbanistice.
Astfel, eu cred că realizăm o treabă bună. O treabă bună pentru fermierii români. Pot să acceseze fonduri europene într-o perioadă mult mai scurtă.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului AUR, Flucuș Dumitru, vă rog.
## **Domnul Dumitru Flucuș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
AUR susține acest proiect, deoarece este un proiect care vine în sprijinul cetățenilor, în sprijinul micii gospodării.
Evident că în această situație în care se pune accent pe producția de hrană este mult mai ușor să se debirocratizeze formularistica și să se permită construcția de răsadnițe și de solarii și de sere, de construcții nepermanente, într-un mod mai ușor.
De asemenea, susținem și amendamentul propus, deoarece vine în sprijinul cetățenilor de la țară. Mulțumim.
Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte scurt.
Și noi, Grupul AUR, după cum a accentuat colegul nostru Dumitru Flucuș, susținem acest proiect de lege, inclusiv amendamentul, inclusiv construirea de bungalouri și agropensiuni și așa mai departe, pentru că altfel ajungem la o situație absurdă.
Suntem de acord să scoatem din circuitul agricol 50 de hectare, nu?, de teren agricol productiv, pentru investiții în așa-zise „parcuri verzi”, de energie verde, da, dar nu-l lăsăm pe țăranul român să își facă o agropensiune. Nu este absurd? Este o absurditate.
Ca atare, noi susținem, în primul rând, țăranul român, investitorul român și toate activitățile economice care decurg de aici.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dumitru Florian-Emil, din partea PNL, vă
rog.
## **Domnul Florian-Emil Dumitru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Trebuie, în primul rând, să vă spun că România are 14,7 miliarde de euro în perioada 2023–2027, prin Planul Național Strategic, investiții în agricultură și dezvoltare rurală.
Satul românesc înseamnă atât investiții în activități agricole, cât și investiții în activități nonagricole.
Dacă până acum un proiect ajungea la maturitate..., practic, de la semnarea contractului până la începerea execuției unui proiect în agricultură dura undeva la unu-doi ani, eu cred că o astfel de măsură și alte măsuri pe care Parlamentul României le va adopta vor simplifica foarte mult procedurile și România va accelera absorbția și ne vom câștiga independența de hrană. Pentru că România încă are un deficit de balanță comercială semnificativ. Am recuperat foarte mult în 2020 și 2021, de la două miliarde de euro la 700 de milioane de euro.
Și eu cred că industria agroalimentară din România poate reprezenta un motor de creștere economică.
Și satul românesc are nevoie de astfel de inițiative legislative, indiferent de coloratura politică, pentru că, de ce nu?, România trebuie să fie un jucător important pe piața agroalimentară europeană, ținând cont și de contextul geopolitic în care ne aflăm.
Și am încredere că astfel de proiecte de acte normative, odată adoptate, vor simplifica viața fermierilor și investitorilor din industria alimentară românească, motiv pentru care Partidul Național Liberal va susține adoptarea acestui proiect de act normativ.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Giugea Nicolae. Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Nicolae Giugea:**
În viața asta am învățat să vorbesc despre ce mă pricep. Că am auzit de... Domnule, astfel se pun bazele agroturismului.
Nu știu dacă cineva face turism în sere și solarii și în răsadnițe. Că s-a vorbit de treaba asta, da?
Or, marcăm un nou început acum: bungalou pentru prelucrarea cărnii, bungalou pentru prelucrarea laptelui – la asta se pun bazele, în momentul de față, prin acest proiect de lege.
Dar poate reușim să intrăm într-o stare de normalitate, fiindcă până în momentul de față am avut autorizații pentru gospodării anexe, iar acolo unde trebuiau depozitate sapele, roaba și celelalte a apărut un salon de 400 de... petreceri, de evenimente, de 400 de locuri; unde era prevăzut bazinul pentru ape pluviale, de fapt, e o piscină; și câte și mai câte minunății!
Poate intrăm într-o stare de legalitate, de normalitate.
Eu cred că ar trebui retrimis la comisie și puțin rectificat acest proiect de lege, fiindcă sunt multe care se bat cap în cap în toate amendamentele, între ele, acolo, care au fost depuse. Unele care au de a face cu agricultura, unele care n-au nimic de a face cu agricultura.
Să venim noi, în momentul de față, să spunem că nu există agropensiuni în România înseamnă că nu trăim în România, habar n-avem, nu ne cunoaștem țara.
Domnule președinte,
Propun retrimiterea, pentru două săptămâni, la comisie a acestui proiect de lege.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Procedură!
Pe procedură, domnul lider de grup, din partea PNL, vă
rog.
Da.
Vă mulțumesc.
Vă rugăm să ne acordați o pauză de 5 minute, pentru consultări între liderii de grup.
Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Pauză – 5 minute.
Vă rog, domnule Andronache.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În urma consultării avute între liderii de grup, vă propunem și vă rugăm să luați act de retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a acestei propuneri legislative, urmând a se veni cu precizări în cadrul amendamentelor deja admise în comisie.
Proiectul în sine este corect pe fond, însă unele amendamente trebuie, în mod evident, detaliate.
Acesta este motivul pentru care Comitetul liderilor a decis retrimiterea la comisie.
Mulțumesc mult.
Vă mulțumesc. Mergem mai departe.
8. Proiectul de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua iei”; PL-x 426/2021.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Domnule Făgărășian, sunteți inițiator? Da, vă rog.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ia românească s-a dovedit a fi unul dintre cei mai buni ambasadori la nivel internațional pentru tradiția și cultura românească.
Ia românească stârnește amintiri frumoase în fiecare dintre noi despre cât respect au purtat părinții și bunicii noștri acestei creații populare.
Știm cu toții că ia românească se coase de mână și este un efort creator deosebit, care poate dura chiar și luni de zile.
Chiar dacă ia s-a aflat în permanență amenințată de creațiile vestimentare moderne, trebuie spus că din frumusețea iei românești s-au inspirat importante case de modă din întreaga lume, ia fiind apreciată pe toate continentele.
Mă bucură faptul că astăzi oficializăm sărbătorirea iei pe 24 iunie, zi în care oricum românii din toate colțurile lumii îmbrăcau această frumusețe vestimentară inegalabilă pentru a cinsti o sărbătoare religioasă importantă pentru creștinii ortodocși, Drăgaica sau Sânzienele.
Deputații Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea acestui proiect și îmi exprim speranța că ia românească va intra cât mai curând în lista UNESCO, după ce țara noastră împreună cu Republica Moldova au depus dosarul de înscriere.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.
Vă rog.
Domnule Chelaru, citiți raportul? Raportul comisiei, avem nevoie de el mai întâi.
Avem pe cineva de la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă?
Raport asupra Proiectului de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua iei”
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua iei”, cu amendamente admise.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc. Doamna Predescu Ana-Loredana, din partea PSD. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu păstra tradițiile, dă-le mai departe! Este crezul meu și cred că este de datoria noastră să facem tot ce ne stă în putință pentru a pune în valoare bijuteriile noastre culturale.
Poate că acest subiect de pe ordinea de zi de astăzi pare o banalitate în contrast cu situațiile stringente care ocupă agenda publică, economie, inflație, război și lista poate continua, dar, chiar dacă acest subiect poate părea secundar, ține totuși de rădăcinile noastre, ține de patrie, de istorie, de meșteșuguri, de datinile și de obiceiurile noastre, dar mai ales ține de identitatea noastră.
Având în vedere că există Ziua universală a iei, un eveniment independent, inițiat și coordonat încă din 2013 de Comunitatea „La Blouse Roumaine” și de atunci Ziua universală a iei a reușit să unească români de pe șase continente, 50 de țări și peste 100 de localități din întreaga lume, declanșând o adevărată mișcare culturală pentru promovarea valorilor culturale românești și universale, cu atât mai mult cred că este de datoria noastră ca în țara de geneză a iei să avem o zi națională dedicată acesteia, ca un prilej de a transmite mai departe identitatea națională și tradițiile.
Și, așa cum cuvântul „dor” este unic în lume și nu se poate traduce, la fel este și cuvântul românesc „ie”, un element care ne definește și totodată ne oferă unicitate.
Închei prin a-mi declara încrederea și speranța că alături de votul dumneavoastră vom avea parte de celebrarea unei zile naționale dedicate iei.
Mulțumesc tare mult.
Vă mulțumesc. Domnul Chelaru Mircia, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,
Încep prin a mulțumi cu sinceritate colegilor din Comisia UNESCO, indiferent de apartenența la spectrul politic. De la dreapta spre stânga sau viceversa, toți au semnat ca inițiatori declararea zilei de 24 iunie Ziua românească a iei, pentru că, după cum o să vedeți, ia, ca patrimoniu universal, va fi acceptată, este dosarul în lucru pentru a fi acceptată în patrimoniul UNESCO.
## Dragii mei,
Ia nu este doar un simplu obiect vestimentar îmbrăcat la zile de sărbătoare sau mai curând în portul zilnic de către cel ce reprezintă inima acestei națiuni, țăranul român, și, mai nou, cel care preia această vestimentație dintr-un motiv sau altul.
Pentru noi, identitarii, pentru cei care ne batem pentru profilul identitar al acestei națiuni, ia este un memorial al timpului și al ancestralității noastre. Vorbesc de ancestralitate pentru că ea vine dintr-un adânc al timpului. Mulțumesc în cele din urmă ultimei concluzii date de Guvernul României, care lasă la latitudinea Parlamentului să hotărască oportunitatea votării acestei legi, pentru că au fost unele semne de întrebare, așa-zise „semne de întrebare”.
Este arhetipul vestimentar al identității noastre. Vă rog să rețineți cum sună în limba română „grai”, „strai” și „trai”. Aceasta este forma care ne definește și ne produce o diferență specifică față de celelalte populații, popoare sau națiuni.
Finalizați, domnule deputat, vă rog!
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Nu cerem o lege, nu am trecut la o anumită lege pentru a impune portul iei, ci pentru a recunoaște valoarea acesteia în interiorul națiunii române și a consfinți acest brand de țară.
De ce vă spun acest lucru? Pentru că, iată, renumita „la blouse roumaine”, pe care a îmbrăcat-o regina Maria, cu care a negociat inclusiv 4 iunie – se apropie repede 4 iunie! –, Trianonul, este și purtătoare de noroc, și protectoare, din acest punct de vedere, în tradiția și mintea românului.
De aceea, domnule președinte de ședință – închei, la sugestia dumneavoastră și la obligativitatea timpului –, să lansăm acest proiect al bunului universal, un proiect al românilor, ca o revanșă și în același timp ca o recompensă de suflet și de cultură și de civilizație românească.
Haideți să îmbrăcăm Europa în ie! Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu dacă sunt intervenții sau observații? Nu.
Adoptat.
La amendamentele admise, 1–3, dacă sunt observații? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
9. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022. Din partea inițiatorilor? Doamna Murariu, vă rog.
## **Doamna Oana Murariu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Aș vrea să ne imaginăm că în anul de grație 2022, după ce stai mulți ani în proces, ajungi la finalul procesului și soliciți instanței să-ți comunice hotărârea judecătorească exclusiv pe e-mail și răspunsul este unul surprinzător pentru anul 2022: „Nu se poate!”
De ce? Pentru că așa prevede legislația.
Ei bine, prin acest proiect exact acest lucru vrem să-l modificăm. Persoanele care doresc și au adresă de e-mail să poată să primească hotărârea judecătorească exclusiv pe e-mail, fără hârtie, fără ștampilă, fără timp pierdut, fără factor poștal. Toate acestea sunt absolut normale pentru anul 2022.
Însă, cu fiecare dintre aceste proiecte prin care încercăm să ajutăm justițiabilii și, totodată, să degrevăm instanțele de judecată, noi facem pași care în realitate sunt destul de mici.
Ce trebuie făcut ca să se miște sistemul judiciar mai bine ține de Ministerul Justiției și o „urlă” sistemul judiciar. Trebuie ocupate posturile de magistrați, trebuie suplimentate schemele de personal la magistrați și grefieri și trebuie făcute odată. „Urlă” sistemul judiciar. Haideți să facem acești pași, acest proiect împreună și rog Ministerul Justiției, am rugat și la Legea bugetului, rog și acum și o să insist până când o să se conștientizeze și o să se facă! Nu privilegii noi pentru magistrați, ce se întâmplă în ziua de azi, nu! Noi posturi ca să facă față sistemul.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.
- Vă rog.
Domnul Popa.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.
- Camera Deputaților este Camera decizională.
- Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat
- proiectul de lege.
- Consiliul Legislativ a avizat negativ.
- Consiliul Economic și Social a avizat proiectul de lege. Guvernul nu susține.
Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 134/2010 în sensul introducerii art. 1.541, referitor la comunicarea hotărârilor judecătorești, din oficiu, prin poșta electronică.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Nu avem înscrieri la dezbateri generale.
Nefiind amendamente...
Domnul Leoreanu?
Vă rog.
Da, cred că e un lucru bun care se întâmplă și, dacă tot vorbim de transmiterea rapidă a informațiilor, dacă vorbim de digitalizare, informatizare, este un element care aduce ceva în plus și la modul concret, nu doar ca poveste, așa cum erau prin anii ’80, când automatizam camioanele, apăsam pe un buton și ne sărea manivela în mână cu care să pornim motorul.
Efectiv aici e transmiterea hotărârilor judecătorești pe cale electronică, prin poșta electronică, e un mijloc rapid, e un mijloc modern și cred că este în beneficiul legii acest lucru.
Și, ușor, ușor, orice început e mai greu, le va veni poate mai greu la început, dar vor intra în rutină la un moment dat și cu aceste sisteme moderne de transmitere a informațiilor, în speță privind hotărârile judecătorești.
Grupul liberal din Camera Deputaților va susține acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Tanasă Dan. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul AUR va susține acest proiect de lege, îl considerăm unul benefic și, prin prisma propriei experiențe, așa este, de foarte multe ori sistemul judiciar opune rezistență unor schimbări. În momentul acesta, curios, se comunică citații pe e-mail, dar refuză să comunice hotărârile. De multe ori le redactează chiar și după doi ani de zile; am un caz, un exemplu.
Deci felicitări inițiatorilor!
Grupul AUR va susține proiectul legislativ.
Vă mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
61 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din capitolul I al anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul includerii profesorilor-antrenori din cadrul grupurilor sportive școlare și universitare în categoria personalului didactic care beneficiază de o majorare cu 10% a salariului de bază, sporul de dirigenție, cum ar veni.
Face parte din categoria legilor ordinare.
A fost adoptat de Senat în ședința din 2 februarie 2022. Camera Deputaților este Camera decizională.
Comisia propune Camerei Deputaților adoptarea raportului, cu amendamentele prezentate în anexă.
În urma depunerii raportului, Departamentul Legislativ a făcut următoarea observație.
Și dacă-mi permiteți, domnule președinte, s-o citesc?
Întrucât prevederile art. I și art. III se referă la modificarea și completarea Legii nr. 153/2017, pentru respectarea exigențelor impuse de normele de tehnică legislativă, ar trebui ca prevederile art. III să se reformuleze ca puncte în cuprinsul art. I.
Astfel, textul art. I va deveni punctul 1. Punctul 1 de la art. III va deveni punctul 2 din art. I, iar punctul 2 din art. III va deveni 3 în art. I.
În final, nr. 4 va fi eliminat, fiind preluat de punctele 2 și 3 în cuprinsul art. I, respectiv nr. crt. 2. Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
În cadrul dezbaterilor generale nu sunt înscrieri.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu?
Domnul Seidler. Vă rog.
Dacă ați apăsa din timp am fi mult mai operativi, să știți!
Mulțumesc, domnule președinte.
În momentul celor mai mari crize financiare din ultimii 30 de ani, crize pe care fie le-a provocat, fie nu a făcut nimic să le prevină, PSD s-a aflat în opoziție.
A venit mai apoi la putere și a pretins că a dat și a rezolvat crizele. În realitate a luat cu două mâini și a dat cu o mână, pretinzând mai apoi poporului să-i mulțumească, așa cum se pretindea și înainte de 1989, când era un unic partid la putere.
De data asta însă, PSD, sunteți la guvernare și măsurile pe care le propuneți se vede clar că sunt haotice, că sunt făcute pe „genunche”. Acest raport a fost discutat în comisie, în această dimineață, acum... nici n-aș spune câteva ore, ci mai degrabă acum câteva minute.
Dacă proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarat neconstituțional, pentru că ar fi fost discutat – vezi, Doamne! – prea pe repede-nainte în Parlament, acest proiect de lege ar trebui să fie supraneconstituțional.
În realitate, proiectul acesta chiar este neconstituțional, pe motiv de bicameralism, pe motiv de procedură.
Dar, dincolo de asta, e foarte important de spus că, dacă anteriorul proiect de lege, PL-x 60, era a 33-a modificare a Legii salarizării, acest proiect de lege, la fel de neconstituțional, de altfel, ca PL-x 60, este a 34-a modificare a Legii salarizării, ceea ce, voi spune încă o dată, arată cât de „bună” a fost legea, pe de o parte, și cât de heirupiste și habarniste sunt măsurile luate ulterior de modificare a acestei legi. Impactul bugetar, în cazul acesta, fiind, la fel, o mare necunoscută. Iată, dacă vreți, al treilea motiv de neconstituționalite.
Vă rog să finalizați, domnule deputat!
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
Așadar, dacă vreți să faceți bine unor oameni, faceți-o ca lumea, gândit, și nu pe pile și relații politice și mai ales nu mai pretindeți că salvați ceva, când aceste măriri, dacă s-ar aplica de mâine, nu acoperă decât o mică parte din inflație.
Asumați-vă, dragi colegi de la PSD, împreună cu cea mai mare filială politică nouă pe care o aveți, numită PNL, că de data asta ați dat-o rău de tot în bară.
Domnul Solomon. Vă rog.
## **Domnul Adrian Solomon:**
Vreau să susțin amendamentul de la respinse, astfel că...
Nu, am trecut pe dezbaterea legii.
N-am intrat încă pe dezbateri, dar rămâneți acolo. La titlu dacă sunt observații? Nu.
Adoptat. Mergem la dezbaterea pe amendamente. La admise, de la 1 la 4? Nu.
Adoptate. La respinse, domnule Solomon?
Singurul amendamente respins...
Vă rog.
...vreau să-l supuneți votului. Îl susțin împreună cu ceilalți inițiatori.
Vot pentru amendamentul respins.
117 voturi pentru, 57 contra, 4 abțineri, un coleg nu votează.
Adoptat.
Doamna Violeta Alexandru. Vă rog.
## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**
Aroganța asta pe care o faceți majorând, de exemplu, salariile la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului printr-un amendament care n-are nicio legătură cu fondul proiectului de lege, care se referea la antrenori din bazele sportive, aroganța asta pe care o faceți o să vă coste enorm.
Nici măcar nu aveți curajul să vă asumați politic – cum vă întâlniți în tot felul de ședințe peste ședințe – că faceți aceste creșteri salariale în sistemul public și aduceți, șopârlind, tot felul de amendamente la proiecte care n-au nicio legătură cu ceea ce încercați să faceți, și anume să vă serviți clientela de partid, să măriți salariile în sistemul public, în timp ce oamenilor din sistemul privat le e din ce în ce mai greu. Sincer, să vă fie rușine!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la... Domnule Simionis, vă rog! Domnul Simonis. Trebuie să te botezăm!
au crescut prețurile și, când venim să dăm poate insuficient, să creștem poate insuficient salariile profesorilor, pe umerii cărora plângeți de fiecare dată în opoziție, ale polițiștilor și ale altora, ne criticați. Ne criticați că facem asta!
Nu mai înțelegem nimic!
Când sunteți la putere nu le dați nimic oamenilor, când sunteți în opoziție vă opuneți majorărilor.
De ce faceți politică voi?! Că nu înțelegem! Pentru consultanță, știm!
Vă mulțumesc. Domnul Năsui.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
E o mare diferență între a crește salariile tuturor românilor și a crește salariile doar ale unor români, doar ale bugetarilor.
Suntem în situația în care suntem acum din cauza acestei explozii a cheltuielilor publice, din cauza faptului că ați crescut în neștire cheltuielile statului, pe datorie și creând inflație.
De aceea avem problemele pe care pe avem acum, de aceea cresc toate prețurile și de aceea sunt dificultăți.
Dacă vreți într-adevăr să rezolvați aceste probleme nu doar pentru o clientelă politică, ci pentru toată România și să trăim și noi într-o țară care chiar se dezvoltă, atunci trebuie să opriți această sarabandă a cheltuielilor, acest răsfăț nonstop pe care îl faceți pentru diferite grupuri de interese care au intrare la dumneavoastră și care sunt privilegiate tot timpul cu sporuri noi, creșteri noi și toate lucrurile acestea pe care nu vă mai opriți din a le da.
Dacă continuăm așa, ce se va întâmpla este că vom continua cu inflația, vom continua cu toate problemele, cu deficitul, cu creșterea dobânzilor și toate problemele acestea și ne vom duce fix într-un singur loc: în zid, în faliment.
Opriți acest lucru, pentru că faceți rău României! Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Proiectul de lege rămâne la votul final.
17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A.; PL-x 553/2021; procedură de urgență.
Reprezentantul Guvernului? Vă rog.
## **Domnul Adrian Foghiș** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Bună ziua!
## Nu, Șoldan, mulțumesc!
## Stimați colegi,
Este incredibil că, în timp ce votăm o lege sau ne pregătim să votăm o lege prin care majorăm salariile oamenilor din sistem, profesorilor, medicilor, altor bugetari care sunt afectați de creșterea prețurilor, vă vedem pe televizoare și vă vedem la tribuna Parlamentului în fiecare zi spunându-ne că au crescut prețurile la alimente, că inflația e mare, că au crescut prețurile la carburanți, că au crescut prețurile la electricitate și la gaze. Ne spuneți în fiecare zi că
Adrian Foghiș, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Scopul proiectului de act normativ, pe care îl reprezintă crearea cadrului legal care va aproba și va permite implementarea cu succes a Planului de restructurare a TAROM, este supus aprobării în cadrul acestui material, este în procedură de aprobare și la nivel de Comisie Europeană și vizează rentabilizarea Companiei TAROM pe termen mediu și lung.
Prin această inițiativă se vor abilita, pe de o parte, aprobarea valorii, formei și condițiilor de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul Companiei TAROM și, pe de altă parte, se va permite Ministerului Transporturilor și Infrastructurii să aprobe prin ordin al ministrului valoarea, forma ajutoarelor de stat finanțate de la bugetul de stat, prin ministerul de resort; de asemenea, ea va avea ca scop acoperirea pagubei sau a deficitului de lichiditate care poate rezulta în urma unor evenimente extraordinare.
Ca obiectiv, dorim să evităm blocajele sau întârzierile în accesarea de către TAROM a ajutoarelor de stat individuale autorizate de către Comisia Europeană. Acestea pot avea consecințe negative imediate asupra activității Companiei TAROM, printr-o posibilă intrare în incapacitate de plată și implicit ieșirea din piață, iar ca particularitate doresc să subliniez faptul că dispozițiile introduse în proiectul de ordonanță de urgență nu aduc atingere normelor din domeniul ajutorului de stat, fapt care a fost menționat și în documentație.
De asemenea, se propune ca sumele achitate de la bugetul de stat pentru achiziționarea de aeronave noi în cadrul măsurilor de restructurare și nerecuperate să se transforme la finele fiecărui an în capital; se va majora capitalul social deținut de către statul român la Compania TAROM.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget și Comisia pentru transporturi, raportul, vă rog.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A.
În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A., transmis cu adresa PL-x 553/2021 din 8 noiembrie 2021.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal care să permită Guvernului să aprobe valoarea, forma și condițiile de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul Companiei TAROM, asigurând, în acest fel, succesul implementării planului de restructurare aferent rentabilizării companiei pe termen mediu și lung.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A., în forma adoptată de către Senat. Singurul amendament respins este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.
Vă rog să faceți și propunere pentru timpul de dezbatere, doamna deputat.
3 minute.
3 minute pentru dezbateri. Vot, vă rog.
177 de voturi pentru, două contra, 5 abțineri. Adoptat.
Din partea grupurilor parlamentare, domnul Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul AUR salută ordonanța de Guvern. Suntem pentru sprijinirea activității TAROM și, implicit, ajutorul pe care ordonanța îl prevede. Suntem însă în situația de a atrage atenția ministrului transporturilor în privința semnalărilor repetate care ni se aduc la cunoștință în ceea ce privește managementul Companiei TAROM și rugăm pe această cale ca Ministerul Transporturilor să monitorizeze mai atent deciziile manageriale care se iau în cadrul activității conducerii companiei, fiindcă situația care este de dorit a se îndrepta prin acest ajutor de stat este una creată nu doar de situațiile excepționale, de altfel nereglementate suficient prin lege, cum a semnalat și Consiliul Legislativ, ci și, mai ales, din cauza managementului defectuos și a deciziilor contradictorii care se iau de către conducerea TAROM.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Banias, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Prezentul proiect de lege are ca scop crearea cadrului legal care să permită Guvernului să aprobe valoarea, forma și condițiile de acordare a unui ajutor de stat individual de restructurare în cazul Companiei TAROM, asigurând în acest fel succesul implementării planului de restructurare aferent rentabilizării companiei pe termen mediu și lung.
Având în vedere că pandemia de COVID-19 a afectat în mod semnificativ sectorul transporturilor aeriene, după 30 iunie 2020 Compania TAROM a solicitat un nou ajutor de stat pentru acoperirea pierderilor generate de această pandemie, ajutor care va fi dedus în situația autorizării de către Comisia Europeană din ajutorul de restructurare.
De asemenea, Guvernul, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a aprobat memorandumul cu tema „Acordarea unui ajutor de stat individual Societății Comerciale «Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM»” pentru pagubele suferite în perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID.
Dragi colegi, doresc să amintesc principalele măsuri de instaurare a viabilității companiei pe termen mediu și lung: reînnoirea flotei, optimizarea comercială, restructurarea de personal, optimizarea direcției tehnice, dar și optimizarea costurilor. Doamnelor și domnilor deputați, proiectul este unul benefic, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestuia.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Benedek, UDMR. Vă rog.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Și Grupul UDMR este de acord cu acest ajutor, dar trebuie să fim foarte realiști și știm cu toții că TAROM-ul n-a fost în pierdere numai din cauza pandemiei, pentru că această societate a fost în pierdere și înaintea pandemiei, și, într-adevăr, ar trebui să fim un pic mai atenți în legătură cu cine conduce sau cine va conduce această societate.
Într-adevăr, avem niște piloți foarte buni, direcția tehnică este foarte bună, chiar una excepțională, în schimb, sunt și foarte mulți angajați care nu prea au de-a face cu aviația, nu au de-a face nici cu partea tehnică și poate aici ar trebui să facem restructurări, nu să începem cu restructurarea diviziei tehnice.
Și, totodată, sperăm că acest ajutor o să ajute această firmă ca să funcționeze bine și în viitor, cum sunt și firmele private, să producă și profit.
În concluzie, UDMR va vota această propunere legislativă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Raportul comisiilor conține un amendament respins. Dacă se susține? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi, am finalizat dezbaterile. Luăm o pauză de 5 minute până la votul final. Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot.
Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.
Vot, vă rog.
206 colegi prezenți. Suntem în cvorum.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; PL-x 60/2022; lege ordinară.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
195 de voturi pentru, 46 contra, 8 abțineri.
Adoptat. Explicarea votului, domnul Năsui. Vă rog.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
În momentul în care economia noastră se îndreaptă înspre criză, în momentul în care inflația este ieșită de sub control, măriți aceste sporuri și salarii, care vor fi finanțate strict prin inflație și datorie, ca și până acum. Mergem cu piciorul pe accelerat înspre un zid și în momentul în care vom intra în zidul acela veți zice că sunt de vină străinii, sunt de vină Uniunea Europeană, FMI-ul sau alții, dar, de fapt, veți fi de vină chiar voi, cei care faceți exact acest gen de măriri din pix, fără absolut niciun fel de considerent pentru cine va plăti acești bani. Salariile la stat sunt deja cu 2.700 de lei pe lună, în medie, mai mari decât cele din privat și nu faceți decât să accelerați această creștere, practic condamnând absolut toți românii la o inflație și mai mare.
Felicitări!
Domnul Solomon Adrian, PSD. Vă rog.
## **Domnul Adrian Solomon:**
Cu astfel de economiști, ca cei dinaintea mea, am ajuns în situații de genul acesta.
Ne aducem aminte că și în 2010 la ordinea zilei tot austeritatea și tăierile de salarii erau măsurile pe care le gândeau așa inteligenți economiști. Și am văzut că austeritatea nu a făcut decât să adâncească criza, nu să ne scoată de acolo.
Problema nu este că sunt la stat salarii mai mari, problema este că în economie salariile sunt mici.
Voci din sală
#301318Bravo!
## **Domnul Adrian Solomon:**
Problema este că încă pe piața muncii cei care vă susțin pe dumneavoastră preferă să tragă 60% pentru capital și 40% pentru muncă. Încă mai avem mult de învățat de la Occident.
Când vom echilibra măcar balanța sau o vom întoarce în favoarea muncii, pentru că cei care muncesc nu sunt sclavii unor patroni, ci sunt doar cei care asigură afacerii chiar coloana vertebrală. Fără un lucrător afacerea n-ar fi nimic!
Prin urmare, haideți să schimbăm mentalitățile celor care v-au trimis în Parlament, să dăm exemple bune dinspre buget spre mediul privat, să mărească măcar voluntar, prin măsura pe care a luat-o Guvernul săptămâna trecută, să mărească cu 200 de lei salariul minim, fără ca statul să perceapă taxe pe acele venituri suplimentare.
Prin urmare, sunt reglaje fine pe care le facem.
Domnul Seidler spunea că am modificat Legea salarizării de 35 de ori. Am numărat, sunt doar în număr de 28 modificările, restul sunt decizii ale Curții Constituționale. Prin urmare, aceste modificări, prin acte normative votate
în Parlament, sunt făcute ca legea să fie pentru oameni.
Noi am fost trimiși aici de cetățenii acestei țări ca să le reprezentăm interesele.
Legile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt făcute tot de noi! Unele bine, altele mai puțin bine!
Să stăm 10 ani să ne uităm la o lege că nu-i făcută bine și nu o putem modifica, că nu vrea domnul Seidler, mă scuzați! Trebuie modificată ori de câte ori cineva, în aplicarea ei, observă că are o problemă. Și asta facem de 3 ani de zile, de 4 ani de zile, tocmai pentru a face legea mai bună pentru români.
Nu s-a născut nimeni învățat, nu s-a născut nimeni posesorul tuturor informațiilor din sistemul public, dar când aflăm despre ce e vorba trebuie să acționăm.
De aceea suntem trimiși aici! Este o lege bună pentru cetățeni, precum va fi și PL-x 21, care va fi votat mai târziu.
Voci din sală
#303242Bravo!
Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Szabó Ödön, UDMR. Vă rog.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Două lucruri importante.
Nu cred că inflația din Germania este un rod al muncii nesănătoase a Guvernului german.
Dacă suntem corecți, vedem că există o inflație la nivel european, în Germania cea mai mare inflație din ultimii 50 de ani. Nu puteți să spuneți că acolo am decis tot noi, cei din Parlamentul României, și că am fi, de fapt, și noi de vină pentru această inflație.
A doua chestiune importantă. Eu cred că trebuie să vorbim de faptul că există scutiri, pentru că această antagonizare a sectorului public cu sectorul privat sau a sectorului privat contra sectorului public nu ne ajută. Există scutiri în sectorul privat pentru IT-iști, pentru zona de construcții, pentru agricultură. Tocmai săptămânile trecute, lunile trecute am votat o asemenea inițiativă legislativă și eu cred că este bine.
Nu facem bine României dacă punem și contrapunem sectorul public sectorului privat.
Cred că trebuie să mergem înainte, a trebuit adoptată această inițiativă legislativă, pentru că, într-adevăr, traiul în România are o presiune și trebuie să sprijinim oamenii ca să nu simtă această presiune, inclusiv a inflației. Vă mulțumesc.
Domnule Seidler, vă rog. Drept la replică.
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
Mulțumesc.
Eu pot să vă iert, dacă asta vă face să vă simțiți mai bine, dar legile economiei nu iartă pe nimeni.
În plus...
Sigur, se dă drept la replică oricând, domnule Simonis, chiar și la explicarea votului!
În plus, să știți că Germania are jumătate din inflația noastră, iar la nivelul alimentelor de bază asta se resimte dublu față de cifra oficială, asta dacă vorbim despre parlamentele altor țări.
Plângeți de grija angajaților din România? Zero taxe pe salariul minim!
Haideți, haideți!
Hai, să se vadă! Hai, pentru angajații cu salariile cele mai mici e impactul cel mai mare! Haideți cu această măsură! Haideți cu TVA de 5% pe energie!
Dar nu, totul pentru clientela politică! Mulțumesc.
Domnul Focșa Viorel, Grupul AUR.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Îl rog pe domnul Ciolacu și acum să dea drumul la raportul care a generat această inflație, raportul Comisiei de anchetă privind liberalizarea prețurilor la energie! Asta ar fi rezolvat și ne ajută și la reglementarea prețului la energie, la gaze. Cum? De ce nu dați drumul la acel raport, domnule Ciolacu? Vă rog frumos să explicați!
Vă mulțumesc.
2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societății „Complexul Energetic Oltenia” – S.A.; PL-x 173/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog. 259 de voturi pentru, 3 abțineri.
Adoptat.
3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
255 de voturi pentru, 9 abțineri. Adoptat.
4. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua iei”; PL-x 426/2021; lege ordinară.
Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
221 de voturi pentru, 41 de colegi s-au abținut. Adoptat.
Domnul Simion George, explicarea votului. Vă rog.
Îmi pare rău că ai noștri colegi din stânga se abțin la tot ce înseamnă simboluri naționale, dar așa sunt ei. Îi felicit pe toți românii care vor sărbători pe 24 iunie acum și ca sărbătoare legală votată prin Parlament Ziua universală a iei! Sper să vedem cât mai mulți colegi, așa cum am văzut la învestire pe domnul Flucuș, pe domnul Matieș și alți colegi, în costum popular și să apreciem din ce în ce mai mult simbolurile care vorbesc despre cine suntem. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL. Vă rog.
Vă mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,
Grupul PNL evident că a votat această lege cu privire la instituirea Zilei iei românești.
Ia este un simbol, un simbol național și un simbol care reprezintă România în lume, și una dintre acele valori spirituale, valori imateriale pe care România le-a oferit patrimoniului cultural mondial.
Cred că să avem o zi a iei este un lucru absolut firesc, atât timp cât ne prețuim tradițiile și identitatea și atât timp cât nu uităm cine suntem.
Ar fi bine să nu ne mai rușinăm cu valorile noastre, să nu ne mai rușinăm cu identitatea noastră și cu simbolurile noastre. Iar ia ne reprezintă nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional.
Ia este unul dintre acele elemente de matrice culturală pe care România a reușit să le transforme într-un argument de politică la nivelul a ceea ce reprezintă diplomația culturală. Prin ie, România este mai bine reprezentată, mai bine cunoscută și mai respectată. Să nu ne temem să ne afirmăm și să ne asumăm valorile românești!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. 5. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022; lege ordinară.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. 260 de voturi pentru, unu contra. Adoptat.
6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 21/2022; lege ordinară.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog. 206 voturi pentru, 52 contra, 8 abțineri. Adoptat. Domnul Năsui, explicarea votului. Vă rog.
## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**
Haideți să înțelegem cum funcționează finanțele publice, pentru că se pare că n-ați înțeles, din ce am auzit în ultima alocuțiune!
Deci toate cheltuielile statului, că sunt scheme de ajutor de stat, că sunt subvenții, că sunt salariile parlamentarilor, pensii speciale, orice, se plătesc din banii luați din taxe și impozite. O mică parte vine și de la Uniunea Europeană, fonduri nerambursabile, dar 90 plus la sută vin din taxe și impozite.
În momentul în care creșteți cheltuielile statului, puneți o povară mai mare pe mediul privat, care trebuie să finanțeze acele cheltuieli. Fie le finanțează prin îndatorare pe viitor, fie din taxele și impozitele pe care le plătește, fie prin tiparniță și creați inflație.
Faptul că există inflație în Germania și în toate țările este rezultatul acestei pandemii, din care guvernele au ieșit tocmai cheltuind mai mulți bani, peste puteri, doar că ce atacăm noi este faptul că în România am aruncat gaz pe foc. De ce trebuie la noi să fie o inflație peste toate, din toate celelalte țări? De ce trebuie tot timpul să fim fruntași exact acolo unde nu trebuie? De ce trebuie noi să fim cei care deschid ușa cu capul, cum spuneam ieri, în discuția cu ministrul finanțelor?
Și, da, este fals că 32% din bugetul contribuțiilor sociale vine de la bugetari.
Nu e adevărat, pentru că și acei 32%, 100% vine tot din mediul privat, care plătește pentru tot ce avem aici. Asta este o regulă de finanțe publice. Puteți să votați orice lege. Este o lege economică și asta nu o să o puteți contrazice orice majoritate ați avea.
Singurul lucru pe care puteți să-l faceți este să opriți această sarabandă a cheltuielilor, să opriți aceste greutăți care se pun în spatele mediului privat și așa doar poate vom avea o șansă să avem dezvoltare economică reală în țara aceasta, și nu doar una inflaționistă.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Coleșa. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am votat această lege, dar condamnăm subiectivitatea acordării de reduceri de taxe și impozite unor sectoare ale economiei sau măriri ale salariilor din sectorul de stat. Toate acestea produc multă inechitate, mult subiectivism, pierzând din vedere omul, pentru că nu putem nici să scutim de taxe și impozite veniturile de sub un anumit nivel fără să ne gândim la valoarea veniturilor per membru de familie.
Filosofia de bază de deduceri de taxe și impozite ar trebui să depindă de venitul pe membru de familie.
Avem pe circuitul legislativ mai multe inițiative care tocmai asta propun: reducerea progresivă de taxe și impozite, în raport cu numărul de copii per familie.
Este singura filosofie logică și reală care susține omul, susține familia, în detrimentul unor reduceri subiective din anumite sectoare ale economiei, unor măriri extrem de subiective ale unor salarii din ministere și așa mai departe. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Andronache Gabriel, PNL. Vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. La dezbaterile generale un coleg a afirmat că noi votăm aceste reglementări pentru clienții noștri politici.
Da, stimate coleg, votăm această reglementare, dacă clienții noștri politici sunt militarii. Da, votăm pentru a o duce mai bine militarii.
Dacă polițiștii sunt cei la care vă referiți, da, votăm această lege pentru ca polițiștii să aibă un trai mai bun.
Dacă profesorii sunt clienții noștri, da, votăm această reglementare pentru ca profesorii să aibă un trai decent. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Coarnă Dumitru, din partea neafiliaților. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Și eu am votat această inițiativă legislativă, pentru că, în condițiile în care în ultimii 20 de ani avem cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare, suntem obligați să facem acest lucru. Dacă priviți economic, această scădere a puterii de cumpărare afectează în mod direct economia.
Eu aș fi mers mai mult de atât, aș fi mers mai departe și aș fi aplicat în tot, apropo de polițiști, apropo de militari, apropo de auxiliarii din învățământ, sănătate și din armată, aș fi mers mai departe de atât și aș fi aplicat în tot Legea nr. 153/2017, care practic ar fi trebuit închisă în 2022. Ea a fost prorogată începând de la 1 ianuarie 2021, în mod repetat, lucru care a dus la acest disconfort salarial, și sigur că cele două pârghii economice pe care le analizăm astăzi, respectiv inflația, care a ajuns la 14 procente, creșterile excesive de prețuri la energie, gaze și materie primă, au dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, lucru care are impact direct negativ asupra economiei.
Am votat pentru, dar, repet, cred că ar trebui să vă gândiți, domnule președinte Ciolacu, domnule președinte Ciucă, să vă gândiți la aplicarea în tot, de la 1 septembrie sau la următoarea rectificare de buget, aplicarea în tot a celor două legi, Legea nr. 127/2019 și Legea nr. 153/2017, și cred că atunci am putea să echilibrăm relativ semnificativ puterea de cumpărare.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul Simonis, Grupul PSD. Vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am spus și mai devreme. Cu toții admitem aici că avem inflație foarte mare, cu toții admitem aici că avem creșteri de prețuri la energie, cauzate de liberalizarea prețurilor făcută de voi, că avem prețuri la combustibili, că avem prețuri la alimente crescute substanțial în ultima vreme, admitem cu toții că avem un context geopolitic, geografic complicat și toate chestiunile astea au cauzat aceste creșteri de prețuri, dar nu admitem sau cel puțin USR-ul nu admite că trebuie să intervenim să-i ajutăm pe oameni să facă față acestor scumpiri.
Cu alte cuvinte, USR ne spune „Oameni buni, au crescut prețurile, dar nu putem să vă ajutăm deloc, pentru că, nu-i așa?, nu ne permitem!” sau cine știe ce alte chestiuni poate să spună USR-ul.
Am auzit mai devreme, într-o intervenție, spunându-se că nu majorăm salariile la privat.
Nu putem interveni, cum v-ați dori, poate, dumneavoastră, să majorăm salariile la privat, însă am venit cu facilități fiscale pentru relocările unor companii din afara granițelor și am venit cu facilități fiscale pentru retehnologizările companiilor românești și urmează și alte beneficii și intervenții și pentru privat, însă chestiunea asta, că toate au crescut, dar să nu ajutăm profesorii, de exemplu, sau alți bugetari, este aberantă și numai USR-ul poate gândi așa.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Din partea USR ați avut explicarea votului, îmi pare rău, nu mai puteți beneficia de încă o intervenție.
- Mergem mai departe.
7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – S.A.; PL-x 553/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru transporturi, Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
- 255 de voturi pentru, unu contra, 4 abțineri.
- Membrii Biroului permanent sunt așteptați în sala de
- ședințe.
- Doamna Violeta Alexandru, mai interveniți? Nu.
- Mulțumesc.
- Declar ședința închisă.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|450825]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/23.VI.2022 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei
Vasile Lechințan a fost un excelent cunoscător al surselor documentare, edite și inedite, un arhivist născut, și nu făcut, cercetarea arhivistică devenind rațiunea întregii sale existențe. Cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, a reușit să redea istoriografiei românești lucrări de o certă valoare științifică. De roadele trudei sale au beneficiat sute de autori de lucrări monografice și mii de cetățeni care au apelat la serviciile oferite de arhivele naționale. Însumând toate aceste calități umane deosebite, arhivistul Vasile Lechințan a introdus în circuitul științific documente de o rară și excepțională valoare pentru istoria locală, regională și națională.
Bunul nostru prieten Vasile Lechințan, pe care Dumnezeu m-a binecuvântat să-l cunosc în urmă cu mai bine de 20 de ani și cu care am colaborat în repetate rânduri, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei, s-a stins din viață la 9 iulie 2021 la Cluj-Napoca. Odihnă veșnică acestui mare patriot român, prieten de nădejde al românilor din sud-estul Transilvaniei, un adevărat truditor în folosul neamului și întru cinstea României Mari! Veșnica lui pomenire!
„O lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naționale, în totală contradicție cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România și cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive.”
Și eu am studiat de-a lungul anilor în arhive, în virtutea meseriei de istoric, și cred că este o mare greșeală această limitare a accesului la arhive, mai ales că vorbim de documente a căror valoare este istorică, documente care nu pot pune sub nicio formă în pericol siguranța națională, care nu au legătură cu secretele de stat și documente care au vechime de 50, 60, 70, chiar 80 de ani și mai mult de atât.
Mi se pare o interferență nedorită și abuzivă în actul cercetării istorice și este foarte grav că în România istoria este tratată ca o paria, istoricii, cercetătorii, arhiviștii și oamenii de știință care se interesează de trecutul acestei țări sunt tratați într-un mod umilitor și marginalizator, îmi permit să spun, și de asemenea cred că este foarte important ca instituțiile statului să înțeleagă că aceste metehne specifice epocii comuniste nu mai au ce căuta în prezent.
Accesul la Arhivele Naționale trebuie să fie liber. Cenzura nu are ce căuta în nicio instituție științifică și de cercetare din România.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Prioritatea PSD pentru perioada următoare rămâne aceea de a sprijini categoriile cele mai vulnerabile. De la 1 iulie, 3,2 milioane de pensionari cu pensia mai mică de 2.000 de lei/lună vor primi un sprijin unic de 700 de lei, iar 1,2 milioane de salariați din sistemul public vor beneficia de creșterea cu un sfert a diferenței de salariu prevăzută de Legea salarizării unice.
Măsurile luate nu anulează total efectul scumpirilor, dar reprezintă un prim pas pentru restabilizarea situației. Urmează să fie aplicate măsuri precum: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, suspendarea angajărilor la stat, creșterea colectării veniturilor cu 10 miliarde de lei și accelerarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, se au în vedere proiecte legislative precum Legea antispeculă, Legea transparenței adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenționate sau susținute de stat.
PSD și-a asumat o guvernare dificilă, o perioadă în care am făcut tot ce am putut pentru ca românii să treacă mai ușor peste aceste condiții dificile. Prioritățile PSD rămân combaterea și chiar oprirea scumpirilor, readucerea sub control a inflației și asigurarea unui echilibru funcțional în relațiile economice.
Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.
Educația copiilor este o prioritate pentru comunitatea noastră, iar sprijinul statului român în acest domeniu a fost și rămâne fundamental pentru realizarea multiplelor proiecte educaționale. O importantă componentă în formarea personalității copilului o constituie educația spirituală prin înnobilarea sufletului. Copiii sunt un simbol al păcii, al viitorului nostru și trebuie învățați să fie blânzi, cu suflet bun, căci sufletul acela care simte durerea aproapelui și i-o împărtășește va sări în ajutor și va face tot posibilul pentru a alina suferința, jalea și tristețea.
Iată de ce ziua de 1 iunie, Ziua copilului, trebuie considerată importantă, mai ales în contextul actual, când în vecinătatea noastră cad bombe, se trage cu artileria, cu arme de toate calibrele și mor oameni nevinovați, inclusiv copiii. Însă aducătoare de speranță, în asemenea circumstanțe, sunt solidaritatea și umanitatea de care tinerii noștri etnici au dat dovadă, prin manifestarea gestului nobil de a se implica în activitatea de întrajutorare a semenilor refugiați din țara vecină. Alăturarea lor este de un real succes și se constituie într-un model de bună practică pentru tânăra generație, căci, după spusele primei femei laureate cu Premiul Nobel pentru Pace, Bertha von Suttner, „După verbul «a iubi», «a ajuta» este cel mai frumos verb din lume”.
Iată de ce educația copiilor în duhul blândeții, cum bine spune apostolul în versetul din Epistola către Filipeni citat mai sus, este esențială pentru clădirea sufletului nobil, suflet fără de care viitorul nostru ca națiune, viitorul omenirii s-ar compromite, în caz contrar omenirea afundându-se în anarhie, în răutate, în barbarie, luând, astfel, drumul autodistrugerii.
Să avem sufletul blând, bun și generos, pentru că Dumnezeu nu rămâne niciodată dator!
La mulți și binecuvântați ani copiilor de pretutindeni! Mult succes la școală și în viață! Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale, reprezentant al comunității rușilor lipoveni din România.
Vă mulțumesc.
Partidul Patrioții Poporului Român va reda românilor curajul de a lupta împotriva trădătorilor și speranța că soarta țării poate fi una măreață. Poporul român este suveran și așa va fi mereu.
Viitorul României aparține patrioților! Să ajute Dumnezeu toți românii! Deputat independent Mihai Lasca. Mulțumesc.
Deși aparent legea protejează dreptul la sănătate și servicii medicale al copiilor, din păcate, este lacunară în privința unor boli și afecțiuni care încă nu au un cadru juridic bine reglementat. Acest lucru face posibile discriminarea și lipsa egalității de șanse pentru copiii ce suferă de diverse afecțiuni și pentru care statul român nu are pârghiile necesare pentru a le oferi sprijin și protecție.
Aș vrea să mă opresc puțin asupra Legii privind protecția drepturilor persoanelor cu boli și afecțiuni alergice. Deși actul normativ a fost adoptat și promulgat, devenind Legea nr. 4/2021, nu are elaborate și emise nici până în acest moment normele metodologice de aplicare a legii. Acest aspect face imposibilă aplicarea legii și garantarea drepturilor pe care aceasta le oferă copiilor cu boli și afecțiuni alergice.
În prezent, 25% dintre copiii de vârstă școlară suferă de o boală alergică. În diagnosticarea precoce și managementul corect al bolilor alergice, un rol esențial îl au deopotrivă medicii – medicul de familie, medicul specialist –, precum și părinții și personalul instituțiilor de învățământ.
Informațiile apărute în spațiul public în ultimii ani arată faptul că în România nu există un număr clar identificat al copiilor cu boli și afecțiuni alergice, dar că, deși nu există o statistică reală, există tot mai multe mărturii care reflectă cazuri în care drepturile copiilor la educație sunt încălcate și chiar refuzate.
Vă mulțumesc.
Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.
Partidul Național Liberal va rămâne mereu fidel românilor și intereselor acestora și va lupta întotdeauna cu forțele interne și externe care propagă teroare.
Vă mulțumesc.
Ervin Molnar, deputat PNL de Mureș.
Stimați colegi, nu așa se modernizează o țară! Din păcate, mai avem mult până departe, dar până atunci suntem cu ochii pe voi.
Brian Cristian, deputat de Maramureș. Vă mulțumesc.
De aceea, alături de colegi de-ai mei din USR am lansat inițiativa „Fără speciali”.
„Fără speciali” înseamnă o Românie fără mii de agenții, fără sinecuri, fără sporuri nemeritate și pensii speciale. „Fără speciali” este readucerea României la normalitate. Mulțumesc.
Considerăm că, pe viitor, România ar trebui să acorde mai multă atenție statelor care manifestă dorința de a consolida relațiile bilaterale. De aceea, cer implicarea Guvernului României pentru ca, prin ministerele de specialitate, să dezvolte legăturile cu Republica Azerbaidjan, nu doar în ceea ce privește cooperarea culturală sau turismul, ci și în privința transporturilor, energiei și domeniului IT. Astfel, România trebuie să facă toate eforturile pentru a profita de oportunitatea extinderii Coridorului Sudic de Gaze către piețele din Europa Centrală, prin folosirea infrastructurii pe care România a pus-o deja în funcțiune – conducta BRUA, parte a Coridorului Vertical. De asemenea, este necesar să se continue proiectul coridorului de transport de mărfuri care leagă regiunea Mării Caspice și Caucazul de Europa prin Marea Neagră, pe linia Baku–Poti–Constanța, și să se reia
lucrările Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică și tehnico-științifică româno-azeră. Nu în ultimul rând, România are posibilitatea să se implice în reconstrucția zonei Karabah, dar și în zona economică liberă, recent deschisă de autoritățile azere la sud de Baku, unul dintre domeniile de interes putând fi colaborarea IT, cunoscut fiind faptul că Azerbaidjanul are nevoie de tehnologie.
Având în vedere că pe 19 iunie se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, consider că acest moment este unul oportun pentru revigorarea colaborării româno-azere, în beneficiul ambelor state.
Mihail Albișteanu, deputat AUR, Circumscripția nr. 24 Iași.
Deportarea romilor a fost unul dintre capetele de acuzare la adresa lui Ion Antonescu. Stimați colegi, este nevoie de recunoașterea istorică a acestui episod negru din istoria României și din istoria zbuciumată a romilor. Este necesar mai mult ca oricând ca în manualele de istorie deportarea romilor să reprezinte un capitol distinct. Este timpul ca Guvernul României și noi, întreaga clasă politică, să punem umărul și să contribuim la înființarea instituțiilor culturale ale romilor, precum Muzeul de Istorie al Romilor, Teatrul Romilor și, nu în cele din urmă, Institutul de Studiere a Istoriei Romilor, cu accent pe robia romilor de peste 4 secole și jumătate și cu accent pe exterminarea romilor în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial.
Vă mulțumesc.
Francisc Tobă, deputat de Brașov, Alianța pentru Patrie. Vă mulțumesc.
În acest context, având în vedere obiectivele asumate în domeniul justiției prin programul de guvernare 2021–2024, este necesar ca la Ministerul Justiției să se inițieze un proces de consultare a Ordinului Consilierilor Juridici din România, în scopul inventarierii tuturor problemelor cu care se confruntă această profesie, inclusiv a sporirii garanțiilor legale care trebuie acordate prin lege consilierilor juridici, în scopul protejării acestora față de posibilele abuzuri ale conducătorilor entităților juridice în care aceștia își desfășoară activitatea.
Nutresc speranța că profesia de consilier juridic își va recăpăta locul pe care îl merită în rândul profesiilor juridice, și nu va rămâne o cenușăreasă a profesiilor juridice, la care se apelează doar atunci când alte profesii nu își manifestă interesul.
Vă mulțumesc
Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.
Întrucât trădarea este indisolubil legată de spionaj, se impune modificarea Codului penal, prin includerea tuturor formelor de operare prin care o persoană, cetățean român, poate săvârși fapta de înaltă trădare.
Vă invit, stimați colegi, să abordați această problemă stringentă, atât personal, cât și în grupurile dumneavoastră parlamentare, și să susținem împreună modificarea legii penale, care să corespundă cerințelor și nevoilor actuale, pentru o mai bună protecție a securității statului român.
Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.
Mulțumesc.
România are nevoie în momentul de față de mobilizarea oricărei resurse de care dispune, întrucât războiul de la granițe se resimte tot mai mult prin prețurile crescute care afectează nivelul de trai al românilor. Acum, mai mult ca oricând, noi, românii, trebuie să dăm dovadă de solidaritate, să sprijinim și să susținem firmele românești. Doar folosind la maximum resursele din interiorul țării putem să ne asigurăm că România va ieși mai puternică din această perioadă de criză!
Vă mulțumesc.
Deputat Romulus-Marius Damian, Caraș-Severin.
Mulțumesc mult.
Observ deseori că agenții de circulație, în loc să fie prezenți în trafic în orele de vârf, preferă, pentru a-și face numărul de amenzi, să stea la pândă noaptea în anumite zone puțin circulate, unde șoferii au tendința de a apăsa mai tare pe pedala ce accelerație. Dar nu îi prea vedem pe domnii agenți în timpul zilei, la orele de vârf, acolo unde au loc încălcări frecvente ale regulilor de circulație, prin care este pusă în pericol siguranța pietonilor sau a altor șoferi și care provoacă probleme în desfășurarea traficului rutier.
De aceea, abordarea noastră de până acum, de a crește severitatea amenzilor de circulație, nu a produs niciodată o scădere a numărului de accidente rutiere. Degeaba avem sancțiuni mari dacă legea nu este aplicată. Degeaba vom crește amenzile dacă agenții de circulație nu sunt prezenți fizic sau prin mijloace video în zonele și în intervalele orare în care se produc frecvent accidente cu vătămări de persoane.
O soluție ar fi instalarea de camere video în toate aceste puncte nevralgice din orașe sau din afara lor, iar amenda să fie aplicată și trimisă posesorului auto, identificat după numărul de înmatriculare al vehiculului. Este necesar ca șoferii care încalcă frecvent regulile și pun în pericol siguranța celorlalți să devină conștienți că absența fizică a agenților de circulație nu înseamnă că pot face tot ce îi taie capul, că pot fi supravegheați de camerele existente în toate marile capitale ale lumii, prin care e monitorizat traficul rutier.
În orice caz, trebuie să deschidem o dezbatere publică împreună cu poliția, cu Ministerul de Interne și cu alți experți pentru a găsi alte mijloace, în afară de mărirea amenzilor, prin care să descurajăm conduita inadecvată a unor șoferi, care, iată, ne-a adus pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele în urma unor accidente rutiere.
De asemenea, migrația circulară, care se referă la mișcările transfrontaliere temporare, ce au caracter repetitiv, formal sau neformal, de obicei, cu scopuri de muncă, și care i-a implicat pe migranții români, a scăzut și ea în intensitate. Aceste auspicii pot determina, pe viitor, chiar decelerarea migrației permanente sau întoarcerea definitivă acasă a tot mai multor români, grație eforturilor guvernamentale susținute de reducere a decalajelor salariale nu doar pentru forța de muncă angrenată în construcții și agricultură sau IT, ci și pentru noi posibile domenii ocupaționale.
Așadar, românii care până acum au ales să devină lucrători sezonieri în străinătate nu vor mai fi nevoiți să revină în țară pentru multă vreme, maximum 10 luni în multe cazuri, ci au devenit beneficiarii unui flux continuu de activități în agricultura internă, muncă favorizată datorită seriei de programe de susținere oferite investitorilor în agricultură pentru mai multe culturi de către actuala conducere PSD a MADR.
La majorarea salariului minim brut în domeniul agricol la 3.000 de lei se mai adaugă și scutirea de CASS și reducerea CAS pentru toate veniturile salariale din acest sector vital pentru viitorul nostru, al tuturor românilor. Cu alte cuvinte, deși drepturile salariale nu le depășesc încă pe cele oferite de țările din Vest, grație compensațiilor auxiliare și a continuității lucrului în agricultură și pe perioada de iarnă, în ferme și în solarii, oamenii se simt mai motivați să rămână să lucreze acasă. În plus, acest domeniu de activitate oferă, în acest fel, mai multă predictibilitate, stabilitate și asigură o producție mai sustenabilă.
Trebuie să mai subliniez și faptul că această lege, care își produce deja efectele, a mai impus și ca perioadele lucrate în sectorul agricol să constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj și la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, ambele acordate în conformitate cu legislația în vigoare. Mai mult, prin acest act normativ se vor acorda și facilități fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și venituri asimilate salariilor, grație unor contracte încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară. De altfel, această măsură a Guvernului aduce mai mulți bani și la bugetul de pensii din România.
În contextul migrației circulare, durata scurtă a contractelor de prestări servicii în agricultură, în special pentru desfășurarea acestora în perioadele din afara sezonului cald, constituie un motiv de îngrijorare, pentru că afectează direct capacitatea migranților de a contribui la dezvoltarea țărilor de origine. Altfel spus, și această perspectivă, destul de neproductivă până în prezent, atât pentru România, cât și pentru vecinele sale, începe să se diminueze datorită suportului pe care MADR îl oferă expansiunii agriculturii.
În concluzie, sunt de salutat eforturile susținute ale Guvernului pentru ca toate punctele cuprinse în Programul „Sprijin pentru România” să fie aplicate echitabil, eficient și la termenele stabilite, astfel încât românii să poată avea un an de reechilibrare financiară și socială, depășind cu bine crizele provocate de scumpiri, facturi, inflație și războiul de la granița de est.
2,55 milioane de tone de mâncare. Avem nevoie de un mecanism prin care alimentele aflate în stare bună de consum să ajungă la oamenii aflați în nevoie, iar în acest scop vom realiza un cadru legislativ clar.
Risipa alimentară globală generează 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, un impact imens asupra climei și asupra societății, în ansamblul ei. Schimbările climatice în țara noastră conduc la județe întregi în procese de deșertificare, fenomene meteorologice extreme și dăunători noi cu care se confruntă agricultorii români.
Aruncând atât de multă mâncare la gunoi, românii își irosesc o mare parte din venituri. În medie, un cetățean român câștigă aproximativ 4.000 de lei și cheltuie pe mâncare, în medie, o treime din această sumă. Între 30% și 50% din mâncarea pe care o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună. Lunar, aruncă la gunoi între 400 de lei și aproximativ 670 de lei. Rezultă în jur de 5.000 de lei irosiți pe an.
Printr-o strânsă colaborare între clasa politică, societatea civilă și mediul de afaceri, am convingerea că putem spune stop risipei alimentare. Fac un apel către parlamentari, organizații neguvernamentale și companii să lucrăm împreună pentru găsirea celor mai bune soluții pentru stoparea risipei resurselor. Împreună putem să realizăm și să susținem cea mai bună formulă a legii privind prevenirea și reducerea risipei alimentare. Împreună putem lupta cu sărăcia!
Cam pe logica asta s-a mers, săptămâna aceasta, în Comisia de mediu a Camerei Deputaților. Din nou, am fost prea puțini cei care am votat împotrivă.
Guvernul României, condus de premierul Nicolae Ciucă, va depune toate eforturile necesare pentru a veni în sprijinul românilor afectați de această grea perioadă. Nimeni nu
trebuie lăsat în urmă. Cetățenii noștri vulnerabili au nevoie de ajutor, iar PNL se va asigura că vor beneficia de acesta!
Țelul meu este ca fiecare tânăr să își descopere misiunea și să devină eroul propriei povești de succes.
Vreau ca acum, în preajma zilei de 1iunie, să doresc tuturor copiilor, oriunde ar fi, o zi fericită, iar părinților putere de muncă și sănătate pentru a-i putea sprijini!
Desigur, ne putem întreba și care e cauza pentru creșterea acestor prețuri care erodează puterea de cumpărare a pensionarilor și a cetățenilor români, în general. Eu nu voi susține, ca domnul președinte Iohannis, că doar Putin e de vină pentru acest lucru. Are, desigur, și Putin contribuția sa la aceste consecințe în plan economic provocate de conflictul militar din Ucraina. Dar aș vrea să reamintesc că prețurile au început să crească înainte de conflictul din Ucraina. Au început să crească din cauza crizei la energie, care se manifestă peste tot în Uniunea Europeană. Doar că la noi efectele sunt mai grave din cauza unei liberalizări haotice care s-a suprapus cu această criză. O liberalizare haotică pe care cei de la USR au susținut-o cu frenezie, fără a exista măcar o lege a consumatorului vulnerabil. Iată că această liberalizare a lovit nu doar consumatorii casnici, ci întreaga economie națională. Peste 50% din creșterile de prețuri sunt provocate din cauza acestor majorări la energia electrică și la gazele naturale, care s-au produs imediat după liberalizarea pe care cei de la USR au susținut-o aproape isteric de la această tribună a Parlamentului.
Din acest motiv statul român plătește acum compensări de miliarde de lei pentru a ține facturile la un nivel suportabil pentru populație și pentru economie, din acest motiv puterea de cumpărare a pensionarilor s-a deteriorat rapid și din acest motiv plafonul de 9,4% din PIB, pus de USR în PNRR, nu poate rămâne și nu va rămâne în PNRR. Și, dincolo de orice discuție, avem o lege în România care prevede că pensiile trebuie indexate anual cu rata inflației, ceea ce impune în mod necesar eliminarea plafonului de 9,4% din PIB.
Este necesar ca pensiile să crească, de la 1 ianuarie, și mai ales pensiile mici, unde efectele inflației se resimt cel mai dureros.
– faptul că URSS a denunțat Pactul Ribbentrop–Molotov în 24 decembrie 1989, precum și protocoalele secrete care i-au succedat și le-au declarat nule și neavenite încă din momentul semnării acestora, 23 august 1939, lipsind aceste documente, în totalitate, de a produce efecte juridice;
– România nu a renunțat oficial niciodată la teritoriile ocupate de URSS. De asemenea, un alt aspect deosebit de important constă în faptul că nu a retras cetățenia română a cetățenilor români rămași pe teritoriile ocupate de URSS și nici nu a aprobat renunțarea acestora la cetățenia română, deoarece nu au fost înregistrate cazuri de renunțare și la această cetățenie;
– Parlamentul României nu a adoptat un act normativ, care să fie constituțional, pentru a recunoaște în mod oficial Legea nr. 691/1991, prin care Parlamentul de la Chișinău a aprobat Declarația de Independență a Republicii Moldova, document care totalmente contravine prevederilor art. 1 din Constituția României, și astfel teritoriul pe care astăzi se mai află pretinsa Republica Moldova este teritoriul legitim al României.
În textul declarației denumite Snagov 2 se constată că situația descrisă în textul cererii din data de 25 februarie 2022 și în analiza situației legislației din pretinsa Republica Moldova, intitulată „Trei fețe ale Republicii Moldova”, prezentate de Asociația Obștească Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS” este una reală și extrem de gravă, raportat la nerespectarea prevederilor constituționale cu referire la asigurarea și apărarea integrității teritoriale a României, nu au fost și nu sunt garantate și respectate drepturile și libertățile românilor și ale cetățenilor români din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât 95% din populație este formată din cetățeni români și etnici români.
În situația de război din Ucraina, se cere de urgență lichidarea consecințelor ilegale ale Pactului Ribbentrop–Molotov și pentru România, dar și susținerea acțiunilor solicitate de către asociația obștească, care a înaintat această solicitare extrem de importantă. În acest sens, se propune parlamentarilor să întreprindă acțiunile necesare pentru reîntregirea poporului român și pentru stabilirea integrității teritoriale a României, prin realizarea prevederilor Declarației Parlamentului României din 27 martie 2018.
Doresc să subliniez faptul că Parlamentul României a condamnat, prin adoptarea Declarației la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop–Molotov ca fiind „ _ab initio_ nul și neavenit”. În plus, în ședința solemnă ținută cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, care a avut loc în data de 27 martie 2018, Parlamentul României a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor români și a cetățenilor moldoveni de unificare a celor două țări, având în vedere faptul că această dorință este normală în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Se mai indică, în Declarație, că parlamentarii au obligațiunea de a respecta prevederile Constituției, care îi obligă, fără echivoc, să susțină, dar și să accepte cererea formulată de asociația obștească, prin prisma faptului că trebuie asigurată egalitatea cetățenilor români în fața legislației României, dar și ca urmare a obligativității statului român de a asigura și apăra integralitatea teritoriului, dar și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români.
În concluzie, în calitatea mea de deputat în Parlamentul României, născut în Republica Moldova, dar și de cetățean român, doresc să sprijin pe deplin această declarație și Cererea din 25 februarie 2022 a Asociației Obștești Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale „SIRIUS”, subsemnez și îndemn toți deputații și senatorii din Parlamentul României să susțină și să semneze această declarație numită Snagov 2 și să procedăm în cadrul Parlamentului României la elaborarea și adoptarea tuturor actelor normative necesare pentru a readuce Republica Moldova pe teritoriul României, așa cum a fost până la 28 iunie 1940.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Este lăudabil că PNRR propune un set ambițios de reforme și investiții și alocă un buget considerabil, prin intermediul căruia va fi asigurată interoperabilitatea, dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru sistemul de cloud guvernamental, care conectează până la 30 de instituții publice.
Digitalizarea administrației publice urmează, de asemenea, o abordare sectorială prin măsuri legate de e-sănătate, digitalizarea sistemului de justiție, mediu, ocuparea forței de muncă și protecția socială, implementarea de formulare electronice pentru achiziții publice și o serie de servicii electronice.
În concluzie, provocările cu care se confruntă sistemul de cercetare, inovare și digitalizare, identificate în Raportul de țară al Comisiei Europene, vor fi transformate în obiective mobilizatoare, care vor conduce la proiecte viabile, în vederea realizării unor schimbări structurale concrete, ce vor fi în beneficiul tuturor românilor.
În același timp, trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, cunoștințele și percepția noastră asupra mediului s-au extins, devenind tot mai clar că oamenii, economia și mediul se află în interdependență și că e important să depunem eforturi pentru păstrarea și conservarea mediului, întrucât oamenii nu pot trăi bine dacă mediul și economia sunt într-o stare precară. De aceea, este încă nevoie de campanii de informare și de conștientizare a obiceiurilor nocive și propunerea unor alternative care să vizeze înlocuirea acestora cu practici benefice pentru mediu.
Din fericire, mediul natural din România este caracterizat de o stare în general bună de conservare a resurselor naturale, de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și printr-o remarcabilă diversitate biologică. O parte din resurse sunt supuse însă unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu și a potențialului lor productiv, cantitativ și calitativ.
Cu toate acestea, relația dintre agricultură și mediul ambiant poate ușor degenera într-una în care producția agricolă să afecteze negativ mediul ambiant, ori pe fondul intensivizării agriculturii în zonele cu potențial de dezvoltare economică, ori pe fondul riscului de abandon al activităților agricole în zonele slab dezvoltate, în zonele greu accesibile sau în zonele care se confruntă cu dezavantaje/constrângeri naturale.
Totodată, schimbările mediului natural pot să reducă potențialul agricol al unor zone extinse în zonele în care se accentuează intensitatea sau în care se manifestă din ce în ce mai des modificări ale climei (reducerea cantităților de precipitații, creșterea temperaturilor medii, apariția unor fenomene climatice în alte perioade decât cele normale etc.).
România trebuie să își propună continuarea eforturilor de reducere a efectelor negative pe care producția agricolă le are asupra mediului ambiant, ca urmare a intensivizării agriculturii în zonele cu potențial de dezvoltare economică și ca urmare a abandonului activităților agricole în zonele slab dezvoltate sau în zonele greu accesibile, prin alocarea a peste 35% din alocarea FEADR pentru intervențiile de mediu și climă.
România trebuie să integreze, de asemenea, obiectivele de mediu în programele de investiții sectoriale, în vederea creșterii adaptării și atenuării efectelor schimbărilor climatice
Dintre măsurile importante care se iau în acest sens amintesc despre reducerea utilizării pesticidelor, a antibioticelor și a fertilizanților în agricultură, a cantității de îngrășăminte utilizate în agricultură, sporirea ponderii elementelor de peisaj rezervate naturii și standarde mai stricte privind bunăstarea animalelor.
Alte măsuri benefice sunt reducerea subvențiilor dăunătoare mediului și eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor poluante, care pot sprijini alternativele sustenabile și comunitățile afectate de schimbări.
România trebuie să pună accentul și pe rezolvarea anumitor dificultăți identificate în urma evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu, respectiv deșeurile, apele uzate și calitatea aerului, domenii dintre cele mai problematice.
Gestionarea deșeurilor, reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor, calitatea apei, conservarea naturii, calitatea slabă a aerului rămân provocări majore pentru România.
Am convingerea că, deși obiceiurile și preferințele de consum bine înrădăcinate pot fi greu de schimbat, este încă posibil să ne construim un viitor sustenabil.
Nu doresc să închei această declarație fără a le ura mult succes copiilor pentru care perioada următoare va fi una a examenelor!
La mulți ani, dragi copii! Să ne bucurăm cu toții de această zi, iar noi, adulții, să ne amintim că, așa cum spunea Lucian Blaga, „copilăria este inima tuturor vârstelor”!
Toate aceste aspecte problematice vor trebui analizate de MAE în cel mai scurt timp, pentru a ne asigura că cetățenii noștri, care sunt, totodată, cetățeni europeni, beneficiază de toate privilegiile acestui statut!
Ce reprezintă, în fond, în afara enunțurilor declarative, Ziua copilului? I-ați întrebat pe copiii din familia dumneavoastră sau pe copiii din apropiere ce cred că înseamnă 1 iunie – Ziua copilului? Invariabil, răspunsurile lor inocente se îndreaptă către dragostea din familie, mici bucurii împărtășite cu cei dragi, fericire, jocuri în natură, aventură, amintiri plăcute, precum și cadouri primite sau oferite. În contextul sociopolitic, pe care îl traversăm în aceste zile, veți întâlni și copii care își îndreaptă gândurile și faptele pline de generozitate pură către acei copilași care nu au parte de clipe de bucurie și de fericire, copilași care trec prin momente mai puțin fericite, chiar tragice.
Vă îndemn, cu această ocazie, să sprijiniți, prin orice mijloace, atât copiii care au nevoi speciale, cât și copiii care doresc să se implice emoțional și material pentru alinarea suferințelor celor de aceeași vârstă cu a lor.
Pentru noi, oamenii maturi, 1 iunie reprezintă ziua în care fiecare dintre noi retrăiește clipe minunate din copilărie, când ne simțim din nou copii pentru câteva momente. Totodată, 1 iunie este un reper care trebuie să ne mobilizeze ca, mereu, prin activitatea noastră legislativă, dar și de decidenți politici, să găsim acele resorturi și mecanisme, atât legislative, cât și personale, care să contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor din țara noastră, a viitorului națiuni noastre!
Trebuie ca astăzi, de Ziua copilului, să ne amintim de zecile și sutele de orfani alungați de război la noi, în România. Cine le poate explica celor pe care, la cea mai fragedă vârstă, viața i-a lovit crunt de două ori că există o Zi a copilului? Zi în care ei ar trebui să se joace și să râdă...
Au fost și voci, în această perioadă, care au acuzat atât statul, cât și pe românii care și-au ajutat semenii, adică pe mamele și copiii din Ucraina, că au făcut aceasta în detrimentul copiilor nevoiași din România.
Adevărul este însă că toți copiii noștri aflați în dificultate au fost sprijiniți exact în aceeași măsură ca înainte de migrația declanșată de războiul pornit de Rusia. Pot depune mărturie pentru aceasta conducerea statului român, organismele sale centrale și locale, Biserica, organizațiile nonguvernamentale. Dar, mai presus de toate, pot depune mărturie românii cu inimă mare și drag de toți copiii din lume.
Criza economică mondială, care ne este anunțată zilnic pe toate canalele, nu ar trebui să-i afecteze pe copii. Este de datoria noastră să îi restrângem cât mai mult efectele. Ba chiar să ne sacrificăm pentru copii, să nu îi transformăm în victime colaterale ale unui altfel de război.
Copiii nu trebuie însă să știe de auspiciile întunecate ale zilei lor din acest an. De aceea, noi, adulții, care suntem vinovați de toate nenorocirile din lume, am face bine să ne oprim măcar astăzi din nebunia aceasta, pentru binele copiilor pe care îi sărbătorim astăzi.
Și, în final, nu cred că există cuvinte mai pline de încărcătură emoțională și de respect la adresa copiilor decât cele rostite de regele Mihai, în anul 2011, chiar de la această tribună a Parlamentului României: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”
Dumnezeu să-i ocrotească pe toți copiii lumii!
După războiul din Ucraina și tendințele acestei crize globale a prețurilor, alimentelor și a cerealelor, care pare că nu va evita Europa, este clar că România trebuie să-și readapteze urgent viziunea pentru a oferi soluții eficiente pentru protejarea producției agricole și a siguranței alimentare. Viziunea noastră, a PSD, a fost permanent aceea că agricultura este un domeniu esențial, care trebuie să se regăsească în PNRR sub forma mai multor componente, mai ales în ceea ce privește necesitatea proiectelor de irigații.
Ceea ce noi am sugerat a fost ignorat la momentul respectiv, însă timpul a dovedit că specialiștii PSD au avut dreptate, iar agricultura și, în special, irigațiile trebuiau să fie parte esențială din PNRR. Contextul regional instabil de la granițele României și crizele pe care le traversăm odată cu războiul din Ucraina necesită o ajustare urgentă a Planului național de redresare și reziliență, pe care România trebuie să îl adapteze la noile nevoi și circumstanțe de criză.
Ca stat din proximitatea unei zone de război, România trebuie să-și apere interesele economice și de securitate națională, și, printr-o comunicare abilă, să aibă câștig de cauză în negocierea ce trebuie să o ducă cu Comisia Europeană pentru includerea în PNRR a unor puncte esențiale, cum ar fi creșterea tehnologizării agricole, sisteme de irigații și investiții în depozite de alimente, de care economia României are nevoie pentru stabilitate și dezvoltare în perioada imediat următoare.
Din punctul meu de vedere, un stat puternic și stabil nu poate fi construit fără o economie puternică și stabilă. De aceea e foarte important să depășim vechea gândire și să construim un sistem de parteneriat durabil, bazat pe dialog și încredere.
Nu în ultimul rând, pentru un partid social-democrat, refacerea echității sociale este un alt obiectiv major. Trebuie să găsim un echilibru corect între muncă și capital. În viziunea PSD, acest echilibru se poate realiza doar prin reducerea poverii fiscale pe salariile mici, prin acordarea deducerilor fiscale, simultan cu o creștere a impozitării capitalului, fără ca acest lucru să afecteze dezvoltarea ulterioară a unei afaceri.
În aceste luni, am dovedit din nou că suntem un partid responsabil, care știe să guverneze, să facă investiții importante și să gestioneze domenii-cheie ale economiei și societății (sănătate, finanțe, solidaritate socială etc.). Am dovedit că ne ținem cuvântul dat și nu lăsăm pe nimeni în urmă. În lumina a ceea ce am realizat până acum, privesc cu optimism și speranță către următoarele 6, 12, 18, 24 luni de guvernare.
Ultima renovare a avut loc în 1986. De atunci și până astăzi cazinoul a intrat într-un amplu proces de degradare. În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Noastră și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa, seven most endangered, la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase, dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lor. După dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă, CNI ajustează suma alocată și lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme, în frunte cu Aedificia Carpați.
Toți constănțenii așteaptă cu nerăbdare ca aceste lucrări să se finalizeze și să ne putem bucura deplin de această operă de artă. Autoritățile trebuie să știe un lucru clar: inspecțiile trebuie făcute periodic și lucrările de reabilitare
executate oricând este nevoie. Cazinoul nu mai trebuie să se regăsească vreodată în situația de acum câțiva ani!
O guvernare inteligentă și asumată înseamnă găsirea de oportunități pentru progres și dezvoltare în fiecare situație. Am reușit până acum să demonstrăm că putem valorifica și situațiile de criză în care economia este cel mai puternic afectată. Vom urma aceeași direcție de acțiune și în perioada următoare, investind constant și progresiv. Cu ajutorul românilor și pentru români, vom reuși să ne atingem obiectivele prevăzute în programul de guvernare.
Noi, cei de la PSD, ne-am gândit că trebuie dezvoltate în acest sens parteneriate cu mediul privat și universitar, în definirea unor noi politici publice și indicatori de reziliență societală, care să acopere nu doar planul de apărare și securitate, ci și componentele de ordin economic și social. Însă un cuvânt de spus în acest sens vor avea și partenerii noștri de guvernare.
O altă veste bună, care trebuie făcută publică, este că guvernarea actuală face pași concreți privind corelarea priorităților naționale cu oportunitățile regionale prin procesul de programare a fondurilor europene (Mecanismul pentru redresare și reziliență – RRF și cadrul financiar multianual 2021–2027). Prin eforturile noastre conjugate ne dorim ca cei 67 miliarde de euro din fondurile de coeziune, PNRR sau Fondul pentru tranziție justă să devină cu
adevărat o pârghie importantă pentru atragerea investitorilor străini în domeniile strategice pentru România.
Ținând cont de schimbările majore de paradigmă economică globală, atât prin procesul de producție, cât și de consum, România trebuie să asigure intern o amplă operațiune de transformare economică pentru a deveni o piață și mai atractivă pentru partenerii economici din Uniunea Europeană și SUA. În acest sens, o componentă-cheie o reprezintă dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată mai mare și creșterea competitivității economiei românești prin inovare și adoptarea tehnologiilor emergente.
Contextul actual, influențat de suprapunerea crizelor de scurtă și lungă durată, cu transformările profunde la nivelul economiei mondiale, sugerează anumite componente complementare de reziliență societală atât la nivel global, cât și inter. În speță, integrarea noilor tehnologii și a inovației, acțiunea climatică și consolidarea arhitecturii de securitate regională. Pe acest fond, oportunitățile de relocare a producției de semiconductori pentru securizarea lanțurilor de fabricare în acest domeniu ar putea permite României atragerea unor noi investiții de tip greenfield sau brownfield sau scalarea expunerii investiționale a companiilor multinaționale deja active pe piața românească, în acest sector. În această perspectivă, o altă prioritate a programului PSD de guvernare destinat viitorului o reprezintă exploatarea cuprului și a grafitului pentru fabricarea națională de semiconductori și baterii electrice.
Așadar, toate măsurile pe care PSD le are în vedere pentru viitor sunt rezultatul nemijlocit al unei cartografieri realiste și deosebit de aplicate a principalelor poziții și abordări de politici publice, ca răspuns direct la toate noile componente-cheie de schimbare de paradigmă universală.
PSD va miza pentru România pe dezvoltarea unui dialog structurat și pe diplomație economică, identificând proiectele pe care dorește să le realizeze în colaborare cu partenerii europeni și americani, în toate sectoarele de bază, cum ar fi energia, infrastructura, industria aeronautică, industria de apărare ș.a. Aceste eforturi pot fi un complement excepțional pentru parcursul european al României, întărindu-i dinamica de convergență economică și dezvoltând proiecte investiționale cu valoare adăugată mare în economia națională.
Pentru un nivel dat al prețurilor, atunci când costurile materiilor prime, cum ar fi cotația petrolului, cresc, întreprinderile sunt constrânse să reducă numărul de angajați și producția. Rezultat al unor efecte legate de ofertă, acest tip de inflație este denumit adesea inflație prin costuri.
Mai mulți factori pot conduce la majorarea prețurilor consumurilor intermediare dacă oferta de materii prime, cum ar fi petrolul, nu corespunde așteptărilor sau dacă cererea mondială de materii prime crește.
Inflația este o măsură politică deliberată, inițiată de persoane ce recurg la ea deoarece o consideră o alternativă mai puțin rea decât șomajul. Însă adevărul este că, pe termen lung, inflația nu vindecă șomajul.
Majorarea salariilor reale necorelate cu sporirea productivității va determina, de asemenea, scăderea ofertei agregate și a gradului de ocupare a forței de muncă. Aceste majorări pot fi rezultatul unei diminuări a ofertei pe piața forței de muncă, ca urmare a unei decizii guvernamentale, având ca efect reducerea stimulentelor pentru ocuparea forței de muncă.
Există o serie de factori și șocuri care, pe ansamblu, pot influența nivelul prețurilor pe termen scurt. Printre aceștia se numără evoluția cererii agregate și a componentelor sale, inclusiv evoluția politicii fiscale.
Alte variații pot fi cele aferente prețurilor consumurilor intermediare, costurilor și productivității, cursurilor de schimb și economiei mondiale. Toți acești factori afectează activitatea economică în termeni reali și evoluția prețurilor pe termen mai scurt.
Pe termen lung, prețurile sunt flexibile și pot reacționa pe deplin la variațiile înregistrate de cerere și ofertă. Cu toate acestea, pe termen scurt, multe prețuri individuale sunt rigide și se vor menține constante o perioadă.
Pe termen mai lung, măsurile de politică monetară stabilesc dacă rata inflației poate să crească sau să se mențină la niveluri scăzute.
Altfel spus, o bancă centrală care controlează masa monetară și rata dobânzii pe termen scurt deține controlul suprem asupra ratei inflației pe termen mai lung.
O reacție prea agresivă din partea politicii monetare, în sensul refacerii stabilității prețurilor într-o perioadă foarte scurtă, riscă să fie foarte costisitoare din punctul de vedere al volatilității producției și al ocupării forței de muncă, ceea ce, pe termen lung, poate afecta și evoluțiile prețurilor.
În astfel de cazuri, este unanim recunoscut faptul că o reacție progresivă a politicii monetare este adecvată atât pentru evitarea unui grad ridicat și inutil de volatilitate a activității economice reale, cât și pentru menținerea stabilității prețurilor pe termen mai lung.
Rata inflației era la 10,15% în luna martie, la 13,8% în luna aprilie, la 14,2% în luna mai și va crește la 15% la jumătatea anului 2022, un nivel record al ultimilor 18 ani.
Asigurarea de fonduri care să suplimenteze veniturile familiilor sărace ar fi una dintre cele mai bune soluții pentru stabilizarea inflației.
Lupta cu inflația nu are soluții miraculoase, doar rezolvări de bun-simț economic.
Cifrele privind incidența obezității denotă o situație foarte gravă. 31,4 la sută dintre românii cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani suferă de obezitate, ceea ce înseamnă peste 4 milioane de persoane. Iar șase din 10 adulți au probleme cu greutatea. Și mai îngrijorător este că se constată o creștere accelerată a incidenței la copii, iar estimările sunt că până în 2030 România va avea aproape 500.000 de copii cu obezitate, iar nevoia de educație în acest domeniu este esențială. Este nevoie de educarea copiilor în acest domeniu, fiindcă ei sunt viitorul. Este nevoie de un curriculum care să includă nutriția și mai ales sportul, dar, în plus, trebuie să venim cu soluții actuale, propuse chiar de elevi, precum educarea prin intermediul unor mijloace moderne de comunicare: experiențele VR, aplicațiile mobile, grupurile specializate pe rețelele de socializare și blogurile de consiliere, cu participarea experților în sănătate. Astfel de mijloace contemporane trebuie avute în vedere atunci când elaborăm un program pentru un stil de viață sănătos, care să ajungă să fie acceptat, pentru educarea copiilor și tinerilor.
În același timp, studiile arată că românii nu au o percepție corectă asupra a ceea ce înseamnă obezitate. Doar unu din patru persoane din mediul urban care se confruntă cu obezitatea recunoaște și conștientizează afecțiunea și riscurile asociate acesteia. Ceea ce înseamnă că nu o recunosc ca pe o boală care le poate afecta grav starea de sănătate.
Este important să avem cât mai repede un plan național de prevenire și tratament al obezității, prin care să luăm măsuri concrete, astfel încât să venim cu soluții și să protejăm sănătatea copiilor noștri, și nu numai!
puternice, capabile să producă și să aibă din ce plăti impozite către stat, să nu avem speranțe că vom avea un nivel de bunăstare ca în țările occidentale.
În componenta C11 din PNNR, Ghinea de la USR a alocat 247,5 milioane de euro pentru construcția a 3.000 de kilometri de piste de biciclete prin pădure, pe câmp, în pustietate, unde ai nevoie de mașină pentru a putea ajunge. În acest caz, banii vor fi alocați din împrumuturi acordate de Comisia Europeană în baza PNRR. Deci banii vor trebui returnați de români. Deci aceste piste nu reduc poluarea, nu reduc traficul în marile metropole, nu aduc beneficii economice și, în orice caz, nu sunt prioritare, în raport cu alte probleme stringente ale României, cum ar fi fost, de pildă, finanțarea sistemelor de irigații pentru creșterea producției de produse agroalimentare în țara noastră.
Așadar, acum, PSD se luptă pe toate fronturile, prin miniștri și europarlamentari, să convingă Comisia Europeană de necesitatea optimizării Planului național de redresare și reziliență pentru a putea crește pensiile, pentru a obține fonduri necesare dezvoltării agriculturii, pentru că cei de la USR au făcut un program pe picior, prin care au prevăzut să nu se mai majoreze pensiile pentru următorii zeci de ani, să nu se aloce nimic pentru agricultură, dar, în schimb, România să se împrumute zeci de milioane de euro pentru construcția de piste de biciclete prin câmp, în afara localităților.
– investiții în infrastructura rutieră și feroviară;
– investiții masive în Portul Constanța, transformat în punct naval strategic pentru comerțul european;
– deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră (adoptarea Legii offshore);
– gestionarea eficientă a pandemiei – asigurarea medicamentelor, redeschiderea școlilor și a economiei;
– absorbția fondurilor europene – realizarea la timp a jaloanelor PNRR aflate în sarcina miniștrilor PSD.
Sunt fapte! Nu ne culcăm pe lauri, pentru că provocări încă sunt multe, probleme apar zilnic și se impun noi și noi soluții.
În perioada următoare se vor adopta noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari și categorii vulnerabile. Combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei, securitatea alimentară, susținerea agricultorilor, fermierilor și procesatorilor, finanțarea instalațiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, aplicarea de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii, atragerea de bani europeni sunt câteva dintre priorități.
PSD nu se va abate de la convingerile și valorile sale, chiar dacă acestea sunt contestate din nevoia continuă a unora de a minimaliza orice faptă realizată în interesul oamenilor.
Bunăstarea românilor și a țării ar trebui să fie preocuparea tuturor, mai ales a celor aflați în Parlamentul României.
– adoptarea în timp util de către miniștrii social-democrați a jaloanelor din PNRR.
Pentru următoarea perioadă, continuăm să ne concentrăm asupra priorităților fiecăruia dintre dumneavoastră prin:
– noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari și categorii vulnerabile;
– protejarea nivelului de trai al populației prin combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei;
– planul integrat pentru securitatea alimentară a țării și susținerea agricultorilor, fermierilor și procesatorilor;
- finanțarea instalațiilor de energie verde pentru
- infrastructura critică a statului;
– semnarea tuturor contractelor la Autostrada Moldovei – A7 (320 de km);
– dezvoltarea resursei umane din sănătate, în parteneriat cu mediul universitar;
– extinderea programelor de susținere a elevilor vulnerabili din mediul rural;
– sistemul de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii;
– exploatarea superioară a cuprului și grafitului pentru semiconductori și baterii electrice produse în țară;
– administrațiile social-democrate, campioane la proiecte finanțate din bani europeni.
Nu în ultimul rând, poate ar fi necesară și intervenția Parlamentului în vederea reanalizării și adaptării legislației privind modul de organizare și funcționare a anumitor instituții, reconturarea competențelor și atribuțiilor, relațiilor de coordonare și dialog între acestea.
Din acest punct de vedere și din postura de fost primar, mă declar un puternic susținător al acestui program și mă bucur că am avut oportunitatea de a vota, cu toată responsabilitatea, pentru dezvoltarea fiecărei comunități din România.
Nu lăsăm să moară viața de la țară!
De asemenea, Guvernul se va asigura că drepturile cetățenilor români sunt respectate atât în statele membre UE, cât și în state terțe.
De asemenea, se dorește un sprijin intensificat pentru românii din afara granițelor. Va fi stimulat procesul de cartografiere a nevoilor cultural-educative ale minorităților românești din statele vecine și, în acest sens, va fi susținută, printre altele, organizarea de festivaluri românești, anuale, în toate regiunile din țările-gazdă cu populații de peste 100.000 de români.
Pe linie educațională, vor fi sprijinite demersurile Institutului Limbii Române de deschidere a unor noi lectorate de limba română în universitățile din străinătate, precum și cele destinate protejării patrimoniului și expresiilor culturale specifice. Iar, nu în ultimul rând, statul român, prin MAE, va promova reîntoarcerea în România, printre măsuri numărându-se inițierea unui Program EXPAT, care să sprijine cetățenii români cu expertiză din țările UE pentru instalarea pe teritoriul României, adaptarea legislației pentru integrarea acestor experți, precum și adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetățenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România.
Le urez tuturor românilor ce sunt departe de casă un sincer „La mulți ani!”.
De aceea este necesară dezbaterea despre sistemul progresiv de impozitare, promovată de PSD, care oferă sectorului privat instrumente pentru promovarea pregătirii și fidelizării forței de muncă. Demonizarea acestei teme nu servește nici sectorului privat, nici societății, în ansamblul ei, este doar un reflex ideologic, care, cred unii, reprezintă esența „identității” lor. Este o greșeală pe care o repetă de ani de zile, fără să câștige nimic în plan electoral. Nici acum nu vor câștiga. Dar nici cetățenii nu au ceva de câștigat, în afară de motive pentru a opta pentru emigrația din motive economice.
Dacă suntem cu toții de acord că România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și îndeplini potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate, pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situațiilor de risc, dar și de instrumente flexibile pentru corectarea acestora.
Prin urmare, măsurile care pot contribui la prevenirea fenomenului de abandon școlar și la combaterea analfabetismului funcțional în rândul elevilor nu sunt doar necesare, ci devin imperative, dincolo de orice dispută sau apartenență politică.
Eforturile antreprenorilor români din străinătate, proiectele inovatorilor noștri remarcabili din afara granițelor, cercetările
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Și, din păcate, presiunea crescută pe...
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.