Stenogramă plen

## Bună dimineața, stimați colegi!

Îl rog pe domnul secretar Tudor Barbu să ne onoreze cu prezența.

Deschidem ședința prin sesiunea de declarații politice. Am plăcerea astăzi să fiu asistat de cei doi secretari, domnii senatori Mario Ovidiu Oprea și Tudor Barbu.

Pentru cei care nu ați fost informați, Biroul permanent a hotărât ieri ca declarațiile politice să fie citite. Pentru cei care depun declarații politice și nu le citesc nu sunt luate în considerare. Fiecare dintre senatori va susține declarația politică aici, la tribuna Senatului.

O rog pe doamna senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD – să deschidă această sesiune. Vă rog, doamna senator.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „USL are nevoie de un singur lucru – unitate”.

Faptul că Uniunea Social-Liberală a câștigat alegerile parlamentare cu un scor atât de categoric este o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, avem forța necesară pentru a ne promova Programul de guvernare în beneficiul celor care ne-au ales, dar și al celor care nu ne-au ales, dar, pe de altă parte, o construcție politică atât de masivă, cu atâtea personalități și voci puternice, înglobează, firește, și orgolii, frustrări sau, pur și simplu, priorități diferite.

Știu că nu vom putea niciodată să-i mulțumim pe toți, ceea ce nu înseamnă însă că avem vreun motiv serios să ne abatem, chiar și preț de o secundă, de la drumul nostru drept pe care ni l-a arătat electoratul. Avem foarte multă treabă de făcut împreună, începând cu marile proiecte – modificarea Constituției, reforma administrativă – și terminând cu rezolvarea problemelor mai mici sau mai mari ale cetățenilor, dar foarte importante și pentru ei, și pentru noi.

Am pornit pe acest drum, și noi, și colegii de la Partidul Național Liberal, nu neapărat pentru că, așa cum spune românul, ne-am fi hârjonit împreună la horă, în sat, și, categoric, nu de dragul puterii. Ne-a obligat situația, guvernarea catastrofală a guvernelor Traian Băsescu. Așa că am lăsat, și unii, și alții, în plan secund doctrinele, orgoliile și ambițiile. Ne-am asociat pentru a oferi României o guvernare profesionistă și îndreptată spre cetățean.

N-a avut loc nicio nuntă, așa că n-a fost vorba de nicio lună de miere, cum plastic se exprimă un coleg liberal. Nu avem mire și mireasă în USL, după cum nu avem vioara întâi și nici vioara a doua. Faptul că PSD are în acest moment prim-ministrul nu înseamnă că guvernarea aparține exclusiv PSD. Ea este a USL-ului. Așa cum România nu va fi a PNL-ului atunci când domnul Crin Antonescu va deveni președinte. România este și va fi a cetățenilor săi.

Cred că USL are datoria morală să treacă peste orgolii personale și locale și să-și mențină forțele unite pentru

o guvernare stabilă, performantă, în interesul românilor. Aceasta este condiția necesară – nu și suficientă, dar, subliniez, necesară – pentru succesul acestei guvernări. Dragi colegi de la USL,

Să lăsăm săgețile, otrăvite sau nu, în seama celor de la PDL, care, după ce că au rămas atât de puțini, continuă să se atace între ei și să se împartă în din ce în ce mai multe tabere: băsiști, feseniști, reformiști. Să fie la ei! Noi avem în grijă un singur lucru: USL. Așadar, nu doar uniunea, ci și unitatea socialiștilor cu liberalii.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Îl rog pe domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu – Grupul parlamentar al PDL – să prezinte declarația politică. Domnule senator Popa, aveți și dumneavoastră?

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Da, domnule președinte!

## **Domnul Nicolae Moga:**

Dar nu sunteți înscris aici.

Atunci, vă pregătiți dumneavoastră, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După declarația colegei noastre, doamna senator Gabriela Vrânceanu-Firea, încep să mă simt bine. Dintr-odată, și USL-ul suferă.

Moțiunea..., iertați-mă, mă gândesc mai repede decât trebuia...

Declarația politică pe care voiam s-o fac se referă la „Realizările Guvernului Ponta: insolvență și eșec în managementul privat”.

23 de ani, atât a trecut de la evenimentele din decembrie 1989, iar România își păstrează încă aerul de fostă țară comunistă care nu și-a reformat economia. 30% dintre angajații din economie lucrează încă la stat, cei mai mulți dintre aceștia în companii publice cu pierderi uriașe, care se acumulează vertiginos de la un an la altul.

În 2012, arieratele acestor companii s-au apropiat de trei procente din PIB, aceasta – țin să subliniez – în timp ce în bugetul pentru 2013 educația primește nu cu mult peste 3%, iar sănătatea 4,4% din PIB, iar banii pentru arierate, menționate anterior, nu se materializează, în mod miraculos, de undeva din aer, ci vin direct din buzunarele noastre, ale contribuabililor.

Să ne întrebăm, așadar, de ce nu s-a reformat România și de ce continuăm să menținem aceste companii, găuri negre pentru resursele din economie, în proprietatea statului. Răspunsul nu poate fi decât unul singur: pentru că nu a existat niciun interes în acest sens din partea clasei politice. Angajații acestor companii și familiile lor reprezintă o masă importantă de votanți, o masă captivă de cetățeni care nu au ajuns să se confrunte, și nici să se bucure, în același timp, de trăsăturile unei economii de piață sănătoase și concurențiale. Dependența lor economică și socială a fost alimentată pentru a permite ca o parte a clasei politice, alături de apropiații săi, fie că sunt rude sau prieteni, să se îmbogățească netulburată din contracte preferențiale. Acest lucru s-a întâmplat, ani de-a rândul, la Petrom, la Oltchim, la Mittal Galați și la Hidroelectrica. A fost suficientă privatizarea unora dintre aceste companii pentru a se vedea cu ochiul liber și în timp destul de scurt că ele nu mai sunt supuse clientelismului politic și că pot fi, în mod real și uneori chiar spectaculos, profitabile. Cele care nu au fost privatizate plutesc încă și astăzi în apele tulburi ale insolvenței, producând noi și noi pierderi. 23 de ani de pierderi: de bani, de locuri de muncă, de piețe de desfacere și de resurse.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Octavian Motoc.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Constat că Partidul Democrat Liberal este destul de puternic – vezi câștigarea unor alegeri parțiale –, câtă vreme useliști de vază și „Antene” ne plâng de milă.

Eu am trei mesaje de protest.

Protestez împotriva aroganței și abuzului puterii, care trece legi importante fără consultarea parlamentarilor și, evident, fără dezbateri în cunoștință de cauză.

Eu cer respect față de activitatea parlamentară și față de parlamentari.

Protestez împotriva obedienței postului public de televiziune, care, încălcând elementare norme deontologice, transmite în direct, cu costuri mari, pe banii contribuabililor, un congres al puterii. În același timp, radioul public nu mai transmite știri despre opoziție, amintind de vremuri de mult apuse.

Cer luarea de măsuri urgente față de vinovați.

Protestez împotriva cinismului premierului, care a ajuns să-și bată joc de cei ce susțin – sâmbătă s-a întâmplat – imoralitatea plagiatului, care duce cel puțin la răspundere politică. E doar o problemă de ghilimele – spune acesta –, și nu de furt intelectual. Acesta a transformat imoralitatea în moralitate și moralitatea în imoralitate.

Vă rog să reacționați cât mai este timp.

Sper că nu aceasta este calea spre o Românie puternică. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Octavian Motoc – Grupul parlamentar al PNL – să-și susțină declarația politică. Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

De foarte multe ori, în calitate de simpli cetățeni, suntem tentați să spunem fie că avem o legislație inadecvată, fie că legile sunt făcute doar pentru ca unii să profite, fie că avem legi, poate, perfectibile, dar pe care puțini sunt dispuși să le respecte.

Zilele trecute, am adresat o interpelare prim-ministrului Guvernului în care arătam că o ordonanță a Guvernului, emisă încă din anul 2000, transformată ulterior, în 2001, în lege, nu a fost aplicată niciodată, din cauza faptului că nu s-a mai constituit comitetul de coordonare ce trebuia să contribuie la aplicarea acesteia. Nu actualul prim-ministru este vinovat pentru că legea în cauză nu s-a aplicat până acum. Poate nici foștii premieri. Cred că este o problemă de sistem și de atenție la detaliu.

Sunt sigur că nu este un caz singular. Mai mult, cred că există zeci sau chiar sute de astfel de cazuri în care normele metodologice de aplicare a unor acte normative nu au mai apărut la multă vreme de la expirarea termenelor legale. Sunt multe situațiile în care legile nu sunt niciodată aplicate, din cauza faptului că ele sunt rupte, ca și conținut, de realitatea cotidiană. În campania electorală am promis oamenilor din colegiul meu că nu voi participa la trecerea prin Parlament a niciunei legi care să-i afecteze direct fără ca ei să fie consultați în prealabil.

În țara noastră, din păcate, multe legi nu sunt respectate, în primul rând, pentru că oamenii simpli nu sunt consultați atunci când ele sunt elaborate. Astfel, legile de acest gen, trecute prin Parlament, sunt dezbătute superficial și, de aceea, greu de aplicat. În al doilea rând, ele nu sunt respectate pentru că aproape întotdeauna există excepții.

Nu vreau să deranjez pe absolut nimeni în mod gratuit, însă noi, parlamentarii, suntem primii care trebuie să dăm exemplu că o lege trebuie respectată, odată ce a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial al României.

Nu există legi importante, care trebuie aplicate, și altele opționale. Toate sunt acte normative, indiferent dacă se referă la asomarea animalelor sau la reîmpărțirea administrativ-teritorială a țării sau chiar și la faptul că fumatul este interzis în locurile publice din România, printre care se înscrie chiar și clădirea Parlamentului.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Gabriela Crețu – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Bună dimineața, stimați colegi! „Economie de democrație”

Plata pentru îndeplinirea responsabilităților publice datează de acum 2.500 de ani. A fost introdusă de Pericle în anul 462 înaintea erei noastre. Motivul? Ea trebuia să permită și celui sărac să-și exercite datoria și, în același timp, dreptul de cetățean. În caz contrar, neavând cine să-i culeagă măslinele sau să-i vândă în piață mărfurile, cel sărac ar fi lipsit de la îndatoririle publice. Ceva mai târziu, Aristotel va considera această cheltuială, care să asigure participarea fiecăruia, drept condiție fundamentală a unei democrații autentice.

Suntem în anul de grație 2013 era noastră. Risipa și furtul par să fi fost eliminate din sistemul public, evaziunea sau frauda din sistemul privat. Doar democrația a rămas prea costisitoare. Trebuie s-o eliminăm nu pe cea directă, participativă, că ea nu prea există, ci pe cea reprezentativă.

Procesul a început în glorie cu Traian Băsescu și cu povestea lui despre Parlamentul mare, care trebuie făcut mic, după modelul specific național – când un lucru nu merge chiar cum am vrea, în loc să-i ameliorăm funcționarea, îl desființăm. La desființare nu s-a ajuns încă, efectele colaterale ale legii electorale au produs chiar efectul contrar. Nu știm dacă vom fi un Parlament mai bun, dar suntem, cu siguranță, un Parlament mai mare.

În acest context, reducerea bugetului Parlamentului probabil că a fost gândită ca o măsură de decență și de solidaritate a reprezentanților cu reprezentații, măsură în interesul public. În mod pervers, sperăm că nu și intenționat,

are efecte pe care majoritatea celor reprezentați nu și le-ar dori. Vom ajunge în mod oficial, prin decizii zise democratice, să instaurăm plutocrația, adică dreptul de a vorbi al bogaților, în numele bogaților, pentru că reprezentarea săracilor costă prea mult.

„România puternică!” a fost sloganul care a aprins imaginația celor care m-au ales pe mine. Cetățenii săraci din colegiul meu nu se gândeau doar la stomac, cum adesea sunt acuzați. Voiau „să ne ia și pe noi cineva în seamă, să nu ne mai comportăm ca o colonie”, era un mesaj pe care l-am primit în mod repetat.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Ionel Agrigoroaei.

## Doamnelor și domnilor,

Înainte de a citi declarația politică, vreau să atrag atenția prezidiului că lucrările Senatului se desfășoară în cvorum. Noi, acum, ar trebui să avem cvorum. Rog ca pe viitor, înaintea lecturii declarațiilor politice, să se verifice cvorumul și să se ia măsurile necesare ca să lucrăm în cvorum.

## Doamnelor și domnilor,

Recent, în două interviuri publicate în „România liberă” și „Digi 24”, domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informații, a făcut câteva declarații explozive pe care are datoria să le explice.

Domnia Sa semnala faptul că există centre de putere care intenționează să folosească Serviciul în bătălia electorală din 2014, ceea ce, cu alte cuvinte, înseamnă că asupra SRI se exercită presiuni pentru ca instituția să se implice politic și să influențeze votul popular în favoarea unuia sau altuia dintre candidați. Dacă se întâmplă așa, dacă SRI deține probe în acest sens, asistăm la un fapt deosebit de grav, iar domnul George Maior trebuie să dea imediat cuvenitele explicații, pentru ca democrația din România să se poată proteja. Tot directorul SRI se referă la existența unor rezerviști care folosesc informații dobândite de-a lungul timpului, din interiorul Serviciului, în beneficiul unor agenți economici sau politici și care ar contacta ofițeri activi pentru a dobândi, în același scop, informații noi. Din nou, afirmația conține o afirmație deosebit de gravă, pe care directorul SRI are obligația s-o probeze, pentru ca statul să poată lua măsuri de protecție.

Aceleași interviuri mai conțin și informația, furnizată tot de directorul SRI, conform căreia state partenere și-au manifestat neliniștea în legătură cu stabilitatea SRI și, pentru a proteja Serviciul, au exercitat presiuni.

În ce a constat cu adevărat temerea acestor state? Care sunt respectivele state? Cum anume și unde și-au exercitat presiunea? Sunt alte întrebări esențiale la care directorul SRI are obligația să răspundă.

Domnul George Maior susține că, făcând investigații referitoare la deținerea unor teroriști pe teritoriul României, presa pune în pericol siguranța cetățenilor acestei țări.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ionel Agrigoroaei – Grupul parlamentar al

PP-DD. Se pregătește doamna senator Doina Silistru.

## Domnule senator,

Cred că aveți dreptate. Eu, în calitatea mea de președinte de ședință, vă asigur că prima dată de aici încolo când n-o să mai fie cvorum n-o să mai aveți posibilitatea să faceți declarații politice. Pentru că, de la domnul Bârlădeanu încoace, declarațiile politice de dimineața, după câte știu eu, n-au fost niciodată citite, susținute în cvorum de ședință. Dar eu vă asigur că așa scrie în regulament. Eu sunt pus aici să respect regulamentul.

De azi încolo, vă rog să transmiteți tuturor colegilor că, dacă dimineața, la sesiunea de declarații politice, n-o să fie cvorum, eu n-o să mai accept citirea de declarații politice. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Cu scuzele de rigoare.

Titlul declarației politice este „Ce este în spatele datoriei externe a României de 100 de miliarde de euro?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

„Inginerii sunt mai prost plătiți aici decât economiștii, pentru că România produce puțin și importă mult.” Acesta este diagnosticul rece și obiectiv pus țării noastre de domnul Zoltan Brassai, directorul Ford România, citat de domnul Sorin Pâslaru, redactor-șef al „Ziarului Financiar”.

Într-o singură frază, reprezentantul unuia dintre cei mai importanți producători de pe piața internă a descris starea actuală a economiei. De aceea România are o notă de plată la datoria externă de 100 de miliarde de euro. Atât timp cât nu ne vom proteja producătorii interni, autohtoni sau străini, vom avea de suferit.

Agricultura noastră, așa cum susțin toți specialiștii, ar putea suporta din producția internă o populație de 88 de milioane de oameni. Și totuși importăm masiv alimente. Centrele noastre universitare au specialiști foarte bine pregătiți – ingineri și tehnicieni –, capabili să producă la standarde înalte. Și totuși importăm masiv.

Acest lucru se întâmplă pentru că producătorul din România nu este protejat de statul român. În primul rând, de evaziunea fiscală făcută de unii importatori. Zeci de mii de tone de marfă intră la noi în țară fără a fi plătite toate taxele și impozitele la valoarea și cantitatea reală.

## Domnule prim-ministru,

## Domnilor guvernanți,

Se impun de urgență măsuri ferme pentru stoparea acestui fenomen extrem de grav. Avem nevoie de un control extrem de riguros la graniță. România nu mai trebuie să accepte decât acele importuri pentru care se plătesc toate taxele și impozitele.

Să luăm exemplul Turciei, acolo unde, la intrare, orice importator este controlat cu strictețe. Statul turc încasează până la ultimul cent, în mod corect, toate taxele pe întreaga cantitate și valoare reală a mărfurilor. La ieșirea din Turcia, la vămi, orice cumpărător este însoțit cu zâmbetul pe buze, fără a mai avea parte de birocrație. Este un exemplu de bună practică, un exemplu al unui stat care-și protejează producătorii interni, indiferent de naționalitate, și vedem și rezultatele economiei Turciei în ultimii 10 ani.

## Și eu vă mulțumesc.

O rog pe doamna senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al PSD – și pe domnul Viorel Grigoraș să se pregătească.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de a da citire declarației mele politice, aș vrea să întăresc și eu ideea că a funcționat, de-a lungul timpului, cutuma ca declarațiile politice să fie susținute fără cvorum, cu acordul tuturor liderilor de grupuri parlamentare. Dacă unul dintre liderii de grup nu mai vrea să funcționeze această cutumă, se poate întâlni cu ceilalți lideri de grup și să vină să anunțe decizia pe care au luat-o.

Mulțumesc, doamna senator, pentru idee. Eu am promis și așa am să fac: dacă n-o să avem acceptul liderilor de grup și dacă nu avem cvorum, eu n-o să mai accept deschiderea lucrărilor de ședință.

Mulțumesc,

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „«Filmul» românesc și «Zmeura de aur»...”.

## Stimați colegi,

După ce o planetă întreagă a stat cu sufletul la gură, preț de o noapte întreagă, pentru a vedea cine câștigă mult râvnitele Oscaruri, m-au năpădit gânduri care de care mai... românești. E clar, americanii și, în general, occidentalii au problemele lor, strălucitoare, prezentate pe covorul roșu, poleite într-un lux de care spectatorul român este cel mai adesea străin. În „cinematograful” nostru de zi cu zi încă ne mai întrebăm dacă nefericitul domn Lăzărescu a murit de moarte bună sau nu, dacă a fost sau n-a fost economie de piață până acum, dacă „după dealuri” vin subvențiile sau este curent electric...

## Stimați colegi,

Iertați-mi tonul oarecum sumbru, dar, din acest punct de vedere, „filmul” românesc este un etern candidat la nedoritele „zmeure de aur”. Îmi doresc și sunt convinsă că se poate realiza acest lucru, ca scenariul USL, preluat de un nou „regizor” – Guvernul Ponta, în cazul de față –, să facă un film bun. M-am săturat de producțiile guvernelor anterioare, care nu numai că au avut buget mic, dar acesta a mai fost și tăiat în timpul filmărilor, m-am săturat de scenarii pesimiste.

Vreau un film optimist în care „spectatorul” român să se regăsească, un film pe care să vrea să îl revadă imediat ce genericul „sfârșit” a apărut pe ecran.

Credeți, stimați colegi, că putem face un astfel de film? Credeți că putem rivaliza cu producțiile străine în domeniu? Eu cred că da. Avem, în sfârșit, un „scenariu” bun, votat de milioane de „cinefili” dezamăgiți de ce-au văzut până acum. Avem și un „regizor” bun, așa că singura problemă, în momentul de față, n-ar fi decât finanțarea insuficientă. Dar, cum viața bate filmul, chiar n-ați văzut filme cu buget mic demne de Oscar?!

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Viorel Grigoraș – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș. Vă rog frumos.

Sărut mâna, doamnelor!

Bună dimineața, domnilor!

Declarația mea politică se referă la timbrul de mediu. Țin să susțin această declarație cu atât mai mult cu cât provin dintr-un mediu auto, manageriind în ultima vreme o flotă destul de mare de autovehicule.

Declarația mea politică se intitulează „Timbrul de mediu – un pas spre un mediu mai sănătos”.

Timbrul de mediu trebuie să reprezinte un element pozitiv, ce urmărește să reducă poluarea excesivă prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”, această măsură fiind una necesară.

Această taxă reprezintă o protecție pentru mașinile second-hand achiziționate din Occident la prețuri convenabile, care va determina înnoirea parcului auto din România.

Prin instituirea acestei măsuri, Guvernul dorește să evite ca marile orașe să se transforme în centre care adună mașini second-hand din Europa, mașini euro 1, euro 2 sau euro 3, care au efecte nocive asupra mediului.

Timbrul de mediu este, conform ordonanței de urgență, suma datorată de către contribuabil pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule din categoriile M1, M2, M3 și N1, N2, N3.

Conform noii formule de calcul, proprietarii mașinilor non-euro, euro 1 și euro 2, cu tehnologii mai învechite, vor plăti taxe mai mici, dat fiind că au o durată scurtă de funcționare și se presupune că vor polua pentru un interval mai mic. Astfel, suma de plată va scădea cu 60% pentru euro 2, cu 80% pentru euro 1 și cu 90% pentru non-euro. Taxa va rămâne la aceleași cote pentru mașinile euro 5, în timp ce pentru euro 6, mașini hibride și electrice, nu va fi plătit nimic.

Această cotă de reducere are în vedere că, în mod formal, o mașină nouă va circula și, prin urmare, va polua mai mult decât o mașină veche, a cărei durată de viață va fi astfel mai mică. Această deducere este periculoasă pentru îndeplinirea scopului acestei taxe. Astfel, mașinile care constituie un pericol pentru mediu – non-euro, euro 1, euro 2 sau euro 3 – beneficiază de taxe prea mici pentru a fi descurajant pentru populație să le cumpere.

## Stimați colegi,

Mașinile constituie principala sursă de poluare a aerului, iar efectele particulelor eliminate de mașinile în circulație sunt deosebit de grave pentru sănătatea populației din România.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Pereș – Grupul parlamentar al PDL. Îl rog pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr să se pregătească.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a citi declarația politică, totuși, la acest subiect, care a fost într-o mică dispută aici, în Senat, v-aș ruga să discutăm la nivelul Biroului permanent al Senatului această problemă privind cvorumul la declarațiile politice, pentru că, dacă nu, ne duceți într-o situație de a suspenda lucrările în ziua respectivă și nu știu dacă este bine.

Domnule senator,

Eu v-am apreciat totdeauna pe dumneavoastră că ați respectat Regulamentul Senatului. Dacă scrie în regulament, vă asigur că eu nu mai țin sesiunea de declarații politice. Dacă se hotărăște la nivelul liderilor de grup..., pentru că domnul Sorin Roșca-Stănescu are dreptate. Scrie în regulament așa?

Nu.

Dacă nu scrie, atunci e în regulă.

Dar puteți conveni și, dacă dumneavoastră hotărâți, așa cum, de fapt, plenul este suveran, puterea nu are decât să își aducă toți oamenii și atunci vom avea cvorum. Aveți 70% din Senatul României.

Hotărâți-vă: ori hotărăsc liderii de grup, ori puterea hotărăște. Dar mă rog. Vă rog.

Hotărăște majoritatea, domnule președinte, și aveți majoritatea. Există această posibilitate. Sigur, dacă vă mobilizați, avem cvorum la declarații politice.

Bine, e în regulă. Vă rog.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice este „Distrugerea unui sistem sanitar profesional – spitalele CFR”. Domnule președinte, Onorat Senat,

Una dintre problemele cu care românii se mai confruntă încă este sistemul de sănătate precar. Guvernările

anterioare, deși au încercat, nu au găsit o modalitate acceptabilă de reformare a acestui sistem. Ba, mai mult, apariția și discuțiile pe tema privind reforma în sănătate au fost scânteia care a declanșat nemulțumirile sociale din ianuarie 2012.

Un lucru este clar însă, iar guvernanții trebuie să-l definitiveze: convenită cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv cu guvernele Ponta, adoptarea Legii privind reforma în sănătate este imperios necesară.

În urmă cu un an și jumătate, Guvernul Boc transfera spitalele, în marea lor majoritate, în gestionarea și în coordonarea administrațiilor locale. Atunci, cei mai duri antireformiști se dovedeau a fi actualii conducători ai sistemului de sănătate românesc, în frunte cu ministrulcontabil Eugen Nicolăescu, care propovăduia eșecul reformei sanitare și critica cu vehemență, pe toate posturile de televiziune, răul care se făcea poporului român prin descentralizarea actului de sănătate.

Astăzi, redevenit ministru pe acest domeniu, împreună cu un coleg liberal, cu un alt coleg liberal, și anume ministrul transporturilor Relu Fenechiu, domnul Eugen Nicolăescu participă și convine la pulverizarea unui sistem sanitar profesional, la distrugerea rețelei spitalelor CFR.

## Onorat Senat,

Spitalele CFR reprezintă un rezultat firesc al unei necesități impuse de însăși existența Căilor Ferate Române și a istoriei sistemului feroviar în România. Pe parcursul a 136 de ani, s-a derulat constituirea acestei rețele spitalicești, de la apariția primului spital CFR, în anul 1876 la Simeria, și până astăzi.

Rețeaua medicală a Ministerului Transporturilor este alcătuită din 15 spitale – 8 spitale clinice: CF2, Witting, Craiova, Iași, Cluj, Timișoara, Oradea, Constanța și 7 spitale generale: Ploiești, Drobeta-Turnu Severin, Pașcani, Galați, Brașov, Sibiu și Simeria. Acestea au în subordine 22 de ambulatorii de specialitate. Spitalele sunt unități publice, finanțate din venituri proprii – contract furnizări servicii medicale –, dar și de la bugetul de stat – activitatea de siguranță a circulației și investiții – sau din alte surse legal constituite și, de asemenea, pot atrage fonduri europene nerambursabile postaderare.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

M-am lămurit, îi avem aici și pe liderul de grup, domnul senator Hașotti, și pe domnul senator Roșca-Stănescu.

Deci există o decizie a Biroului permanent conform căreia declarațiile politice se pot desfășura fără cvorum, în baza sesizării Curții Constituționale.

Cineva a sesizat Curtea Constituțională, și citesc la art. 67 din Constituție, invocat în susținerea sesizării, este intitulat „Actele juridice și cvorumul legal”, de unde rezultă că limitarea constituțională privește numai actele cu caracter juridic ale Parlamentului, care nu pot îmbrăca decât forma legilor, a hotărârilor sau a moțiunilor. Constituția nu interzice însă Parlamentului să adopte și acte cu caracter exclusiv politic, cum sunt declarațiile, apelurile, mesajele, rezoluțiile, moțiunile cu caracter exclusiv politic.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Este altceva!

## **Domnul Nicolae Moga:**

Este altceva, dar am înțeles că este decizia Biroului permanent, conform căreia declarațiile politice se pot desfășura fără cvorum.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Declarațiile Parlamentului sunt altceva, declarațiile politice sunt altceva!

Încă o dată, eu vreau să lămuresc. Vă rog să discutați, liderii de grup. Discutăm în Biroul permanent. Nu mă puneți în situația să nu respect regulamentul, că nu o voi face niciodată.

Domnul senator Sorin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD.

Doamna senator Mihaela Popa nu este.

Se pregătește domnul senator Ștefan Tomoiagă. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice de astăzi este una de actualitate, se referă la scandalul cărnii de cal.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În mod sigur, foarte mulți dintre dumneavoastră ați urmărit scandalul în care România a intrat fără voia sa și fără motive întemeiate, acela al exportului de carne de cal ca fiind carne de vită.

Găsirea de carne de cal în lasagna de vită a provocat, timp de două săptămâni, un scandal uriaș în Marea Britanie, unde calul este venerat, iar consumul cărnii de cal este tabu, și a dus la retragerea unor produse în Franța și Suedia. Acest

scandal al cărnii de cal în lasagna de vită din supermarketurile din Marea Britanie ascunde, de fapt, un uriaș război comercial, în care România a fost băgată pentru a fi eliminată de pe agresiva piață a furnizorilor de alimente.

Producătorii agricoli români au mai avut de suferit și în trecut din cauza unor crize apărute în alte țări europene și ai căror vinovați s-a încercat cu asiduitate să fie atribuiți României. Astfel, în vara anului 2011, a izbucnit în Germania scandalul isteric al castraveților de seră infestați cu _E. coli_ , care ar fi provenit din România și care ar fi provocat victime în rândurile pensionarilor unui azil. Apoi, autoritățile germane s-au răzgândit și au încercat să dea vina pe producătorii din Spania. Nu le-a ținut. Apoi, scandalul s-a stins de la sine, vina aparținând de fapt celor care au pus castraveții în consum fără a-i spăla sub un jet de apă. Scandalul s-a stins, dar producătorii români au pierdut câteva zeci de milioane de euro, toată producția fiind refuzată la export și, pentru a nu se pierde de tot, a fost dată gratis unor școli, aziluri sau spitale.

Am așteptat cu sufletul la gură, stimați colegi, rezultatele anchetelor pe care Guvernul României le-a declanșat la firmele care erau vizate a fi făcut acest export de carne de cal, dar, în acest timp, presa străină arunca cu noroi asupra României și ne crea o imagine total nefavorabilă pe piața externă.

Într-un final, un purtător de cuvânt al Lidl Austria, citat de Agenția France-Presse, a anunțat că s-a descoperit că această carne de cal nedeclarată, depistată în torteloni „de vită”, în Austria, a fost etichetată de o companie din Liechtenstein. Este vorba de compania Hilcona AG, a cărei filială, Gusto GmbH, cu sediul în Germania, comercializează produse în Austria și Germania. Compania are sediul la Schaan, în Principatul Liechtenstein, iar carnea de cal provine de la firma Vossko, cu sediul în Germania.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Ștefan Tomoiagă – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

## Dragi colegi,

Avem niște minute repartizate pe fiecare grup parlamentar. V-aș ruga, pentru săptămâna viitoare, cât mai sintetic.

Sunt obligat să vă spun minutele alocate pentru declarațiile politice.

Domnule senator, vă rog, numai puțin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD are alocate 33 de minute. Grupul parlamentar al PNL are alocate 26 de minute. Grupul parlamentar al PDL are alocate 12 minute. Grupul parlamentar al PP-DD are alocate 11 minute. Grupul parlamentar al UDMR are alocate 5 minute. Grupul parlamentar al PC are alocate 3 minute.

V-aș ruga, când faceți declarațiile politice, de săptămâna viitoare, cât mai sintetice, pentru a putea să facem cât mai mulți declarații.

Vă rog, domnule senator. Încă o dată, scuze, vă rog.

## **Domnul Ștefan Liviu Tomoiagă:**

Nu-i nimic.

Vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice este „PDL și pasărea Phoenix”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

De mai bine de 20 de ani, adică în toată perioada care s-a scurs de la înlăturarea regimului comunist în decembrie 1989, a fost invocată, în mod constant, necesitatea moralității în politică. Fie că a fost vorba de politicieni, reprezentanți ai societății civile sau analiști politici, cu toții păreau să fie de acord cu sancționarea a ceea ce se poate numi abaterea de la normele unei conduite corecte în politică.

Iată de ce, după pierderea alegerilor parlamentare din 2012, mă așteptam ca PDL, în calitate de partid de opoziție și în virtutea unei minime moralități, să se debaraseze de incompetenți și să demareze un proces dinamic de rebranduire. Însă, după ce doamna Elena Udrea și-a anunțat ritos candidatura la șefia acestui partid, mărturisesc că vestea m-a lăsat perplex. Și nu numai pe mine, ci pe toți cei care au avut ocazia, în ultimii ani, să constate pe pielea lor „beneficiile” guvernării PDL, o guvernare PDL în care doamna a deținut un portofoliu substanțial, unul dintre cele mai importante ministere.

Îmi îngădui să-i reamintesc că prima preocupare a celor care doresc să preia frâiele PDL ar trebui să fie legată de noul statut al acestei formațiuni, adică acela de partid de opoziție, cu program și soluții alternative viabile de guvernare. Pentru că este cel puțin ciudat faptul că, după ce au dat probe indubitabile de incompetență și inconsecvență în gestionarea crizei, după ce au negat existența crizei, pentru ca ulterior să găsească soluția miraculoasă prin tăierea pensiilor, ciuntirea salariilor, iată cum, acum, o serie

de lideri PDL cred că Elena Udrea este soluția pentru redresarea acestui partid.

Și cum era de așteptat, mentorul acesteia, președintele Băsescu, nu putea sta deoparte. Dumnealui a găsit de cuviință să-și exprime deunăzi susținerea pentru doamna cu pricina, încrederea în capacitatea acesteia de a resuscita partidul.

Din punctul de vedere al domnului Băsescu, singurul defect al Elenei este vestimentația prea elegantă. De aceea, i-a recomandat, pe un ton părintesc, să renunțe la pantofii cu toc, la poșetele scumpe, ca o garanție a succesului în accederea la șefia PDL, precum și a recâștigării simpatiei electoratului dezamăgit.

## Mulțumesc, domnilor.

Să fim serioși! Doamnă Udrea și domnule Băsescu, nici rolul de pasăre Phoenix, nici forța și curajul pe care le invocați, nici măcar o nouă imagine de persoană modest îmbrăcată nu vor putea reda românilor răspunsurile pe care trebuie să le dați cu privire la alocarea sau, mai bine zis, nealocarea judicioasă a fondurilor europene destinate României pentru dezvoltare! Cu atât mai puțin nu vor recredibiliza partidul a cărui conducere v-o doriți.

Stimați colegi,

Impresia pe care o lasă așa-zișii politicieni – îi am în vedere aici și pe cei de lângă domnul Blaga, și pe campionii anticorupție Monica Macovei și Cristian Preda, dar, nu în ultimul rând, pe președintele Băsescu – este aceea că oamenii fie trăiesc într-o realitate paralelă, fie au serioase probleme de acuitate vizuală.

În încheiere, aș dori să atrag atenția că insinuările cu privire la faptul că o eventuală preluare a președinției PDL de către Vasile Blaga ar însemna vinderea sau apropierea acestuia de PNL sunt nesustenabile în realitate. Adică, mai precis, sunt total neîntemeiate.

Nici eu, nici colegii mei liberali nu considerăm că aluviunile pedeliste ne-ar aduce vreun câștig electoral. Singura urare pe care le-o putem face: succes în alegeri cu pasărea Phoenix!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Leonard Cadâr, care a fost printre primii aici.

Vă rog, încă o dată, vreau să transmit colegilor încă o dată minutele alocate. Astăzi am fost îngăduitor. Grupul parlamentar al PDL a consumat 16 minute, deci peste cele 12 minute alocate.

Vă rog, cât mai sintetic, ca să încăpeți toți în acest timp. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Asigurările de sănătate private, între incertitudine și lipsă de transparență”.

Problema asigurărilor private de sănătate reprezintă una dintre temele majore ce preocupă cetățenii din colegiul pe care-l reprezint și asupra căreia am fost solicitat să intervin pentru clarificare. Consultând materiale publicate pe această temă, mi se par relevante rezultatele unui recent studiu IMAS, care arată că o treime dintre cei intervievați se declară interesați să-și facă o asigurare privată de sănătate dacă ar exista spitale private de urgență. În plus, 18% din cei care inițial s-au arătat neinteresați de o astfel de asigurare se răzgândesc în momentul în care știu că ar exista posibilitatea creării unor unități de primire urgență în spitalele private. Cei mai interesați de această opțiune sunt tinerii între 18 și 30 de ani, rezidenți din orașele mari și persoanele cu studii superioare.

În ceea ce privește frecvența vizitelor la medic, studiul reflectă o schimbare de atitudine în comportamentul românilor. Astfel, dacă anul trecut 58% din cei chestionați au afirmat că nu merg la controale anuale sau merg doar atunci când au probleme, anul acesta 75% dintre români au răspuns că au fost cel puțin o dată sau de mai multe ori la medic în ultimele 12 luni. Cu toate acestea, întregul sistem de asigurări private de sănătate este dominat de incertitudini și lipsă de transparență.

Asigurările se încheie numai prin internet, din start fiind discriminați cei peste 60% dintre români care nu folosesc internetul. Contractul de asigurare conține nu mai puțin de 15 pagini, în care responsabilitățile, riscurile și obligațiile sunt atât de ambiguu definite, încât asiguratul va avea nevoie de consultanță avocațională la încheierea unui asemenea document.

Prin intervenția mea, doresc să sensibilizez factorii responsabili, atât din minister, cât și din Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, asupra necesității unor reglementări simple și accesibile, dar și a facilitării unei joncțiuni între sistemul de asigurări de stat și cel privat.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Leonard Cadâr – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Marian Valer. Vă rog, domnule senator.

Cadăr, domnule președinte! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi – „Nu ignorați înțelepciunea populară: «Graba strică treaba!»” – se dorește a fi un semnal de alarmă în ceea ce privește graba suspectă

cu care Guvernul USL vrea să pună în aplicare împărțirea administrativ-teritorială.

La mine în județ, dar știu sigur că și dumneavoastră ați auzit această vorbă înțeleaptă din popor – „Graba strică treaba!”.

O astfel de reformă, fundamentală pentru România, nu trebuie făcută pe genunchi, ci trebuie să plece de la câteva principii foarte clare: eficientizarea administrației, nevoia de debirocratizare și descentralizarea României, eligibilitatea regiunilor pentru fondurile europene, o administrație mai ieftină și mai aproape de cetățean.

În acest context, consider că păstrarea actualelor regiuni de dezvoltare și transformarea lor în regiuni cu personalitate juridică nu sunt viabile fără o reorganizare administrativteritorială temeinic făcută. În plus, cele opt regiuni gândite de USL sunt disproporționate ca dimensiuni, număr de locuitori și chiar tradiții istorice.

Criteriile Uniunii Europene pentru eligibilitatea la fondurile europene cer ca o regiune să aibă între 500 de mii de locuitori și 3 milioane de locuitori. Ultimul recensământ ne arată însă că Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Neamț, are mult mai mulți locuitori. În concluzie, una dintre cele mai sărace regiuni din România nu s-ar califica la accesarea de fonduri europene, ceea ce este inadmisibil.

Tocmai din acest motiv, dar mai sunt și altele, consider că intenția USL-ului nu este neapărat pentru a eficientiza administrația și a face mai ușor traiul cetățenilor, ci mai degrabă pentru a spori influența baronilor săi din teritoriu și de a crea instituția unui superbaron, adică a șefului de regiune, numit direct de Guvern sau ales de baronii locali ai USL, astfel încât să fie ușor de controlat.

Modul în care în toată mass-media este dezbătut acest aspect, deși nu există contururi clar trasate, mă face să cred că totul este doar o manipulare guvernamentală care să abată atenția românilor de la ultimele creșteri de prețuri și de impozite.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Marian Valer – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Vocea Rusiei sau Vocea SRI?”.

Articolul cu titlul provocator „Se pregătește o revoluție anti-Ponta”, publicat zilele trecute de site-ul „Vocea Rusiei”, după scrisoarea deschisă pe care i-am adresat-o președintelui PSD, și preluat de presa română, este, în opinia mea, o alegație diversionistă preparată în laboratoarele unui serviciu secret. Anumite simțuri îmi spun că nu ar fi străin „amicul” general Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI și șeful _de facto_ al principalului serviciu secret al țării. Nutresc speranța că, prin inteligența și spiritul clarvăzător care îl caracterizează, președintele PSD Victor Ponta, premierul Guvernului României, va discerne adevărul de minciună sau bunele intenții de reaua-credință și nu se va lăsa intoxicat.

În realitate, nu există nicio revoltă în PSD și nicio intenție de schimbare a actualului președinte. Și dacă tot se vorbește de unele grupuri, mai mult sau mai puțin închipuite, personal, sunt cel mai apropiat de așa-zisul grup Sârbu, pentru că domnul Ilie Sârbu, liderul meu de grup parlamentar, m-a apreciat și m-a susținut cel mai mult și dezinteresat, de la începutul carierei mele parlamentare, dintre toți liderii naționali ai PSD.

Nu este exclus deci ca Vocea Rusiei să fie, în realitate, Vocea SRI. În niciun caz nu am fost, nu sunt și nu voi fi sluga Rusiei, fapt pe care cred că l-am dovedit cu prisosință prin unele anchete pe care le-am efectuat, în calitate de procuror, asupra evenimentelor din decembrie 1989, cu privire la implicarea unor agenți ai URSS sau prin sprijinirea voluntarilor moldoveni în războiul din 1992 cu rusofonii din Transnistria. Dar nici nu am fost, nu sunt și nu voi fi sluga Americii, deși am tot respectul față de poporul american și față de principiile secularei democrații americane.

Nu este admisibilă însă umilirea românilor de către administrația SUA prin neacordarea vizelor pentru cetățenii români, prin neacordarea unor ajutoare substanțiale României și prin nepromovarea unor investiții majore în țara noastră, spre deosebire de alte foste state socialiste, ca Ungaria, Polonia și Cehia, având în vedere devoțiunea manifestată de poporul român prin implicarea armatei române în războaiele antiteroriste din Afganistan și Irak ori prin facilitățile acordate SUA pentru utilizarea Aeroportului „Mihail Kogălniceanu” și pentru amplasarea scutului

Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că îmi place rigoarea dumneavoastră germană. Noi, liberalii, vedeți, încet-încet, ne obișnuim cu aceasta, dar vă spun cu respect și cu prietenie că, dacă vom aplica Regulamentul Senatului cu maximă rigoare, punem lacătul pe Senat, așa încât eu fac apel la o înțelegere, așa, mai flexibilă, mai balcanică a Regulamentului Senatului. Dacă vă gândiți fie și numai să faceți o comparație între ordinea de zi de ieri și cea de azi, veți vedea că am dreptate. Și acum, declarația mea, care nu poartă niciun nume.

Domnule senator, numai două secunde v-aș ruga.

Vă rog.

Vă asigur că, atâta timp cât eu o să conduc ședințele, o să respect litera și spiritul regulamentului. Dar am înțeles, scrie acolo, v-am și citit..., de aceea s-a și făcut..., dumneavoastră sunteți lider de grup. Cred că sunteți cel mai vechi și cel mai priceput senator din câți a avut Parlamentul României vreodată.

A, nu, nu...

Ați făcut sesiuni separate, sesiunea de declarați politice și sesiunea de întrebări și interpelări, unde nu se legiferează.

Așa este cutuma. Cutuma, domnule președinte, așa spune.

Bun, dar vă rog să am hotărârea Biroului permanent, ca să pot să respect hotărârea Biroului permanent, că altfel opresc ședința.

Domnule președinte...

Vă rog.

...aveți dreptate. În Germania regulamentul este peste cutumă, la noi cutuma este peste regulament. Asta este viața. Asta am spus și eu la început.

Vă mulțumesc.

Cu scuzele de rigoare, vă rog, domnule senator.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Și eu vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Este, așa, ceva care mi-a venit așa, aproape instantaneu, și mă gândeam la Partidul Democrat Liberal, pentru că, după mulți ani, îmi este simpatic. Are ceva uman în el, în sfârșit.

Cu fiecare ocazie, pe la televiziuni, cei de la PDL spun că au un partid viu. Așa o fi, dar și la terapie intensivă oamenii sunt tot vii. Cam asta este starea.

Domnul Videanu, pe care îl știam specialist în borduri, văd că este specialist și în Războiul Rece și spune cu emfază: „În USL este un război rece.”

Nu-i niciun fel de război. Păcat că nu vede războiul termonuclear din PDL.

Că PDL este într-o situație absolut jenantă este candidatura doamnei Monica Macovei, fost procuror ceaușist, care vrea să reformeze PDL-ul. În ce sens vrea să-l reformeze? Domnia Sa știe și cu acei trei-patru intelectuali de lângă dânsa. Inclusiv domnul Baconschi, care a știut să fure voturi și să-și plătească apartamentul de la Paris, pe care l-a eliberat când a fost numit ministru de externe, și din bugetul Ministerului Afacerilor Externe a plătit vreo 80.000 de euro, ca atunci când se duce, din două în două luni, pe la Paris să poată sta în apartamentul acela duplex.

Când a auzit cuvântul magic „reformist”, doamna Elena Udrea a strigat și ea, cu un glas pițigăiat: „Și eu sunt reformistă!”

Hm! Mă rog.

Dar spune doct și politic: „Dacă USL-ul se va rupe – aveți o obsesie cu chestia asta –, PDL-ul va fi adus la guvernare.”

Cu cine? Cu Partidul Național Liberal? Nu! Cu PSD-ul? Nu! Cu 7-8% cât veți avea? Nu cred.

Dar, în sfârșit, mai simpatică a fost doamna Udrea când a zis: „Nu sunt un Băsescu cu fustă, sunt un Băsescu cu păr.” Hm! Hm!

Să renunțe doamna Elena Udrea la atâtea calități, la șarmul Domniei Sale numai de dragul de a se asemăna cu domnul Băsescu? Interesant.

Mă întreb însă câți băsești mai sunt în PDL, pentru că în cele din urmă domnul Băsescu, așa cum v-am spus în repetate rânduri, este propriul său dușman, va ajunge să se certe cu propria sa efigie. Dar vom vedea.

Doamna Raluca Turcan spune repede: „Eu îl sprijin pe domnul Blaga.”

O fi domnul Balga cum o fi, dar chiar atât de naiv nu poate să fie.

Colegul nostru și prietenul meu, domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, cu calm olimpian și educație de sfinx, stă la pândă. De fapt, așteaptă un telefon din deal, de la Cotroceni, și de câte ori are ocazia vorbește de coagularea dreptei.

Eu am o nedumerire. În coagularea asta a dreptei, în planul domnului senator Ungureanu intră și Partidul Național Liberal?

Pentru că, dacă intră, atunci este o problemă. Cu Partidul Forța Civică – parcă, da? – și Partidul Național Liberal este ca și când, într-o piscină, elefantul stă cu un șoricel și șoricelul îi spune: știi, elefantule, eu am fost cam bolnav, dar uite ce valuri frumoase facem.

Coagularea dreptei este făcută, este în Partidul Național Liberal.

Dar mai vine și altcineva, din afara PDL-ului, președintele unei aripi a defunctului PNȚCD, căruia i s-a dat pomana de șapte ani de două ori, Pavelescu, care spune misterios: „Sunt mulți liberali care vor să vină la PNȚCD.” Cine poate crede asemenea prostii?

Dar, în sfârșit, cine ne oferă acest spectacol? Un partid de tip cazarmă – până acum, acum are ceva uman în el, cum v-am spus –, un partid care a încercat cu toate forțele, și avem aici chiar protagoniști, să distrugă Partidul Național Liberal, un partid versatil din punct de vedere politic și doctrinar, azi socialist, mâine popular, un partid care a denigrat și denigrează România.

Până la urmă, concluzia – sau una dintre ele – tot Toader Paleologu a spus-o, unul dintre ai dumneavoastră. Și am să-l citez numai cu una dintre cugetările sale interesante, vorbind despre PDL: „Ne batem precum calicii pe ceaunul gol.”

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Tánczos Barna – Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul senator Alin Tișe.

Asigurați-vă colegii să fie prezenți la declarații politice, că devin din ce în ce mai interesante și, ați văzut, a fost o sesiune extraordinar de interesantă.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Lanțul scurt de distribuție și lesa lungă a domnului Susanu”.

Vânzarea directă este cea mai simplă formă a lanțului de distribuție agroalimentar, în care producătorul agricol își deschide, de obicei, în cadrul fermei, un punct propriu de vânzare a producției agricole. Producătorul poate organiza, de asemenea, vânzări de produse și într-o altă locație, în afara fermei.

Responsabilitatea sau obligația producătorului este de a vinde produsele agricole cu opțiunea de a integra și alte produse primite de la alți agricultori și crescători de animale. Atât pentru produsele vândute în ferme sau în afara fermei este nevoie să avem autorizație de funcționare, într-adevăr, și avize sanitar-veterinare în conformitate cu legislația în vigoare.

Există mai multe beneficii ale acestui lanț scurt de comercializare. Consumatorul poate vorbi direct cu producătorul, cel care se ocupă cu vânzarea din fermă sau din piață, și poate să cunoască metodele și tehnologiile de producție, respectul pentru mediu și principiile agriculturii ecologice, de exemplu.

Producătorul, de asemenea, este în măsură de a atribui o valoare sezonieră superioară produsului, lucru pe care nu îl poate face cineva care vinde în supermarketuri, de exemplu. Producătorul, de asemenea, poate să ofere toate detaliile cu privire la calitatea, vechimea produsului și se formează astfel o încredere reciprocă între producător și consumator.

Și cine sunt cei care au descoperit sau, mai bine zis, au redescoperit avantajele acestei forme de valorificare a produselor agroalimentare? Sunt tocmai mai-marii Uniunii Europene.

Una dintre tezele de bază, unul dintre obiectivele noii politici agricole care va guverna sistemul de subvenții după 2014 este tocmai promovarea și susținerea vânzărilor directe, promovarea și susținerea distribuției cât mai simple, a realizării contactului direct între producător și consumator.

Ca de obicei, autoritățile române întâmpină dificultăți majore în a înțelege lucrurile simple. Printre cei care au probleme serioase din acest punct de vedere se numără și domnul Susanu, comisarul-șef al OPC Brașov.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog să ia cuvântul pe domnul senator Tișe – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Petru Filip.

Dragi colegi,

V-aș ruga să nu plecați din sală toți cei care aveți declarații politice, pentru că am să vă dau posibilitatea tuturor să le susțineți. Declarațiile politice reprezintă una dintre activitățile foarte importante și nu plecați, chiar dacă depășim ora 10.30.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „Regionalizarea României, varianta USL, echivalează cu baronizarea României”.

## Distinși colegi,

Modul în care USL înțelege să reorganizeze administrativ România nu face altceva decât să creeze o nouă titulatură, aceea de superbaron local. Regionalizarea, în varianta prezentată de USL, nu va avea alt efect decât acapararea totală a controlului administrației publice locale de către baronii PSD și PNL.

USL a decis deja cum să se împartă aceste regiuni, deși încă nu a existat o dezbatere publică pe această temă, iar păstrarea structurii actualelor regiuni de dezvoltare, care și inițial au fost stabilite arbitrar și nu au fost capabile să atragă fonduri europene, nu conduce la performanță.

Baronizarea țării se face prin crearea acestor noi funcții de președinți sau guvernatori locali, votați, practic, indirect de baronii existenți în județe, în orașe. Acest superbaron nu va face altceva decât să fie marioneta președinților de consilii județene, a primarilor de mari municipii și nu va reprezenta voința oamenilor. Practic, se va împărți România între PNL și PSD.

Dacă USL, fără să realizeze studii și fără să promoveze o amplă și corectă dezbatere publică, păstrează cele opt regiuni propuse, disproporționate ca dimensiuni și ca populație, grăbește acest proces și nu face altceva decât să ascundă dorința de a nu deranja baronii și de a transforma regionalizarea României în baronizarea României.

În cadrul acestor opt regiuni nu discutăm de performanță administrativă. Se creează o suprastructură, în loc să se diminueze birocrația. S-a demonstrat deja că aceste regiuni de dezvoltare nu au fost eficiente din punctul de vedere al atragerii banilor europeni, pentru că primăriile au atras mai mulți bani decât aceste regiuni, practic, ele în mod individual obținând această performanță.

În acest context, reorganizarea singulară, fără o reformă administrativă reală, fără decentralizare reală, fără autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale, va fi un eșec total. Pentru ce realizăm regiunea și ce va face regiunea fără resurse? Aceasta este întrebarea. Considerăm că, înainte de a continua demersul reorganizării administrative, trebuie realizate studii temeinice și o amplă dezbatere publică, pentru ca oamenii să știe ceea ce-i așteaptă. Este necesar să existe mai multe regiuni, dar acestea să fie mai compacte, să existe un echilibru între ele și să se realizeze după o consultare reală a populației.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Petru Filip – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Situația pe piața forței de muncă, deosebit de critică pentru tineri”.

Șomajul în rândul tinerilor a devenit un fenomen de amploare în toată lumea și stârnește îngrijorarea autorităților din cauza consecințelor economice și sociale. Indiferent de nivelul lor de educație, tinerii sunt deseori obligați să accepte contracte de muncă precare și stagii neplătite.

Situația dificilă se datorează parțial necorelării competențelor dobândite cu cererea de pe piața forței de muncă, mobilității geografice limitate, părăsirii timpurii a școlii fără calificări, unei lipse de competențe și experiență profesională.

Statisticile au demonstrat că mai mult de unu din cinci tineri este șomer în Uniunea Europeană, 22,8%, astfel că în unele state membre șomajul depășește 50%. În România, rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 25%. În condițiile în care forța de muncă este ținută în exteriorul economiei, aceasta are mult de suferit, iar cele mai dezastruoase consecințe vor fi cele pe termen lung.

Cred că înființarea de noi locuri de muncă ar trebui să fie una dintre prioritățile guvernelor europene, inclusiv al României. Investiții publice masive, facilități fiscale pentru firmele care angajează tineri și programe de pregătire și reconversie profesionale sunt numai câteva măsuri care trebuie luate de urgență pentru a combate acest fenomen, care va avea efecte devastatoare pe termen mediu și lung.

Dacă tinerii rămân în afara pieței forței de muncă pentru multă vreme, pierd din abilități, motivare și eficiență pentru o perioadă lungă de timp și se vor integra mai greu atunci când vor găsi, în cele din urmă, oferte potrivite.

Parlamentul European dorește ca în următoarele 12 luni accentul să fie pus pe măsurile de combatere a șomajului, în special în rândul tinerilor, conferirea unei legitimități democratice mult mai mari guvernanței economice europene, iar reformele structurale să fie implementate într-un ritm mult mai ambițios.

Șomajul în rândul tinerilor rămâne una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană. Punerea în aplicare a mecanismelor de garantare pentru tineri trebuie să avanseze rapid, iar finanțarea trebuie asigurată.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL. Rog să se pregătească domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi poartă titlul „Ce e mai important pentru USL: Schengen sau controlul justiției?”.

Cunoaștem cu toții cât de sensibilă este pentru români problema aderării la Spațiul Schengen. Din nefericire, din cauza unor factori externi, cât și interni, acest obiectiv nu s-a realizat. Atât Olanda, cât și alte state europene condiționează în continuare această chestiune de progresul țării în domeniul justiției. Astfel, deși formal nu este corectă o legătură între Schengen și MCV, în realitate, ea este esențială pentru câteva state din Uniunea Europeană.

Chiar dacă România a protestat la amânările înregistrate, trebuie să recunoaștem că, prin prisma evenimentelor din ultimul an, obiecțiunile legate de justiția noastră nu pot fi ignorate, iar recenta vizită a președintelui Senatului olandez a subliniat acest lucru. Vor, nu vor, guvernanții de la București trebuie să conștientizeze că au o problemă de credibilitate pe justiție.

Din păcate, în loc să facă pași concreți și clari în surmontarea acestei probleme, reprezentanții puterii dau semnale în sens contrar. Ba, mai mult, în loc de transparență și bunăvoință, parcă se străduiesc să dovedească faptul că sunt deranjați de normele europene și de independența procurorilor. În acest sens, sunt de notorietate presiunile politice și mediatice asupra Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul MCV le menționează, iar răspunderea este în seama USL. Manevrele făcute în continuare demolează orice urmă de credibilitate privind justiția românească, cu efecte atât pentru Schengen, cât și pentru sănătatea societății, fără a mai pune la socoteală miniștrii și parlamentarii cu probleme penale la care guvernanții nu renunță, dintr-o încăpățânare care compromite și mai mult imaginea țării.

Stimați colegi din USL,

Vă amintesc că decizia privind aderarea la Schengen e aproape, iar domnii Ponta și Antonescu au de făcut o alegere importantă: riscă un nou eșec diplomatic sau dau semnalul politic că iau spiritul european în serios? Condamnă românii să fie cetățeni europeni de mâna a doua sau abandonează jocurile de culise care afectează independența justiției?

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu nu mai vrea să susțină declarația politică. Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Pop – Grupul parlamentar al PSD.

Domnule senator Liviu Pop, doriți să susțineți declarația? Vă rog.

Urmează domnul senator Ciprian Rogojan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică are titlul „Mai ușor cu moțiunea referitoare la situația Oltchim, domnule Videanu!”.

Amnezie parțială la sediul PDL. Activiștii de partid pedeliști, mânați în luptă împotriva Guvernului Ponta de „cârmaciul cel cinstit”, prin vocea domnului Videanu, ne anunță că au depus în Parlament o moțiune referitoare la situația combinatului Oltchim.

Suntem mirați de marile lacune din memoria Domniei Sale și tocmai de aceea dorim respectuos să-i amintim că nu doar proasta guvernare PDL, ci și căpușarea combinatului între anii 2008 și 2010, când a fost ministru al economiei stimabilul domn Videanu, sunt adevăratele cauze ale decăderii Oltchim.

Bine că domnul Videanu își amintește că Oltchim a fost companie profitabilă între anii 2004 și 2007 și că 2,2% din exporturile României din acea perioadă erau realizate de combinatul din Râmnicu Vâlcea.

Să pui privatizarea nefinalizată de anul trecut în cârca Guvernului Ponta, când chiar tu ai împovărat țara prin semnarea contractelor cu creditorii României, iar condițiile privatizării Oltchim erau clar asumate de guvernarea PDL, este absurd, ca și spectacolul de la privatizare în care personajul principal este „bunul samaritean” Dan Diaconescu. Să fie întâmplare că domnul Videanu ne anunță că va eșua și privatizarea CFR, iar Dan Diaconescu ne anunță că va participa la această privatizare?

Amânarea cu bună știință de către guvernarea PDL a măsurilor pentru remedierea situației Oltchim a pus în pericol soarta a peste 3.000 de angajați și a familiilor acestora. Dar cui să-i pese de oameni, de cetățenii acestei țări, atâta timp cât firmele fraților Boureanu erau pe profit?

Pentru noi este clar că urmăreați falimentarea Oltchim, fără să țineți seama că aceasta ar fi dus nu doar la dispariția celor peste 3.000 de locuri de muncă și trecerea în șomaj a angajaților Oltchim, dar și la punerea în pericol a activității a peste 20.000 de salariați din industria orizontală dependentă de funcționarea combinatului.

Dacă nu ar fi fost acordul cu Fondul Monetar Internațional, nu ați fi adus niciodată în discuție privatizarea Oltchim, ci ați fi continuat să vă îmbogățiți și să jecmăniți statul prin intermediul combinatului.

## Mulțumesc.

Domnul senator Ciprian Rogojan – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Niță Mihai.

Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației: „Suntem europeni prin cultură, dar nu și prin guvernare”.

Dincolo de problemele dezbătute în ultimul timp în presă, de intrările și ieșirile din PNL ale unor personalități controversate sau de abuzurile cu care ne-a obișnuit puterea, cred că ar trebui să ne concentrăm asupra valorilor noastre culturale, în special, pentru că, prin cultură, putem contura imaginea țării în afara granițelor și, astfel, putem încerca să compensăm eșecurile diplomatice ale MAE.

Colegul nostru europarlamentar Petru Luhan a contribuit la raportul referitor la evaluarea punerii în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale în cadrul Uniunii Europene, iar concluzia acestui raport a fost necesitatea de promovare a fiecărei culturi în interiorul Uniunii Europene prin alocarea a cel puțin 10% din timpul de emisie al televiziunilor sau a 10% din bugetul lor de programare pentru opere europene create de producători europeni independenți.

De ce vă spun asta? Pentru că, dacă noi nu luăm atitudine, dacă nu luăm măsuri pentru ca televiziunile din România, care abundă de filme americane și de producții străine, să valorifice mai mult potențialul nostru cultural, vom ajunge să ignorăm și unul dintre puținele lucruri pentru care suntem apreciați în interiorul Uniunii Europene.

În acest sens, la începutul săptămânii trecute, i-am cerut domnului Daniel Barbu un răspuns oficial legat de strategia Ministerului Culturii de implementare a directivei europene și sper că răspunsul său va lua în calcul faptul că România are valori adevărate.

Dacă actualul Guvern ne-a demonstrat că nu face nimic pentru ca noi să ne simțim europeni, măcar prin intermediul culturii putem să ne ridicăm la un nivel european. Eu unul cred în europenitatea culturii noastre. Acum, rămâne de văzut dacă și actualii guvernanți sunt de aceeași părere.

Mulțumesc.

Domnul senator Niță Mihai – Grupul parlamentar al PC. Se pregătește domnul senator Leonardo Badea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este intitulată „Ziua Mondială a Eficienței Energetice”.

Ziua de 5 martie este Ziua Mondială a Eficienței Energetice. Această zi a fost instituită ca urmare a constatărilor tot mai alarmante, la nivel mondial, referitoare la perspectiva diminuării și epuizării resurselor energetice convenționale, fenomen coroborat cu afectarea mediului înconjurător.

Este absolut necesară și schimbarea mentalității în privința utilizării resurselor energetice, precum și a reducerii noxelor, care afectează clima planetei, implicit viața pe frumoasa planetă albastră.

Dacă Statele Unite au înțeles mai devreme să implementeze politici de energie și de mediu, țările europene se găsesc într-o situație mai puțin fericită. Necesitatea adoptării unei legislații care să reglementeze cât mai ferm activitățile în domeniul producerii și consumului energetic, precum și cele de protecție a mediului a fost reconsiderată ca prioritate de importanță excepțională, mai ales după înființarea Uniunii Europene.

Pentru o înțelegere mai realistă a necesității eficientizării energiei, vom exemplifica situația diferită a politicii în domeniu aplicată în Europa față de Statele Unite.

Potrivit Consiliului American pentru o Economie Eficientă Energetic, consumul total primar de energie pe persoană în Statele Unite, în anul 2000, a fost aproape identic cu cel din 1973. De-a lungul aceleiași perioade, de 27 de ani, producția economică pe locuitor a crescut cu 74%.

Prin antiteză, Comisia Europeană a elaborat de-abia în martie 2011 un nou plan privind eficiența energetică, cuprinzând o serie de măsuri de creștere a eficienței energetice, care să fie implementate în toate sectoarele economice, în vederea realizării unei economii suplimentare de energie.

Conceptul de eficiență energetică este o formulare cu accepțiune foarte largă și se referă la multiple modalități prin care se poate obține un beneficiu similar folosind mai puțină energie. De pildă, automobilele eficiente, becuri economice, tehnologii industriale, izolarea mai bună a clădirilor, dar și economii financiare notabile.

Directiva Comisiei Europene privind eficiența energetică a transformat în măsuri obligatorii multe din acțiunile-cheie din Planul privind eficiența energetică, reunite într-un instrument legislativ cuprinzător care abordează eficiența energetică la nivelul furnizării energiei și la nivelul consumului final al energiei. Directiva prevede ca, în 2014, Comisia să realizeze o evaluare a progreselor înregistrate, în vederea atingerii obiectivului Uniunii Europene de a crește eficiența energetică cu 20% până în 2020.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să vă reamintesc că aveți alocate trei minute. Pentru data viitoare, v-aș ruga să fiți mai sintetic.

Îl invit pe domnul senator Leonardo Badea – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Am o declarație politică scurtă.

„Un altfel de apel. Mechel înseamnă oameni și istorie!” Declarația mea de astăzi abordează tărâmul larg deschis al conceptualizării unor idei de parcurs parlamentar, guvernamental și abordează concretețea dură de care ne lovim și pe care, în dese rânduri, o evităm, din lașitate, din incompetență, din dorința de a nu ne păta mâinile sau, pur și simplu, din teama onestă a unui eșec nedorit.

Subiectul se numește Mechel Târgoviște și are în vedere bagajul de îngrijorări, gânduri și speranțe care însoțesc ultimele evenimente de acolo.

După cum probabil știți, în cursul săptămânii trecute a fost făcută publică informația că Mechel și-a vândut toate activele deținute în România companiei românești Nikarom – SRL.

Prima chestiune pe care o voi exprima cu ușurință constă în referirile pe care mai mulți politicieni, cu vagă pregătire pe subiect, le-au legat de prețul tranzacției. Eu pot să înțeleg că rădăcinile sportului național al datului cu părerea sunt adânci și trainice în cultura discursului politic, dar asta nu exclude riscul de penibil. Ba din contră. Înainte ca „părerologii” să se calce pe bătături, sugestia mea e să privească în profunzimea lucrurilor, să se întrebe cât însumau datoriile totale care au intrat în pachetul tranzacționat, ce datorii aveau bugetele activelor din România pentru 2013 sau ce efecte va avea fluxul de numerar astfel deblocat.

În același timp, discuția despre vinovați și vinovății politice nu poate fi bănuită decât de superficialitate în stare pură, ca să evit formulări mai neprietenoase. În condițiile în care grupul rus și-a închis operațiunile în 12 țări, e nedrept să arătăm cu degetul către România și absolut jenant către statul român.

Da, evident că este afectată, în acest moment, o dorință a oamenilor pentru viitor, dar, fără a însemna eliberarea de responsabilitate, investiția este una privată și asta ridică bariere de intervenție din partea actualilor oficiali ai statului, pe care orice om de bună-credință le cunoaște și le înțelege.

Revenind la problema de fond, primul gând este acela al unei investiții de încredere în planul managerial de redresare a societății și de relansare pe baze solide, în condiții de viabilitate. Citez: „Cu sprijinul Invest Nikarom, societatea care deține indirect pachetul majoritar de acțiuni, se vor face eforturi pentru repornirea activității la Mechel Târgoviște în condiții de eficiență economică.” Așa sună declarația de intenție comunicată recent, iar gestul nostru este responsabil și este acela de a porni de la prezumția de bună-credință.

Mulțumesc.

Cu domnul senator Marius Pașcan – Grupul parlamentar al PDL –, încheiem sesiunea de declarații politice, cu rugămintea ca, începând de astăzi, să respectăm programul de lucru.

Eu mi-am permis, în calitatea mea de președinte de ședință, să prelungesc sesiunea de declarații politice, ca să dau posibilitatea tuturor senatorilor să exprime aceste declarații politice. Aș ruga liderii de grup să fixeze minutele care sunt alocate. Este ultima dată, am fost îngăduitor de data asta. De data viitoare nu se mai întâmplă.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

De mai bine de două decenii, în discursurile politice publice agricultura rămâne o constantă pur declarativă, un refugiu vocal menit să salveze România, o mamă clamată a ieșirii din criză, un reper ultimativ al evadării din recesiune și debusolare economică. Se întâmplă să existe acest refugiu, utilizat cu o fervoare demagogică, fără ca, în mod pragmatic, cineva sau ceva să metamorfozeze semnificativ în bine soarta îmbătrânitei și obositei noastre agriculturi, precum și a mai tot jugulatului agricultor.

Mai nou, constatăm că se inventează noi biruri, se stabilesc noi taxe, se caută o nouă zeciuială în agricultură, pe care USL, în disperarea nevoii de a încropi și înnădi noi surse de finanțare a bugetului de stat, înțelege să o comensureze drept soluție pentru resuscitarea economică a țării.

Astfel, aflăm că Guvernul pritocește o nouă taxă, aceea de „pârloagă”, pregătind-o probabil și pe cea de „mârțoagă”, după cum va arăta în curând schilodita noastră agricultură. Această măsură din pușculița cu nebunii și alte acte normative ale Executivului vine după celebra Ordonanță a Guvernului nr. 8/2013, al cărei principal inamic care se cuvine taxat și spoliat este agricultorul.

Acesta, dacă are curajul să producă ceva pe pământul său, este aspru taxat, cu atât mai drastic dacă are animale și folosește furajele produse pentru întreținerea lor, iar, în plus, chiar și animalele, mai mult de două, îi sunt taxate. Și dacă mai îndrăznește, de pildă, să producă și brânzeturi destinate pieței, este taxat încă o dată, pentru că a prelucrat laptele în gospodăria sa și a generat produse lactate, în temeiul recomandărilor Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, gospodarul care riscă să facă producție în domeniul agricol este taxat în trei etape și plătește întreit pentru supraviețuirea economică, conform viziunii strategice „înțelepte” a Guvernului. Aceasta în condițiile în care fermierul și agricultorul român beneficiază de subvenții mult inferioare celor de care au parte producătorii concurenți pe domeniul agricol din majoritatea țărilor Uniunii Europene.

|Coste Marius|absent| |**Domnul Nicolae Moga:**|Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela|prezent<br>prezentă| |Și eu vă mulțumesc, domnule senator.<br>Dragi colegi, încheiem prima parte a ședinței de astăzi.<br>Pentru partea a doua, de legiferare, am să-l rog pe|Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin|prezent<br>prezent<br>prezent| |mnul senator Florin Constantinescu, vicepreședinte al<br>natului, să preia conducerea. Îl rog pe domnul senator|Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent<br>prezent| |rea, secretarul Senatului, să facă prezența.|Dobra Dorin Mircea|prezent| |Avem un oaspete de seamă, pe domnul Jean-Claude|Dobrițoiu Corneliu|prezent| |non, trebuie să-l primim, așa că vă mulțumesc.|Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Domnule vicepreședinte, vă rog.|Drăghici Damian|absent| ||Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |_Din acest moment, conducerea ședinței a fost preluată de_|Dumitrescu Florinel|prezent| |_mnul senator Florin Constantinescu, vicepreședinte_|Dumitrescu Iulian|absent| |_Senatului._|Durbacă Eugen|prezent| ||Duruț Aurel|prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|prezent<br>prezentă| |Bună ziua tuturor!|Fifor Mihai Viorel|prezent| ||Filip Petru|prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>absent|Firea Gabriela|prezentă| |Andronescu Ecaterina<br>prezentă|Florian Daniel Cristian|absent| |Anghel Adrian<br>absent|Flutur Gheorghe|absent| |Anghel Cristiana Irina<br>prezentă|Frătean Petru Alexandru|prezent|

Problema este însă alta. În România, din totalul de 14,7 milioane de hectare de teren agricol, în evidențe, se află ca nelucrate 1,3 milioane de hectare. Categoric, nu supraimpozitarea acestora va salva agricultura sau economia și, în mod categoric, se impune o distincție între situațiile de nelucrare a terenurilor din dezinteres ori rea-credință sau incapacitatea fizică sau financiară a deținătorului de a lucra terenul.

Asociațiile de producători din domeniul agricol au avertizat deja că unul dintre efectele negative generate de noul sistem de impozitare impus de Guvern este acela că fermierii nu-și vor mai declara în mod corect numărul de animale. Totodată, reprezentanții acestor asociații au solicitat ca lărgirea bazei de impozitare să se facă prin raportare la suprafața deținută și utilizată: celor care lucrează sau dețin de la 50 de hectare în sus să nu li se dea voie să funcționeze decât ca societăți comerciale, caz în care să fie fiscalizată toată activitatea lor, celor care dețin între 10 și 50 de hectare să li se perceapă o sumă progresivă pentru fiecare hectar, iar toți ceilalți, care dețin sub 10 hectare, să nu fie impozitați.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/8.III.2013

Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan Grapă Sebastian Greblă Toni Grigoraș Viorel Hașotti Puiu Ichim Paul Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian Ilieșiu Sorin Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila László Attila Lazăr Sorin Constantin Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Marian Valer Marin Nicolae Markó Béla Mazăre Alexandru Mihai Cristian Dănuț Mihai Neagu Mihăilescu Petru Șerban Miron Vasilica Steliana Mitu Augustin Constantin Mocanu Victor Moga Nicolae Mohanu Nicolae Mora Ákos Daniel Motoc Octavian Mutu Gabriel Nasta Nicolae Neagu Nicolae Neculoiu Marius Nicoară Marius Petre Nicolae Șerban Nicula Vasile Cosmin Nistor Vasile Niță Mihai Nițu Remus Daniel Obreja Marius Lucian Olosz Gergely Oprea Dumitru Oprea Gabriel Oprea Mario Ovidiu Oprea Ștefan Radu Pașca Liviu Titus Pașcan Emil Marius Pataki Csaba Pavel Marin Păran Dorin Păunescu Teiu Pelican Dumitru Pereș Alexandru Pop Gheorghe Pop Liviu Marian Popa Constantin Popa Florian Popa Ion

|absent|Popa Mihaela|prezentă| |---|---|---| |prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |prezent|Popescu Corneliu|prezent| |prezent|Popescu Dumitru Dian|absent| |absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |prezent|Purec Ion Simeon|absent| |prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |prezent|Rotaru Ion|prezent| |prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |prezent|Savu Daniel|prezent| |prezent|Sârbu Ilie|prezent| |prezent|Secășan Iosif|prezent| |prezentă|Severin Georgică|absent| |prezent|Silistru Doina|prezentă| |prezent|Solomon Antonie|absent| |prezent|Stoica Ștefan|prezent| |prezent|Stuparu Timotei|prezent| |prezent|Suciu Matei|prezent| |absent|Șova Dan Coman|absent| |prezent|Tánczos Barna|absent| |prezent|Tămagă Constantin|absent| |prezent|Tătaru Dan|prezent| |prezent|Tătaru Nelu|prezent| |absent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |prezent|Toma Ion|absent| |prezentă|Todirașcu Valeriu|prezent| |prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |prezent|Tudor Doina Anca|absentă| |prezent|Țapu Nazare Eugen|prezent| |prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|prezent| |prezent|Valeca Șerban Constantin|absent| |prezent|Vasiliev Marian|prezent| |absent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |prezent|Vegh Alexandru|prezent| |prezent|Verestóy Attila|prezent| |prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |prezent|Voinea Florea|prezent| |prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |prezent|Vosganian Varujan|absent| |prezent|Zisu Ionuț Elie|prezent| |prezent||| |absent|Vă mulțumesc.|| |prezent|Domnule președinte, este cvorum de ședință.|| |absent<br>prezent|**Domnul Florin Constantinescu:**|| |absent|Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!|| |prezent|Stimați invitați,|| |absent|Declar deschisă ședința plenului Senatului din data de|| |prezent|26 februarie 2013 și vă anunț că din totalul de 175 de|| |prezent|senatori și-au înregistrat prezența 150 de senatori. Așadar|| |prezent|cvorumul legal de lucru este îndeplinit.|| |prezent|Ședința plenului Senatului este condusă de su|bsemnatul| |prezent|asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Tudo|| |prezent|Barbu.|| |absent|Pe procedură, o intervenție.|| |prezent|Vă rog, domnule lider.|| |prezent<br>prezent|**Domnul Cristian Rădulescu:**|| |absent|Mulțumesc, domnule președinte.|| |prezent|Este o chestiune care nu ține de un grup parlamentar sau|| |prezent|de altul, de poziționarea față de putere, ține de p|oziționarea|

Domnul senator Stănescu.

## Domnule președinte,

Vă rog să supuneți votului propunerea pe care v-o fac, de a suspenda ședința de plen a Senatului din următorul motiv: ordinea de zi a fost transmisă tardiv, ieri-seară, nu a existat posibilitatea noastră de a studia ordonanțele de urgență și legile asupra cărora trebuie să ne pronunțăm și refuzăm sau eu unul refuz să fiu marioneta cuiva aici.

Domnul lider Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să clarific două aspecte.

Primul. Astăzi a fost o zi de excepție vizavi de declarațiile politice. De comun acord, o parte dintre liderii care eram aici am acceptat să dăm șansa colegilor să se exprime, a fost vacanță, am tot avut alt gen de programe, să încheiem cu declarațiile care erau, într-un fel, în stand-by. Sigur că de lunea viitoare o să intrăm în program, așa cum a spus colegul Cristian Rădulescu.

Cealaltă propunere – îmi pare rău, nu-l mai văd pe domnul Roșca-Stănescu –, cu toată aprecierea și, mă rog, considerația pe care i-o port, doar liderii de grup pot să facă asemenea propuneri și, sigur, și ei o fac după ce consultă grupul.

Ca atare, nu avem ce să

Domnul profesor Oprea.

Cred că există, ca întotdeauna, o cale de mijloc. Și noi aveam de gând să intervenim, pentru că este nepermis ca până la miezul nopții să nu fi avut cunoștință de ceea ce discutăm astăzi în plenul Senatului.

Eu propun plenului Senatului să accepte ordinea de zi de ieri, pentru care am avut timp și la grup să ne pronunțăm, iar cele care au fost adăugate să fie duse pentru săptămâna viitoare. Cred că aceasta ar fi forma normală.

Și o recomandare Biroului permanent al Senatului: să ne scutească de astfel de apariții nocturne, pe care noi, dimineața, nu știm de unde să le luăm.

Deci aceasta ar fi varianta pe care o propunem.

Aș ruga liderii de grup să se consulte, să vedem ce putem face.

Avem o concluzie a consultărilor? Supun la vot... Domnule senator Hașotti, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, propunerea domnului senator Dumitru Oprea este una judicioasă. Ce se întâmplă astăzi este consecința a ceea ce spuneam eu săptămâna trecută. De ce? Pentru că noi facem programul Senatului de așa natură încât îl blocăm.

Este neproductiv să avem plen luni, plen marți, pentru că nu putem avea rapoartele de la comisii. Firesc este să avem, exact cum a fost până acum două săptămâni, plen luni, marți comisii, plen miercuri, pentru ca miercuri să putem discuta rapoartele care se fac la comisii.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Programul de lucru pentru astăzi cuprinde: de la ora 9.00 până la 10.30 – declarații politice și lucrări în plen până la ora 13.00.

Sunt comentarii în legătură cu programul de lucru pentru astăzi?

Nu sunt?

Domnul senator Sârbu.

Propunem ca programul să se desfășoare până la epuizarea ordinii de zi – este ora 11.00; cele 9 puncte sau 6 –, nu să stăm aici până la 13.00, că nu avem ce să facem, probabil.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PC este de acord cu raportul de respingere, dar doresc să fac câteva precizări.

Hotărârea comisiei de a da un raport de respingere, într-adevăr, este corectă, cu toate că vine cu o motivație destul de scurtă. Dar spun că este corectă pentru că motivația inițiatorilor este, să zic așa, mai puțin justificată, iar inițiativa nu atinge punctele exact care trebuie atinse, referitor la modificarea unor articole din Legea nr. 211/2011.

Trebuie să apreciem eforturile depuse de inițiatori, dar, în același timp, trebuie ca, împreună, cu toții – mă refer la parlamentari și la Guvern – să gândim că acest lucru, de gestionare a deșeurilor, nu este un lucru neimportant. Peste tot, în toate instituțiile din România, în toate colțurile pădurilor, străzilor, vedem deșeuri și doar comentăm, iar noi, care suntem în măsură să luăm sau să facem o lege în așa fel încât gestionarea deșeurilor să se facă corect, nu o facem.

Eu cred că trebuie cu toții să ne îndreptăm atenția spre acest lucru și, într-un timp foarte scurt, să reușim să facem o lege care să țină cont de tot ceea ce înseamnă deșeu, bineînțeles, ținând cont de Directiva 2008/98/CE. Dar, oricum, va trebui, până la sfârșitul anului, să rezolvăm această problemă, care este destul de importantă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Microfonul 3, domnule senator.

Cotescu.

## **Domnul Ovidiu Constantin Dăescu** – _comisar general_

## _al Gărzii Naționale de Mediu_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Din materiale prezentate în ședințele anterioare, reiese că Guvernul României nu susține Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnule președinte, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Cotescu, da.

Aș vrea, întâi, să-i spun colegului meu că este vorba, în această lege, de deșeuri care se aduc la centrele de colectare, și nu de deșeuri care sunt necolectate.

În al doilea rând, vreau să vă spun că anumite prevederi sunt exagerate. De exemplu, natura, compoziția materialului neferos – înseamnă să se ducă la o analiză – și așa mai departe.

Este, în plus, o suprareglementare, întrucât, în momentul de față – și m-am interesat chiar astăzi –, există un registru în care sunt trecuți toți cei care aduc: cu datele de identificare, cu cantitatea și cu calitatea materialului care se aduce. Sigur că, poate, aici ar trebui puțin îmbunătățit și Guvernul trebuie să aibă în vedere, în viitor, să îmbunătățească această lege.

Propun adoptarea raportului și respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt colegi senatori care doresc să intervină? Domnule senator, microfonul 2.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Cadăr, microfonul 2.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Fac apel la conștiința dumneavoastră și vă invit să nu mai tergiversăm punerea în aplicare a acestei legi. Cunoaștem, fiecare dintre noi, pericolele la care sunt supuse unele instituții și societatea civilă din cauza furtului de materiale din instalațiile electrice exterioare. Facem o paralelă și referire doar la capacele de cămine furate și ne amintim câteva accidente de circulație în ultimii ani.

Domnilor de la USL,

Dați dovadă de constructivitate și nu respingeți legea doar pentru faptul că este inițiată de membri ai PDL din legislatura trecută.

Cu speranța că această inițiativă legislativă este perfectibilă, aș vrea să adăugăm un amendament la punctul 3[1] : „Unitatea achizitoare are obligația de a anunța organele de control abilitate în cazul în care constată abaterea de la condițiile legii.”

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Tudor Barbu, microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este o propunere legislativă nu importantă, ci extrem de importantă.

Eu sunt secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Dacă în legislatură trecută, atunci când Grupul de parlamentari ai PDL a propus această modificare legislativă, o făcea și în prezența mea, aș fi cerut și un punct de vedere al comisiei pe care o reprezint, pentru că doar dacă suntem iresponsabili ne facem că nu vedem că se pune problema de siguranță națională, doar dacă ne gândim la traficul feroviar: trafic feroviar civil, trafic feroviar militar, afectat, în repetate rânduri, grav de cei care fură exact deșeurile despre care se face vorbire.

Am ajuns să exportăm acest flagel, am ajuns să omorâm oameni în Franța, noi, cetățenii români, cei care avem carte de identitate emisă la Ministerul de Interne din București, pentru că am ajuns să exportăm furtul de materiale neferoase din România acolo. Oamenii aceia nu știu să gestioneze pentru că nu au avut – este din altă specie ce se întâmplă –, nu au avut asemenea cazuri. Noi le avem.

Am văzut alaltăieri la televizor un material halucinant: treizeci și ceva, patruzeci de capace de canal în curtea unei firme care colectează materiale de genul acesta, iar la noi în țară pedepsele nu că nu există, ele sunt aproape în cârdășie, sistemul punitiv este aproape în cârdășie cu cei care patronează această uriașă mafie a materialelor neferoase și a colectării de așa-zise deșeuri.

Vreau să vă spun – cu o experiență vastă pe care o am – că nu sunt deșeuri. Sunt pericole naționale, sunt oameni a căror viață este pusă în pericol pe calea ferată. Și am dat doar un singur exemplu, fără să fie, cum să zic, transformat în marotă personală.

Dacă nu gândim și amânăm la nesfârșit luarea unei poziții față de acest flagel, vom fi copărtași prin inacțiune la ceea ce se va întâmplă. De aici înainte, orice accidente pe calea ferată generate de furt de materiale neferoase și vândute la centrele de colectare, tocmai pentru că respingem o propunere legislativă care reglementează în plus..., eu știu că este inițiată de Sulfina Barbu și nu este bine, dar hai să spunem că ar fi inițiată de domnul Ilie Sârbu sau de oricine altcineva care este un bun român și un om care gândește logic.

Mulțumesc și eu. Mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, microfonul 3.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu aș vrea să facem o confuzie între două lucruri: problema importantă, pe de o parte, și modul de reglementare, pe de altă parte.

Eu aș atrage atenția, cu tot respectul, că, deși Codul penal pedepsește violul, există încă violuri care se produc în România. Așa că ideea că facem o lege care va asigura că nu se va mai fura este totuși, în ciuda dorinței noastre, destul de nerealistă.

Pe de altă parte, dacă această problemă atât de gravă, semnalată de niște colegi de la PDL în legislatura trecută, s-a vrut să fie tratată cu seriozitate, Guvernul sau guvernele PDL la vremea respectivă ar fi trebuit să ia inițiativa și să legifereze acest lucru cât mai rapid posibil.

Noi am precizat un punct de vedere, Guvernul și-a precizat un punct de vedere în această privință și eu cred că, la momentul acesta, reglementarea – a spus-o și domnul senator Cotescu puțin mai devreme – este și imprecisă, și în anumite situații prezintă cazuri de supranormare.

De aceea, vă rog să fiți de acord ca această propunere legislativă, nu din cauza inițiatorilor – pentru că au mai fost situații în care propuneri legislative inițiate de senatori sau deputați din opoziție au trecut, și pe vremea când eram noi în opoziție, și în alte situații –, din motivele arătate în raportul comisiei și exprimate în punctul de vedere al Guvernului, să fiți de acord să adoptăm raportul de respingere al comisiei și să votăm împotriva propunerii legislative, urmând ca această reglementare să fie făcută, dacă sunteți de acord, cu consultarea tuturor, inclusiv cu ministerul de resort, la momentul potrivit.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnule senator Bota, nu mai vreți? Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul discuțiilor din comisii, această chestiune exact în acești termeni a fost discutată. Pot să informez plenul Senatului că s-a format un grup de lucru de la Ministerul de Interne, la propunerea Ministerului de Interne, împreună cu cei de la Agenția pentru Protecția Mediului și sunt ferm convins că vor veni cu o reglementare cap-coadă, cum se spune, pentru că totuși trebuie să recunoaștem că această reglementare nu întrunește toate condițiile pentru a fi aprobată și, din acest punct de vedere, putem trece în continuare la ordinea de zi.

Susținem raportul de respingere.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Există o propunere de amendament solicitată de domnul senator Leonard Cadăr.

Doamna senator Silistru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În plen nu se pot face amendamente, numai la comisii. Deci, practic, propunerea nu ar putea fi luată în seamă.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc, doamnă senator.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca atare, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Mulțumesc.

Domnul senator Cadăr.

## **Domnul Leonard Cadăr:**

## Stimați colegi,

Dacă și această problemă o veți rezolva cum ați rezolvat-o pe cea a cărților de identitate, pentru că vă veți duce părinții și rudele în pături și în cărucioare să-și schimbe buletinele sau cărțile de identitate, este clar că domnul senator Barbu va avea dreptate.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2012 privind prorogarea termenelor prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerțului cu semințe de consum, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 7 din 2009 a instituit un sistem temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerțului cu semințe de consum prin care au fost prevăzute resurse bugetare din bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în scopul administrării și garantării certificatelor de depozit, administratorul schemelor fiind Fondul de Garantare.

Conform ordonanței, sistemul temporar de susținere a programului se aplică până la data de 31 decembrie 2012, certificatele de depozit fiind valabile până la data restituirii mărfii de către depozitari, dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii.

În prezent, peste 406 certificate de depozit se află în circuitul bancar, fiind utilizate ca garanții pentru credite în sectorul agricol. Termenele de valabilitate ale acestor certificate, pentru care sunt angajate credite bancare, în condițiile legii, se extind în cursul anului 2013, depășind data de 31 decembrie 2012, până la care se aplica schema de garantare.

În aceste condiții, există riscul ca, în anul 2013, certificatele de depozit care mai sunt emise legal și care se află depuse la diverse instituții de credit ca garanții pentru credite acordate să nu mai fie acoperite de schema de garantare.

Consecințele imediate ale acestui fapt constau în solicitarea de către instituțiile de credit de garanții colaterale sau de rambursare anticipată a creditelor acordate.

Pentru a preîntâmpina aceste situații este foarte necesară prelungirea perioadei de aplicare a sistemului temporar de sprijinire a programului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Cosmin Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Potrivit obiectului de reglementare, se prelungește cu un an, până la 31 decembrie 2013, termenul-limită de aplicare a sistemului temporar de sprijinire a programului.

Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

De asemenea, aviz favorabil, cu amendamente, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în ședința din 19 februarie 2013, a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu 6 voturi pentru și o abținere, să adopte un raport de admitere. Amendamentele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost respinse și sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții asupra acestui proiect de lege? Domnul senator Oprea. Microfonul central.

În primele prelegeri cu studenții îi rog să-și pună pe masă numele, ca să mă adresez unei personalități, și nu unui _no name_ . Nu știu cine ne-a prezentat punctul de vedere al Guvernului, dar eu respect instituția și acelei instituții îi reproșez câteva lucruri.

Unu. Nu dezinformați plenul Senatului, pentru că acest sistem temporar – și acesta este cuvânt-cheie – nu este creat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ci este de la bugetul de stat, sumă alocată, transferată la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și mai departe dusă ca sursă atrasă la fondul pentru garanții ale creditului rural. Deci nu există o putere în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a susține așa ceva, decât cu acceptul banului public din bugetul consolidat al României. De ce accentuez asta?

1. Temporar.

2. Sunt banii poporului.

Nu știe răspunsul. Nu e secretar de stat. Ești secretar de stat?

Păi, nu. Afla răspunsul. Lăsați-l, că îi face bine. Află și el răspunsul, dacă nu a venit cu temele făcute. Na! Îmi cer scuze!

Domnule senator, dacă puteți încheia, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vă deranjează prea mult adevăr? La declarații ați depășit timpul cu 30–40 de minute.

Mă deranjează că dialogați cu sala, domnule senator. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Pentru asta îmi cer scuze. Față de sală, îmi cer scuze. Pe site-ul Fondului atenție ce scrie. Este descărcat acum: Încheierea unui contract pentru derularea schemei de garantare a certificatelor de depozit cu valabilitate în anul 2013... Deci noi nici nu am votat, dacă citiți mai departe..., dragi prieteni, veniți și luați alte certificate, că noi mai venim cu încă o astfel de propunere în 2013 pentru 2014 și încă una. Pentru că noi ce am zis: domnule, hai să se ducă cele 12 luni. Dacă propunea corect, să se ducă până la termenul ultimelor certificate luate în 2012, este ok. Dar să-i chem acum să ia alte certificate în 2013..., că vom veni și în 2014 și apoi și în 2015, acel statut temporar devine pe perioadă nedeterminată.

Noi, pentru asta, nu votăm.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale. Domnule senator Pereș, vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi ca, în conformitate cu art. 98 din regulament, domnule secretar de stat, să vă pun o întrebare mai simplă decât cele – hai să spun – enunțate de către domnul profesor Oprea.

Dacă aveți cunoștință – și să-mi spuneți –, aceste 416 tone de semințe aflate încă în silozuri ce semințe sunt? Pentru ce perioadă, pentru ce ciclu agricol?

Să răspundă! Nu știe. Nu e secretar de stat.

Veți primi răspunsul la sfârșit.

Este secretar de stat.

Vă rog, spuneți tot ce aveți de spus.

Eu presupun că aceste 416 tone de semințe sunt semințe pentru culturi, sunt semințe pentru culturile de primăvară, că, altfel, nu ceream prelungirea și garantarea acestor certificate de depozit pentru semințe de cereale din culturile de toamnă.

Dacă este așa, atunci avem o problemă, inclusiv cele spuse de domnul profesor Oprea, despre aceste sume pe care dorim să le imobilizăm, de fapt. E vorba de 427 de milioane de lei pe care putem să îi folosim foarte bine după ce încheiem perioada de semănat pentru culturile de primăvară. Bănuiesc că este vorba de porumb, floareasoarelui, soia, probabil și alte culturi de primăvară. Deci asta ar însemna 1 iunie 2013.

Acum se pune întrebarea de ce nu am pus un amendament pentru această problemă în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, și îi cer scuze domnului senator Oprea pentru că am să-i răspund eu. Din păcate, mai există momente când activitățile din comisii se desfășoară în paralel cu alte activități din Senat. De această dată, la dezbaterea în comisie a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2012, o parte dintre membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au participat la ședința Birourilor permanente reunite și nu am putut să depunem acest amendament la această ordonanță.

7 luni. Există posibilitatea imobilizării unei sume importante și necesare pentru activități în agricultură, e vorba de 427 de milioane de lei, pe care, începând cu luna iunie, putem să-i folosim pentru alte scopuri.

Acum, revenind concret la propunerea mea, având în vedere că și adoptarea tacită este 7 martie 2013 – este vorba de o săptămână și mai bine –, v-aș propune, domnule președinte și stimați colegi, să fiți de acord cu retrimiterea la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, dacă este posibil, și la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru a veni cu acest amendament.

Nu putem, sigur, în plenul Senatului să depunem amendamente decât în situații excepționale. Nu cred că este chiar o situație excepțională și, ca să nu creăm precedent, v-aș ruga să fiți de acord pentru retrimitere în prima fază și, sigur, peste o săptămână să putem discuta și cu aceste amendamente acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem de acord cu dezbaterile generale, suntem de acord cu amendamente, cu tot ceea ce doriți dumneavoastră, dar suntem în fața unei ordonanțe a Guvernului care produce efecte. Să facem astăzi seminare pe tema Fondului de Garantare, pe tema garantării semințelor, că sunt 400 de milioane, că sunt 200 de milioane, cred că e tardiv. Doar așa ca să ne aflăm în treabă, să spunem că nu a înțeles ministerul ceva sau nu a știut... Nu cred că e un joc pe care îl putem face și nu e un joc cinstit. Eu vă propun să sistați luările de cuvânt, dezbaterile, că nu-și au sens. Avem o ordonanță de urgență a Guvernului sau o ordonanță simplă...

Și nu are rost...

V-ați exprimat, domnule Oprea, nu fac dialog cu dumneavoastră, că nu-mi permit lucrul acesta, decât prin intermediul președintelui de ședință. Vorbiți cu domnul președinte, nu cu mine.

Și eu vă rog să supuneți la vot ordonanța și încheiem discuțiile. Ce se va întâmpla la Camera Deputaților, vom vedea. În rest, nu cred eu că are rost să lungim această discuție, să facem un seminar pe teme de semințe și de Fond de Garantare.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bumbu.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Supuneți la vot propunerea!

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt în totalitate de acord cu domnul senator Ilie Sârbu. S-au făcut declarații politice, s-au făcut interpelări. Proiectul de lege este strict de aprobare a ordonanței, și ordonanța este foarte simplă, două articole prin care se prelungește cu un an aplicabilitatea ei, deci până la 31 decembrie 2013. Nu s-au schimbat procedurile, nu s-a schimbat nimic, sunt exact aceleași proceduri care au existat și până acum. Fondul a funcționat exact la fel. Nu mai spun că au fost confuzii prin care era confundat Fondul de Garantare cu sistemul bancar sau cu un sistem de creditare.

Sigur că trebuie votat, pentru că, așa cum a spus și domnul senator Sârbu, ea își face efectul, iar acest temporar este vizat pe o perioadă temporară, dar de acest fond de creditare avem nevoie în permanență și funcționează în toată Europa în forme foarte asemănătoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am drept la replică!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Există o propunere a domnului senator Sârbu de retrimitere la comisie, să vadă dacă se retrimite sau nu.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Am propus sistarea discuțiilor și supunem la vot, și votul va decide. Așa, pierdem vremea. O să mai vrea încă doi-trei colegi să ia cuvântul.

Procedură!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Domnul senator Oprea, procedură.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Dați-ne afară! Dați-ne afară, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Oricine poate cere procedură!

Lăsați! S-a încheiat. Eu am făcut o propunere. După propunerea mea, dacă va cădea, mai veniți dumneavoastră la microfon.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Procedură! Procedură!

Cine este pentru? Cine este pentru?

## **Din sală, mai multe voci:**

Pentru ce? Pe ce?

Împotrivă? Abțineri?

La sistarea discuțiilor pe acest subiect!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc. Cu 95 de voturi pentru... 35 de voturi împotrivă...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură!

Domnul senator Pereș. Microfonul 1.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da. Vin ca vicelider de grup, și vă spun că, dacă vă deranjează că trimiteți poporul la semințe, când alții nu depozitează semințe... De fapt, este vorba despre niște oglinzi puse în jurul unui săculeț.

Procedura care e?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Procedura este următoarea: am propus ceva printr-un coleg și vreau să respectați toate propunerile.

2. Aștept de la Guvern răspuns la întrebările puse azi.

Domnul senator Sârbu.

Nu e procedură și nu era corect din partea dumneavoastră să mai interveniți la microfon. Deci nu e procedură. Colegul, cu atât mai mult, nu are calitatea nici de lider, nici de vicelider și nu facem proceduri.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule președinte de ședință, mă adresez dumneavoastră. V-aș ruga să luați Regulamentul Senatului și să conduceți ședințele așa cum scrie în regulament, să nu mai permiteți unui lider de grup să abuzeze de faptul că – hai să spunem – are majoritatea în Senat și să agreseze microfonul când dorește dânsul.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Aș ruga reprezentantul Guvernului să răspundă la întrebări.

## **Din sală:**

S-a terminat!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Există o propunere de retrimitere la comisie și

Numărați, numărați, că nu sunt!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Abțineri? Nu există. Cu 97 de voturi împotrivă, propunerea a fost respinsă.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu**

**:**

Procedură!

Procedură. Domnule Vochițoiu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că, așa cum fiecare senator care ia cuvântul aici este prezentat, pentru că dumneavoastră îi cunoașteți pe toți sau se presupune că îi cunoașteți... Așa ar fi bine, că, într-adevăr, asta a fost prima chestiune care a iritat, dar și eu simt că vorbesc cu nimeni. Adică e păcat, sunt niște oameni responsabili în țara asta, și trebuie să le cunoaștem numele. Măcar, dacă nu-i cunoașteți dumneavoastră, să se prezinte fiecare când ia cuvântul. Sunt Ionescu Vasile, sunt secretar de stat sau ce sunt.

Eu cred că, de aici încolo, recomandarea este ca atunci când se vine în fața Senatului României, nu în fața unui grup parlamentar sau altuia, să veniți cu lecțiile făcute. Mie mi se pare absurd să ceri sute de milioane de lei și să nu știi ce vrei să faci cu ei. Eu cred că, dacă dezbaterile ar fi continuat încă două-trei minute, rezultatul votului ar fi fost același, domnule senator.

Eu cred că cel mai tare irită faptul că nu suntem lăsați să ne expunem punctele de vedere. Vă rog... Este ultima concluzie. Fiecare reprezentant al Guvernului cred că ar trebui să se prezinte. Asta pentru toată lumea.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Există colegi care doresc să-și susțină amendamentele? Nu există.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură!

Domnul senator Popa, procedură. Vă rog.

1. În primul rând, pentru stenogramă...

## **Din sală:**

Nu numai pentru stenogramă...

... trebuie să știm cine este persoana care reprezintă Guvernul și ce funcție are persoana care reprezintă Guvernul. Este condiție în dezbateri.

2. Nu s-a răspuns. S-au pus trei întrebări, nu s-a răspuns la întrebări înainte de a vota pe text.

3. Aveți – numărați! – 65 de senatori în sală. Numărați-i dumneavoastră, eu i-am numărat. Uitați-vă bine. Nu pe semnături, ci pe prezența efectivă.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă răspund eu la prima întrebare. Secretar de stat Valentin Șoneriu. Este prezent.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cine este pentru admiterea raportului în forma prezentată?

Cine este pentru? 96 de voturi pentru. Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abțineri _? (Rumoare, discuții.)_

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

**Domnul Tudor Barbu**

**:**

Proiectul de lege l-ați supus la vot?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Raportul și proiectul de lege le-am supus la vot.

Am spus bine. Deci este corect.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul impozitelor și taxelor locale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele CNP. Microfonul 8.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă numesc Ghizdeanu Ion, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Sunt secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă acordarea de competențe autorităților deliberative ale administrației publice locale de a decide, în funcție de condițiile locale, numai în anul 2013, reducerea valorilor impozabile pentru impozitele și taxele locale, dar nu până la nivelurile adoptate de către acestea pentru anul 2012.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptată forma propusă de Guvern.

Susținem raportul de admitere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule Ghizdeanu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au elaborat un raport comun.

Invit unul din președinții comisiilor să prezinte raportul. Vă rog.

Microfonul 7.

În ședința din 19 februarie 2013 membrii celor două comisii au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Deci raportul și proiectul de lege au fost adoptate în forma prezentată.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele CNP. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare are, în principal, două prevederi, respectiv modificarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1998 și reducerea, astfel, a numărului posturilor aferente cabinetelor demnitarilor din administrația publică centrală – o măsură cu impact asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și, inclusiv, asupra deficitului bugetului general consolidat –, modificarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 și a Ordonanței Guvernului nr. 86/2003, respectiv reglementarea numărului de posturi din cabinetele președintelui și vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, este redus numărul posturilor aferente cabinetelor demnitarilor din administrația publică centrală.

Am primit un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Tot Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții asupra acestui proiect de lege? Domnule senator Vochițoiu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Este foarte bun acest proiect de act normativ, numai că mi se pare puțin superfluu, pentru că, dacă îl citești, pur și simplu, pare o chestie bună... Avem de-a face cu un guvern al unei majorități care vrea să reducă cheltuielile publice, dar, dacă înmulțim aceste numere în cabinete cu numărul de miniștri, vom ajunge la trista concluzie că, de fapt, cheltuielile publice vor crește foarte, foarte mult.

Sigur că, până la urmă, nu asta e principala problemă, câți consilieri lucrează în cabinetul unui vicepremier. Ce randament au acești oameni și ce fac acești oameni pentru țară?

Eu cred că, din păcate, creșterea excesivă a numărului de miniștri și miniștri delegați, pentru că altă soluție nu era ca parlamentarii puterii să devină miniștri, duce la creșterea excesivă a cheltuirii banului public.

Și să nu mai uităm o treabă: fiecare ministru sau ministru delegat care este și parlamentar are la dispoziția sa și suma forfetară pentru a-și angaja experți, consilieri și așa mai departe.

Deci vom vota pentru actul normativ, dar să nu credeți că românii pot fi păcăliți așa ușor. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Cosmin Nicula, să prezinte raportul.

Eu mă adresez domnului președinte al Comisiei de Prognoză, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, și îl rog să ne explice și nouă, din expunerea de motive, partea de impact financiar, unde dumneavoastră scoateți în evidență faptul... Și aici am o reținere... Dumneavoastră, de la prognoză, nu puteți să spuneți că 7.800 de mii de lei vor fi – ca valoare în timp – și pe următorii patru ani tot 7.800 de mii de lei și că nimic nu se va mai întâmpla, niciun factor de influență nu va mai opera asupra acestor economii.

La ce v-ați raportat atunci când ați ajuns la concluzia că avem 7.800 de mii de lei? De fapt, 7.800 de milioane.

Dar eu vă vin cu contraargumentul. V-ați raportat la ce a fost până acum la guvernare? Pentru că ultimul Guvern Boc și MRU au avut în structură doar un viceprim-ministru, dincoace avem trei viceprim-miniștri și încă 17 ministere, dintre care două sunt cuplate.

Per total, Guvernul Boc a avut 160 de persoane pentru funcțiile ce se opresc la nivel de miniștri și miniștri delegați, iar Guvernul Ponta, 258.

Domnule profesor, de unde ați scos economia de 7.800 de mii de lei? Mă refer numai la miniștri.

2. Cine a întocmit anexa asta își bate joc de Legea nr. 760/2001, în care – priviți-o! – într-un cabinet sunt descompuse funcțiile.

Dumneavoastră ați spus că premierul are dreptul la 18 persoane. Din ce categorie? Din ce nivel de salariu? Este la nivel de secretar de stat sau ce? Pentru că, altfel, anexa asta, pusă, cum zice românul, în dorul lelii, nu reprezintă un guvern care se respectă – numărul total de posturi, pe tipuri. Iar celelalte funcții, de la secretar general în vale..., cred că se amplifică de trei ori structurile anterioare.

De unde ați scos economiile, domnule profesor?

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale, trecem...

L-aș ruga pe domnul Ghizdeanu să răspundă la întrebările formulate.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

Ca totdeauna, încerc să dau răspunsuri cu informațiile pe care le am. Au fost trei, patru întrebări.

Prima întrebare, legată de secțiunea financiară. În general, și pentru anii următori se trec..., ea se referă la impactul strict al unui act normativ, al acestei ordonanțe. Evident că, ordonanța rămânând în vigoare, pentru anii următorii rămâne același impact. Dacă sunt modificări, sunt de altă natură și sunt alte efecte asupra posturilor demnitarilor. Poate nu sunt ocupate. Dar în acest caz este efectul unui an, pentru că ordonanța se consideră în vigoare, este impactul... blocat. El s-a considerat... și putem avea o situație pe fiecare tip de cabinet, cu postul redus. S-a luat ca evaluare medie, pentru că, dacă se reduce postul de director în altă parte, oricum este..., și am făcut calcule pe medie, și total economii la cheltuieli sunt 13 miliarde de lei. S-a scăzut, așa cum se poate observa, minusul din venituri și obținem economii de 7.800 de mii de lei. Concret, din posturi, în prezent, 776..., adică înainte de ordonanță, număr de posturi 538. Reducerea de posturi este de 238 de posturi pe ansamblu și ele conduc la această economie.

Referitor la situațiile comparative cu trecutul, nu este obiectul acestei ordonanțe, dar trebuie menținut că, în general, toate reorganizările s-au încadrat în aceleași posturi bugetate, conform bugetului aprobat pentru anul 2012, și nu au fost cheltuieli suplimentare.

De altfel, și ținta de pondere a cheltuielilor de personal stabilită, în general, de către Guvern a fost menținută de Ministerul Finanțelor Publice și apreciată ca atare de organismele internaționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Am spus că dezbaterile generale au fost încheiate.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am dreptul la o altă întrebare, conform regulamentului...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu v-a pronunțat numele.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Domnule senator Oprea, vă rog.

Domnule președinte temporar de ședință, nu vă recunosc ca om. Eu, conform Regulamentului Senatului, am voie să fac interpelări membrilor din Guvern.

Trecem la următorul punct.

Citiți statutul interpelărilor din Regulamentul Senatului! Aveam voie, la răspuns, să vin cu o altă întrebare pentru final. Citiți regimul interpelărilor. Am trei minute, are cinci minute, după care revin.

Deci eu voiam să-l întreb pe domnul profesor Ghizdeanu, din 500 și ceva de oameni gonflați, dacă s-a ajuns la 400, față de Guvernul trecut, care avea 300, de unde e economia?

Vă reamintesc că suntem în procedură de legiferare, nu în sesiunea de întrebări și răspunsuri, domnule senator Oprea, și vă invit, de la ora 18.00, în fiecare luni. Aveți întrebări/interpelări și puteți discuta cu miniștrii fără niciun fel de problemă.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2012 pentru modificarea pct. II al anexei nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Dunca, vicepreședinte.

Vă rog, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Marius Dunca – vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Prin proiectul de act normativ se preconizează modificarea pct. II al anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori în scopul transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei 2011/90 a Uniunii Europene.

Prevederile Directivei nr. 2008/48 a Comisiei Europene privind contractele de credit pentru consumatori sunt transpuse în legislația națională prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010.

Directiva acordă o importanță deosebită dobânzii anuale efective, acesta fiind un element important de informare a consumatorilor cu privire la costul total al creditului.

În acest sens, directiva stabilește modalitățile de calcul al dobânzii anuale efective, astfel încât să se asigure un mod uniform de calcul în toate statele membre, un grad înalt de transparență și de comparabilitate a ofertelor.

Față de cele de mai sus, vă rog respectuos să aprobați proiectul de act normativ, cu amendamentele comisiei. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Iliescu, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe ale comisiei, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu 8 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil, cu amendamente care au fost preluate în raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Isăilă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule vicepreședinte, am o scurtă întrebare. La pct. 4 lit. h), ați stabilit...

În cazul în care plafonul creditului nu a fost încă convenit, acesta este considerat a fi 5.367 de lei.

Am o întrebare. Puteți să-mi spuneți care sunt criteriile care au stat la baza stabilirii plafonului? Având în vedere că prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2013 știm că salariul minim este de 750 de lei și, în felul acesta, îngrădim accesul unor persoane la a mai accesa anumite credite.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Gabriela Crețu, Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Adoptarea acestei ordonanțe merită subliniată în plenul Senatului din două motive, cel puțin.

În primul rând, pentru că se încheie un proces de transpunere în legislația națională a unor reglementări prin care consumatorii capătă drepturi, informații și garanții inexistente anterior.

Era vorba de ceea ce a amintit reprezentantul Guvernului: – informare cu privire la costul anual efectiv al creditului, ascuns înainte printre tot felul de comisioane, taxe și alte plăți colaterale dobânzii;

– posibilitatea returnării anticipate cu limitarea compensației, pe care băncile o pot cere la 1%, și asta numai în cazul creditelor cu dobândă fixă, pentru că pentru cele cu dobândă variabilă băncile nu pot cere compensare;

– posibilitatea de retragere într-un anumit timp etc.

Deci reglementările au o componentă importantă de protecție a consumatorului pe o piață în care debitorii sunt extrem de vulnerabili la capcane financiare. Criza economică a dovedit-o cu prisosință.

Se favorizează și o competiție mai corectă între furnizorii de credit.

Dar există și un alt motiv pentru care am vrut să iau cuvântul la acest punct. Aș vrea să subliniez altceva: directiva-mamă, Directiva 2008/48/CE, a fost votată în Parlamentul European pe 16 ianuarie 2008. Îmi amintesc data pentru că eram membră a Comisiei pentru piață internă și protecția consumatorului la acel moment și era ziua mea. A fost darul de ziua mea pe care mi l-am făcut.

Propunerea era din 2002. Dezbaterile începuseră în Parlament în 2004 și s-au încheiat undeva, târziu, la sfârșitul anului 2007.

Durata negocierilor, foarte lungă, nu a fost generată doar de lobby-ul extrem de puternic al băncilor, care se opuneau directivei, dar și de o anumită grijă de a reglementa corect pe o piață extrem de complicată, cu tot felul de produse variate și complexe. A fost și o participare publică excepțională la acea legiferare, nu numai a legiuitorilor, ci și din societatea civilă.

Cu toate acestea, s-au omis lucruri. De fapt, noi, astăzi, transpunem o directivă care revizuiește directiva-mamă.

Mulțumesc și eu.

L-aș ruga pe domnul senator Cadăr, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La un studiu general asupra acestei propuneri legislative mi-am pus întrebarea dacă ne înființăm cumva vreo bancă, întrucât, la toate capitolele, nu observ decât favorizarea băncilor, și nu a cetățeanului. Or, eu încă trăiesc cu impresia că am venit aici pentru cetățeni.

Mă întreb, poate retoric, dacă am găsit soluțiile cu cei care dau credite ilegal – confiscăm leii, urșii –, cu cei care o fac legal, avem de gând să luăm vreo măsură?

Iar, punctual, consider și eu că 5.367 de lei este o sumă mult prea mare, raportând la salariu mediu anual pe economie.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Măcar de data asta sper să fiți de acord cu mine, fiindcă fac o trimitere la români și la modul de a li se adresa, pentru că, așa cum au punctat antevorbitorii mei, este o lege care va avea impact.

Or, cum începe primul paragraf? Vă rog să mă credeți că nu este scris în limba română. Este o traducere cu Google Translate, pentru că spune ceea ce vreau în capătul unei componente intermediare. Este un paragraf din peste 80 de cuvinte, iar limba română mai trebuie și respectată: „modalitățile de calcul a dobânzii”, nici în clasa I nu se acceptă. Cu ce componentă se face acordul? Cu „modalități” sau „calculul”, care este „al dobânzii”, iar asta va fi lege.

De asta țin ca, de aici, limba română totuși să fie respectată. Și lipsesc cel puțin vreo 7 virgule-cheie în primul paragraf. Pot să ofer staffului... Este vorba de o eroare materială – așa o iau eu – și nimic altceva.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Dunca, vicepreședinte.

## **Domnul Marius Alexandru Dunca:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Este prevăzută o directivă, iar directiva trebuie armonizată maximal. Din păcate, nu putem schimba aceste sume. Deci trebuie s-o luăm așa cum este.

Iar referitor la traducere, a fost și o dezbatere publică și nu s-au adus contraargumente.

Este o traducere din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Domnule vicepreședinte, dacă aveți răspunsuri, dați-le. Vă rog, nu dialogați cu sala.

Le-am dat. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei asupra proiectului de lege este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

A fost până la punctul 9 inclusiv, domnule senator.

Vreau să vă reamintesc că am votat, la început, până la punctul 9 inclusiv. Suntem la punctul 8, domnule senator. Domnule Ghizdeanu, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege are drept scop transpunerea Directivei Parlamentului European din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii la plată în tranzacțiile comerciale și conține prevederi prin care instituțiile statelor membre, deci și instituțiile românești, să execute în termen cât mai scurt obligațiile de plată a prețurilor bunurilor și prestațiilor.

Sunt soluții legislative. Am prezentat în Comisia economică, industrii și servicii argumentele noastre și ale Ministerul Justiției, dar amendamentele au fost admise. În consecință, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției sunt de acord cu raportul Comisiei economice, industrii și servicii conduse de domnul senator Lucian Iliescu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii pentru a prezenta raportul, domnul președinte Iliescu.

În ședința Comisiei economice, industrii și servicii s-a dezbătut proiectul de lege și s-a hotărât, în unanimitate, să se adopte raport de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată și, față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Vochițoiu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să felicit..., din păcate, Guvernul României nu mi-a dat ocazia prea des, dar pentru această lege vreau să-l felicit.

Eu cred că acest act normativ este un moment de revoluție în economia României, dar sperăm ca el să se și aplice. Este o întreprindere a Guvernului, sigur, oarecum forțat de Uniunea Europeană, o întreprindere curajoasă. Faptul că în economia României, să spun așa, cel mai imobil și cel mai prost client a fost statul român, până astăzi, a dus la foarte multe blocaje ale economiei românești. Dacă această recomandare a Uniunii Europene, devenită lege prin votul nostru, va fi pusă în practică, atunci România are o șansă de redresare economică.

Voi vota, împreună cu colegii mei, din tot sufletul acest act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Cotescu. Microfonul 3.

Îmi pare bine că și colegul meu din opoziție e de acord că e o lege bună. Numai că vreau să atrag atenția Guvernului asupra unor lucruri care sunt cuprinse și care nu cred că au fost cuprinse în bugetul din anul 2013.

În primul rând, e vorba de rata dobânzii penalizatoare, care e opt puncte procentuale peste dobânda de referință.

Având în vedere că, numai acum, Guvernul a alocat 800 de milioane de lei pentru arieratele consiliilor locale, unităților administrative și că aceste arierate, la nivelul

ministerelor, depășesc 3 milioane de lei, în banii noi, dacă nu vor fi plătite, vor genera dobânzi importante.

Apoi, vreau să spun că, săptămâna trecută, cred, sau acum două săptămâni, am atras atenția, când s-a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, prin care contractele comerciale au fost transformate în contracte administrative, că, de fapt, acea transformare a contractelor le scoate de sub incidența acestei legi. Pe cale de consecință, ele ar putea genera arierate și ar putea genera clauze abuzive, așa cum sunt ele interzise prin prezenta lege.

Deci rog Guvernul ca, în perioada care a mai rămas până când legea va fi aprobată la Camera decizională, să facă corelările între legi, pentru că, altfel, funcționalitatea e discutabilă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții, aș ruga reprezentantul Guvernului să dea câteva răspunsuri.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sumele pentru eventualele dobânzi vor fi prevăzute, dacă vor apărea, pentru fiecare instituție, autoritate contractantă, în măsura în care apar, pentru că dispozițiile prezentei legi se aplică pentru contractele ce urmează să fie încheiate după ce această lege intră în vigoare, și nu pentru toate contractele existente.

La art. 21 se spune că dispozițiile nu sunt aplicabile pentru obligații de plată a unor sume de bani rezultate din contracte încheiate „înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi”. Dar, în măsura în care vor exista și după apariția legii, la contractele noi, sumele vor putea fi prevăzute în etapele următoare de rectificare și, evident, pentru anul 2014 în proiectul..., dacă apar situații.

În opinia noastră, proiectul de lege este făcut să fie respectat și să nu apară astfel de sume. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Mulțumesc. Abțineri? Cu 97 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la ultimul punct, ultimul proiect din ordinea de zi, punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege care urmează să aprobe Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 se referă la impozitarea activităților din sectorul energiei electrice și al gazului natural, respectiv din activitățile de service și de transport, distribuție energie și gaz natural. Impozitul de monopol natural este datorat de operatorii de transport licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de operatorii distribuitori de energie electrică și gaze naturale licențiați, titulari ai unor contracte de concesiune încheiate cu Ministerul Economiei.

În raport cu conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată de Guvern.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul raportorului, Comisia economică, industrii și servicii, domnului președinte Iliescu. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința Comisiei economice, industrii și servicii s-a dezbătut proiectul de lege și s-a hotărât, în unanimitate, să se adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului dezbaterea și adoptarea raportului de admitere și proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Pereș. Microfonul 1.

Îmi cer scuze, dar facem slalom pe aici.

Permiteți-mi, în primul rând, domnule președinte și stimați colegi, să o felicit pe doamna senator Gabriela Crețu pentru intervenția dânsei în plenul Senatului și să spun că suntem de acord cu punctul dânsei de vedere. Sper că n-o să aibă repercusiuni în sânul Grupului USL și, mai ales, al PSD pentru cele spuse astăzi în intervenție în plenul Senatului.

Pe de altă parte, o întrebare, dacă mi-ați permite, domnului președinte Ghizdeanu, având în vedere și acest proiect, și, inclusiv, un alt proiect, Ordonanța Guvernului nr. 7/2013, având în vedere și faptul că săptămâna trecută

Guvernul României – de fapt, România – a fost sesizat cu un memo, un pachet de măsuri, avize ale Comisiei Europene cu privire la impozitarea discriminatorie a societăților străine, și pentru un răspuns, dar și pentru stenogramă: dacă cele două proiecte de lege privind aprobarea celor două ordonanțe ale Guvernului, nr. 5/2013 și nr. 7/2013, iau în seamă și acest avertisment care vine de la Comisia Europeană.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul lider Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să-i mulțumesc colegului Pereș pentru grija pe care o poartă grupului nostru și sigur că și noi suntem de acord cu ceea ce a spus doamna Crețu. Acceptăm toate punctele de vedere, cu o precizare: rolul nostru, ca membri ai comisiilor, e să dezbatem în comisie și virgulele despre care vorbea domnul rector Oprea. Acolo avem posibilitatea să punem virgulă, să facem acorduri, să dăm o lege așa cum, sigur, așteaptă de la noi țara, ca să vorbesc în termeni mai grei – să nu se interpreteze că doar am venit la microfon, așa, ca să am un dialog cu dumneavoastră.

Sigur, ar trebui totuși să restabilim puțin relațiile dintre grupuri.

Dacă m-ați provocat, și vă rog să acceptați, o să fiu foarte scurt, domnul senator Oprea a devenit tot mai nervos. Nervozitatea cu activul este diferită puțin. Puteți fi foarte activ, dar nu foarte nervos. Câteodată, și eu am mai spus lucrul acesta în urmă cu câțiva ani, chiar la dumneavoastră nu mă aștept și nici nu vă stă bine să coborâți limbajul la un anumit nivel, când apelați secretarii de stat, când apelați președintele de ședință, temporar, atemporal. Poate facem o discuție și pe termen de atemporalitate și altă nuanță, dacă doriți, dar nu cred că e cazul aici, în plenul Senatului.

Și atunci, am rugămintea la dumneavoastră să fiți mai rezervați în exprimări, să păstrăm un anumit nivel, că, dacă ne respectăm..., am conviețuit atâția ani împreună, eu sunt convins că, și de acum înainte, vom conviețui foarte bine.

Sunt ședințe speciale. Pentru colegul nostru astăzi a fost prima ședință. Să-l punem la zid?! Nu cred că e corect. Nu prin asta ne afirmăm. Nu prin asta devenim personalități politice la care se uită România astăzi. Nu! Vă asigur.

Dacă vom avea un limbaj colegial – nu mai vorbesc de alte calități pe care ar trebui să le aibă – și dacă ne vom consulta, că de aceea suntem lideri, colegi, cred eu că putem face progrese, legile pot deveni mai bune. Dar, eu repet, laboratorul de lucru este la comisie, nu în plen, fiindcă ceilalți colegi din plen, care nu sunt membri ai comisiilor de specialitate, nu vin cu informații clare, precise, pe teme ca Fondul de Garantare al agriculturii sau teme legate de sămânță, câte... Domnul Pereș le știe, că e agronom, e la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, știe lucrul acesta foarte bine, și alți colegi de aici. Dar ceilalți colegi nu. Și atunci, haideți să le oferim colegilor noștri, în plen, legile clare, punctele de vedere clare, precise și aici doar să amendăm, dacă e cazul, dacă ceva nu s-a respectat, poate, la comisie, dacă e un amendament de susținut, și o să vedeți că putem legifera în continuare foarte bine. Eu vă mulțumesc pentru înțelegere și îmi cer scuze dacă, cumva, am jignit pe vreunul dintre colegi astăzi. Am fost și eu mai agitat, fiindcă ne agităm unii de la alții și nu e bine.

Mulțumesc, domnule lider. Domnul senator Oprea.

Eu am un respect deosebit față de domnul Sârbu și nu e prima dată când are o declarație sinceră, dar n-aș vrea să transmit impresia de nervozitate într-o parte gândind precum cei din grupul pe care-l reprezintă.

Doi. La subiectul de astăzi, domnule Sârbu, nu era vorba despre semințe, ci despre bani făcuți în zona semințelor pe certificate din piețe financiare declarate prin IFN-uri. De asta ați avut înțelepciune și l-ați dat la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, iar Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat doar un aviz.

Altfel, vă asigur că, în calitatea ce o aveți, ca om și ca lider de grup, vă respect întotdeauna, dar nu mă puteți stăpâni să nu înfierez răul. Despre dascăli se spune că dascălii, ca și câinii, sunt buni când sunt răi și dacă mai sunt și în haită, sunt și mai buni.

Domnul senator Pereș, eu vă reamintesc că suntem la punctul 9, dacă putem să discutăm pe ordonanță, vă rog.

Am înțeles, domnule președinte.

De fapt, am și adoptat continuarea activității până la epuizarea ordinii de zi, deci nu suntem legați de ora 13.00, am înțeles.

Totuși, o să concentrez într-un minut, să-i spun domnului senator și fost coleg, inclusiv de comisie, domnului senator Sârbu, că are perfectă dreptate în ceea ce spune privind dezbaterile din comisie. Pe de altă parte, știe foarte bine cum se dezbat aceste lucruri în comisii.

Este și posibilitatea noastră, chiar așa mică, a opoziției, cât om fi noi, de 30% din Senatul României, ca să putem să luăm și noi cuvântul și să ne spunem părerea aici, în plen, probabil unde există și posibilitatea de a multiplica și a trimite spre casă impresiile noastre și spre cei care ne-au votat sau nu ne-au votat. Din acest punct de vedere, am spus că: puțină indulgență, opoziția se exprimă, puterea decide. Este un principiu pe care trebuie să-l respectați și dumneavoastră, pentru că altfel nu sunteți, hai să spun, democrați. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt intervenții pe... Vă rog, domnule senator Cotescu. Microfonul 3.

Aș vrea să spun că această inițiativă legislativă aduce la bugetul statului, în 2013, 257 de milioane de lei, cu un procent de 0,4 aplicat prețului de livrare al MW-ului.

În ceea ce privește întreprinderile care vor fi supuse acestei taxe pe monopol, Guvernul a pus aici, în nota de

fundamentare, un tabel privind profiturile, și aș citi, așa, pentru informarea colegilor care poate nu l-au avut: Transelectrica – 90 de milioane de lei în 2011, CEZ Distribuție – 87 de milioane de lei, Enel Distribuție Muntenia – 50 de milioane de lei, Enel Distribuție Banat – 220 de milioane de lei, Enel Distribuție Dobrogea – 108 milioane de lei, TRANSGAZ MEDIAȘ – 350 de milioane de lei, E.ON GAZ DISTRIBUȚIE – 200 de milioane de lei, DISTRIGAZ SUD REȚELE – 144 de milioane de lei.

Prin urmare, nu e un efort foarte mare pentru aceste companii, însă e un venit semnificativ la buget, și sunt de acord cu acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Stimați colegi, voi fi extrem de scurt.

Voiam doar să mulțumesc unui antevorbitor că, în sfârșit, am înțeles de la Domnia Sa viziunea despre profesori, educație pe care a propus-o Guvernul, ministrul Funeriu, aceea cu câinii răi.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu. Microfonul central.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Îmi strânsesem mapa, fiind convins că ne încadrăm și în orarul prestabilit, acela de a finaliza la ora 13.00. Eram liniștit.

Domnul senator Cotescu însă, pe care îl anunț că îl respect ca senator și îi cunosc experiența vastă, m-a provocat și voi profita de acest lucru să vorbesc 30 de secunde.

Ca să discutăm despre modul în care România impozitează resurse naturale ale țării, frizăm, de multe ori, blasfemia și vă spun și ca senator, și ca român.

În sala de alături, o sută și ceva de metri de aici, într-o seară a anului 2004, eram martor – un martor nefericit, aș spune –, România și-a amanetat pe 10 ani, la un preț derizoriu, adică pe o redevență penibilă și inexistentă în Europa, resursele de petrol și gaze. Era momentul în care Guvernul Năstase vindea, efectiv, în sfidarea românilor, una dintre cele mai mari bogății ale țării și declara, la vremea aceea, președintele PSD și premierul României că cine deține controlul PETROM deține controlul României, adică halucinant!

Să și știi că faci un rău uriaș României, că cine deține controlul acelor rezerve naturale deține controlul României, să faci asta pe o redevență absolut ridicolă, ca să nu spun că este la limita, cum se cheamă, elementelor constitutive ale infracțiunii de subminare a economiei naționale, și astăzi să venim să discutăm, domnule senator, despre câștigurile pe care le avem la buget...

Am crezut că lăsăm să treacă proiectul acesta de lege și-l veți vota dumneavoastră doar așa, pentru că sunteți mandatați de electorat cu un procent incredibil de mare să faceți acest lucru, dar ca să invocăm și faptul că noi câștigăm la buget, este deja prea mult. Ar trebui să acceptăm că așa stau lucrurile și știți bine sau ar trebui să știți că nu stau așa. Noi pierdem la buget sume uriașe din faptul că impozităm ceea ce exploatează străinii și ceea ce ar fi trebuit să exploatăm noi, domnule senator.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul lider Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

1. Am stabilit programul până la ora 13.00, în principiu,

sau până la epuizarea ordinii de zi.

Am tăiat din ordinea de zi 11 puncte și ne-am oprit, la propunerea opoziției, la 9 puncte.

2. Declarațiile politice s-au încheiat.

3. Păi, stimați colegi, dacă aveți de făcut amendamente în plen, solicitați plenului să faceți amendamente și, dacă plenul hotărăște că se poate admite depunerea amendamentului în plen – ceea ce se întâmplă foarte rar, este cu totul ieșit din comun –, atunci, da, faceți amendamente în plen.

Dar, stimați colegi, conform regulamentului, faceți amendamente la comisia de aviz, la comisia de fond și veniți și le susțineți aici, dacă se resping. Nu este în regulă să depunem aici, să discutăm amendamente în plen, pentru că nu este regulamentar.

Și, tot regulamentar, să mă scuze domnul senator Cotescu, în calitate de lider de grup, solicit întreruperea dezbaterilor, pentru că fiecare grup parlamentar s-a pronunțat, și să purcedem la vot.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Cine este pentru întreruperea dezbaterilor?

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Am pus o întrebare!

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Cine este pentru? 72 de voturi pentru. Împotrivă? Abțineri? Deci sistăm discuțiile.

Domnule Ghizdeanu, totuși răspundeți la întrebarea domnului senator Pereș.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

Așa este, nu am voie să zic, scuzați. Nu mă pronunț. Mulțumesc.

Acest proiect de lege, la momentul elaborării și aprobării de către Guvern, a fost discutat, în prealabil, ca și următoarele, cele două, pentru că a fost un pachet ce reprezintă resurse naturale, cu partenerii internaționali din cadrul acordului, dar și, expres, cu DG Competition și DG Energie și a fost luat acordul.

Putem observa aici că impozitul este pe activități, și nu pe agenți, dar s-a luat în acel moment și există acordul DG Competition, pentru că respectă prevederile comunitare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Declar încheiate lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi, 26 februarie 2013.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646827]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/8.III.2013 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei