Stenogramă plen

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Îl invit pe domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, tot de la Grupul PSD.

Și urmează domnul deputat Chirilă Alin Virgil, de la Grupul PSD.

Mai este cineva de la Grupul PSD care s-a înscris astăzi? Domnul deputat Macovei Nicu se pregătește. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Pe zi ce trece ne dăm seama că marele și singurul program prezidențial – „România Educată” – este doar o mare gogoașă demagogică, care nu a avut niciodată susținerea nici a PNL și nici a președintelui Iohannis.

Niciunul dintre liderii partidelor de dreapta nu înțelege că dascălii și personalul din educație nu pot supraviețui cu salarii nete între 1.500 și 3.500 de lei pe lună, că mulți profesori pleacă din sistem după câțiva ani pentru că nu-și pot permite să ducă o viață decentă, că tinerii nu mai sunt interesați să ajungă la catedră.

În următorii ani va fi un dezastru pentru școala românească, pentru că vom rămâne fără profesori, iar generații întregi de copii vor fi ratate din cauza aglomerărilor în clase și a lipsei personalului specializat.

Este inadmisibil ca un profesor din învățământul preuniversitar cu o vechime de peste 15 ani, cu toate gradele didactice, să aibă un salariu de două-trei ori mai mic decât alți angajați care lucrează în administrația publică și desfășoară activitate de birou.

Nu am nimic împotrivă ca alte categorii de bugetari să aibă salarii mai mari, dar trebuie să intrăm într-o normalitate în care dascălii să fie respectați pentru munca pe care o depun zi de zi pentru formarea viitoarelor generații.

Guvernul Cîțu, la fel ca Guvernul Orban, a anulat majorarea salariilor promisă profesorilor și stabilită în legislație de guvernarea Partidului Social Democrat.

Este pentru a doua oară când Partidul Național Liberal, cu sau fără USR PLUS, îi minte în față pe profesori. Majorarea care trebuia acordată a fost reglementată inițial de guvernarea Partidului Social Democrat, prin Ordonanța de urgență nr. 114. Prevederea era ca profesorii să ajungă în avans la nivelul de salarizare stabilit pentru 2022 prin Legea salarizării unitare, la fel cum s-a întâmplat în cazul medicilor.

Deși nu era o majorare suficientă în raport cu munca și nevoile profesorilor și ale angajaților din învățământ, aceasta trebuia să aibă loc la 1 septembrie 2020.

Termenul a fost însă prorogat cu un an de către Orban, respectiv pentru 1 septembrie 2021.

În luna august Cîțu a încălcat din nou drepturile obținute de profesori și i-a lăsat fără niciun fel de majorare. Zero lei! În acest context al creșterii numărului de infectări cu noul coronavirus și al crizei financiare care se preconizează, soluțiile Partidului Social Democrat pentru educație sunt următoarele: majorarea salariilor profesorilor, cursuri față în față, cu prezență fizică, prin testarea gratuită și periodică a tuturor cadrelor didactice și a personalului auxiliar, testarea gratuită și prioritară a elevilor, asigurarea gratuită de măști pentru tot personalul din învățământ și pentru toți copiii, acordarea de stimulente personalului din educație pentru gradul ridicat de risc la contaminare cu COVID și asigurarea resurselor pentru protejarea lor, prin legea inițiată de Partidul Social Democrat și depusă la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat, Botoșani.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Macovei Silviu Nicu.

Și trecem la Grupul PNL. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stingem lumina și lăsăm țara în frig din cauza neputinței guvernamentale!”.

## Stimați colegi parlamentari,

Haosul creat de neputința actualului guvern de a gestiona corespunzător liberalizarea pieței energetice duce la situații paroxistice. Facturile la energie și gaze naturale au explodat deja și nu sunt afectați doar românii obișnuiți, companiile private și unitățile de producție dependente energetic. Sunt, în egală măsură, lovite și instituțiile statului.

În primul rând, liberalizarea pieței de energie a început cu ani în urmă. Au mai fost praguri de liberalizare a tarifelor în anii anteriori, însă organizarea pieței și rolul reglator și de reglementare al statului au fost vitale pentru ca populația și agenții economici să nu resimtă atât de brutal unele creșteri de prețuri. De altfel, liberalizarea prețurilor la energie pentru agenții economici s-a încheiat în anul 2018 și nu a fost o asemenea criză cum este cea actuală.

Suntem în pragul iernii; deja temperaturile încep să scadă. Foarte curând românii vor trebui să dea drumul la centrale pentru a se încălzi. La fel și clădirile în care funcționează instituțiile administrative ale statului. Primării, prefecturi, dar și școli, muzee, filarmonici, teatre, posturi de poliție, spitale și clinici medicale, detașamente de pompieri și unități militare, toate vor avea facturi astronomice peste iarnă. Stăm cu toții pe o bombă economică și financiară care stă să explodeze în curând. Nu mai vorbesc de tulburările sociale cauzate de deteriorarea bruscă și brutală a nivelului de trai.

Avem cel mai la îndemână exemplu de dezastru care este pe punctul de a se produce: clădirea în care ne aflăm astăzi, Palatul Parlamentului, are factura la energie deja cu 61% mai mare decât în vara anului trecut. Vă dați seama că în aceeași situație se află toate clădirile instituțiilor statului român. Absolut toate, fără nicio excepție!

Vă întreb: cât de mare va fi impactul bugetar, dacă toate clădirile administrației României vor avea costuri cu încălzirea și cu energia electrică atât de mari? Cât va dura până când clădiri întregi vor rămâne fără căldură în plină iarnă?

În același timp, Guvernul pare orb și surd la semnalele de alarmă venite din societate și de la specialiștii în energie.

## Domnilor guvernanți,

Ce veți face cu impactul bugetar cauzat de aceste creșteri iraționale de prețuri de pe piața energiei? Le veți acoperi tot din împrumuturi? Care împrumuturi și la ce costuri? Vă întreb fiindcă România este deja țara europeană care se împrumută cel mai scump din UE. Datoriile și deficitele au ieșit din orice grafic și au atins recorduri incredibile.

## Stimați colegi,

Creșterile de preț la energie sunt în România cele mai mari din Uniunea Europeană, însă Guvernul actual refuză să ia în considerare plafonarea prețurilor. Nici măcar nu este „invenția” noastră, fiindcă Spania, Italia, Grecia, Polonia și multe alte țări iau în considerare deja plafonarea prețurilor la gazele naturale.

Este de datoria noastră, a reprezentanților aleși ai românilor, să luăm atitudine, prin mijloacele legislative care ne stau la dispoziție, pentru a obliga Guvernul să ia măsuri urgente în echilibrarea situației energetice din România. Această bătaie de joc numită liberalizare riscă să devină o vulnerabilitate pentru securitatea națională. Subvenționarea facturilor populației nu va face decât să pună presiune mai mare pe buget, luând bani de la toți românii pentru a finanța profitul câtorva companii din energie. Mai mult, bugetul va fi puternic lovit de costurile de întreținere ale clădirilor instituțiilor bugetare. Mai ales că niciun director sau manager nu ar fi putut prevedea o asemenea catastrofă bugetară în domeniul energiei.

## Stimați colegi,

Se impun măsuri legislative urgente pentru a proteja populația și economia României de un val de scumpiri inacceptabile. România stă pe un butoi de pulbere în prag de iarnă, în timp ce Guvernul se ocupă de alegeri politice interne, care, în realitate, nu interesează aproape deloc populația. În schimb, pe români îi așteaptă o iarnă în frig. Vă mulțumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iași.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel.

Domnul deputat Flucuș este? Nu este.

Doamna Thellmann?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Dereglementarea prețurilor la energie – o iluzie”.

Spun acest lucru deoarece mulți ani la rând s-a vorbit despre așa-zisa „liberalizare”, care e, de fapt, o dereglementare, o împingere către jocuri bursiere și către speculații, la nivelul cel mai înalt al piețelor financiare transnaționale, pentru ceea ce înseamnă piața internă a energiei, gaze, electricitate și așa mai departe.

Și ceea ce ne dovedește această criză a prețurilor la energie, o criză europeană, este faptul că, în realitate, nu există nici o piață liberă a energiei și nici o piață liberă a gazelor. Aceasta este o prostie, ca să o spun direct. Toate aceste fluxuri, toate aceste jocuri financiare și jocuri care țin de resurse strategice au în spate interese economice, geoeconomice și geostrategice. Iar acest lucru este dovedit de însuși faptul că actuala creștere a prețurilor la energie din întreaga Europă este determinată de politica pe care o face Rusia. Rusia folosește gazul natural drept armă geostrategică și știm foarte bine faptul că în ultima perioadă Rusia a redus foarte mult toate livrările de gaze care veneau pe fluxul care traversează Ucraina, pentru că așteaptă inaugurarea Nord Stream II. Și, totodată, nu de puține ori, în această perioadă, Rusia a jucat prin intermediul gazului o adevărată bătălie geopolitică în raport cu Uniunea Europeană, dar și cu alte state, precum Ucraina, care este un stat terț, nu un stat al Uniunii Europene.

Toate aceste lucruri ar trebui să ne pună pe gânduri. Avem acum o Lege a consumatorului vulnerabil, care este bună, care vine în întâmpinarea necesităților urgente ale cetățenilor români, dar este insuficient.

Eu cred că dereglementarea prețurilor la gaze a fost din start o decizie pripită, o decizie pe care autoritățile noastre au luat-o mai degrabă din conformism sau din teama de sancțiuni europene și, în realitate, la nivel european, se impune o nouă viziune. Nu ai cum să faci o piață liberă din monopoluri geoeconomice. Acest lucru este fundamental. Și, nu știu, ne gândim, poate..., vedem la nivelul Uniunii Europene o serie de politici antitrust, cum erau cele pe care le-a făcut în Statele Unite, acum mai bine de 100 de ani, Theodore Roosevelt atunci când a fost celebrul scandal legat de Standard Oil. Vedem ce va fi, dar v-o spun foarte sincer: este nevoie de o intervenție a statului pe piața energetică.

Pur și simplu, oamenii nu pot fi lăsați la mâna unor speculații financiare transnaționale și la mâna unor jocuri abuzive de natură geoeconomică pe care Rusia le face asupra Europei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Thellmann Christine, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dezvoltarea României nu trebuie să fie subiect de scandal și avantaje politice, ci de unitate, asumare și consens”.

## Stimați colegi,

În ultimele săptămâni am văzut cum o inițiativă bună nu doar că a dus la acuze din toate părțile, ci a provocat și o criză guvernamentală fără precedent. Despre necesitatea unui program de dezvoltare a României au vorbit toate partidele în campania electorală. Toți primarii s-au angajat în fața românilor că vor aduce rețele de apă-canal, gaze naturale, stradă, școală și spital. Dar scandalul nu a putut fi oprit.

Cu toate acestea, Programul „Anghel Saligny” a devenit deja lege și poate fi îmbunătățit oricând în Parlament. Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică metodologiile de aplicare a acestuia și de acordare a finanțărilor. Oricine dorește să vină cu propuneri de îmbunătățire a acestui program o poate face în următoarele zile.

Eu mă bucur enorm de faptul că județul Sibiu, la fel ca toate celelalte județe, va beneficia de cel puțin 140 de milioane de lei, bani care vor fi distribuiți astfel: 4 milioane

pentru fiecare comună și 7 milioane de lei pentru fiecare oraș. De asemenea, pentru fiecare municipiu, în afară de municipiile reședință de județ, vor fi alocate 10 milioane de lei, iar pentru fiecare reședință de județ 43 de milioane de lei.

Acest program nu va fi o favoare politică făcută vreunui primar, ci un drept al comunităților locale. Nu există discriminări sau condiționări în aplicare.

Fiecare unitate administrativ-teritorială are garantată finanțarea minimă pentru cel puțin un proiect eligibil, iar localitățile care accesează împreună fondurile disponibile prin acest program, prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, vor putea beneficia de o finanțare sporită cu 10%.

Inovarea pentru acest program vine prin transparentizarea totală a alocărilor bugetare. Ministerul Dezvoltării pune la dispoziția beneficiarilor platforma digitală investitii.mdlpa.ro

În final, vreau să cred că prin acest proiect vom putea ajuta cele mai vulnerabile dintre comunitățile locale. Dacă peste 5 ani vom avea în plus 12.000 km de rețele de alimentare cu apă și canalizare, 700.000 de branșamente individuale la sistemul de alimentare cu apă/canalizare, 2.000 km de drumuri județene și variante ocolitoare și 3.000 km de drumuri comunale, atunci nivelul de trai al fiecărui român se va îmbunătăți.

Un guvern are datoria să lucreze pentru toți locuitorii țării, nu doar pentru cei din marile orașe, cu atât mai mult cu cât aproape jumătate din populația României trăiește în mediul rural și în localitățile mici.

Prin acest program nicio localitate nu trebuie să fie lăsată în urmă.

Deputat al PNL, Christine Thellmann.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, doamna deputat.

A venit domnul Flucuș, cumva, între timp?

## **Domnul Dumitru Flucuș**

**:**

Da.

Haideți, poftiți pentru intervenție, ca să încheiem cu Grupul parlamentar al PNL!

Și urmează, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Todosiu Beniamin. Este? Perfect. Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Românii vlahi din Valea Timocului trebuie să-și recapete dreptul la învățătură, religie și cultură în limba maternă!”.

Dragi colegi,

Este timpul să îl abandonăm pe „nu se poate” sau pe un alt prieten bun al autorităților române – „nu este momentul” atunci când vine vorba despre drepturile românilor din afara granițelor. De prea multe decenii, statul român a ezitat să-și apere etnicii români din afara granițelor, fie din prea mult bunsimț, fie din necunoaștere sau prostie, fie pentru că așa li s-a spus că este „corect politic” sau pentru că așa se face „diplomația pașilor mici”. Este cazul să facem un pas mare și ferm în față. Politica pașilor mărunți nu a făcut altceva decât să ne îndepărteze de cei care gândesc și simt românește. Avem românii din Ucraina, Transnistria și cei peste 300.000 de români din Serbia care nu au dreptul să-și construiască biserici sau să aibă cel puțin câteva ore de predare în limba maternă sau să-și vorbească limba în instituțiile de stat.

Dragi colegi,

Vreau să vă anunț de la tribuna Parlamentului că atâta timp cât voi fi deputat mă voi lupta pentru drepturile etnicilor români din afara granițelor. Săptămâna trecută, peste 56 de parlamentari au semnat pentru susținerea cauzei domnului Dușan Pârvulovici, liderul românilor vlahi din Valea Timocului, condamnat pe nedrept.

Nu suntem puțini și doar împreună putem face lucruri cu adevărat importante pentru țară. Apelul nostru a fost trimis în atenția Președintelui României, ministrului afacerilor externe și Ambasadei Serbiei la București.

Prin acest apel, am solicitat tuturor autorităților care au competențe directe să ia măsuri de urgență pentru a-i ajuta pe frații noștri din statul vecin. Dușan Pârvulovici este directorul fondator al Agenției Timoc Press și președintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, militant activ pentru drepturile cultural-spirituale și identitare ale românilor vlahi din Serbia de Răsărit. Procesul intentat acestuia a ridicat o serie de întrebări și suspiciuni și este posibil ca el să fi fost condamnat pe criterii etnice și politice.

În această vară, împreună cu alți colegi parlamentari am fost la fața locului și ne-am documentat în legătură cu acest caz, am vorbit cu ministrul afacerilor externe și vom continua acțiunile, pe căi parlamentare și diplomatice, până vom avea o soluție echilibrată.

De la tribuna Camerei Deputaților, solicit tuturor deputaților să se aplece asupra acestui caz și să ne organizăm pentru a salva ce se mai poate salva – speranța că românismul nu a fost dat uitării. Etnicii români din afara granițelor vor să-și păstreze identitatea și cultura, dar fără ajutorul nostru vor fi, pur și simplu, striviți de interesele altor state.

Cu respect, Dumitru Flucuș, deputat al PNL de Brașov, din Țara Făgărașului.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Todosiu Beniamin.

Se pregătește domnul deputat Botez Mihai. Este? Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vă aduce în atenție un subiect extrem de important: educația.

Săptămâna trecută a început școala. Mulți dintre noi așteptăm cu real interes Proiectul „România Educată”, cel pe care îl promite de prea mult timp președintele Klaus Iohannis.

Proiectul a început cu o amânare, în stilul clasic românesc. Aceasta este situația reală, de altfel, în școlile românești. Mereu este amânată. Reforma reală în educație este amânată de ani de zile, finanțarea adecvată pentru educație este amânată, creșterile salariilor profesorilor și alocațiilor copiilor sunt amânate.

„România Educată” a domnului președinte nu a beneficiat de o dezbatere serioasă la nivelul întregii societăți, deși acest lucru era cerut de asociațiile părinților, elevilor și studenților. Sperăm ca acest proiect, care se dorește reformator, să nu

fie trecut pe sub masă de către Guvern, ci să fie dezbătut public, în Parlamentul României, pentru a putea fi îmbunătățit prin amendamente.

„România Educată” trebuie să ajungă și în punctele nevralgice ale educației românești: elevi care învață în continuare în școli cu toaleta în curte, subfinanțarea sistemului, programa învechită și neadaptată pieței muncii sau lipsa programelor de susținere a elevilor din familiile sărace. Un sfert dintre copii sunt afectați de sărăcie, neavând minimum necesar pentru a crește în condiții normale, iar unu din 10 copii adoarme flămând. România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului școlar, mai ales în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii. La aceste statistici adăugăm faptul că țara noastră a avut în 2020, conform datelor prezentate de Eurostat, cea mai mică investiție în educație din Uniunea Europeană. Astfel avem tabloul complet al României educate.

Aceasta este realitatea, pe care nu trebuie să o fardăm cu proiecte frumos ambalate. Avem nevoie de soluții, viziune și consens politic pentru un program de reformă a educației.

Sper ca măcar în ceasul al 12-lea, când va intra în dezbatere Proiectul „România Educată”, toți colegii să pună interesul copiilor acestei țări mai presus de interesul politic.

Să nu uităm cuvintele lui Spiru Haret: „Cum arată astăzi școala va arăta mâine țara.”

Vă mulțumesc.

Deputat Beniamin Todosiu, USR, Alba.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Botez Mihai.

De la Grupul AUR nu cred că e nimeni pentru... Sunteți? Nu sunteți în grevă?

## **Doamna Dumitrina Mitrea**

**:**

Ba da!

Ați suspendat greva deci pe durata declarațiilor? OK. Doamna deputat Mitrea Dumitrina, atunci, da? Mulțumesc.

Domnule președinte, pot să încep? Cred că da. „ASF – dacă nu aveți chef de treabă, eliberați posturile!” Domnule președinte,

Stimați colegi,

După falimentele Astra Asigurări și Carpatica, speram ca ASF să fi învățat niște lecții, iar piața asigurărilor să nu mai fie supusă unor noi cutremure. Zilele acestea asistăm la falimentul City Insurance, un asigurator cu o cotă de piață de 40% pe piața asigurărilor RCA. 40%! O concentrare pe care te-ai aștepta să o găsești poate la cel mai performant asigurator, și nu la cel mai slab. O anomalie!

Sunt mecanisme de piață care puteau să dea de bănuit și unor novici, darămite unor experți și supraveghetori, așa cum sunt la ASF?! Oameni plătiți ca în privat sau poate chiar mai bine, cu salarii de la 6.000 și până la 15.000 de euro net lunar, oamenii aceștia nu au fost în stare să prevină un dezastru financiar similar cu falimentele răsunătoare din anii ʼ90. Între timp, piața financiară din România s-a întărit și nu mai suferă atât de tare de pe urma unui faliment, dar, chiar și așa, mecanismele de furt au rămas similare, iar procurorii DNA au fost deja sesizați. Stimați colegi,

Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple în România, iar semnale că un nou faliment răsunător în piața de RCA urma să se întâmple existau, erau foarte vizibile și enumăr câteva:

– City Insurance avea aproape 40% din piața de RCA din România.

– City Insurance despăgubea foarte greu și avea multe reclamații trimise către ASF.

– City Insurance avea cele mai mici prețuri din piață, în aceeași zonă cu Euroins, dar acesta este subiectul unei alte discuții.

– City Insurance practica, efectiv, prețuri de dumping.

Ce fel de semnale mai erau necesare ca să interveniți din timp, domnilor de la ASF? Erau semnale încă din 2017 că această companie nu funcționează după principii de piață. Același comportament îl vedem și la Euroins. Ce facem? Stăm iarăși cu mâinile încrucișate și așteptăm un nou faliment?

Eu văd o lipsă crasă de interes pentru îndeplinirea obiectivelor instituției. O lipsă crasă de interes pentru protejarea asiguraților. O lipsă crasă de interes pentru protejarea banilor contribuabililor, din banii cărora acum vom plăti primele de asigurare ale asiguraților City Insurance.

Domnule președinte ASF, domnilor vicepreședinți ASF,

Ați dat dovada limitei competenței. Mergeți acasă și lăsați pe alții în locul dumneavoastră! ASF are nevoie de profesioniști, cărora să le pese de bunul mers al pieței și care reacționează la semnalele consumatorilor. ASF acționează acum ca un agent constatator prezent la un accident cu daună totală, în loc să fi acționat ca un agent pentru prevenție.

Nu l-am văzut pe niciunul să iasă zilele acestea să dea explicații. Tăceți mâlc și scoateți în față niște directorași din instituție. Așa se procedează într-o criză de o asemenea amploare? Vă comportați de parcă s-a spart o conductă de apă în clădire și trimiteți administratorul clădirii să rezolve problema. Nu, domnilor, aceasta este o criză gravă, de care ar trebui să vă ocupați direct, prin însuși președintele ASF și vicepreședintele responsabil de piața asigurărilor.

Pentru că și-a ratat menirea, conducerea ASF trebuie să elibereze posturile!

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR PLUS, Vaslui.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește doamna deputat Biró Rozália.

Este? Nu este.

Atunci, din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Manea Zamfir, care este.

Domnule președinte de ședință,

Tema declarației politice se numește „Jocuri politice încălcând suveranitatea poporului”.

AUR a inițiat moțiunea de cenzură împotriva premierului Florin Cîțu, considerând că românii nu mai pot aștepta valul 4 al COVID-19, însoțit de noi restricții absurde, instituite de cei care se prefac că ne conduc. Nu mai putem privi cu nepăsare cum la un festival precum Untold se permite participarea pentru zeci de mii de oameni fără mască, în timp ce copiilor noștri li se impune să poarte masca în școli; nu mai putem aștepta să se mimeze luarea de decizii, în timp ce prețurile la

energie, gaz, alimente cresc vertiginos, în ciuda faptului că salariile, pensiile și alocațiile sunt plafonate.

Și, ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, partidele primesc milioane de euro subvenții, din care se desfată în campanii festiviste de partid, privind ironic poporul, care sărăcește cu fiecare zi care trece.

Moțiunea a stârnit un nou val de acuze lansate asupra partidului AUR, PNL, PSD...

Scuze! Numai puțin! Ce se întâmplă? Cumva știți de ce se aude așa? Poate vă depărtați puțin de microfon, pentru că nu se aude. Sunt niște interferențe.

De la început?

Nu de la început. Continuați, dar stați puțin mai departe de microfon.

Moțiunea a stârnit un nou val de acuze lansate împotriva partidului AUR, PNL, PSD și UDMR acuzându-ne de semnături false, deși copia propriei semnături nu reprezintă un fals, și de comportament necivilizat, pentru că am împiedicat un parlamentar să încalce regulamentul și să facă jocul politic al partidului pe care îl reprezintă.

Partidele politice care au condus România timp de 31 de ani consideră că pot încălca orice reguli, că președintele poate încălca Constituția și suveranitatea poporului, iar faptul că nimeni nu îi trage la răspundere îi face să poată minți în continuare poporul, ascunzându-se în spatele mantiei imunității parlamentare și făcându-se părtași la încălcarea flagrantă a legii.

Unul dintre cele mai mari abuzuri la care a fost supus poporul român a fost referendumul din 2009, când cetățenii au fost întrebați dacă își doresc un Parlament unicameral și dacă numărul aleșilor în Legislativul țării trebuie redus la 300 de parlamentari.

Deși cel care a inițiat referendumul a știut că Parlamentul, prin Constituție, era declarat bicameral, poporul a fost indus în eroare cu bună știință. Cu toate acestea, la acel referendum, 70%, aproximativ 7 milioane dintre români, au spus „da” unui Parlament unicameral și 80%, reprezentând aproximativ 8 milioane dintre români, au spus „da” pentru reducerea numărului parlamentarilor la 300.

Referendumul a fost validat de Curtea Constituțională, la vot prezentându-se peste 50% plus unu dintre cetățenii cu drept de vot.

Cu toate acestea, voința poporului nu a fost respectată, deși mai mulți candidați ai partidelor au exploatat electoral tema acestui referendum, fiind conștienți că s-a încălcat suveranitatea poporului, prin neaplicarea rezultatului referendumului, implicit a Constituției României, conform art. 2, care spune: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”

Referendumul are puterea juridică cea mai mare, o putere mai mare decât votul individual dat la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale.

De ce nu s-a pus în aplicare voința poporului? Deoarece președintele de la acea dată, Traian Băsescu, a spus că a fost o consultare a poporului, nicidecum un referendum decizional.

Cine minte?

Dacă ce a spus Traian Băsescu este adevărat, atunci acest om, prin manipulare și minciună, s-a folosit de poporul român în toate campaniile, din 2009 până astăzi, doar pentru a obține beneficiile conferite de demnitățile publice pentru care a cerut votul românilor.

Dacă referendumul trebuia pus în aplicare, ținând cont că poporul român este suveran, ar fi trebuit ca la alegerile din 2012 Parlamentul să aibă 300 de parlamentari și o singură Cameră, iar Traian Băsescu și Klaus Iohannis astăzi să fie acuzați de încălcarea art. 2 din Constituție, prin nepunerea în aplicare a acestui referendum.

Astfel, 610 parlamentari din legislatura 2012 și până astăzi au fost plătiți necuvenit din bani publici, prin încălcarea suveranității poporului român, aducând un prejudiciu în acest răstimp de peste 224.000.000 de euro.

Și astăzi veniți voi, cei care v-ați bătut joc de legile țării, cei care ați încălcat și încălcați cu tupeu orice regulă, crezând că cetățenii sunt neștiutori și neinformați, cei care desconsiderați suveranitatea poporului, prin încălcarea Constituției, și ne spuneți nouă că suntem huligani, extremiști și needucați.

Iar, dacă mai există o cale prin care să vă oprim să mai nesocotiți voința poporului, da, suntem extremiști doar când apărăm drepturile românilor, suntem huligani doar când trebuie să luptăm...

Vă rog să încheiați!

...cu oameni fără scrupule, suntem needucați doar când trebuie să răspundem unor neaveniți lipsiți de caracter.

AUR se află în grevă parlamentară.

Vom continua să ne urmăm crezul, să respectăm jurământul de credință pe care l-am depus față de țară și popor, cu justa valoare de a face dreptate pentru România! Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Mulțumesc, doamna deputat. Domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir. Din partea deputaților neafiliați, domnul Lasca Mihai Ioan. Este? Perfect. Să vă pregătiți atunci.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

„Aprobarea Strategiei de incluziune a minorității rome pentru perioada 2021–2027 trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvernul României”.

Și spun acest lucru pentru că, în prezent, situația romilor din țara noastră arată astfel: România se numără printre țările în care 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie; unu din trei romi trăiește într-o locuință fără apă curentă; unu din 10 romi trăiește într-o locuință fără curent electric; un copil rom din trei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună.

Situația locuințelor pentru romi rămâne o chestiune îngrijorătoare. Peste 55% dintre romi nu au acte pe locuințe. Ponderea romilor care locuiesc în gospodării suprapopulate este de peste 78%. Peste 45% dintre gospodăriile locuite de romi nu au acces la energie electrică. Peste 84% dintre

gospodăriile locuite de romi nu au acces la apă și canal. Peste două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nicio clasă, fie au absolvit maximum studiile gimnaziale. Peste 60% din totalul comunităților din mediul rural de romi sunt sărace, iar peste 70% dintre romi nu ajung la controlul medical anual. Peste 40% dintre romi nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie și, implicit, nu au calitatea de asigurat medical.

În prezent, dezvoltarea și promovarea identității etnice a romilor sunt amenințate de lipsa unui cadru instituțional pentru prezervarea identității culturale etnice – și aici mă refer, desigur, la lipsa unui muzeu național al culturii și istoriei romilor, la lipsa unui teatru al romilor, la lipsa unui institut de cercetare a istoriei și culturii romilor.

Strategia de incluziune a romilor reprezintă principalul document de politică publică în domeniul incluziunii minorității rome și, din păcate, acest document a expirat în decembrie anul trecut. Este nevoie de o nouă hotărâre a Guvernului.

Le reamintesc membrilor Guvernului României că Strategia de incluziune a minorității rome a fost adoptată în anul 2001, pe vremea Guvernului Năstase, și din 2001 și până la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut această viziune a Guvernului nu a suferit întreruperi.

Noua strategie de incluziune a romilor, document care se află pe masa Guvernului, cum vă spuneam, vizează măsuri destinate să accelereze integrarea romilor, să prevină, să elimine segregarea, modalități de monitorizare, evaluare și revizuire a măsurilor de integrare a romilor.

În calitatea mea de deputat al minorității rome, solicit Guvernului României și domnului Florin Cîțu, în calitate de prim-ministru al acestei țări, să aprobe cât mai urgent Strategia de incluziune a minorității rome pentru perioada 2021–2027.

Stimate domnule prim-ministru, sunt nouă luni de guvernare, nouă luni în care minoritatea romă a rămas fără un document care contribuie la dezvoltarea comunităților de romi și care să elimine decalajele sociale și economice, care s-au tot amplificat.

Așadar, a aproba strategia nu este un privilegiu, este o datorie, în raport cu angajamentele asumate la nivel național, dar mai ales la nivel european.

Vă mulțumesc.

Deputat din partea minorității rome, Cătălin Manea.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Lasca Mihai Ioan. Și din partea Grupului parlamentar al PSD se pregătește domnul Chirilă.

A venit? Nu.

Și, atunci, doamna Huțu Alexandra se pregătește.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Agenția Națională pentru Situații de Urgență, dușmanul de moarte al democrației și al României”.

Stimați colegi,

Raed Arafat se pregătește de luptă împotriva românilor. Pe zi ce trece, acesta își dă arama pe față și își expune ideile diabolice pe toate canalele media, prin care prezintă injectarea cu serul experimental ca fiind obligatorie, în condițiile în care până acum au murit din cauza așa-zisului „vaccin” zeci de mii de oameni la nivel mondial. Mai mult, acesta prezintă, în mod fals, injectarea ca unica soluție de a ieși din pandemie. Precizez că titlul declarației mele poate la fel de bine să includă și faptul că ANSU este „călăul” tuturor parlamentarilor. De ce? Pentru că această agenție, care se vrea a fi, cu orice preț, „superputere” și deasupra legii, practic, deasupra Parlamentului, a noastră, are tupeul incredibil de periculos de a-și declara „independența” față de respectarea legii. Practic, își arogă dreptul de a face ce vrea, fără ca cineva să îndrăznească să le conteste activitățile sau măsurile pe care le pot lua fără a se justifica. Mulți poate ar gândi că ceea ce am afirmat este exagerat, dar vă rog insistent să vă aplecați asupra proiectului de înființare a acestei agenții și veți realiza că ceea ce am afirmat este dureros de adevărat.

Vă citesc art. 9 din proiect:

Alineatul 1 – „Membrii conducerii și personalul ANSU nu vor solicita și nici nu vor accepta instrucțiuni de orice natură de la nicio altă instituție, organism sau autoritate în exercitarea atribuțiilor lor în temeiul legii.”

## Domnilor colegi,

Vă asigur că nu am citit din vreun discurs al lui Hitler, ci doar din proiectul pentru înființarea ANSU, o agenție care se dorește a fi peste Constituție și legi. Este inacceptabil că cineva are asemenea gânduri antidemocratice în mileniul III.

De asemenea, se dorește în subordine un număr de aproape 90.000 de agenți, Serviciul de apeluri de urgență 112 și secțiile de primiri urgențe și alte asemenea aberații, dar cel mai grav dintre toate e că riști să faci închisoare de la 3 la 7 ani dacă, atenție, „timorați agenții de urgență sau luați în derâdere ori în derizoriu pe aceștia sau activitatea lor”. Puteți verifica acest fapt la art. 24 din proiect.

Noi, parlamentarii, puterea legislativă, suntem dați la o parte prin acest proiect foarte periculos, care atentează la conceptul de „democrație”. Tot în acest proiect monstruos, conceput după dorințele lui Raed Arafat, se prevede, la art. 23, că amenzile neachitate în termen de 60 de zile se consideră a fi neplătite cu rea-credință și se transformă în amenzi penale. Oare până unde merge setea de putere a unor ticăloși, a acestor „devianți ai democrației”? Vă spun eu. Până acolo încât vor ca finanțarea lor să fie inclusiv din încasarea contravențiilor aplicate, aspect prevăzut la art. 27 alin. (1) lit. d) din proiect.

Cine și-ar fi închipuit că într-o democrație poate fi posibil ca cel care amendează să încaseze banii din amenda aplicată? Mai putem vorbi de imparțialitate în această situație? Evident că nu.

Mai mult decât atât, ANSU dorește să elimine răspunderea civilă sau penală a celor care fac parte din ea. Vă rog, din nou, verificați art. 26 din proiectul totalitarist. Așadar, stimați colegi deputați, haideți să oprim șantajul meschin la adresa românilor!

Haideți să oprim șantajul!

Haideți să nu lăsăm un asemenea individ să ajungă călăul românilor, copiilor și al României! Mulțumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Huțu Alexandra. Domnul deputat Niță Nicu?

Nu este.

Coarnă...

Constantin Bîrcă? Bîrcă. Atunci, se pregătește domnul Bîrcă.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de educație pentru o viață de calitate, un mediu curat pentru generații sănătoase”.

Stimați membri ai Parlamentului României,

Săptămâna trecută, la final, am participat, ca voluntar, la evenimentul „Let’s Do It, Romania!”, cel mai mare proiect de implicare socială organizat în țara noastră, în fiecare județ. Din 2010 și până în prezent, acest proiect a cooptat peste 1.900.000 de voluntari în acțiuni de curățenie națională și peste 50.000 de elevi și părinți în proiecte de educație ecologică. Anul acesta s-au înscris pe platformă, numai din județul Botoșani, peste 1.500 de voluntari și 50 de școli.

Cifrele sunt impresionante, însă nu este de ajuns un singur eveniment pe an, chiar și de o asemenea amploare. În opinia mea, fiecare comunitate locală trebuie să conștientizeze importanța unui mediu curat, fără gunoaie. De aceea avem nevoie de educarea populației tinere, dar și a adulților, în vederea formării și promovării unui stil de viață sănătos, influențat de un mediu curat, prin informarea și provocarea tuturor actorilor și a atitudinilor luate în păstrarea unui loc curat, amenajat pentru activități în aer liber, fie că este vorba de străzi, alei, parcuri, locuri de agrement sau terenuri virane.

Pe lângă datoria autorităților de la nivel central și local de a se pune de acord și de a implementa un sistem eficient de management al deșeurilor, este nevoie și de implicarea civică pentru păstrarea curățeniei mediului în care trăim.

Ambele acțiuni trebuie realizate concomitent – informare și educare a oamenilor –, inclusiv aplicare de amenzi usturătoare celor care nu respectă regulile și, totodată, creșterea eficienței colectării și a prelucrării deșeurilor de toate tipurile, indiferent că sunt din construcții, medicale sau menajere.

Vă invit, astfel, distinși colegi, să lăsăm deoparte toate orgoliile politice, ideologice sau de altă natură și să facem front comun pentru a elabora o legislație coerentă, prin care să ne propunem ca în următorii 10 ani să nu mai avem munți de gunoaie la marginea orașelor, în păduri sau alte locuri de agrement, să scăpăm definitiv de gropile de gunoi care poluează marile orașe și localitățile limitrofe, să avem colectare selectivă în fiecare municipiu, oraș sau comună din România, astfel încât să lăsăm o țară curată și sănătoasă pentru copiii noștri și pentru generațiile următoare.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Mulțumesc.

Urmează domnul deputat Bîrcă Constantin. Se pregătește domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

„Fapte, nu vorbe, în sprijinul populației copleșite de creșterile de prețuri la energie!”.

Prezenta declarație este un ecou al îngrijorării românilor în fața necunoscutelor cu care se confruntă, în fața creșterilor fără precedent ale prețurilor la energie. Proiectul de lege care ar urma să reglementeze compensarea facturilor la energie și gaze pentru milioane de români care consumă mai puțin de 200 kW/h lunar și sub 1.200 m[3] de gaze pe an nu are încă o formă finală. Și necunoscutele sunt multe.

De exemplu, va fi sau nu sprijinit un român care primește o factură de regularizare cu un consum de peste 200 de kilowați? Sau vor primi ajutor românii care stau în blocuri cu centrale pe gaz? Sunt întrebări la care oficialii nu au încă un răspuns.

La o zi după ce guvernanții le-au promis românilor discounturi la factura de gaze și curent, reprezentanții Ministerului Energiei nu au reușit să vină cu detalii suplimentare și să lămurească câteva dintre situațiile în care se vor găsi, cu siguranță, mulți români la iarnă.

Astfel, în cazul în care un român primește o factură de regularizare, cel mai probabil, peste pragul de 200 kW/h, până la care se acordă compensarea de 18 bani/kW/h, va beneficia sau nu de sprijin de la stat? Poate că el are în mod normal un consum care l-ar face eligibil.

O altă întrebare care se ridică este: ce se întâmplă cu o gospodărie obișnuită care, într-una sau mai multe luni de iarnă, are un consum puțin peste plafon, să zicem 201 kW/h? În această situație s-ar putea afla mulți dintre bucureșteni, în cazul unei avarii prelungite a sistemului de termoficare, în plină iarnă, care i-ar putea obliga pe cei din blocurile afectate să se încălzească temporar cu calorifere sau radiatoare electrice.

Furnizorii de energie electrică cer și ei clarificări cu privire la modul și termenul în care își vor primi banii de la stat pentru discounturile acordate.

IMM-urile, confruntate și ele cu o creștere accelerată a costurilor cu energia și gazele, așteaptă măsuri de sprijin din partea Guvernului. Acesta însă se rezumă la demagogie ieftină.

Partidul Social Democrat, partidul apropiat de cetățeni, are soluția corectă pe termen scurt, pentru ca românii să poată trece cu bine peste această iarnă.

Este vorba de un proiect concret pentru plafonarea temporară a prețurilor la gaze și energie la nivelul mediei tarifelor din ultimele 6 luni.

Statul va suporta 50% din scumpirea rezultată în facturile oamenilor.

Profiturile uriașe ale producătorilor de energie și gaze vor fi impozitate.

Sunt măsuri acceptate de legislația europeană, iar Spania a anunțat deja un proiect similar.

Nu există niciun fel de scuze pentru a nu vota foarte urgent această lege în Parlament!

Oamenii au nevoie de sprijin acum! De aceea, Cîțu trebuie să înceteze a mai pune pe primul plan profiturile băieților deștepți din energie și să înțeleagă că prioritatea oricărui guvern trebuie să fie protejarea nivelului de trai al românilor.

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, PSD, Călărași.

Mulțumesc. Domnul deputat Coarnă.

Și de la... Invit să se pregătească, de la Grupul parlamentar al USR, domnul Lőrincz?

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi atinge subiectul sensibil al condițiilor precare din învățământ.

Și avem un exemplu concret.

„Școala din Ulmu, județul Călărași, condiții ca în Evul Mediu. Primar dezinteresat. DSP suspendă cursurile”

În secolul XXI, școala din Ulmu, județul Călărași, aflată într-o stare deplorabilă, ne transpune direct în Evul Mediu. Clădirea în care învață elevii din clasele I–VIII nu are nicio toaletă funcțională și nicio sursă de apă pentru aceasta.

Băieții care învață aici sunt nevoiți să-și satisfacă necesitățile fiziologice într-o cameră în care nu se află un vas de toaletă, ci un șanț săpat în apropiere de perete, iar fetele au un WC turcesc, dar și acela într-o stare precară.

Pe lângă starea insalubră a toaletelor, copiii sunt nevoiți să se spele pe mâini la o chiuvetă amplasată în curte, din care apa se scurge într-o găleată de vopsea. Un mecanism sofisticat și foarte bine gândit, demn de epoca modernă!

După apariția în spațiul public a imaginilor care prezentau situația dezastruoasă din școală, DSP Călărași a anunțat că va suspenda cursurile. Școala nu respectă condițiile minime de igienă și funcționează cu încălcarea normelor din domeniul sanitar.

Conform DSP, Școala Gimnazială Ulmu, din județul Călărași, nu are autorizație sanitară și nici nu a solicitat una în ultima perioadă. Ce are de spus directorul școlii? De ce nu face demersuri pentru obținerea fondurilor necesare în vederea salvării unității?

În plus, asigurarea condițiilor normale de desfășurare a activității în unitățile de învățământ este în sarcina autorităților locale. Primarul comunei însă nu pare interesat de această problemă și refuză să iasă din pasivitate! Nu este nicio problemă dacă școala se va închide, iar elevii vor fi nevoiți să rămână acasă! Educația nu reprezintă o prioritate pentru acest primar!

Solicit asigurarea fondurilor necesare pentru modernizarea acestei instituții de învățământ. Copiii noștri merită o șansă la educație într-un mediu curat și sănătos! Trebuie să contribuim cu toții la sporirea calității învățământului și la asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea actului educațional.

Consider că educația este piatra de temelie a unei societăți civilizate și reprezintă un drept fundamental, consacrat atât în legislația internă, cât și pe plan internațional.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călărași. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, Lőrincz ȘtefanIulian.

Cristian Brian înțeleg că este absent.

Tulbure Simina-Geanina? Este? Nu este.

Nici Teniță Dragoș-Cătălin.

Este. Perfect!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Premierul Cîțu este un om al faptelor, trebuie să-i dăm credit pentru asta. Al faptelor care arată ce e rău cu clasa politică autohtonă, de ce este România unde este și de ce este nevoie de reforme adânci în multe domenii. Premierul Cîțu a reușit. A pârjolit pământul după USR PLUS. Poate ridica pancarta cu „misiune îndeplinită”. A îndepărtat și ultimul semn de performanță în guvernare.

Acum, la dânsul în cabinet se merge pe principiul – reformele să fie, dar să nu se facă sau, dacă se fac, să fie „pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale”, vorba lui Caragiale. Mai ales în justiție. Să nu uităm de strigătele disperate – „Cu ăștia nu se pot face șmenuri, mai bine negociem cu aliatul fidel PSD-ist, de încredere; dacă bați mâna la furat cu ei, așa rămâne.” PNDL 3 este dovada.

„Echipa câștigătoare” a livrat partenerilor USL-iști, mai pe față de atât nu se poate. Atât și asta este oferta lui Florin Cîțu, fără precondiții, către partenerul „cu care se poate, realmente, negocia”. Dacă mai aveți careva dubii, urmați banii.

Mai mult, demiterea de ieri a lui Octavian Berceanu din funcția de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu este emblematică și are un mesaj clar că profesioniștii nu sunt bine-veniți în administrația publică românească.

Culmea este că elocventă nu este demiterea lui Berceanu, ci numirea persoanei care l-a înlocuit și momentul impecabil ales, la doar câteva zile după ce jurnaliști și activiști de mediu au fost brutalizați, cu o violență care demonstrează ce interese și rețele sunt la mijloc.

Un mesaj răspicat că în România pila politică va învinge întotdeauna profesionalismul. „Sfârșit de poveste” e scris pe perete cu majuscule – să înțeleagă tot românul, dacă mai avea vreun dubiu.

Ca și în alte domenii, performanța lui Berceanu, care a dovedit în 6 luni că se poate performa dacă nu există interferență politică, a deranjat îngrozitor, mai ales fiindcă a îndrăznit să perturbe „liniștea” rețelelor de tăieri masive ilegale de păduri, a stopat, măcar vremelnic, transformarea țării în depozitul de gunoi al Europei, a redat un aer respirabil Bucureștiului, după ani de indiferență și incompetență, evident, intenționate.

Este evident că a deranjat și sancționarea celor care încalcă legea, prin numărul record de amenzi, sesizări penale, confiscări de vehicule. A devenit limpede că Berceanu trebuia să plece.

Semne clare că „echipa câștigătoare”, în frunte cu un „superman” de încredere, îndeplinește misiunea primită „pas cu pas”.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Teniță Dragoș-Cătălin.

Și se pregătește, de la Grupul parlamentar al AUR, domnul Coleșa Ilie-Alin.

Se aude?

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi și colege,

La finalul lunii august a anului curent, o casă de licitații din București a anunțat oferirea spre licitație, în data de 22 septembrie, adică mâine, a unui număr de 190 de bunuri ce au aparținut marelui compozitor român George Enescu. Printre acestea se numără și o partitură a operei „Oedipe”, care sumarizează principalele motive ale creației, și o vioară despre care se afirmă că a fost primită de compozitor din partea familiei regale a României. La acel moment – așadar, în august –, o serie de intelectuali români de prestigiu și de o

probitate morală și alură intelectuală deosebită, printre aceștia numărându-se domnii Mihai Șora, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Bebeșelea, Radu Vancu, Eugen Ciurtin, au tras un semnal de alarmă, arătând că prezentarea complet netransparentă și extrem de neprofesionistă a loturilor licitabile a ridicat imediat numeroase semne de întrebare. Ca și în cazul manuscriselor în suferință ale lui Mircea Eliade, din care o mică parte au fost licitate de aceeași casă de licitații, în decembrie 2019 și în aprilie 2021, iar multe altele ar urma să fie licitate fără a li se cunoaște măcar cantitatea și catalogul, manuscrise ale lui George Enescu și ale altor mari muzicieni români – precum Lipatti – sunt prezentate și evaluate în răspăr cu uzanțele consacrate pentru autori de o asemenea însemnătate.

Dacă aceste fonduri alienate nu pot fi în niciun alt mod restituite circuitului public, solicităm instituțiilor de cultură și Guvernului României să aloce de urgență toate fondurile necesare – fonduri hotărât infime în raport cu cantitatea beneficiilor – pentru ca arhivele bucureștene majore cu fonduri Enescu și Eliade – precum Biblioteca Academiei – să le poată achiziționa și restitui firesc.

Petiția online inițiată de distinșii intelectuali a fost semnată de peste 5.600 de persoane. Între timp au apărut peste 150 de materiale de presă publicate de zeci de entități din mass-media, reunite și rezumate de un site de specialitate – https//www.enescueliade.com –, unde publicul interesat regăsește amploarea și detaliile survenite în urma investigațiilor muzicologice, istorice și juridice asupra acestui fond problematic licitat acum.

Ca urmare a apelului lor, domnul Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, a declarat că: „Am luat cunoștință de licitația bunurilor presupuse a aparține maestrului George Enescu. Am contactat telefonic Direcția pentru Cultură a Municipiului București, care mi-a comunicat faptul că, în cursul zilei de 18 august 2021, s-a depus o solicitare de clasare pentru două bunuri aparținând maestrului Enescu, respectiv o partitură și o vioară. Dosarul pentru partitură îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru analiza în vederea clasării, urmând ca pentru celălalt dosar să se aducă completări. În termen de 5 zile de la data depunerii, dosarul va ajunge la Ministerul Culturii.

Totodată, voi lua legătura cu Muzeul Național «George Enescu» pentru a verifica originea acestor documente. Voi reveni cu detalii.”

Eu, Cătălin Teniță, deputat de București, din partea USR PLUS, doresc să adresez și pe această cale următoarele întrebări pentru domnul Bogdan Gheorghiu, în calitate de ministru al culturii:

Prima: care a fost rezultatul procesului de verificare a documentelor de proveniență și a autenticității acelor bunuri aparținând lui Enescu, proces ce ar fi urmat să se deruleze în cooperare cu Muzeul Național „George Enescu”, potrivit declarației dumneavoastră de mai sus?

A doua întrebare: dat fiind caracterul de patrimoniu al acestor bunuri, poate Ministerul Culturii să prezinte publicului toate actele care să certifice că vorbim cu adevărat de bunuri autentice care sunt oferite în deplină legalitate în această licitație?

A treia întrebare: în ipoteza în care Ministerul Culturii s-a asigurat de drepturile de proprietate, precum și de autenticitatea și proveniența acestor obiecte de patrimoniu, care va fi acțiunea pe care va decide să o întreprindă în raport cu ele, având în vedere că printre loturi se află zeci de bunuri culturale mobile aparținând lui Enescu, lui Jora, lui Lipatti și reginei Elisabeta, unele dintre ele chiar inedite și foarte susceptibile să fie clasate ca tezaur sau ca fond?

Se va dispune achiziționarea pentru o instituție de profil – precum Cabinetul de muzică al Bibliotecii Academiei Române, unde există un fond Enescu foarte important –, cel puțin pentru loturile principale din cele 190 ale licitației, prin achiziție directă, așa cum s-a procedat, de altfel, cu o primă licitație a manuscriselor lui Eliade, la aceeași casă de licitații, în 12 decembrie 2019?

Cu alte cuvinte, va decide Ministerul Culturii să își exercite dreptul de preempțiune, așa cum este el stipulat în Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, sau va lăsa ca aceste bunuri de o importanță culturală extraordinară pentru România să iasă din circuitul muzeal?

Și o ultimă întrebare: de ce nu există în instituția din subordinea ministerului, Muzeul Național „George Enescu”, nicio partitură, nicio operă muzicală manuscrisă a lui Enescu clasată la tezaur, de la fondarea institutului, în 1958, până în 2021, și ce măsuri se vor întreprinde pentru a îndrepta această gravă carență?

Vă mulțumesc mult.

Cătălin Teniță, deputat al USR PLUS de București.

Mulțumesc, domnule deputat Teniță.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul Coleșa Ilie-Alin?

Constituția României: „Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.”

Iar în Regulamentul activităților comune, la art. 92, se specifică: „Dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.”

Orice referire la o așa-zisă „încălcare a modului în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură” este o minciună bazată pe pură fantezie și pe rea-credință.

Mai mult, orice sesizare a CCR, a Curții Constituționale a României, cu privire la o moțiune de cenzură nu are un caracter suspensoriu, care să determine suspendarea acesteia. Altfel, am putea avea o continuă suspendare a unei moțiuni de cenzură, bazată pe un șir nesfârșit de sesizări – un nonsens, o aberație.

Împiedicarea parcursului normal al acestei moțiuni – evident, în mod ilegal – arată că vechile partide parlamentare sunt fațete ale aceluiași sistem. Diferența dintre ele este doar formală și aparentă.

Repet, am votat orice inițiativă legislativă bună, indiferent dacă acea inițiativă a fost votată și de alte partide parlamentare. Nu ne-am uitat la cine votează, ci la ce se votează.

Mulțumesc.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Subiectul declarației politice este „De ce Grupul AUR a intrat în grevă parlamentară?”.

Grupul AUR a decis intrarea în grevă parlamentară din momentul în care moțiunea de cenzură inițiată și semnată de noi a fost blocată de către o parte a partidelor sistemului – PSD, PNL și UDMR. În felul acesta, Constituția și democrația au fost suspendate.

Depunerea unei moțiuni de cenzură este un drept constituțional, al cărei parcurs este descris în Constituție și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Au fost îndeplinite toate cerințele.

Scopul demersului nostru, ca și al tuturor celorlalte acțiuni AUR, este binele comun, în acest caz, înlocuirea acestui guvern profund antinațional și dictatorial.

Binele, dreptatea și adevărul nu pot fi confiscate de nimeni, de niciun partid politic. Parlamentarii AUR au votat întotdeauna conform conștiinței lor, conform valorilor noastre – familia, națiunea, credința și libertatea. Am votat orice inițiativă legislativă bună, indiferent dacă acea inițiativă a fost votată și de celelalte partide parlamentare. Nu ne-am uitat la cine votează, ci la ce se votează. Celelalte partide, fără excepție, în general, au făcut pe dos.

Repetăm și în acest caz: între AUR și USR PLUS nu există o alianță politică. Motivele pentru care noi am semnat această moțiune de cenzură nu se suprapun peste motivele lor.

Nu vom înceta această grevă parlamentară decât atunci când, conform Constituției și Regulamentului Birourilor reunite, moțiunea de cenzură va fi supusă dezbaterilor și votului în plenul reunit al celor două Camere.

Constituția României, la art. 113, precum și Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, la art. 92, specifică clar.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. În afară de domnul Tuhuț nu văd pe altcineva. Așa că vă rog să aveți ultima intervenție. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nepăsarea și incompetența au izolat Munții Apuseni de restul lumii”.

Stimați colegi, doamnelor și domnilor deputați,

Au trecut deja două luni de la inundațiile masive care au lovit localitățile din Munții Apuseni, iar, dincolo de casele distruse, au rupt și legăturile acestei zone cu restul lumii. Drumul național 74A, dintre Abrud și Câmpeni, este un dezastru capital: acolo unde nu a fost rupt de viituri stă să se prăbușească în orice clipă, punând în pericol viețile oamenilor care riscă să îl parcurgă chiar și în aceste condiții!

Am primit foarte multe sesizări și am mers, personal, la fața locului pentru a vorbi cu oamenii. În foarte multe zone, între Abrud și Câmpeni, se circulă pe o singură bandă, după ce apa a săpat sub carosabil, iar pericolul este iminent pentru siguranța rutieră.

În anumite zone, pe acest tronson, pe o bandă de mers se află pământ basculat, semnalizat prin indicatoare rutiere. Pe alocuri, vizibilitatea este extrem de redusă și există pericolul de accidente rutiere.

Mai mult, traficul greu a fost deviat, autobuzele și camioanele fiind nevoite să circule pe o rută ocolitoare – Gura Cornei–Roșia–Poieni–Mușca. Înțeleg că infrastructura rutieră nu se reface peste noapte, înțeleg și oamenii care mi-au semnalat această situație, dar cât mai trebuie să așteptăm? ## Domnilor guvernanți,

Ați împrumutat țara cu peste 60 de miliarde de euro, în mai puțin de doi ani de guvernare, și nu găsiți bani pentru reabilitarea unei porțiuni de drum? Unde sunt banii, domnilor? Pe ce lucruri fantastice i-ați tocat?

Vreau să vă transmit de la această tribună că acest subiect nu va rămâne fără rezultat! V-am transmis și o interpelare pe acest subiect, pentru că în România reală oamenii au nevoie disperată de ajutor, nu de lupte politice nesfârșite pe ciolan!

Domnule Președinte al României,

Ați fost în județul Alba zilele trecute și ne-ați dat lecții de golf. De golf credeți că au nevoie românii acum, în pragul iernii? Haideți să vă dau un sfat, ca de la primar la primar – concediați-vă consilierii și coborâți în România normală, unde oamenii normali nu duc lipsă de crose de golf, ci, pur și simplu, nu au lemne de foc sau un drum pe care să-și ducă copiii la școală sau să meargă la spital!

Susțineți că sunteți președintele tuturor românilor, dar nu riscați să vă murdăriți costumul alb de noroiul inundațiilor din Munții Apuseni, deși județul Alba a fost mereu fieful baronilor PNL, un județ unde oamenii v-au votat, iar acum le întoarceți spatele prezidențial.

Ce să înțeleagă moții? Că sunt buni doar atunci când trebuie să pună ștampila, să voteze candidații de la PNL? Cu deosebit respect pentru județul Alba, deputat al PSD de Alba, Tuhuț Radu-Marcel. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Între timp a sosit și domnul deputat Ioan Vulpescu. Îl rog să...

De la Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației mele politice din această săptămână este viitorul Festivalului Internațional „George Enescu”.

La sfârșitul acestei săptămâni, se încheie și cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”. O ediție încărcată de o însemnătate simbolică – celebrăm 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, însă ne aflăm la finalul unei ediții care ar putea să marcheze sfârșitul unei epoci.

De mai bine de 3 decenii acest festival este făcut cu putință și prin măiestria și profesionalismul directorului executiv al său, directorul Artexim, Mihai Constantinescu, și viziunea echipei sale. Acest eveniment a devenit „o instituție de patrimoniu național imaterial” grație și acestor eforturi. Eforturi conjugate, de altfel, cu acelea ale altor nume sonore, precum Ioan Holender, fost director al Operei din Viena și director, timp de șase ediții, al Festivalului „Enescu”. Începând din 1998, în funcțiile de președinți onorifici și directori artistici au fost atrase nume importante ale muzicii clasice – pe lângă cel al lui Ioan Holender, pe care l-am pomenit, mă gândesc la lordul Yehudi Menuhin, dirijorul Lawrence Foster, compozitorul și pianistul Roman Vlad, dirijorul Cristian Mandeal, începând din 1998 încoace. În 2017 aceste poziții au fost preluate de dirijorii Zubin Mehta și Vladimir Jurowski.

În ceea ce îl privește pe actualul director executiv al festivalului, statul român a găsit potrivit să-și arate recunoștința printr-o rece și protocolară recomandare pentru pensionare. Propriu-zis, Guvernul României îl pensionează

pe directorul Festivalului Enescu! Că Ministerul Culturii e rezistent în ultima vreme tocmai la cultură, iar Guvernul e indiferent o știm prea bine, de aproape doi ani în care puterea a fost un concert afon al coaliției.

Nu de puține ori întrebarea „Quo Vadis, Enescu?” s-a auzit în legătură cu viitorul acestui festival. Că Guvernul trimite opisul dosarului de pensie e aproape un gest natural în zilele noastre; problema de fond e aceea că vacuumul de putere creat duce la pensionarea Festivalului „Enescu”. Un răspuns corect, _de jure_ , dar iresponsabil, _de facto_ . Ce se va alege de următoarea ediție a Festivalului „Enescu”, în lipsa unui director executiv competent și eligibil, după pensionarea gratuită a actualului director? Ministerul s-a obișnuit să fie un actor impersonal, rigid, birocrat. Livrează târziu, atunci când o face, și nu anticipează niciodată atunci când e nevoie. Or, fără viziune și fără instinct, această administrație nu a făcut nimic altceva decât să cumpere, tot atât de tardiv, tăcerea melomanilor, oferind bugetul Festivalului „Enescu” în iunie pentru septembrie. Pusă așa problema, nimeni nu va vrea să fie directorul unui festival care își primește vistieria în ajun.

La spectatori detaliile acestea nu ajung. Ar trebui, chiar de la ultima ediție din acest an, să existe un nume, un proiect, o viziune și deci o responsabilitate cu privire la ediția din 2023. Ce program avem în vedere? Ce contracte vor fi încheiate? Ce costuri postpandemice urmează să fie resimțite în bugetul acestui festival? Toate aceste întrebări sunt fără răspuns, pentru că în această privință decizii iau aceia care nu se pricep mai deloc la cultură și, în niciun caz, la muzica mare.

Deși pare că mai este suficient timp până la următoarea ediție, cei doi ani rămași se vor dovedi a fi un răgaz extrem de scurt pentru un nou director executiv, căruia i-ar trebui cel puțin pe atât ca să învețe și să stăpânească mecanismele organizatorice ale unui festival care presupune atragerea unei finanțări sustenabile și, cel mai important, convingerea marilor orchestre din lume să performeze la București.

Festivalul „George Enescu” va traversa o criză, pe care melomani de conjunctură vor încerca să o mascheze prin numirea unui nou director artistic al festivalului. Aceasta va fi o soluție de suprafață, menită să creeze impresia unei bune organizări, dar care nu rezolvă, de fapt, problema de fond.

Trebuie să înțelegem cu toții că soarta acestui festival depinde de stabilitatea și certitudinea acestei funcții executive. În absența unei organizări exemplare, precum cea asigurată până acum, Festivalul „Enescu” riscă să se transforme într-o relicvă. A lăsa un brand de țară să se stingă din cauza unor probleme, în aparență, organizatorice, dar strategice și de conștiință culturală, în esență, este o greșeală pe care România nu și-o poate permite – nici moral, nici politic. Vioara lui Enescu a fost pentru România, de mai bine de jumătate de secol, cel mai bun pașaport cultural; îmi este teamă însă că marile orchestre ale lumii o vor trece, treptat, sub tăcere, din pricina marilor probleme ale patriei. Vom primi, în scurtă vreme, „concerte de cameră” în mici celule de criză în culori politice, recitaluri de la amatori care cred că știu mai bine decât profesioniștii ce e mai bine pentru festival. Și, mai ales, vom asculta pledoarii cu bisuri neașteptate de nimeni, din partea celor care nu trec mai mult de o dată la doi ani pragul Ateneului și atunci numai pentru o fotografie făcută la ieșirea din sală, după prima parte a unui concert. Mulți vor păstra sentimente patriotarde față de vioara lui Enescu, dar vor spera la un salvator mesianic al managementului festivalului de dincolo de granițe. Unii vor „ajutoare din străinătate”, alții vor băștinași culturali. Toate aceste opinii, în felul lor, „falsează”, așa cum se spune în muzică. Paradoxul e că, la 140 de ani de la nașterea lui Enescu, festivalul care îi poartă numele își poate găsi sfârșitul, dacă la București oricare dintre marile orchestre ale lumii își găsește un loc, dar niciunul dintre marii performeri ai managementului cultural nu dobândește un rol. Însuși Enescu...

Vă rog să încheiați. Mulțumesc.

...spunea că: „Muzica e o putere în stare să lege toți oamenii între ei.” Abia acum vom vedea dacă Festivalul „Enescu” trece testul maestrului său, dacă toți cei care râvnesc la capitalul simbolic din spatele funcției de director vor lega între ei un dialog care să fie despre festival, nu despre ei înșiși. Deocamdată, Guvernul rămâne un prestator de servicii. Livrează banii, se spală pe mâini de responsabilități, e ignorant față de urmări. Nu există igiena unui patronaj, nici a unei implicări, măcar moral-ocazionale, a Guvernului. În fond, logica guvernamentală e simplă – să cânte cine vrea, noi am dat banii. Ai zice că e aproape elegant ca acela care plătește să nu comande și muzica. Problema e că nu mai are nici cine să o dirijeze.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

A venit între timp și doamna deputat Tulbure SiminaGeanina-Daniela.

Poftiți, vă rog, la tribună, să vă susțineți intervenția, declarația politică.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Anul 2022 este Anul european al tineretului, dragi colegi, și tinerii sunt o resursă, nu o problemă. De fapt, tinerii sunt cea mai valoroasă resursă de care dispunem. Pe această cale, investiția în tineri devine singura garanție a unui prezent stabil și a unui viitor prosper, incluziv, sustenabil.

Prin declarația mea politică de astăzi, îmi propun să vorbesc despre importanța unor perspective armonioase pe termen lung, dedicate nevoilor, provocărilor și viziunilor tinerei generații.

Provocările fără precedent pe care le-am întâmpinat sub egida pandemiei ne-au demonstrat că numai un parteneriat coeziv al tuturor actorilor sociali ne poate ajuta să clădim o societate rezilientă și sustenabilă. Tineretul a fost, la rândul său, profund afectat de impactul crizei sanitare asupra diverselor dimensiuni ale vieții cotidiene. Fenomenele problematice deja existente, care vizează calitatea educației, inegalitățile sociale și accesul la oportunități, au fost accentuate masiv în contextul pandemiei. În ciuda acestui cumul de factori negativi, tinerii au reușit să își mențină echilibrul. Chiar mai mult, aceștia au contribuit activ la revitalizarea comunităților, prin acțiune civică, idei, inovare și, desigur, prin performanta gestionare a resurselor digitale. Ca să fim sinceri, ne-au dat o lecție importantă!

În cadrul Stării Uniunii 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că 2022 va reprezenta Anul european al tineretului. Celebrând această veste excepțională, vă invit să ne asumăm cu toții un

portofoliu consistent de politici publice, direcții legislative și programe centrate pe nevoile și ideile tinerilor, pornind de la dialogul permanent cu aceștia. Tinerii pot să devină cel mai de preț partener al nostru, al celor încredințați să construiască, din poziții decizionale, un prezent și un viitor prosper.

Ce putem face?

– Putem implica tinerii în procesul democratic de luare a deciziilor.

– Putem identifica împreună măsuri dedicate combaterii fenomenelor problematice, precum inegalitățile sociale, bullyingul, abandonul școlar, analfabetismul funcțional. Apelând la viziunile tinerilor, cu fiecare ocazie, vom reuși să construim punți care cu siguranță vor transforma România pe termen lung, nu doar în 2022.

La începutul activității mele parlamentare, mi-am asumat că tinerii sunt o prioritate a mandatului meu. De aceea, vestea președintei von der Leyen nu face nimic altceva decât să îmi confirme, dacă mai era nevoie, că prioritatea mea este vitală pentru viitorul nostru și al întregii Uniuni Europene. În perioada următoare, voi lansa multiple proiecte, inițiative legislative și propuneri dedicate tinerilor, voi dialoga cu ei și le voi aduce nevoile în prim-plan. Vă invit să facem cu toții la fel și să ne susțineți!

Iar pentru tinerii care ne urmăresc am următorul mesaj: esența unei societăți prospere se regăsește în voi! Acționați, participați și faceți-vă auziți! Pentru că, după cum bine punctează Antonio Guterres, secretarul general al ONU: „Toate speranțele unei lumi mai bune se bazează pe tineri.”

Mulțumesc.

Simina Tulbure, deputat al USR PLUS, diasporă.

## Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Pentru că domnii și doamnele deputat continuă să sosească, între timp a sosit și domnul deputat Damian Romulus-Marius, de la Grupul parlamentar al PSD.

Să vedem dacă este într-adevăr ultimul, ultima intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică este intitulată „PSD cere plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici!”.

## Stimați colegi,

Liberalizarea pieței de energie electrică a creat un adevărat haos, din pricina proastei informări și gestionări a Guvernului Cîțu, care a lăsat consumatorii români într-o stare de confuzie și, mai grav, i-a lăsat cu facturi mărite la energie electrică și gaze.

Potrivit datelor INS, prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele 6 luni ale acestui an cu aproximativ 24%, iar la gaze cu 20%, însă există furnizori care au crescut prețul cu până la 65% sau chiar 100% în ultimele două luni.

O astfel de creștere poate fi doar rezultatul unei manipulări a pieței și românii merită răspunsuri. Tocmai de aceea, PSD a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, care în termen de maximum 90 de zile va emite un raport care să răspundă întrebărilor noastre, ale tuturor, cu privire la creșterea prețurilor. În plus, PSD a depus în Parlament o propunere legislativă care presupune plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici. Alături de colegii parlamentari PSD cerem ca pentru o perioadă de 6 luni să se plafoneze la un nivel mediu prețurile la energie electrică și gaze naturale, dar și constituirea Fondului național pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori și cu până la 50% a diferenței de preț înregistrate în ultimele 6 luni la consumatorii casnici.

Cerem dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative, pentru că românii au dreptul să fie protejați de creșterea artificială a prețurilor. Vedem cu toții că acest guvern nu pare interesat să ajute consumatorii vulnerabili și se preocupă mai degrabă cu luptele interne, fie pentru șefia PNL, fie lupta pentru ciolan dintre PNL și USR.

Însă, în condițiile în care se apropie anotimpul rece și de peste tot primim avertizări că prețul gazelor naturale va crește în Europa, plafonarea prețurilor, propusă de PSD, rămâne cea mai bună soluție pentru români în acest moment.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Romulus-Marius Damian, Caraș-Severin.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alți colegi care s-au înscris, o să dau citire..., mă rog, numelor colegilor care au depus în scris declarațiile.

Din partea Partidului Social Democrat – Oteșanu Daniela, Bejinariu Eugen, Bulai Oana-Gianina, Ostaficiuc MariusEugen, Cîtea Vasile, Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Popescu Dan-Cristian, Tudorache Daniel, Mușoiu Ștefan, Alda Adrian, Weber Mihai, Adomnicăi Mirela-Elena, Toma Vasilică, Toma Ilie, Intotero Natalia-Elena, Holban Georgeta-Carmen, Rasaliu Marian-Iulian, Dumitrache Ileana-Cristina și Mang Ioan.

Din partea Grupului parlamentar al PNL – Roman FlorinClaudiu, Crușoveanu Marian, Stănescu Vetuța, Bola BogdanAlexandru, Huțucă Bogdan-Iulian, Burciu Cristina, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Muraru Iulian-Alexandru, Moisin Radu-Marin, Stângă George-Cătălin, Popa Alexandru, Burduja Sebastian-Ioan, Balan Ioan, Giugea Nicolae, Molnar Ervin, Calotă Florică Ică, Tătaru Nelu, Fădor Angelica, Șișcu George.

Din partea Grupului parlamentar al USR nu sunt declarații depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al AUR – Roman Nicolae, Andrușceac Antonio, Scripnic Lilian, Aelenei Dănuț.

Și, cu aceasta, am încheiat lista celor care au prezentat sau au depus declarații politice și intervenții în ședința din 21 septembrie.

Vă mulțumesc pentru participare.

„Sărăcia energetică a românilor, o realitate!”

PSD susține necesitatea plafonării prețurilor la energie și a venit cu un proiect concret pentru plafonarea temporară a prețurilor la gaze și energie. Premierul Cîțu a dezinformat din nou când a anunțat că în Uniunea Europeană nu se mai pot

plafona prețurile energiei, iar Spania a dovedit foarte clar acest lucru, odată ce a anunțat public faptul că ia măsuri pentru reducerea facturilor prin plafonarea prețurilor gazelor naturale.

Proiectul PSD privind plafonarea prețului la gaze și la energia electrică constă, pe scurt, în plafonarea prețului la media ultimelor 6 luni, respectiv martie–septembrie, iar statul va suporta 50% din scumpirile pentru consumatorul final. Banii pentru compensare vor veni dintr-un fond în care se vor duce 50% din profiturile producătorilor de energie și gaze, precum și de la bugetul de stat.

Argumentele financiare pentru plafonarea prețului energiei sunt multiple. Dublarea facturilor cu utilitățile – electricitate și gaz – înseamnă un cost suplimentar de 5.676 lei pe an, aproximativ 1.200 de euro, pentru fiecare gospodărie de salariați din România. Practic, românii cu salariul minim net de 1.386 lei/lună ar fi nevoiți să-și dea întreg salariul pe 4 luni pentru a-și plăti factura la utilități. Cei cu salariul mediu – 3.545 de lei/lună – vor plăti salariul pe o lună și jumătate.

În cazul pensionarilor, dublarea facturilor ar însemna un plus de 377 de lei/lună, adică 4.524 de lei/an. La o pensie medie netă de 1.604 lei, înseamnă că pensia pe 3 luni va fi folosită integral pentru plata facturilor utilităților. Mai grav de atât, 2,92 milioane de pensionari au pensia mai mică de 1.600 de lei/luna, iar 1,57 milioane de pensionari au sub 1.000 de lei/lună. Aceștia vor trebui practic să cheltuiască pensiile pe 4-6 luni pentru a-și achita utilitățile scumpite.

În scenariul (optimist) al creșterii cu 60% a facturilor la gaze și doar 20% la electricitate și la apă, povara suplimentară asupra bugetului gospodăriilor se ridică la 2.940 de lei/an, aproximativ 600 de euro anual.

Dramatic este însă faptul că aceste scumpiri ale energiei se propagă la toate produsele și serviciile. Totul va fi mai scump, iar cei mai mulți dintre români pur și simplu nu vor putea face față. Deja 45% dintre români suferă de sărăcie energetică!

Toate calculele prezentate sunt făcute pe baza datelor oficiale ale INS, prezentate în „Coordonate ale nivelului de trai în Romania 2020”, apărută în mai 2021.

PSD consideră că apărarea românilor în fața unei adevărate apocalipse energetice este adevărata prioritate a unui partid responsabil, nu circul politic și bătălia pentru putere pe care o desfășoară în această perioadă PNL și USR PLUS. Este o adevărată iresponsabilitate să aștepți pasiv, cum a făcut până acum guvernul actual, și apoi în plină iarnă să constați tragediile și abia atunci să încerci să iei măsuri.

„Costurile mai mari la energie vor provoca falimentul multor fermieri!”

Perspectivele mondiale nu sunt din cele mai prielnice pentru fermieri pe fondul crizei energetice. Însă și mai afectați sunt cei din comunitatea europeană. Din păcate, la nivelul Uniunii asistăm în continuare la polarizarea țărilor puternice și a celor cu o democrație și o dezvoltare aflate încă în procesul de maturizare, motiv pentru care, automat, agricultorii din state precum România și Bulgaria vor fi cei mai loviți de valul de majorări ale prețurilor tuturor tipurilor de energie consumată pentru producție.

Această observație personală este confirmată de modul în care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales să trateze această problematică presantă în discursul asupra stării Uniunii, adică prin omisiune, și asta în condițiile și așa grele provocate de pandemie, accentuate de standardele tot mai înalte de calitate și importurile ieftine din țări terțe, dar și de costurile mult mai mari la energie, care apasă toate pe umerii fermierilor. Pe lângă faptul că nu se bucură de atenția cuvenită la nivelul conducerii Uniunii, aceștia beneficiază de prea puțini bani și sprijin din partea guvernului român de dreapta. Dar, în ciuda acestor condiții aspre de lucru, toți investitorii în agricultură sunt forțați să ne pună pe masă aceeași hrană ieftină cu costuri mult mai mari la energie.

Credeți că se poate așa ceva, stimați colegi care susțineți sau care sunteți membri în Cabinetul Cîțu? Aveți vreo soluție concretă pentru această situație gravă sau nici măcar nu v-a trecut prin cap așa ceva? Din păcate pentru noi, restul românilor, este evident că a doua variantă de răspuns vi se potrivește, pentru că nu ne serviți decât vorbe goale! Și cu aceste replici politicianiste ale dumneavoastră, lipsite de aplicabilitate, nu se plătesc nici facturile pentru energia electrică, nu se acoperă nici costurile motorinei și nici nu se ară sau se însămânțează ogoarele singure!

În schimb, vorbiți de la orice tribună care vă iese în cale despre cum ar putea deveni strategiile Uniunii și fermierii ei modele pentru lumea largă. La fel de mult vorbiți despre cum să contribuie sectorul agricol european la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în lume. Iar când vine vorba despre fermierul român, pe la finalul oricărui discurs de-al dumneavoastră, vă grăbiți să prezentați multe cifre privind recoltele, cifre cu care nu doar că plictisiți orice auditoriu, ci și eludați adevărul din teren.

Cu câteva exemple de cifre de afaceri bune, ale unor investitori care s-au bucurat de toate avantajele posibile, oferite discreționar de dumneavoastră, nu se face nici primăvară și nici vreun rai în agricultura din România. Excepțiile de bunăstare, rezultate din astfel de investiții pe care le tot invocați, nu confirmă regula!

Și eu, la rândul meu, vă voi prezenta date exacte, dar tragice! Am ajuns, astăzi, cu peste 30.000 de fermieri care sunt executați de către traderi și alte firme de distribuție, din cauza datoriilor pe care nu le pot acoperi. Este adevărat că larga majoritate dintre distribuitori a pierdut procesele cu fermierii, pentru că, din punct de vedere legal, agricultorii au avut dreptate, dar asta nu-i scutește de faptul că li s-a cerut insolvența pentru a-i pune în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea.

Și acest impediment major se adaugă la noile reguli stricte impuse lor de la Bruxelles și de la Palatul Victoria, oferindu-le pretinsa „libertate” să se descurce singuri, și în pandemie, când eram la un pas de criza alimentară, ca și acum, când costurile de producție cresc necontenit. În schimb, aveți pretenția, domnilor guvernanți, să ni se pună pe masă aceeași hrană ieftină, produsă sustenabil, în condițiile crunte create de explozia prețurilor la energie.

Ca să-l păstrați competitiv pe plan intern și mondial pe fermierul român, trebuie să-i oferiți sprijin real, să puneți în practică unitar ceea ce rămâne, de cele mai multe ori, doar scris pe vreo hârtie, rătăcită printre alte mii pe la Ministerul Agriculturii, și să-i oferiți noi oportunități de dezvoltare. Numai așa aceștia vor ajunge cu adevărat producători model europeni, și nu doar exemple de supraviețuitori în acest domeniu!

„Energia, încotro?”

Efectul scumpirii prețului la energie – electrică, termică, gaze – va fi unul cu repercusiuni asupra economiei, în general, dar, cel mai important, asupra tuturor cetățenilor, în special, pentru că va antrena majorarea semnificativă a prețurilor alimentelor și bunurilor de larg consum. Pe toate canalele media se dezbate acest subiect.

Industria noastră producătoare de energie este una în declin, din cauza faptului că nu se încurajează dezvoltarea de noi capacități de generare a energiei – convenționale cu grad mic de poluare și regenerabile hidro, eoliene, fotovoltaice – și nici extragerea resurselor de gaz din Marea Neagră.

De asemenea, gospodăriile individuale, instituțiile nu sunt susținute și încurajate în demersul lor pentru a-și eficientiza consumul de energie și a deveni producători.

În aceste condiții, piața de energie din România, în lanțul care merge de la producător, printr-o mulțime de furnizori, spre consumatori, nu este una concurențială, ci profund speculativă.

Guvernul propune în aceste clipe măsuri de subvenționare a facturilor pentru aproape 10 milioane de locuitori, firme și instituții, măsuri ce nu vor face decât să sărăcească bugetul de stat și să îmbogățească furnizorii de utilități.

Să propunem deci plafonarea prețurilor pe energie la o valoare rezonabilă, precum și măsuri urgente pentru construirea de noi capacități energetice pentru eficientizarea consumului de energie în general.

Susțin așa-numitele sisteme hibride de generare a energiei, care vor avea o mai mare flexibilitate în cazul în care condițiile climatice nu sunt favorabile energiei regenerabile.

Hidrocentralele construite vor trebui să fie date în exploatare pentru a genera energie electrică – menționez în acest caz hidrocentrala de pe Valea Jiului.

Piața producătorilor mici de energie electrică, care, de fapt, nu există, ar trebui să apară și să se dezvolte.

Pe fiecare acoperiș ar trebui să fie sisteme de generare a energiei fotovoltaice cu o capacitate de cel puțin 3 KWh.

Procesul de extragere a gazelor din Marea Neagră trebuie să înceapă, iar acestea să fie folosite la nivel național, nu pentru export!

Acestea sunt prioritățile României, priorități pe care toate partidele politice, indiferent de ideologie, ar trebui să le susțină!

„Ana de Bourbon-Parma, un ambasador al României, al imaginii valorilor profunde, departe de țară”

Pe 18 septembrie 1923 se năștea Ana de BourbonParma, cea care avea să devină regina Ana, prin căsătoria cu ultimul rege al românilor, Mihai I.

Prin numele său, purtat mereu peste tot în lume, a fost un ambasador al României, al imaginii valorilor profunde, departe de țară. Prin modul demn și simplu în care a trăit și a slujit omul destinului său, Ana a României a fost un miracol de susținere pentru Mihai I. „Simt că trebuie să fac mai mult pentru omul meu și pentru visele lui. Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele”, spunea regina.

A vorbit neîntrerupt, în lipsa regelui, după 1992 și după vizitele pe care le-a făcut în România, despre sufletul și satul românesc, despre autenticitatea României profunde, pe care a regăsit-o acolo unde comunismul nu a reușit să distrugă tot, în biserici și în sate. A cunoscut în anii exilului și după 1989 mii de români care au trecut pragul casei din Versoix, devenită capitala regalității românești. Prin regele Mihai I și prin acești oameni, prin amintirile regelui și prin poveștile de viață ale românilor, și-a proiectat adevărata imagine a țării sale.

Drumul său din exil până acasă marchează o viață plină de tensiuni și frământări, care reface traseul parcurs cândva de inima reginei Maria. Și parcă niciodată cuvintele regelui Mihai nu au avut mai mult sens – „răbdarea poate fi o armă împotriva destinului istoric”.

Ana a României lasă în urmă amprenta unei personalități covârșitoare. Naturală până în cel mai mărunt gest, delicată, dar puternică, discretă, dar cu o prezență atât de marcantă, ea ne demonstrează că nu e nevoie de tron și de coroană pentru a domni cu adevărat.

Prin generozitatea și maniera inconfundabilă de a se apropia de oameni, Ana a României duce mai departe trăsăturile reginei-mamă Elena. La fel ca înaintașa sa, a știut să-și mascheze cu demnitate propriile răni. Unindu-și destinul cu al regelui Mihai I, a ales să servească aceeași cauză – cauza neamului românesc.

Regele a vorbit arareori despre soție, așa cum a procedat cu tot ceea ce a iubit peste măsură. Am recitit recent puținele-i cuvinte, profunde, tandre și pline de sevă. În lumina de astăzi, ele conturează portretul celei fără de care viața regelui, a familiei sale și a întregii regalități românești de după 1947 n-ar mai fi fost aceleași: „Mulți dintre strămoșii ei au avut pe umeri soarta Europei. Unii au fost eroi, iar câțiva au fost sanctificați. Regina a mers la război ca simplu soldat, iar apoi a acceptat, alături de noi, soarta de a aștepta și de a spera. Nu ar fi putut exista pe pământ cineva care să ne stea alături cu atâta credință și curaj. Soarta a pus-o alături de Elisabeta, Maria și Elena, reginele României.”

„Prioritățile Guvernului PNL în domeniul agriculturii” Preocuparea PNL pentru adoptarea acelor măsuri care să vină în sprijinul agriculturii românești este una reală și susținută, Guvernul creând pentru fermieri numeroase oportunități de sprijin al investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală pentru perioada de tranziție 2021–2022.

Este foarte important însă ca oamenii din domeniu să știe în timp util care sunt facilitățile de care dispun și ce programe agricole pot fi finanțate în această perioadă, dar și elementele de noutate referitoare la condițiile de accesare și implementare a acestora.

Tocmai de aceea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică, în ultima săptămână, Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și Proiectul de hotărâre a Guvernului privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, al plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Știm cu toții care sunt dificultățile cu care se confruntă în prezent fermierii români și ne propunem ca statul român să le fie partener pentru a putea trece mai ușor peste provocările pe care le au de depășit. De aceea, trebuie menționat că

toate aceste măsuri, pe care urmează ca Ministerul Agriculturii să le implementeze în următoarea perioadă, vin în întâmpinarea solicitărilor formulate chiar de către reprezentanții structurilor asociative din sector.

Concret, în ceea ce privește piața legumelor, principala problemă o reprezintă, în acest moment, oferta mare de produse care nu sunt absorbite în piață, fapt ce determină prețuri de achiziție mici, care nu asigură o rentabilitate a activităților de producție din acest sector. Astfel, prin noua hotărâre a Guvernului se propune ca resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la cultura de legume în spații protejate să fie în valoare de 153.730 mii lei, ca urmare a suplimentării plafonului. În felul acesta, dorim să asigurăm sustenabilitatea politicilor de susținere financiară a producătorilor din sectorul horticol, respectiv a producției de legume în spații protejate.

Totodată, Guvernul creează posibilitatea ca, din data de 18 octombrie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură să poată acorda plăți în avans în cadrul schemelor de plăți directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent de maximum 70%, măsură de care vor beneficia aproximativ 800.000 de fermieri. Considerăm că astfel va fi asigurată finanțarea necesară pentru lucrările specifice din toamnă și vom crea premisele prin care fermierii își vor putea elabora planurile de afaceri pe termen scurt.

Chiar dacă agricultura românească se confruntă cu numeroase probleme, precum deficitul forței de muncă, schimbările climatice, capacitatea redusă de stocare și depozitare a materiei prime, slaba putere de negociere a fermierilor mici, angajamentul ferm al PNL este de a asigura la nivel guvernamental, prin Ministerul Agriculturii, capitalul necesar programelor de investiții și de a facilita accesul la acești bani.

Guvernul PNL rămâne, așadar, același partener de încredere pentru fermierii români, fiind conștienți că doar printr-un astfel de parteneriat agricultura românească își va putea consolida performanțele și va deveni competitivă pe termen lung!

„Lipsa testării anti-COVID-19 din școlile României și nepăsarea guvernanților”

Din declarațiile ministrului educației și ministrului sănătății și din ordinul comun emis de aceștia înainte de a începe păruiala între partidele din coaliția de guvernare, am înțeles că școlile se închid dacă rata de infectare din comunitate ajunge la 6 la mia de locuitori. De asemenea, testarea elevilor intervine doar în momentul în care apare un caz confirmat de îmbolnăvire cu COVID în unitatea școlară.

Deci ni se spune când se închid școlile și că testarea apare doar după îmbolnăvirea elevilor.

În același timp, premierul, coordonatorul campaniei de vaccinare, ministrul educației și toate celelalte autorități guvernamentale ne îndeamnă să ne vaccinăm copiii, pentru că vine valul al patrulea al pandemiei, cu tulpina Delta, care e mult mai contagioasă. Este dovedit științific că vaccinarea poate reduce riscul de a dezvolta simptome severe; la fel de dovedit științific este și faptul că vaccinul nu oprește transmiterea virusului. Mai știm și faptul că, cel puțin în momentul de față, nu există un vaccin aprobat pentru copiii sub 12 ani.

Deci, oricum am lua-o, vaccinarea adolescenților între 12 și 17 ani, deși are beneficii incontestabile pentru cei vaccinați, nu rezolvă cu nimic transmiterea virusului în unitățile școlare. În acest condiții, singura formă de prevenire a riscului de infectare, pe lângă masca de protecție, care are o eficiență limitată, este testarea periodică a elevilor. Este principala formă prin care alte state civilizate acționează pentru a menține școlile deschise.

OMS, UNICEF, Comisia Europeană – toate ne spun că învățământul online nu este opțiune sau cel puțin nu este o opțiune pe termen lung. Aceleași instituții ne mai spun că închiderea școlilor produce efecte negative mult mai grave decât riscul infecției la nivelul elevilor.

Prin urmare, renunțarea sau abandonarea testării periodice a elevilor în noul an școlar reprezintă o decizie criminală a acestui guvern.

Este o decizie criminală pentru că distruge pur și simplu șansa la educație a milioane de elevi din România. Este o decizie criminală pentru că, în lipsa testării periodice, riscul de infectare a elevilor este mult mai mare. Și nu vorbim doar despre elevi, ci și despre părinții sau bunicii lor, cărora le pot transmite virusul luat de la școală.

Tot ce a putut face Guvernul a fost să ne anunțe când vor închide din nou școlile. Au irosit toată vacanța de vară, când puteau organiza testarea periodică, doar pentru că s-au certat între ei, PNL cu USR PLUS, ministrul educației cu cel al sănătății etc.

Au irosit, în schimb, sume uriașe de bani pentru achiziția a zeci sau chiar sute de mii de doze de vaccin pe care acum le vând la un preț mult mai mic sau le donează cu totul altor state, întrucât s-au apropiat de termenul de expirare.

Oare câte teste antigen ar fi putut fi cumpărate cu acești bani risipiți de Guvern?

Oare câți elevi și-ar fi putut continua cursurile, cu prezență fizică, dacă prin testare s-ar fi identificat și s-ar fi izolat din timp colegii lor infectați?

Este o bătaie de joc revoltătoare la adresa învățământului românesc. Este o bătaie de joc la adresa șanselor copiilor români de a ieși din sărăcie, printr-o bună educație. Este o bătaie de joc la adresa viitorului României, pentru că, știm bine, copiii care astăzi nu au acces la educație din cauza deciziilor absurde ale acestui Guvern reprezintă viitorul României. Iar așa cum arată educația lor de azi, tot așa va arăta și viitorul României!

Ca și anul trecut, am început noul an școlar în aceleași condiții de haos și incertitudine, aceeași lipsă de predictibilitate, care i-a exasperat pe părinți anul trecut, o vedem chiar din primele zile ale noului an școlar. Și mai vedem și aceeași manieră pasivă, mioritică, lipsită de măsuri preventive, profilactice și care duce inevitabil la închiderea școlilor și nenorocirea educației și viitorului a milioane de copii din România.

Rușine să vă fie pentru această incompetență crasă și nepăsare criminală!

„AUR respinge tentativa Parlamentului European de a impune recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în toată Uniunea Europeană”

„Familia este unul dintre pilonii centrali ai Alianței pentru Unirea Românilor. Respingem ferm încercarea de a crea un substitut – așa-numitele «familii curcubeu» – în numele ideologiei LGBTIQ. Numai comuniștii internaționaliști au încercat să uniformizeze societăți și țări întregi în numele unei utopii criminale. Încercarea Parlamentului European de a impune, printr-o rezoluție, recunoașterea căsătoriilor sau parteneriatelor înregistrate într-un stat membru în toate

statele membre, în mod uniform, este nedemocratică și nu ține cont de faptul că dreptul familiei și reglementarea căsătoriei sunt competențe ale statelor naționale, nu ale instituțiilor europene. Potrivit art. 9 al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie sunt garantate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestor drepturi” – a declarat copreședintele AUR Claudiu Târziu.

Este foarte grav și regretabil că această rezoluție este inițiată de Grupul PPE, care se pretinde a fi conservator și creștin-democrat, dar în realitate a uitat de fundamentele creștine ale proiectului european, promovând o ideologie străină adevăratelor valori europene.

AUR și ECR sunt consecvenți în susținerea familiei, a libertății responsabile și a demnității persoanei umane. Respingem ferm presiunile Parlamentului European, care, în mod total nejustificat și nedemocratic, cere Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României, Ungariei și Poloniei. Sub pretextul respectării libertății de circulație, se încearcă impunerea agendei LGBTQ și subminarea instituției căsătoriei în toate statele membre ale UE, state suverane, care au dreptul la reglementarea/legiferarea acestui domeniu.

Zgomotul politic nu mai este un fundal sonor ce poate fi ignorat. Torente de venin, acuzații, imprecații și zoaie de culise au cuprins scena publică, iar consecințele luptei pentru putere din cele două partide, PNL si PLUSR, au afectat viața de zi cu zi a fiecărui român. România este, în fapt, neguvernată. PLUSR nu s-a decis dacă este la putere sau în opoziție. Radicalii de stânga, PLUSR, valsează, deocamdată timid, aparent de nevoie, cu radicalii de dreapta, AUR, iar PNL oferă cel mai grotesc spectacol al lipsei de responsabilitate.

Au explodat prețurile la gaze, la energia de orice fel și de aici un lanț de consecințe nefaste asupra traiului nostru. Există sute de mii de familii, deci milioane de oameni, care pur și simplu nu au resurse de a trăi la costurile pe care le-a ridicat guvernarea PNL–PLUSR. România este mai îndatorată ca oricând în trecut, economia este șubrezită, companiile sunt sufocate de criza economică suprapusă celei sanitare și celei politice. În așteptarea amăgitoare a PNRR, Guvernul a uitat să acceseze alte fonduri de la UE aflate în așteptarea competențelor de a fi folosite, iar banii, atâția câți au fost, s-au alocat doar pe criterii mizerabil de politice, doar autorităților locale PNL–PLUSR.

Oameni slabi, cu biografii profesionale găunoase, au fost promovați în funcții de decizie, iar administrația este mai politizată decât a fost vreodată. Guvernanții PNL–PLUSR se sfâșie între ei cu așa voluptate, că au uitat între timp până și grija de a ne explica deciziile pe care le iau în numele nostru.

Se încheie, la sfârșitul acestei săptămâni, competiția din PNL, se încheie apoi și competiția politică din interiorul PLUSR. Românii au fost în aceste luni victime colaterale ale unui război sângeros pentru putere, în cadrul celor două partide cinice și iresponsabile. Este doar o iluzie că cei care vor câștiga în cadrul fiecărui partid se vor apleca asupra priorităților noastre, este doar o iluzie că vom avea parte de liniște și guvernare eficientă. România este mai săracă și mai bolnavă după un an de guvernare PNL–PLUSR. Niciunul dintre cei care se prefigurează a conduce mai departe partidele puterii nu a dovedit că știe sau că îi pasă de oameni. Urmează o iarnă amară, cu facturi amețitoare, cu victime ale neputinței guvernanților de a gestiona pandemia, cu firme închise și oameni în agonie. Urmează să ne fie mai rău înainte de a ști cum ne poate fi mai bine. Cei care conduc astăzi România au sfidat votul românilor la alegerile precedente și s-au instalat prin joc politic murdar la putere.

PSD a câștigat acele alegeri, noi trebuia să alcătuim Guvernul și noi am fi știut, am fi putut, cum am știut și am putut de fiecare dată, să generăm bunăstare. 80% din români socotesc acum că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Ar fi, așadar, legitim și înțelept pentru viața oamenilor să aibă loc alegeri anticipate. PSD le-ar câștiga din nou, mai decis, mai elocvent, și ne-am putea îndrepta către un trai mai liniștit, mai bun, mai sănătos.

În anul 2019, Organizația de Femei a UDMR a nominalizat ca obiectiv principal în activitatea organizației conștientizarea, recunoașterea și accentuarea importanței rolului acordat familiei în societate, ca fiind cea mai mică, dar cea mai puternică entitate care are menirea de a întări comunitatea.

Astfel, UDMR, care s-a înființat în urmă cu 31 de ani și care, în momentul inițial, menționa ca prioritate elaborarea de politici sociale cu rolul de a întări, de a sprijini familia, a acționat consecvent și ferm prin programul Uniunii, prin mijloace parlamentare, prin instrumente și măsuri la nivel județean și local, de a crea condiții cât mai bune în sprijinul tinerilor pentru a întemeia o familie și a avea copii.

Astăzi, când procesul demografic – atât în Uniunea Europeană, cât și în România – arată tendințe foarte îngrijorătoare, obiectivul a căpătat o importanță majoră. Populația rezidentă a României a fost, la 1 ianuarie 2021, de 18.186.000 de persoane, în scădere cu 142.600 persoane față de 1 ianuarie 2020, cauza principală fiind sporul natural negativ. Astfel, România a avut a doua cea mai mare scădere a populației în UE în acest ultim an. Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 123,9 persoane vârstnice raportat la 100 de tineri sub 15 ani. Totodată, România a înregistrat în prima jumătate a anului 2021 cel mai mic număr de nou-născuți din ultimii 7 ani.

Având în vedere și procesul migrațional, nu este de mirare, însă ne sperie enorm prognoza INS potrivit căreia populația rezidentă a României se va reduce până în 2070 cu valori cuprinse între 4,1 milioane de persoane și 8,6 milioane de persoane.

Această situație a impus faptul că este nevoie de mai multă preocupare și de o atenție sporită la tot ceea ce înseamnă politici familiale și sociale, pentru a identifica posibile căi de urmat, fie prin declarații și rezoluții adoptate la congrese, fie prin modificări legislative ulterioare, în vederea îmbunătățirii legislației din România în acest domeniu și pentru a întreprinde demersuri pentru ca tinerii să își întemeieze o familie și să își asume creșterea unui copil în condiții optime.

Cel de-al XV-lea congres al UDMR, care a avut loc la finalul săptămânii trecute, s-a desfășurat sub sloganul „Împreună pentru familie!”, care este în același timp și dezideratul nostru, deoarece comunitatea este formată din familii și nu există o comunitate puternică fără o familie unită, prin legături strânse.

Congresul a adoptat „Programul UDMR pentru sprijinirea familiilor din România”.

În marja congresului, intervenția mea s-a concentrat pe necesitatea înțelegerii nevoilor acute pentru o politică familială coerentă, aplicată pe termen mediu și lung, cu obiective clare, care pot fi realizate prin măsuri și planuri de acțiune care să faciliteze redescoperirea frumuseții și importanței familiei, a creșterii copiilor, a familiei cu mai multe generații, a familiei cu mai mulți copii.

Poetul William Ross Wallace a spus în poezia lui publicată în 1865: „Mâna care alină leagănul conduce întreaga lume.”

Să fim conștienți de darul de a avea copii, de importanța majoră a creșterii acestora în familie, de valoarea inestimabilă a educației din familie și, ca atare, să elaborăm politicile necesare de sprijin pentru tinerii căsătoriți, pentru părinți și bunici!

La Congresul al XV-lea al UDMR au fost prezentate principiile planului de acțiune a Uniunii pentru perioada 2021–2024, plan destinat unei schimbări profunde în acest domeniu.

Am dorința și speranța de a se elabora și a se introduce în programul de guvernare al României măsurile necesare pentru modificarea trendului, în pozitiv, al proceselor demografice.

„România nu recunoaște legitimitatea alegerilor organizate în Crimeea pentru Duma de Stat a Federației Ruse!”

Între 17 și 19 septembrie s-au desfășurat alegeri pentru Duma de Stat a Federației Ruse. Pe lângă simulacrul de democrație pe care vor să-l pună în scenă aceste alegeri, Rusia și-a arătat încă o dată disprețul față de dreptul internațional, suveranitatea și independența statelor, organizând alegeri în teritorii ilegal anexate. România, prin Ministerul Afacerilor Externe, și-a exprimat dezacordul profund pentru această acțiune. Din comunicatul remis, se arată că Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaște legitimitatea alegerilor organizate în Crimeea pentru Duma de Stat a Federației Ruse și regretă organizarea scrutinului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și reamintește că România nu recunoaște anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă. De asemenea, MAE notează cu regret că Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Conform declarației Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, domnul Josep Borrell Fontelles, făcută anul trecut cu ocazia comemorării a 6 ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, situația drepturilor omului în peninsula Crimeea s-a deteriorat semnificativ. Locuitorii peninsulei se confruntă cu restricții sistematice ale libertăților fundamentale, precum libertatea de exprimare, religia sau credința și asocierea și dreptul la întrunire pașnică. Drepturile tătarilor au fost grav încălcate, prin închiderea presei tătare din Crimeea și interzicerea activităților Mejlisului, organismul lor de autoguvernare, și prin persecuția liderilor și a membrilor comunității tătare. Mai mult, se arată în declarație, militarizarea crescândă a peninsulei continuă să aibă un impact negativ asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaște și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional. Rămâne o provocare directă pentru securitatea internațională, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională, care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor. Uniunea Europeană își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin măsuri restrictive. Uniunea Europeană solicită din nou statelor membre ale ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaștere, în conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 68/262.

De asemenea, Uniunea Europeană nu recunoaște și nu va recunoaște organizarea alegerilor de către Federația Rusă în peninsula Crimeea. Alegerile de anul acesta au menirea de a sfida comunitatea internațională și statele suverane Ucraina și Republica Moldova.

Noi, românii, știm foarte bine din istoria noastră că Rusia, indiferent că s-a numit Imperiul Rus, URSS sau Federația Rusă, operează în același mod agresiv de secole. De aceea, solidaritatea cu cetățenii Ucrainei și ai Republicii Moldova este singura acceptabilă în acest context!

„Cresc investițiile străine în România”

Eficiența guvernării Partidului Național Liberal este dovedită pe zi ce trece, în ciuda fake-news-urilor aruncate în spațiul public de detractorii noștri. Astfel, investițiile străine directe au ajuns la 3,962 miliarde de euro în primele 7 luni, comparativ cu 1,222 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creștere de 224%, din care participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit net estimat, au însumat valoarea netă de 3,353 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 609 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României.

La finele lunii iulie 2021, în România existau 234.080 societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,132 miliarde de dolari. Numărul firmelor cu capital străin nou-înființate în România a crescut, în primele 7 luni din 2021, cu 47,1%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.104 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Cele 3.104 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 26,413 milioane de dolari, mai mare cu 477% față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie–iulie 2020, de 4,574 miliarde de dolari.

În funcție de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în iulie 2021 au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (26,55% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (21,66%) și transport, depozitare și comunicații (16,20%), se mai arată în comunicatul BNR.

Este suficient să ne uităm pe cifre, pentru că, așa cum am mai afirmat și cu alte ocazii, cifrele reprezintă un adevăr obiectiv, care, atunci când sunt citite corect și interpretate competent, arată o realitate ce nu poate fi denaturată în funcție de interesele politice meschine ale unui partid sau altul.

Guvernarea liberală a demonstrat că este singura capabilă să modernizeze România. Filosofia economică a acestei administrații este centrată pe investiții susținute și pe

creștere economică organică, sănătoasă, nu bazată pe artificii precum wage-led growth-ul ale PSD, care, umflând artificial salariile, se lăuda cu o creștere economică ce era, în realitate, total fictivă, existentă numai pe hârtiile lor. Criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a fost una resimțită puternic de toate straturile societății românești.

În acest context, trebuie să ne asigurăm că recuperarea este una rapidă și stabilă, lucru demonstrat de cifrele din diagnosticul asupra economiei românești. PNL face treabă și o va ține tot așa!

„Ipocrizia și aroganța autorităților generează discriminare!”

De peste 3 luni România este pusă pe pauză. În cele 3 luni de când am intrat în pauză, partidele aflate la guvernare au fost mai preocupate de luptele interne. Nu au mai contat economia, faptul că începe școala sau pandemia. Totul s-a oprit în loc, pentru că atât PNL, cât și USR PLUS au fost mai preocupate de alegeri.

Măsurile luate în ultimele 3 luni au fost unele populiste, iar principalul lor efect s-a văzut în discriminarea pe care au creat-o, iar în plan economic se va vedea în impactul asupra bugetului de stat. Sunt măsuri luate fără niciun fel de gândire, fără niciun fel de analiză. Pe scurt, ce au visat noaptea au transpus ziua în decizii ale instituțiilor pe care le conduc sau, în unele cazuri, au încercat să fie cât mai „cool”.

Doar că toate aceste lucruri au dus la discriminări masive. Au lăsat, spre exemplu, festivalurile din marile orașe, București și Cluj-Napoca, să aibă loc fără niciun fel de restricții sau măsuri de siguranță, doar pentru că aceste orașe sunt importante pentru „echipa câștigătoare”. Domnul Bode poate să confirme faptul că restricțiile au fost facultative, el fiind surprins fără mască la Cluj.

De unde vine discriminarea vă întrebați?

Ei bine, în vreme ce la marile festivaluri se putea merge fără mască și fără niciun fel de distanțare, copiii noștri sunt obligați ca zilnic, câteva ore bune, să stea cu măștile pe față. În vreme ce oameni în toată firea participă la festivaluri fără mască, nerespectând vreo lege, copilașii care merg la școală sunt nevoiți să poarte masca zi de zi, desigur, măștile asigurate de părinți, pentru că statul cumpără zeci de milioane de măști ca să le țină în depozite sau care sunt neconforme.

Vi se pare just, stimați colegi de la guvernare?

Mai grav este că, în gândirea populistă de a lăsa festivalurile să aibă loc fără restricții, guvernanții nu s-au gândit la nivelul de infectare pe care îl pot produce. Deja în Cluj-Napoca și în București s-a trecut de o rată de infectare de 2 la mia de locuitori, iar aceasta tot crește.

După ce au lăsat la voia întâmplării festivalurile și alte manifestații, pentru a-și acoperi tâmpenia făcută au venit să fluture prin fața ochilor certificatul verde. Să fiu foarte bine înțeleasă, nu sunt împotriva vaccinării, însă fiecare decide ce e mai bine pentru sănătatea lui.

Campania de vaccinare merge prost. De fapt, nici nu știu dacă mai avem campanie de vaccinare, sincer! Iar, în loc să asigure testarea în masă a populației, Guvernul decide să impună certificatul verde. Ni se spune că asta fac și Franța, și Spania sau alte țări europene. Perfect de acord, doar că în acele țări rata de vaccinare este de peste 80%. La noi este puțin peste 30%. Pe scurt, Guvernul discriminează aproape 70% dintre români, prin impunerea obligativității certificatului verde pentru anumite evenimente sau activități economice.

Așadar, nu testează românii, așa cum li se tot spune de aproape doi ani, dar, în schimb, apelează la o discriminare fățișă. Inclusiv Asztalos Csaba, șeful CNCD, a spus că nu există cadru legal pentru introducerea certificatului verde.

Încă o dată, deși suntem în valul 4, Guvernul este prins nepregătit. La primul val poate că aveau o scuză, aceea că era un virus nou, despre care nu știam nimic. Când a venit valul 2, au fost mai preocupați de alegerile locale. La valul 3 deja nu mai aveau vreo scuză. Cu toate astea, spitalele nu au făcut față. Pe lângă acestea, amatorismul de care au dat dovadă ne-a costat scump. Acum, când vine valul 4, chiar nu au vreo scuză. În cele 8 luni în care au condus Ministerul Sănătății, reprezentanții USR PLUS nu au făcut nimic să pregătească sistemul de sănătate, ci au fost mai preocupați să numească în funcții bănoase apropiații domnilor Barna, Cioloș sau Voiculescu.

De la debutul pandemiei și până azi, PSD v-a tot propus soluții. V-am spus că testarea în masă este absolut necesară. În februarie anul acesta v-am propus soluții pentru a ține pandemia sub control. Însă aroganța Guvernului a fost mai presus de sănătatea românilor.

În loc să fiți aroganți și îngâmfați, dumneavoastră, cei care sunteți azi la guvernare, ar trebui să țineți cont și de recomandările specialiștilor, chiar dacă ei sunt de la PSD. Doar așa poate fi combătută pandemia, nu impunând restricții fără noimă și generând discriminare la nivelul populației!

„Turismul viticol”

Pandemia de coronavirus ne-a afectat pe toți. Au avut de suferit nu doar sistemele de sănătate, ci și toate sectoarele economiei și modul nostru de viață.

Serviciile, mai ales turismul, hotelurile și restaurantele, paralizate în primele etape ale pandemiei, au devenit motorul principal de creștere în această vară.

De ani buni, cramele și podgoriile nu mai reprezintă doar locuri destinate exclusiv amatorilor de vinuri și specialiștilor în oenologie. Amplasate în locuri pitorești și atractive în orice sezon, aceste locații au devenit veritabile atracții turistice. Enoturismul, cum mai este denumit, a început să fie extrem de apreciat în România, dar și internațional, în ultimii ani.

Contextul actual, dominat de restricții din cauza pandemiei, a influențat și domeniul viticol. Pandemia de COVID-19 a afectat industria vinului din România și turismul viticol, care până la izbucnirea crizei mergea pe o pantă ascendentă.

În România există aproximativ 250 de crame care produc vin îmbuteliat, din care peste 100 de crame și-au deschis porțile pentru a face turism viticol. Din acestea însă doar un sfert oferă și facilități de cazare pentru turiștii care vin la degustări de vinuri.

Există investitori la nivel național care, în ciuda faptului că acest sector de turism a fost afectat de pandemie, sunt de părere că se poate dezvolta dacă se fac investiții în infrastructura de cazare.

Oamenii își doresc să călătorească, respectând condițiile impuse de pandemie, și se concentrează pe destinații mai puțin cunoscute, deci nu atât de aglomerate.

Turismul viticol în România are oportunități remarcabile să se dezvolte, urmărind cu abilitate și consecvență tendințele

economice și sociale ale perioadei actuale. Dificultățile actuale pot să reprezinte un punct de pornire pentru noi afaceri de succes.

Podgoriile românești sunt niște gazde perfecte, sunt frumoase și pitorești.

În acest context, turismul viticol alături de agroturism și turismul rural au o reală șansă de afirmare.

„Susținerea agriculturii, o șansă importantă pentru dezvoltarea României”

România are nevoie de o continuă transformare a sistemului agricol, esențială în această perioadă de creștere economică, dar dezvoltarea acestuia necesită permanent o muncă asiduă în vederea pregătirii și planificării resurselor, a implicării tuturor factorilor responsabili, precum și a stabilirii priorităților și a măsurilor de intervenție.

Din nefericire, virusul COVID-19 încă îi afectează pe cei care au probleme de sănătate, iar din acest punct de vedere siguranța și securitatea alimentară constituie o prioritate de grad zero pentru Guvernul PNL.

Avem nevoie de o colaborare strânsă între domeniul sănătății publice, industria alimentară și agricultură, astfel încât reformele din acest domeniu vital pentru dezvoltarea României să se construiască trainic și armonios, scopul fiind promovarea unui consum mai sănătos și benefic pentru oameni. În acest context, susțin încurajarea fermierilor să planteze în regim bio, pentru a veni în întâmpinarea cerințelor consumatorilor și pentru a ne alinia conceptelor securității alimentare europene.

Consider că o atenție deosebită trebuie acordată și sistemului educațional de profil agricol, unde activitatea managerială a fost marcată de o serie de provocări în ultimul an și jumătate de pandemie, mai ales prin imposibilitatea unui procent însemnat dintre elevi de a învăța în sistem online. După cum se știe, este mai greu să deprinzi agricultura din fața calculatorului, fiind vorba despre o meserie care se învață atât teoretic, cât și practic, pe teren, în mijlocul culturilor.

De asemenea, este important să rezolvăm problemele legate de forța de muncă insuficientă care încă se manifestă în multe zone din țară cu potențial agricol însemnat. Există multe județe cu terenuri agricole în procent de 75% din suprafață, nevoia de fermieri și de specialiști în agricultură fiind consistentă. Din acest punct de vedere, o suplimentare a claselor liceale cu profil agricol ar fi bine-venită, pentru a soluționa deficitul de forță de muncă bine calificată din domeniu.

De asemenea, România se confruntă cu noi situații și provocări legate de schimbările climatice, cărora trebuie să le facem față, astfel încât să fie eliminate disfuncționalitățile inerente ce pot apărea.

În acest context, politicile și măsurile adoptate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR, în domeniul schimbărilor climatice din ultima perioadă sunt apreciabile. Acestea vizează stimularea inovării, cercetării și dezvoltării în agricultură, având în vedere că țara noastră prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, iar agricultura este vulnerabilă la impactul acestora, în condițiile în care riscurile asociate nu sunt egal distribuite.

Nu în ultimul rând, avem nevoie să adoptăm soluții de ultimă generație, pentru o evoluție inteligentă atât a mediului antreprenorial din agricultură, cât și al celui administrativ.

„Proiectul de lege privind regimul juridic al plantei canabis, al substanțelor și preparatelor ce conțin canabis, utilizate în scop medical”

Proiectul de lege privind regimul juridic al plantei canabis, utilizată în scop medical, a primit încă de anul trecut aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Aș dori să precizez încă o dată importanța instituirii regimului juridic în vederea legalizării canabisului medicinal.

Atât eu, cât și cei aproape o sută de parlamentari cosemnatari considerăm că în România este imperativ necesară o lege care să reglementeze toate aspectele utilizării canabisului în scop medical, de la cultivare, producție, fabricare, transport până la utilizarea efectivă.

După cum probabil se cunoaște, deja o bună parte dintre statele membre ale UE au introdus în legislația națională posibilitatea utilizării canabisului medicinal și s-au aliniat astfel rezoluției emise de Parlamentul European, care a manifestat preocuparea pentru promovarea utilizării canabisului în scop medical, a încurajat sprijinirea cercetării în domeniul medicamentelor pe bază de canabis și a cerut executivului european mijloace de îmbunătățire a accesului pacienților la canabisul utilizat în scopuri medicale.

Foarte pe scurt vreau să reamintesc că cercetările științifice au arătat dovezi concrete și concludente privind efectele terapeutice ale utilizării canabisului medicinal în multiple afecțiuni și boli, în terapia durerii cronice, în ameliorarea efectelor provocate de chimioterapie la pacienții oncologici, în atenuarea simptomelor epilepsiei și foarte multe alte patologii.

În ciuda acestor aspecte, în practică, pacienții din România nu beneficiază de această opțiune medicală în tratamentul lor. Legea își propune să armonizeze legislația națională cu cea a altor state membre ale UE, să permită accesul la canabisul medical pe bază de prescripție medicală, eliberată de medicul specialist, dar totodată să reglementeze și alte aspecte ce privesc buna desfășurare a acestei inițiative, precum înființarea Agenției Canabisului, care să se ocupe de controlul și supravegherea operațiunilor cu această plantă, precum și a registrului național unic pentru garantarea transparenței și securității în domeniu.

Pe fondul interesului imens al societății medicale, științifice, colegi parlamentari, dar și pacienți români care au nevoie de acest tratament alternativ pentru problemele lor medicale mărturisesc că punctul de vedere negativ primit din partea Guvernului a fost neașteptat și dezamăgitor.

Calitatea informațiilor transmise de Executiv nu fac decât să ateste lacunele care există la nivelul ministerelor și comisiilor de specialitate, care duc în derizoriu acest proiect cu informații false, ce contestă tocmai utilitatea medicală a acestei plante. Le reamintesc cu această ocazie că pe 2 decembrie 2020 canabisul a fost retras din anexa nr. IV a Convenției din 1961 privind drogurile. Astfel, nu pot să calific decât ca răuvoitoare transmiterea unor informații care nu sunt de actualitate, precum și refuzul de a fi la curent cu ultimele cercetări în domeniu, cu zecile de mii de studii din întreaga lume și de a consulta riguros proiectul de lege.

Solicit pe această cale Guvernului României reconsiderarea punctului de vedere formulat, care este unul incomplet și incorect. Cetățenii români au tot atâtea drepturi la sănătate și tratamente ca cei din alte state membre ale UE. Mai mult decât atât, România riscă să fie sancționată și la CEDO sau la Curtea Europeană de Justiție din cauza acestui gen de abordare a drepturilor omului.

În prezent, aproape jumătate din populația României trăiește în mediul rural și în localități mici.

Realitatea anului 2021 arată astfel:

- 57% dintre UAT-uri nu au canalizare;

- 29% dintre localități nu dețin rețele de apă;

– 70% din localități nu au acces la gaze naturale;

– 20.000 kilometri de drumuri județene și 27.000 kilometri de drumuri comunale sunt nemodernizate.

Dezvoltarea României este angajamentul cu care Partidul Național Liberal a participat în alegerile de anul trecut, iar Planul național de redresare și reziliență și Programul „Anghel Saligny” sunt două dintre instrumentele prin care acest angajament se poate transforma în realitate.

Guvernul are datoria să lucreze pentru toți locuitorii țării, fără discriminare, să asigurare o dezvoltare armonioasă între regiuni și să recupereze decalajele existente în ceea ce privește modernizarea județelor.

Astfel, Programul național de investiții „Anghel Saligny” reprezintă soluția finanțării investițiilor care vor asigura accesul cetățenilor la servicii esențiale, creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile sărace.

Necesarul total estimat la nivel național pentru infrastructura locală de transport, alimentare cu apă, canalizare, distribuție de gaze naturale depășește 160 de miliarde de lei, iar circa 30% din acest necesar va fi acoperit prin bugetul de 50 de miliarde lei al Programului „Anghel Saligny”.

Vor fi alocate cel puțin 140 de milioane de lei pentru fiecare județ, 4 milioane de lei pentru fiecare comună și 7 milioane de lei pentru fiecare oraș, întregind astfel viziunea PNL pentru dezvoltarea României și garantând faptul că nicio localitate nu va fi lăsată în urmă.

Acest program de investiții nu este un moft, nu este o invenție menită să favorizeze politic un anumit primar, ci este un program impus de realitatea românească, un drept al comunităților locale și, totodată, o garanție a faptului că nu vor exista discriminări sau condiționări în punerea în aplicare a acestuia.

Mandatul primit de primari de la cetățeni este cel de modernizare și dezvoltare a localităților în care trăiesc, iar prin Programul „Anghel Saligny” sunt oferite pârghiile necesare aleșilor locali, cei care cunosc cel mai bine problemele localităților pe care le reprezintă.

„4 ani fără Mircea Ionescu-Quintus”

15 septembrie 2017 – o zi grea în istoria Partidului Național Liberal, o zi în care ne-am despărțit nu doar de un președinte al PNL, ci și de un mare om politic și de stat, cum nu mai există în zilele noastre!

Mircea Ionescu-Quintus s-a identificat cu PNL și PNL s-a identificat cu Domnia Sa. Născut în martie 1917, în negrele zile ale Primului Război Mondial, Mircea Ionescu-Quintus se înscrie în 1936, la numai 19 ani, în Partidul Național Liberal. A avut parte de o educație politică aleasă. Liberal autentic, tatăl său, Ion G. Ionescu-Quintus, ales de nouă ori în Parlamentul României, din postura de membru al PNL, i-a fost mentor și i-a insuflat valorile și principiile pe care ulterior seniorul Mircea Ionescu-Quintus a ajuns să le întruchipeze.

Tinerețea și maturitatea nu au fost perioade deloc ușoare pentru Mircea Ionescu-Quintus. După cum relata însuși marele liberal, „la 25 de ani, la superba vârstă de 25 de ani, eram în Cotul Donului, la 35 de ani eram la Canal, la 60 de ani se dărâma casa peste noi în cutremurul din 1977”. Adevăratele caractere se formează în urma experiențelor grele.

Asemenea seniorului și modelului de om politic care a fost Corneliu Coposu, trecut și el prin teroarea carcerală comunistă, Mircea Ionescu-Quintus a fost un exemplu de modestie, probitate intelectuală și morală. După Revoluția Română din 1989, s-a înscris în PNL și a fost ales deputat în 1990, în primul parlament postcomunist. A deținut funcția de ministru al justiției în Guvernul Stolojan, primul guvern pluripartit de după 1989. Mircea Ionescu-Quintus a fost deputat în legislatura 1990–1992 și senator în legislaturile 1996–2000 și 2004–2008. În perioada 1993–2001 a fost președintele Partidului Național Liberal, iar din 2001 și până la moartea sa a fost președinte de onoare al acestui partid. Toți cei din familia liberală, fie tineri sau ajunși la vârsta maturității, trebuie să ne uităm cu admirație la omul Mircea Ionescu-Quintus, factor de echilibru, inteligență sclipitoare, un umorist senzațional, un om care impunea respect! Vă ducem dorul, mai ales in vâltoarea de azi a PNL! Așa cum vă știu, ne-ați fi adus pe toți liberalii sub steagul PNL!

Închei prin a-l cita pe însuși Mircea Ionescu-Quintus, ale cărui cuvinte, deși erau adresate de Domnia Sa memoriei celui care a fost Ionel Brătianu, cred că i se potrivesc în totalitate, atunci când privim la cariera și activitatea sa politică: „O viață în care ai un crez și pe care ți-o dedici împlinirii acestui crez nu poate fi secerată de nicio moarte, oricât de nedreaptă, oricât de neașteptată ar fi ea.”

Dumnezeu să vă odihnească-n pace veșnică, domnule Mircea Ionescu-Quintus!

„Dacă la un moment dat se vor impune totuși restricții, școlile să fie ultimele care să fie închise!”

Anul școlar a început cu multe speranțe, dar și cu ambiții, însă nu trebuie pierdut din vedere contextul sanitar dificil în care ne aflăm. Cu toate acestea, o spun răspicat: școala trebuie să rămână deschisă cât de mult timp posibil, iar, dacă la un moment dat se vor impune totuși restricții, școlile să fie ultimele care să fie închise!

Avem o rată de vaccinare acceptabilă în învățământ, aceasta depășind 60%, dar trebuie să fim sinceri și să spunem că elevii se află mult mai în siguranță la școală decât dacă orele s-ar desfășura online. În această ultimă variantă, care nu este de dorit, supravegherea copiilor nu ar fi la fel de strictă.

Sigur că, la un moment dat, dacă numărul de cazuri va crește îngrijorător, autoritățile vor fi nevoite să impună unele restricții, dar, repet, școlile nu ar trebui să fie afectate decât dacă nu există altă soluție, iar prezența copiilor la cursuri le-ar pune sănătatea în pericol.

Deocamdată s-au deschis școlile, dar peste puțin timp va începe și noul an universitar.

Avem un an și jumătate de când educația se desfășoară cu precădere online. A fost dificil pentru toată lumea, inclusiv pentru cei din mediul universitar. Însă nu toate școlile au dotările necesare pentru a desfășura cu succes ore în format online. Chiar și unii studenți au recunoscut că pentru cariera lor a fost un an pierdut, pentru că le-a fost extrem de dificil să acumuleze cunoștințe noi în formatul online.

Apreciez că Ministerul Educației îmbrățișează soluția prezenței fizice a tinerilor în bănci. Este important ca și în continuare lucrurile să rămână la fel, fără să întâmpinăm problemele prin care am trecut în ultimele 18 luni.

Toți cei implicați în procesul educațional trebuie să respecte normele de protecție stabilite, astfel încât anul școlar să se desfășoare normal, pentru dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a copiilor noștri.

„PNL continuă guvernarea responsabilă a României!”

În pofida tuturor obstacolelor pe care le-am întâmpinat în ultima perioadă din cauza crizei provocate de USR PLUS, guvernarea țării este asigurată în mod responsabil de PNL.

Guvernul condus de Florin Cîțu a aprobat OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2021. Rectificarea este pozitivă, cu bani în plus către domenii importante și investiții. Creșterea economică peste așteptări din acest an, datorată măsurilor luate de guvernele conduse de PNL, a făcut posibilă această rectificare pozitivă. S-a schimbat estimarea de creștere economică prognozată la începutul anului, care a stat la baza fundamentării bugetului, estimarea actuală fiind de 7% față de cea inițială de 4,3%.

Au primit fonduri suplimentare următoarele ministere:

– Ministerul Sănătății, + 3,7 miliarde lei, cu 3 miliarde de lei mai mult decât în 2020, cu 4,4 miliarde de lei mai mult ca în 2019 și dublu față de 2018, an fără criza economică actuală;

– Ministerul Dezvoltării, + 2,3 miliarde lei; din acești bani în plus alocați la rectificare, două miliarde de lei vor fi cheltuiți pentru investițiile locale finanțate prin Programul național de dezvoltare locală; 200 de milioane lei mai sunt alocate suplimentar pentru investiții majore, derulate prin Compania Națională de Investiții, iar 30 de milioane de lei pentru locuințe sociale;

– Ministerul Educației, + 964 milioane lei;

– Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, + 760 milioane de lei;

– Ministerul Transporturilor, + 660 milioane de lei.

De asemenea, a fost suplimentat Fondul de rezervă, Ministerul Finanțelor strângând deja până acum cereri de peste un miliard de lei pentru localitățile afectate de inundații.

Pentru PNL, investițiile și dezvoltarea României sunt priorități la guvernare. În prima parte a anului, investițiile au avut o contribuție majoră la creșterea PIB, de peste 5 puncte procentuale în trimestrul al doilea, ceea ce arată că investițiile sunt motorul creșterii economice.

Un guvern are datoria să guverneze pentru toți locuitorii țării, în interesul acestora. Cei care sunt preocupați de bătălii interne, de lupte pentru putere, nu fac decât să arate iresponsabilitate.

Pentru români, Guvernul și PNL încearcă să găsească soluții la problema facturilor mărite la energie. În contextul creșterii prețului facturilor la energie, PNL a acordat o atenție deosebită identificării de soluții, pentru a-i proteja și sprijini pe români.

O primă soluție a fost adoptarea de către Parlament a Legii consumatorului vulnerabil. Legea va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021, iar între 1 și 5 milioane de oameni vor beneficia de suport din partea statului prin această lege.

Dar nu este îndeajuns pentru această iarnă ca să îi protejeze pe români. De aceea, premierul Cîțu a anunțat că mai sunt și alte măsuri pe care Guvernul le ia în calcul pentru această iarnă.

Guvernarea merge mai departe, pentru că românii nu trebuie să sufere din cauza iresponsabilității unor colegi care au pus mai presus orgoliile personale. PNL este un partid responsabil, iar toate măsurile pe care le luăm sunt pentru binele românilor!

„Falimentul guvernării de dreapta”

România – o țară neguvernată, un sat fără câini, într-o disoluție feroce, în care de bază sunt ignorarea și disprețuirea drepturilor omului, drepturi fundamentale ce sunt recunoscute prin constituție sau lege.

Măsurile guvernamentale au un impact larg asupra drepturilor fundamentale, cum sunt drepturile la libertatea de circulație și de întrunire, precum și cele legate de muncă, sănătate și educație.

În România „dezvoltată” a lui Iohannis, Orban și Cîțu, singura preocupare a Guvernului este de a pune pumnul în gură românilor, de a-i izola în case, de a-i îngrădi permanent, sub apanajul de protejare a vieții cetățeanului, prin noi restricții, fără strategii concrete și eficiente de sănătate publică.

În România „reclădită” auzim din partea decidenților politici doar despre creșteri economice aiuritoare, care n-au sustenabilitate, în realitate nivelul sărăciei populației ajungând la cote îngrijorătoare.

Confruntat cu debarcarea USR PLUS-istă, Guvernul Cîțu nu are timp de altceva în afara reeditării zilnice a șlagărului expirat „PSD este de vină!”. Bugetarii sunt atacați, nevaccinații sunt discriminați, societatea este permanent divizată. Salariile, pensiile și alocațiile copiilor au fost înghețate, cu încălcarea flagrantă a unor legi aflate în vigoare. Puterea de cumpărare a românilor este într-un declin imposibil de stopat.

Actualul guvern a îndatorat țara la cel mai înalt nivel, prin împrumuturi uriașe, pe care tot românii le vor deconta zeci de ani de acum încolo.

Mai mult, scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale, noua serie de restricții aferente valului patru al pandemiei vor îngreuna și mai mult, ba chiar vor stopa dezvoltarea economică. Un semnal îngrijorător a fost dat și de scumpirea excesivă a polițelor RCA din aceste zile, caz în care, paradoxal, instituțiile abilitate ale statului nu au avut nicio reacție și nicio putere de intervenție.

În consecință, este cât se poate de evident că Guvernul nu va reuși să prevină și să contracareze explozia prețurilor ce se conturează a avea loc în această toamnă.

În încercarea de a salva populația de la un colaps iminent, PSD a propus plafonarea prețului la energia electrică în România pentru 6 luni, termen în care Guvernul este obligat să găsească soluții temeinice pentru a rezolva această situație dramatică.

În orice situație însă este clar că nu mai putem continua cu acest guvern al austerității cetățeanului. PSD își poate asuma administrarea țării, așa cum a găsit de fiecare dată soluții și bani pentru majorarea salariilor și pensiilor, pentru creșterea alocațiilor copiilor, pentru investiții și dezvoltare reală.

„«România Educată», proiectul care ne vorbește despre PNL, dar nu și despre nevoile elevilor!”

„România Educată”, proiectul de țară asumat de Președintele României, a devenit în ultimul timp laitmotivul PNL. Vorbim despre proiectul Administrației Prezidențiale, între timp asumat de Guvern, care promite investiții consecvente în educația bazată pe echitate, calitate și inovație. Adevărat sau fals?

Nici bine nu a început școala, că avem de-a face cu școli închise în 13 localități din România, școli închise lângă

București și guvernanți care anunță aceeași soartă și pentru restul unităților de învățământ din țară – al doilea an consecutiv care anunță școala online sau, mai bine spus, iresponsabilitatea conștientă a Guvernului, care din nou ridică din umeri la creșterea semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19.

Vă întreb: unde sunt măsurile? Pentru că situația nefericită în care ne aflăm este cunoscută tuturor! Nimic din ceea ce se întâmplă nu este bine pentru elevi, pentru părinții care se tem pentru ce va fi mâine. Într-un sondaj proaspăt realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională, școala online apare ca a doua mare temere a cetățenilor în aceste zile, după cea generată de creșterea galopantă a prețurilor.

În timp ce declarațiile politice pe subiectul „România educată” curg cu entuziasm, elevii și părinții sunt cei care încearcă să facă față realității sumbre din școli și grădinițe. Țin să vă spun, stimați colegi, că nici până în acest moment situația liceului dezafectat din București, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, nu a fost rezolvată. Sunt elevi care vă cer, domnule președinte, stimați guvernanți, să interveniți și să susțineți educația echitabilă, așa cum vă lăudați că o faceți prin acest proiect național. Este inacceptabil să vorbiți despre un viitor educațional prosper și în același timp mii de părinți să se chinuiască să își țină copiii înscriși la grădinițele de stat, iar elevii să spere la săli de clasă în care să poată să învețe.

Domnule președinte, în „România Educată”, despre care ne vorbiți ca despre cea mai mare realizare a țării din ultimii ani, proiect comparat mai nou de colegii dumneavoastră din PNL cu momentul aderării României la NATO și UE, trebuie să se regăsească aceste realități evitate de Domnia Voastră. Înainte să vorbiți despre tehnologizarea educației, îngrijiți-vă de copiii înscriși la grădinițele de stat care nu beneficiază de masă caldă gratuită, de elevii pentru care învățământul este limitat de lipsa infrastructurii potrivite pentru desfășurarea orelor, de sutele de copii, inclusiv din județul Hunedoara, care riscă odată cu sezonul rece să înghețe în bănci! De aici trebuie să începeți să lucrați pentru „România educată” și „România normală”, pentru acele sloganuri de campanie pe care până acum le-ați susținut doar pe hârtie.

„Vorbim despre golf, nimic despre țară – PNL”

De mai bine de un an și jumătate, ne aflăm într-o situație extremă, cum este pandemia, și ne jucăm de-a guvernarea, de-a președintele de partid sau de-a vamaioții și iubitorii de golf!

Cetățenii se simt părăsiți, Legea consumatorului de energie vulnerabil nu a fost promulgată, prețurile cresc, iar cei care conduc Guvernul sunt indiferenți la problemele oamenilor.

Știți, domnilor de la putere, că 500.000 de familii sunt în pragul sărăciei?

Nu știți data în care va fi semnat vestitul PNRR și ar trebui să le explicați românilor că PNRR nu este nici pentru măriri de pensii și salarii și nici pentru subvenții. Este strict pentru investiții, care sunt întârziate deja!

Veți spune din nou că PSD este un partid populist! Serios? Pentru că ne pasă ce pun românii pe masă după ce-și plătesc facturile la energie? Pentru că ne pasă de viitorul compromis al țării cu voi la putere? Dar voi ce sunteți, că ați amăgit și continuați să amăgiți oamenii? Lași sau mincinoși? Câte congrese vă trebuie ca să vă aduceți aminte și de români? Nu aveți procese de conștiință, pentru că această conștiință trece doar prin stomacul vostru! Unde sunt prosperitatea și bunăstarea promise? Ce reforme ați adus în politică, pentru ca românii să fie lipsiți de griji? Niciuna!

Închei amintindu-vă de vorbele lui Victor Eftimiu: „M-am săturat de lichele, dați-mi o canalie!” Românii vă vor judeca în consecință!

„Mă opun cu toată puterea discriminării celor nevaccinați! Solicit Guvernului să aducă spre dezbatere și aprobare în Parlament măsurile de limitare a creșterii numărului de îmbolnăviri!”

În scurt timp, peste 60% dintre români, și anume cei nevaccinați, vor putea fi puși în situația de a adăuga la costul pentru transportul în comun încă 40 de euro, o dată la câteva zile, pentru testarea COVID-19. În plus, zeci de mii de persoane nevaccinate din domenii considerate a fi esențiale și-ar putea pierde locurile de muncă, dacă Guvernul continuă să importe reguli, în valul 4 al pandemiei, din Franța și Italia.

Introducerea în Europa și în România a certificatului digital verde parafează decesul democrației, prin desființarea, în numele salvării speciei umane prin vaccinare, a drepturilor și libertăților cetățenești. Limitarea acestor drepturi și libertăți devine regula, în vreme ce respectarea lor rămâne doar o excepție.

Proclamarea respectării opțiunii persoanelor de a se vaccina sau de a nu se vaccina este cea mai mare minciună a zilelor în care trăim. În realitate, prin acte juridice emise de Guvern, nevaccinații nu au acces la evenimente publice sau private, în localuri publice neesențiale și în universități, iar agenții economici și conducătorii de instituții publice sunt obligați să impună discriminarea nevaccinaților prin regulamente de ordine internă sau prin șantajul cu suspendarea locului de muncă, a locului în cămin, a accesului în amfiteatru, în spital etc.

Pe această cale, solicit Guvernului să aducă spre dezbatere și aprobare în Parlament măsurile de limitare a creșterii numărului de îmbolnăviri. Susțin acest demers deoarece calitatea actelor normative adoptate de Guvern pe această temă, raportată la Constituție și la legislația internațională de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale, este în continuă deteriorare. Doar Parlamentul poate aduce lucrurile în matca lor legală și constituțională. În calitate de parlamentar al AUR, mă opun cu toată puterea discriminării celor nevaccinați!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

## „Marele congres al nesimțirii PNL-iste”

De aproape doi ani, România este o țară prost guvernată. Chiar și atunci când se prefac că îi interesează, ceea ce, desigur, nu este adevărat, PNL-iștii și, să nu uităm, aliații lor, USR-iștii, nu fac decât rău, un rău pe care oamenii îl resimt în fiecare zi.

Și mai tragic, de câteva luni, deja, România este o țară neguvernată, iar asta pentru că indivizii care ar trebui să o guverneze sunt prinși în lupta pentru ciolan, pentru resurse, pentru posturi la stat, pentru sinecuri, pentru orice altceva decât lupta pentru a asigura românilor o viață mai bună.

Congresul de sâmbătă este obsesia șefilor PNL-iști, de la Klaus Iohannis în jos. Nu pandemia, nu spitalele pe care le-au lăsat iar nepregătite, nu explozia prețurilor, nu sutele de mii de români plecați din țară sub guvernarea lor, nimic din

toate acestea; pe ei îi obsedează congresul pentru șefia PNL!

Acest blestemat de congres, care pune în pericol real întreaga Românie, care arată fața adevărată a Guvernului de dreapta, nu va aduce nimic bun! Poate se vor schimba ei între ei, un clan cu alt clan, dar românii nu vor câștiga nimic de pe urma lui.

Anul trecut au falsificat numărul morților ca să facă alegeri când au vrut ei. Acum se pregătesc să aducă mii de oameni la București, în vreme ce românul obișnuit va îndura noi restricții și limitări pentru că ei nu au făcut nimic ca să ne apere de valul 4. Ba chiar contribuie la el!

Însă oamenii văd și înțeleg. Înțeleg cât sunt de disperați guvernanții după ciolan, dacă au ajuns să se sfârtece cu sălbăticie unii pe alții în plină zi, fără să se mai ascundă, fără pic de rușine, fără o urmă măcar de bun-simț. Românii văd că puterea este ruptă complet de viața lor, de nevoile lor, de problemele lor. Și vor acționa, sunt sigur, în consecință!

„PNRR va fi semnat pe 27 septembrie!”

Cel mai mare program de investiții din istoria României este la un singur pas de aprobare formală. Astfel, pe 27 septembrie, președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, va sosi în România pentru a semna Planul național de redresare și reziliență. Uniunea Europeană a decis să înființeze un instrument financiar temporar, NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021–2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de criza de COVID-19 și consecințele sale economice.

Mecanismul de redresare este pilonul principal al NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro. Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR, fiecare stat membru al UE a trebuit să elaboreze propriul plan de relansare și reziliență, prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență.

Astfel, PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme și are la bază șase piloni principali: tranziția spre o economie verde; transformarea digitală; creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziunea socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe, iar domeniile de aplicare sunt: transportul, mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde, dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism, agricultura și dezvoltarea rurală, sănătate, educație, mediul de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare, îmbunătățirea fondului construit, precum și reziliență în situații de criză.

O veste excelentă este și aceea că primii bani din PNRR vor veni până la sfârșitul acestui an. Din cele 48 de miliarde de euro din toate programele de dezvoltare și reziliență din Europa, 9,7 miliarde sunt pentru transporturile din România. În total, România urmează să primească 14,2 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi, un total de 29,2 miliarde euro. Cu acești bani putem moderniza țara așa cum ne-am propus încă de la începutul acestei guvernări. Mecanismul de redresare și reziliență este încă o dovadă pentru alegerea României de a fi parte din Uniunea Europeană. Statutul nostru de membru în marea familiei europeană și-a arătat din plin beneficiile în această criză sanitară și economică. Fără Uniunea Europeană nu am fi avut acces la vaccin în timp util sau am fi depins de bunăvoința statelor din jur și nu am fi beneficiat de niciun ajutor pentru a reface economia și a dezvolta țara.

Aprobarea PNRR este începutul, sper eu, a celei mai prospere perioade din istoria României, iar Partidul Național Liberal este singura forță politică care poate garanta implementarea reformelor așteptate de români și Uniunea Europeană.

„Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE”

Cu ocazia aniversării a 110 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Confederația Elvețiană, președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită oficială în Confederația Elvețiană, la invitația omologului său elvețian, Guy Parmelin.

Deoarece Elveția ocupă locul 10 în clasamentul investitorilor din România, cei doi președinți au pus accent pe cooperarea economică, mai ales în domeniul investițiilor – „Au fost implementate proiecte în România într-o serie de domenii foarte importante: mediu și infrastructură, promovarea sectorului privat, inclusiv sprijinirea capacității de export, dezvoltarea socială și a resurselor umane. Dorința României este de a repeta această poveste de succes în cadrul celei de-a doua tranșe a contribuției elvețiene. Sper că va fi redemarat cât mai rapid acest program, care s-a dovedit deosebit de benefic atât în planul relațiilor bilaterale, cât și în cel al relației Elveției cu Uniunea Europeană”, conform declarațiilor lui Klaus Iohannis.

De altfel, Elveția a afirmat susținerea României în ceea ce privește aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, conform declarațiilor făcute în conferința de presă susținută de Klaus Iohannis împreună cu Guy Parmelin – „Am transmis aprecierea deosebită pentru consistența investițiilor elvețiene în România, atât ca pondere, cât și ca valoare adăugată. Mai mult, prin specificul lor, aceste investiții aduc în țara noastră excelența know-how-ului elvețian. Ele creează locuri de muncă și încurajează inovația, adoptarea noilor tehnologii și a soluțiilor prietenoase cu mediul. Am agreat să aprofundăm cooperarea în domenii sectoriale de interes comun, precum cercetarea și inovarea, digitalizarea, educația, securitatea cibernetică. Am mulțumit domnului președinte pentru susținerea Elveției pentru un obiectiv strategic de politică externă al României – aderarea noastră la OCDE”, a confirmat Klaus Iohannis.

Președintele Elveției, Guy Parmelin, a subliniat că România și Elveția au numeroase puncte de vedere comune, dar și motive de speranță comune – „Am avut cu domnul președinte Iohannis și delegația română o discuție de ansamblu asupra relațiilor bilaterale. Am vorbit despre relațiile economice, despre educație, cercetare. Vrem să întărim colaborarea în domeniul securității cibernetice și am amintit că participarea Elveției la Programul-cadru de cercetare «New Horizon Europe» este cel mai bun mod de a întări această colaborare în acest domeniu. Pentru cercetare, pentru relațiile bilaterale și pentru Europa este extrem de important.”

În ceea ce privește agenda europeană, au fost abordate subiecte precum cooperarea pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană, precum și contribuția elvețiană la Fondul de coeziune al Uniunii, respectiv operaționalizarea celei de-a doua tranșe financiare elvețiene, destinate reducerii disparităților economice și sociale în Uniune.

În privința consolidării cooperării, Klaus Iohannis a afirmat: „Plecând de la faptul că redresarea economică și revenirea la normal a societăților noastre depind de înțelegerea interdependențelor noastre și de eforturi coordonate, am salutat, în dialogul cu domnul președinte, ritmul ascendent al comerțului bilateral în 2020 și în prima parte a acestui an. Este cu atât mai remarcabil cu cât acest ritm s-a menținut în perioada dificilă a pandemiei de COVID-19.”

De asemenea, discuțiile dintre cei doi președinți au inclus și teme actuale de politică internațională, cu accent pe evoluțiile politice și de securitate din regiunea de est a Uniunii Europene, din regiunea Balcanilor de Vest, precum și cooperarea româno-elvețiană în cadrul organizațiilor internaționale.

Demersurile constante ale Președintelui României pentru aderarea la OCDE sunt de natură a ne aduce mai aproape de îndeplinirea acestui obiectiv de importanță națională.

„Guvernul liberal accelerează campania de vaccinare anti-COVID prin acordarea de beneficii”

Guvernul liberal face toate demersurile pentru a opri escaladarea numărului de noi îmbolnăviri cu COVID-19, în contextul evoluției galopante a pandemiei din acest al patrulea val, din cauza procentului ridicat de contagiozitate al tulpinii Delta.

Reiterez că singura soluție viabilă pentru limitarea exploziei de noi cazuri este vaccinarea, iar Executivul încearcă să-i convingă pe români să aleagă în procent cât mai ridicat această procedură.

În vederea accelerării campaniei de vaccinare, Guvernul României a adoptat în 30 august o ordonanță care prevede acordarea voucherelor în valoare de 100 lei persoanelor vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă.

În aceeași idee, a fost emis Ordinul ministrului sănătății privind acordarea alocației de hrană sub forma tichetelor de masă tuturor românilor care aleg schema completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2. Astfel, persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 vor beneficia de o alocație de hrană în valoare de 100 lei, sub forma a cinci tichete de masă.

Vor primi aceste vouchere toate persoanele care s-au imunizat după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență care prevede acordarea voucherelor în valoare de 100 lei pentru persoanele vaccinate anti-COVID 19 cu schema completă, respectiv începând cu data de 31 august 2021.

Românii vor putea intra în posesia tichetelor de masă la centrul de vaccinare, cabinetul medicului de familie sau ambulatoriul de specialitate, în funcție de locul în care s-a efectuat imunizarea, în baza registrului de evidență operat. Voucherele se pot ridica în termen de 60 de zile de la data inoculării ultimei doze, estimarea Guvernului fiind că oamenii le vor primi în luna octombrie.

Consider că este mult mai ușor să prevenim decât să suportăm consecințele faptului că nu am vrut să ne vaccinăm, iar restricțiile luate de marea majoritate a țărilor europene în ultimele zile confirmă că tulpina Delta a coronavirusului este extrem de periculoasă. Din estimările specialiștilor, s-a stabilit că virusul are mai multe șanse de a produce dezechilibre majore în rândul persoanelor nevaccinate, iar aceste îngrijorări trebuie să ne dea de gândit tuturor.

În consecință, îndemn românii în general și mureșenii în special să aleagă vaccinarea, nu neapărat pentru beneficiile oferite de Guvernul PNL, ci pentru că este cea mai sigură metodă de a ne feri de boală și a nu-i îmbolnăvi pe cei dragi, familia, prietenii, cunoștințele, colegii.

„Nevoile românilor, prioritatea guvernanților”

Vedem cum ne aflăm din nou în mijlocul unei situații sanitare și economice delicate, care trebuie parcursă evitând afectarea intereselor și a bunăstării românilor. Valul patru al pandemiei de COVID-19 nu a ocolit țara noastră, iar apelul către cetățeni de a se vaccina este mai important ca până acum. Presiunile asupra economiei ajung, în lipsa unor soluții fezabile, să impacteze negativ traiul individual. Dar această guvernare ia toate măsurile pentru a evita cât de mult posibil acest deznodământ, după cum este vizibil prin numeroasele reforme și măsuri de ajutor implementate.

Creșterea prețurilor la energie electrică a creat îngrijorare în rândul românilor cu venituri mici. Fiind conștienți de greutățile întâmpinate și de riscul de a destabiliza financiar traiul cetățenilor, Legea consumatorului vulnerabil are ca scop implicarea directă a statului în această problemă. Aproximativ 500 de mii de gospodării ar urma să beneficieze de cel mult 500 de lei pe lună pentru plata facturilor în sezonul rece. Legea prevede și acordarea unor stimulente lunare, deci și în afara sezonului rece, pentru consumul de energie, gaze, combustibil sau lemne.

Nu ne dorim ca românii să fie împovărați suplimentar, în special în această perioadă nesigură. Am promis anul trecut că prioritățile noastre vor fi constante, că nu se vor schimba în funcție de interese sau tensiuni politice, că românii vor fi martorii unei guvernări unitare, care îi pune pe primul loc.

Cu toate acestea, în continuare trebuie să fim precauți, întrucât pandemia a reușit în trecut să destabilizeze economiile naționale și amenință să o facă din nou. Dar colaborarea României pe plan extern și exemplificarea valorilor unei Uniuni Europene democratice ne aduc beneficii prin care putem duce obiectivele propuse la bun sfârșit.

Este vorba despre un nou mecanism al Comisiei Europene, bazat pe anticipare și prevenție, respectiv o nouă autoritate pentru pregătirea în cazul unei viitoare pandemii. În acest mod, vom evita un alt eveniment copleșitor în viitor, centralizând din timp resurse pentru a întâmpina și tempera orice criză sanitară. Crearea unei celule de criză în domeniul sănătății dovedește o abordare intuitivă, care încurajează un răspuns prompt și eficient, direcție adoptată atât la nivel național, cât și internațional.

Identificarea din timp a problemelor, coagularea de eforturi și resurse către găsirea unei soluții rapide, care să dea rezultate și să ajute atât individul, cât și statul, indică un grad de responsabilitate ridicat și o viziune de încredere, care asigură longevitatea măsurilor guvernamentale luate.

Criza economică și sanitară sunt obstacole care trebuie înlăturate. La fiecare nivel al guvernanței, acest scop trebuie să primeze, pentru a asigura mediul propice scopului final – reformele.

Oricine nu este devotat acestei misiuni nu are binele și bunăstarea românilor ca prioritate pe agenda sa! Partidul Național Liberal a oferit și va oferi în continuare un model de gândire modernă, focusată pe nevoile colective ale populației.

„Enigmaticul PNNR trebuie desecretizat pentru beneficiul real al României!”

Planul național de redresare și reziliență a rămas o necunoscută pentru toți românii, în mod voit și cu acceptul tacit al liberalilor! Frământările intestine din PNL au mascat perfect interesele oculte, strecurate abil de către ministrul USR-ist în PNRR. Probabil că este și redundantă întrebarea retorică dacă premierul Cîțu are totuși habar măcar de strategia în linii mari a PNRR, da, aceea care transcende porțiile de fonduri de la UE, direcționate cu dedicație și camarilei liberale, nu doar celei USR-iste. Cel mai probabil că are habar, pentru că altfel nu se justifică de ce nu denunță incompetența de care a dat dovadă Cristian Ghinea când a alcătuit planul refuzat în mod atât de repetat de către Comisia Europeană, încât românii au pierdut șirul.

Dar, pe lângă respingerile cu multe bisuri, au curs și o serie de observații drastice din partea experților europeni. Acestea au fost prezentate succint opiniei publice românești. Deci din nou opacitate informativă.

În opinia mea, este inadmisibil ca nici la ora actuală să nu fi fost prezentat în amănunt conținutul PNRR-ului țării noastre. Dacă PSD ar fi întocmit acest plan și ar fi refuzat constant și cu atâta obstinație să îl facă public, cu siguranță, o astfel de veste ar fi depășit hotarele Europei și s-ar fi auzit până și în China de strategia pe care a mai inventat-o „PSD ca să fure”, după cum ne-au tot acuzat, în mod nejustificat și pe toate vocile, cei de la PNL–USR PLUS.

Însă, având în vedere că dreapta este cea care chiar asta face prin acest plan, este liniște și pace! Nimeni nu zice mai nimic nici de incompetența, iresponsabilitatea și strategiile subterane sau marea austeritate care ne așteaptă cel mai probabil de anul viitor, dacă nu vom beneficia deloc de acești bani.

Dragi colegi, aceste observații vă rog să nu le tratați într-o cheie politicianistă, ci cu responsabilitatea oamenilor politici asumați, care trebuie să se ocupe, în principal, de interesele celor care i-au investit pe funcțiile ocupate în prezent. Din acest motiv, rămâne de analizat ce reforme și zeci de legi ascunde PNRR și dacă în această cutie a Pandorei în varianta 2021, introdusă cu forța pe gâtul românilor de Cabinetul Cîțu, mai există și speranța, după cum conținea modelul inițial grecesc.

Dar nu trebuie excluse din start variantele de lucru cele mai radicale, respectiv austeritatea programată pentru 2022 sau sistarea fondurilor după primele 6 luni de la semnarea PNRR. Pronunț cu deplină răspundere cuvântul „sistare”, pentru că există acest risc major.

Guvernul Cîțu a făcut niște promisiuni Bruxelles-ului și, în varianta fericită pentru toți românii în care dreapta părăsește guvernarea, orice alt cabinet care o va succeda la Palatul Victoria va fi obligat să mențină angajamentele luate de antecesori, indiferent cât de prea puțin conforme ar fi pentru România.

Și pentru că aceste fonduri europene alocate prin PNRR reprezintă o oportunitate majoră pentru economia României, deci ar trebui să vizeze schimbarea în bine a vieții cetățenilor, consider că este necesar să cer din nou Guvernului României transparentizarea de urgență a Planului național de redresare și reziliență plus prezentările în concret ale tuturor observațiilor Comisiei Europene, a planului întocmit pentru primirea avansului solicitat din PNRR în acest an, strategia clară destinată categoriilor sociale din România și măsurile pentru mediul privat. Doar în acest mod ar fi infirmate orice speculații privind potențialele sau încă nedoveditele inginerii financiare instrumentate de guvernanții USR și PNL.

Țin să le reamintesc celor care se agață cu atâta disperare de putere că lipsa transparenței privind PNRR va încetini procesul de implementare și absorbția fondurilor, punând în pericol alocarea banilor. Mai mult, pentru toți românii, precum și pentru mediul de afaceri este vitală predictibilitatea. Lipsa acesteia deja anihilează pe nesimțite inițiativele private mici și medii, precum și planurile de viitor alea oamenilor.

Închei subliniind din nou că niciun român nu ar trebui să continue să intuiască ce are de gând Guvernul cu acest PNRR.

România are nevoie urgentă de un plan economic de redresare care să răspundă preocupărilor reale ale economiei și ale oamenilor!

„Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA”

Contramăsurile medicale sunt esențiale pentru combaterea amenințărilor la adresa sănătății.

Astfel, în data de 16 septembrie 2021, Comisia Europeană a lansat Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, HERA, pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare.

HERA va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Atunci când survine o situație de urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănuși și măști – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

Această autoritate reprezintă un pilon esențial al Uniunii Europene a sănătății și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

Cercetarea și inovarea vor constitui un element central al HERA, deoarece noua autoritate își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea de tehnologii medicale și producția acestora.

Ne bazăm pe învățămintele desprinse din criză – nu putem asigura sănătatea cetățenilor noștri fără capacități industriale în UE și fără lanțuri de aprovizionare funcționale.

Am reușit să îmbunătățim în timp record producția de vaccinuri împotriva COVID-19, atât pentru Europa, cât și pentru restul lumii, dar trebuie să fim mai bine pregătiți pentru viitoarele crize sanitare.

HERA va institui noi capacități de producție adaptabile și lanțuri de aprovizionare securizate, pentru a ajuta Europa să reacționeze rapid atunci când este necesar.

Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru următoarele provocări.

„Decalajele de dezvoltare se adâncesc în România!”

Numai cine nu vrea nu observă schimbările importante și dezvoltarea pe care le-a adus în România aderarea la Uniunea Europeană. Miliardele de euro de la bugetul Uniunii au alimentat și alimentează majoritatea investițiilor publice. Miile de investitori străini, care asigură milioane de locuri de muncă în majoritatea sectoarelor de activitate economică, sunt tot efectul aderării la UE și NATO.

Calitatea de membru al UE a permis ca peste 4 milioane de români să poată munci în străinătate și din sudoarea lor reușesc să aibă grijă de familiile rămase în țară. De asemenea, aflăm că Bucureștiul a ajuns să aibă un PIB mai mare decât al unor state întregi din regiune, lucru care nu poate decât să ne bucure.

Din păcate, efectele pozitive de antrenare economică se manifestă tot în jurul localităților dezvoltate, iar cele mai puțin dezvoltate, în special în mediul rural și în mediul urban mic, sunt tot mai puțin atractive pentru investiții și chiar pentru tinerii care s-au născut acolo. Dacă municipiile București, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea sau Arad sunt comparabile cu cele din vestul continentului, satele românești și fostele orașe monoindustriale par să nu fi fost atinse de aderarea noastră la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, șomajul a ajuns la cote uriașe, în condițiile în care locurile de muncă sunt puține și slab plătite. Tinerii, imediat după finalizarea gimnaziului, pleacă fără să se uite înapoi către orașele dezvoltate, acolo unde există minima speranță că vor urma o școală mai bună și vor avea un loc de muncă bine plătit.

Nu putem să acceptăm că avem o Românie bogată, dezvoltată, unde oamenii trăiesc relativ bine, și o Românie uitată de guvernanți vreme de 30 de ani, evitată de investitori și în care condițiile de viață, în loc să crească, scad de la un an la altul. Acțiunile guvernamentale trebuie să se concentreze, iar fondurile externe nerambursabile trebuie să finanțeze tocmai acea parte din țară care are cea mai mare nevoie de dezvoltare.

Nu poți să-i păstrezi pe tineri în casa părintească decât dacă le oferi servicii publice de calitate – școală pentru copii, spital sau dispensar pentru îngrijirea sănătății, utilități minimale necesare unui trai decent. Tinerii vor continua să depopuleze zonele slab dezvoltate, atâta vreme cât continuăm să creăm locuri de muncă tot în regiunile dezvoltate. Reclam toate aceste lucruri pentru că am convingerea că cei circa 80 de miliarde de euro care se află la dispoziția țării noastre în următorii ani vor fi direcționați către dezvoltarea țării, în integralitatea ei.

„Poporul român trebuie să știe! Forme subtile de jefuire a cetățenilor”

Factura de taxare a energiei electrice consumate cuprinde și plata unor servicii care nu își găsesc justificarea pentru consumatori – contribuția pentru cogenerare și certificate verzi.

Contribuția pentru cogenerare se plătește pentru promovarea și dezvoltarea producerii de energie în sistem de înaltă eficiență, în scopul creșterii eficienței energetice și al îmbunătățirii securității alimentării cu energie pe piața de energie din România. Acest aspect este precizat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 111/2014.

Certificatele verzi reprezintă un titlu care atestă producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie și reprezintă suportul de promovare a producției de energie electrică din surse regenerabile. Au fost impuse certificatele verzi prin Ordinul președintelui ANRE nr. 237/16.12.2020.

Prin definiție, cele două taxe prevăzute în facturile consumatorilor, deși infime ca valoare individuală, nu își găsesc justificarea privind protecția consumatorilor români de energie electrică.

Din ce motive și rațiuni consumatorul român trebuie să suporte/sprijine atât creșterea eficienței energetice, cât și producerea de energie electrică din surse regenerabile a unor societăți furnizoare cu capital străin? Impunerea acestor taxe este o acțiune de protecție a cetățenilor români?

În condițiile creșterii constante a prețului de furnizare a energiei electrice, aceste suprafacturări încalcă reguli și principii ale economiei de piață, sporind constant presiunea fiscală asupra poporului.

Dezvoltarea infrastructurii sistemului de furnizare și de distribuție a energiei către consumatori trebuie să prezinte preocuparea furnizorului și se realizează prin eforturi financiare proprii, și nu prin suprataxarea și impunerea unor presiuni financiare asupra beneficiarilor.

Este bine de știut ce sume se realizează la furnizori prin însumarea acestor taxe, impuse consumatorilor prin facturile pe care le achită.

Domnule ministru al energiei și domnule președinte al ANRE, ce avantaje fiscale sau de altă natură oferă furnizorii de energie electrică consumatorilor români ca să fie susținuți în dezvoltarea societăților furnizoare?

„PSD, singurul partid politic care se gândește la soarta românilor!”

Declarația mea se referă la măsurile propuse de Partidul Social Democrat pentru sprijinirea românilor afectați de creșterea prețurilor din ultima perioadă.

Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR este responsabil pentru scăderea puterii de cumpărare a românilor cu 12%. Astfel, prin lipsa măsurilor de compensare a pierderilor de venit, acest guvern dezastruos a preferat să condamne la sărăcie milioane de români.

Partidul Social Democrat a propus o serie de inițiative legislative care să vină în sprijinul românilor afectați de creșterea facturilor la utilități și produse. Astfel, au fost propuse o serie de amendamente la Legea consumatorului vulnerabil, care vor duce la compensarea facturilor pentru 10 milioane de români.

O altă măsură a PSD se referă la majorarea salariului minim din mediul privat de la 2.300 lei la 2.500 lei și ridicarea plafonului de deducere, scutite de impozit, pe care 66% dintre antreprenori le susțin.

Chiar dacă Guvernul Cîțu a servit fermierilor români doar minciuni, prin asigurările privind despăgubirile pentru secetă, în domeniul agriculturii, Partidul Social Democrat propune un program strategic de stimulare a procesării în agricultură.

Ideea esențială a politicii economice propuse de PSD este ca ceea ce este produs în România să fie prelucrat în țară, pentru a ajunge pe masa românilor, astfel încât să crească numărul firmelor și al angajaților din România și să scadă deficitul comercial agroalimentar catastrofal din prezent.

De asemenea, Partidul Social Democrat propune un set de măsuri prin care se dorește scăderea deficitului forței de muncă și a colapsului sistemului de pensii. Problema majoră

cu care se confruntă România este de natură demografică, iar singura soluție pentru această problemă este stimularea natalității.

Partidul Social Democrat a propus creșterea alocațiilor, deduceri pentru salariații cu copii și acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învățământul preșcolar.

În consecință, prin toate aceste măsuri, Partidul Social Democrat demonstrează că este singurul partid care se gândește la traiul românilor și vine cu propuneri legislative concrete în acest sens.

„Măsurile anunțate de Guvern pentru scăderea facturilor la utilități vor avea efect zero pentru cei mai mulți dintre cetățeni și pentru majoritatea IMM-urilor de la nivel local”

Măsurile propuse de Guvernul Cîțu pentru criza din domeniul prețurilor energiei sunt mai mult de ochii lumii, să spună românii că se face ceva. În realitate, continuă lupta pentru putere între taberele Cîțu și Orban în PNL, lupta pentru bani între PNL și UDMR și lupta pentru influență și camarilă de partid între PNL și USR.

Compensațiile anunțate de Guvernul Cîțu la scumpirile masive ale energiei sunt praf în ochii românilor. În schimb, furnizorii nu doar că rămân cu profiturile uriașe, ci le și pot umfla în continuare, întrucât nu au restricții în majorarea prețurilor. Soluția adecvată este cea propusă de PSD – plafonarea temporară a prețurilor, simultan cu acordarea de compensații adecvate atât populației, cât și firmelor care au dificultăți în plata facturilor.

Este de un cinism grotesc măsura Guvernului, pentru că se compensează doar o foarte mică parte din creșterile de preț, care, în condițiile scumpirilor continue, va deveni absolut irelevantă.

De exemplu, la o factură în care scumpirea înseamnă 100 de lei în plus, compensația este de cel mult 18 lei. Este ridicol, pentru că rămâne o majorare de 82 de lei, adică 82%, a facturii. Este ca atunci când un tâlhar te jefuiește de 100 de lei și, după ce l-a prins poliția, îi dă drumul să plece cu tot jaful, iar polițistul îți compensează 18 lei din pagubă.

Măsurile Guvernului Cîțu nu vor rezolva problema de fond, creșterea continuă a prețurilor la curent și gaze și, indirect, la toate produsele și serviciile.

Propunerile guvernanților, deși sunt foarte tardive, pentru că în curând vine frigul, nu vor putea opri creșterea prețurilor energiei. De asemenea, nu elimină presiunea inflaționistă asupra celorlalte prețuri de bunuri și servicii. Astfel, nu rezolvă problema industriei și a economiei în general. Companii care vor trebui să plătească în continuare prețuri ridicate vor avea trei opțiuni – faliment, deci mai puține taxe la buget; trimiterea angajaților în șomaj, deci cheltuieli mai mari de la buget pentru indemnizația de șomaj; și, în cele din urmă, creșterea prețurilor propriilor produse, ceea ce crește inflația și scade nivelul de trai.

Ideile pe care vrea să le introducă Guvernul Cîțu încurajează specula pe o piață a energiei pe care nu există concurență reală și avantajează furnizorii și producătorii speculativi, care rămân cu profiturile intacte. Totul va culmina cu o creștere a datoriei publice, ca urmare a efectelor expuse mai devreme.

Este de remarcat și brambureala comunicării guvernamentale, de un ridicol nemaiîntâlnit, ceea ce arată și incompetența miniștrilor în frunte cu premierul. Una zice premierul Cîțu, că ar trebui plafonat prețul gazelor, total opus zice și face subalternul său, ministrul energiei. Justificarea lui Virgil Popescu, că respinge plafonarea pentru că ar beneficia de ea și cei bogați, este cinic-comunistă, o expresie a luptei de clasă împotriva „chiaburilor” și „burghezilor”. Popescu este preocupat să nu profite consumatorii „bogați”, dar nu-l deranjează deloc specula și profiturile uriașe ale companiilor care abuzează de poziția monopolistă de pe piața energiei. În plus, în mintea lui Virgil Popescu, gospodăria care depășește 200 kW este bogată. În realitate însă o familie cu mai mulți copii mici, dacă locuiește într-un oraș cu probleme la termoficare, cum este Bucureștiul, va depăși ușor 200 de kW pentru mașina de spălat și încălzirea cu sursă electrică.

Măsurile corecte și reale pentru rezolvarea crizei energiei sunt cele propuse de PSD:

– compensarea facturilor simultan cu plafonarea prețurilor, creșterea capacității interne de producție de energie;

– redeschiderea Centralei de la Mintia și sprijinirea celorlalte centrale să funcționeze la întreaga capacitate, astfel încât să nu mai importăm energie scumpă;

– adoptarea unei hotărâri de Guvern prin care să se dea posibilitatea consiliilor de administrație de la Hidroelectrica și Nuclearelectrica să limiteze marja de profit a acestor două companii de stat, astfel încât prețul final la energia produsă de acestea să scadă și să forțeze astfel și scăderea celorlalte prețuri la energie de pe piață;

– accelerarea absorbției fondurilor europene din Fondul de modernizare, unde România are 10 miliarde de euro pe care le poate investi în sectorul energetic pentru creșterea capacităților interne de producție.

Domnul Popescu a ratat primul termen la care putea trimite proiecte. Am pierdut 4 luni degeaba. Abia săptămâna trecută s-au trimis la Bruxelles proiecte, care reprezintă doar 7% din banii europeni pe care îi avem la dispoziție.

Guvernul lui Iohannis trebuie să înceteze să facă experimente economice pe spatele românilor, în favoarea prietenilor din domeniul energetic. Românii sunt cobai ai creșterilor de prețuri necontrolate la energie.

România trebuie să urmeze exemplul Spaniei, Italiei și al celorlalte țări care se pregătesc să plafoneze prețurile, dar și politicile Angliei și Germaniei, care se reorientează spre creșterea capacităților de producție, inclusiv prin generarea de energie electrică prin utilizarea cărbunelui.

„Legea PSD privind plafonarea prețului la gaze și energie electrică – o obligație socială și morală față de cetățenii României”

În contextul creșterii halucinante a prețurilor gazelor și energiei electrice, clasa politică din România este obligată să ia măsuri urgente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, și nu numai.

Am fost mințiți că nu ni se permite de către UE să reglăm sau să ajustăm prețuri. În timp ce Spania, țară fondatoare a UE, a venit cu măsuri concrete și rapide în acest sens, Florin Cîțu bălmăjește despre români fericiți, creșterea nivelului de trai și alte bazaconii.

Partidul Social Democrat are gata proiectul de lege care presupune plafonarea prețurilor la energia electrică și la gaze. Propunem măsuri care să-i protejeze pe toți românii în fața acestor scumpiri exagerate. Asta face un partid responsabil, asta face un partid care știe cu ce se confruntă oamenii, un partid care trăiește în realitate, nu în filme cu supereroi.

Ce propunem prin acest proiect:

– oprirea facturilor exagerate prin plafonarea prețului la gaze și energie electrică – pentru următoarele 6 luni, după intrarea în vigoare a legii, prețul să fie plafonat la nivelul mediu al perioadei martie–septembrie 2021;

– acordarea unui ajutor financiar – statul va suporta până la jumătate din diferența de preț pentru consumatorul final;

– taxarea profiturilor producătorilor de gaze și energie – jumătate din profiturile companiilor producătoare să meargă în Fondul național pentru compensarea pierderilor la furnizori.

Acest proiect de lege trebuie susținut de toate formațiunile politice din România, iar parlamentarii PSD vor discuta cu toate grupurile politice înaintea votului. Doar niște politicieni iresponsabili vor putea respinge o asemenea inițiativă, menită să oprească aceste creșteri de preț, multe de nesuportat pentru bugetul unei familii obișnuite din România.

Această creștere nejustificată va antrena alte scumpiri și se va reflecta în absolut tot ceea ce consumăm, în coșul fiecărui cetățean. Mai puțin în coșul lui Cîțu, pentru că el nu consumă. Nu consumă pâine.

După un primar al Bucureștiului care și-a bătut joc o iarnă întreagă de locuitorii capitalei, lăsându-i fără căldură și apă caldă, vine rândul Guvernului iresponsabil de supermeni să extindă minunatul proiect la nivelul întregii țări.

Nu putem să ne jucăm cu viețile oamenilor! Trebuie să vă opriți imediat cu această golăneală politică! Rămâneți meschini și goi în bula voastră și lăsați oamenii în pace! Și aflați, în sfârșit, că românii sunt nefericiți!

„Alte măsuri aberante luate de Guvernul Cîțu în plină pandemie”

Valul 4 al pandemiei îi prinde, din păcate, din nou nepregătiți pe cei aflați la guvernare. Tentativa Guvernului de a impune aplicarea certificatul verde prin hotărâre de guvern reprezintă un abuz care va provoca haos și va aduce și mai multă neîncredere publică. Guvernul știa de mult că România trebuie să fie în acord cu realitatea europeană în privința certificatului verde, dar, în loc să pregătească, să prezinte public și să promoveze din timp în Parlament actul normativ necesar, a pierdut ultimele 3 luni cu campanii electorale absurde, care nu au nicio legătură cu problemele oamenilor.

Potrivit Constituției, singura modalitate prin care se pot restricționa drepturi și libertăți este prin proiect de lege dezbătut și adoptat în Parlament. Prin urmare, hotărârea de guvern de vineri, 17 septembrie 2021, prin care a fost impus certificatul verde este ilegală.

În plus, prevederile privind aplicarea certificatului verde și în cazul copiilor de peste 6 ani sunt total aberante și în contradicție totală cu conduita europeană în acest sens. S-a gândit cineva la costurile pe care părinții ar trebui să le suporte? Ce vor face familiile cu mai mulți copii? Cine va achita aceste teste? Cine va efectua testele? Cine a impus această limită de vârstă, de 6 ani, când peste tot în Europa vârsta pentru testare este de la 12 ani?

Sunt două milioane de copii care, dacă ar vrea să-și continue activitățile extrașcolare, ar trebui să facă minimum două teste pe săptămână. Ar însemna 4 milioane de teste săptămânal, în condițiile în care acum în România se procesează, la nivel național, abia 350.000 de teste pe săptămână. Cum să institui o obligație irealizabilă din punct de vedere logistic? Din păcate, astfel de decizii sunt luate de persoane care nu sunt ancorate în realitate și nu cunosc legea, dar nici nu doresc să se consulte cu nimeni. Pandemia a fost gestionată haotic de la început de cei aflați la guvernare și se merge, în continuare, în direcția greșită.

„Soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru o problemă economică și socială extrem de gravă – falimentul City Insurance”

Falimentul liderului pieței de RCA din România și suspiciunile rezonabile de multiple infracțiuni care planează în acest caz ridică multe semne de întrebare. Pe termen scurt, mingea este la Executiv, pentru adoptarea măsurilor care pot împiedica efectele sociale imediate – prețuri crescute la RCA, service-uri care nu îți primesc mașina la reparat dacă arăți polița de City Insurance, zeci de mii de reclamații și procese în care oamenii așteaptă bani de la acest asigurător.

Pe termen lung, noi, parlamentarii, trebuie să corectăm orice lacună legislativă din prezent, pentru a evita situații similare pe viitor. Are reglementatorul nevoie de ajutorul nostru? Dacă da, să-l oferim rapid. Dacă nu, unde a fost problema?

Falimentul City Insurance depășește sfera economică, fiind în primul rând o problemă socială. Sunt trei milioane de români cu polițe RCA la această companie. 45% din piața de RCA. Ce înseamnă asta? Că aproape jumătate dintre mașinile din România sunt asigurate la o companie aflată în colaps. Practic, jumătate dintre accidentele care se întâmplă acum în România implică polițe care nu vor deconta nimic pentru o perioadă, până Fondul de Garantare a Asiguraților nu va prelua și evalua aceste dosare.

Evident, pisica trebuia ruptă cândva și este bine că s-a întâmplat în sfârșit asta. Trebuie să aflăm în plus ce știau fostele conduceri ale ASF și de ce nu au făcut nimic. Așadar, autoritatea trebuie să le răspundă urgent românilor la o serie de întrebări:

Câte controale a derulat Autoritatea de Supraveghere Financiară la această companie în ultimii 5 ani?

Care sunt concluziile/rapoartele rezultate în urma controalelor?

Care au fost concluziile auditului obligatoriu desfășurat la aceste companii? Cine au fost auditorii și de ce nu au sesizat din timp neregulile constatate recent?

Care au fost reacțiile imediate la informațiile apărute în spațiul public despre prețurile de dumping, suspiciunile de fraudă sau de nerespectare a cerințelor ASF? La cât estimați prejudiciul rezultat ca urmare a activității companiei City Insurance?

Consiliul ASF a prevăzut o serie de măsuri în trecut, inclusiv limitarea ponderii polițelor RCA la 75%, dar aceasta nu a fost niciodată respectată de companie. Ce sancțiuni ați dispus?

Ce pondere a polițelor City Insurance erau reasigurate și care este media pieței? Dacă se confirmă că City Insurance apela la reasiguratori într-o proporție mult mai mare decât alte companii din piață, ce măsuri au fost dispuse? Au fost verificate companiile de reasigurare cu care colabora City Insurance? Dacă da, când au fost derulate aceste verificări?

Am depus, vineri, o interpelare cu exact aceste întrebări și, în plus, oficialii ASF vor fi chemați în fața Comisiilor reunite de buget, finanțe din Senat și Camera Deputaților. Legea nr. 113/2013 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară prevede clar la art. 16 punctul 2: „Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților (...) pot dispune oricând verificarea activităților ASF.”

Este vital pentru ASF să își recapete credibilitatea cât mai urgent. În joc nu este doar piața asigurărilor, ci și viitorul fondurilor de pensii private și al pieței de capital, motoare de dezvoltare economică – subturate actualmente, dar cu mare potențial.

Pentru situația de fapt una dintre soluțiile vehiculate de mai mulți specialiști din domeniu și chiar dinspre Executiv se referă la o companie de asigurări cu capital de stat, poate chiar EximAsig. Ideea nu este complet nouă, fiind inclusă chiar în Legea nr. 137/2017 – Legea RCA –, la art. 47: „Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, poate elabora actul normativ pentru înființarea/preluarea unei companii de asigurări, cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA și altor tipuri de asigurări.”

Pentru mulți, ideea unui actor de stat într-o piață liberă poate părea o formă de intervenționism. Dar, înainte de a porni o dezbatere despre oportunitatea sau nevoia acestei mutări, este nevoie să răspundem la o întrebare importantă: este capitalismul pur potrivit pentru produsele cu rol social, cum este cazul asigurărilor obligatorii?

Pe termen scurt, există un element critic care va face diferența în gestionarea efectelor și domolirea bulgărelui de zăpadă care a început să se rostogolească – recuperarea imediată a prejudiciului.

Fac apel, în calitate de reprezentant al cetățenilor în Parlamentul României, la toate autoritățile abilitate să mobilizeze oameni și resurse fără precedent pentru recuperarea banilor românilor. Se vorbește în spațiul public despre miliarde de lei. Nu par a fi exagerări, dacă ne uităm bine la matematică.

Nu vor fi suficiente un verdict și o sentință. „Follow the money” – altfel ne vom trezi iarăși că nota de plată este acoperită de toți românii nevinovați, iar făptașii își continuă liniștiți viața, pe banii noștri.

„Guvernul Cîțu și conducerea unei țări prin ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului”

În opinia premierului Cîțu și a partidelor de dreapta, Parlamentul României se pare că a devenit o instituție inutilă. Prorogarea legilor, stările de urgență/alertă, restricțiile pentru populație sau orice altă idee în guvernarea de dreapta se concretizează printr-o ordonanță de urgență sau hotărâre de guvern.

Constituția, voința electoratului, rolul Parlamentului sunt încălcate cu bună știință, iar derapaje de acest gen se produc tot mai des.

Impunerea certificatului verde s-a realizat tot printr-o hotărâre de guvern. Dacă ne uităm la Constituție, potrivit acesteia, singura modalitate prin care se pot restricționa drepturi și libertăți este prin proiect de lege dezbătut și adoptat în Parlament.

Prin urmare, un nou abuz marca PNL este pe cale să-și producă efectele, iar victimele, românii, trebuie să îndure măsuri aberante și contradictorii.

Prevederile privind aplicarea certificatului verde și în cazul copiilor de peste 6 ani sunt în contradicție totală cu conduita europeană în acest sens. Sunt două milioane de copii care, dacă ar vrea să-și continue activitățile extrașcolare, ar trebui să facă minimum două teste pe săptămână. Ar însemna 4 milioane de teste săptămânal, în condițiile în care acum în România se procesează, la nivel național, abia 350.000 de teste pe săptămână.

Cum să institui o obligație irealizabilă din punct de vedere logistic? Nu mai vorbim despre costurile pe care părinții ar trebui să le suporte. După valul de scumpiri ale electricității, gazelor, bunurilor alimentare și nealimentare, certificatul verde este doar un nou instrument pentru a goli buzunarele familiilor din România, departe de ceea ce se dorea a fi la nivel european.

Cu toate că actualul Guvern – sau ce a mai rămas din el, mai bine spus – știa că România va trebui să se alinieze realității europene în privința certificatului, a pierdut timp prețios în toate domeniile, din cauza campaniei interne pentru șefia partidului. De cel puțin de 3 luni vedem o campanie electorală internă care nu are nimic de-a face cu problemele oamenilor – concretizată cu o ruptură de coaliție –, vedem scumpiri care se rostogolesc și au efect de bulgăre de zăpadă, vedem haos și bâlbâială.

În aceste luni Guvernul putea realiza un act normativ necesar introducerii certificatului verde, îl putea prezenta Parlamentului și se și putea legifera prin Parlament.

Din păcate, tot ce vedem este o lupă acerbă pentru putere în cadrul partidului.

Cetățenii nu văd din partea Guvernului Cîțu măsuri concrete, măsuri serioase de prevenție și control al pandemiei și al efectelor acesteia, măsuri luate cu rolul de a proteja cu adevărat cetățenii, mediul economic, sănătatea tuturor și educația.

Din păcate, eșecul guvernării este evident și este plătit de toți cetățenii.

Cine va suporta pagubele?

Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă Guvernul Cîțu în fața tuturor românilor!

„Ce se întâmplă acum cu sănătatea românilor și cu sistemul sanitar este urmarea directă a guvernării PNL–USR PLUS!”

Au știut să facă absolut orice, numai să nu-și piardă funcțiile. Să țină morală și să vorbească ipocrit de dimineața și până a doua zi dimineață de transparență, despre #RomâniiTrebuieSăȘtie, despre reforme și corectitudine. Au știut să facă pe bani mulți și pe viața noastră circ din campania de vaccinare și să pozeze în supereroi. Au știut să servească platitudini cu aroganță și aere de experți și atotștiutori. Au știut să iasă apoi și să facă declarații, atacându-se reciproc și dând vina unii pe alții. Din experți satrapi, au devenit experți victime. Au negociat pe sănătatea noastră, a tuturor, s-au șantajat pe sănătatea noastră și continuă să folosească sănătatea ca monedă de schimb și instrument de satisfacere a propriilor interese.

Unde este acum fostul ministru USR al sănătății, să ne explice de ce, în ciuda tuturor avertismentelor specialiștilor, nu a făcut nimic să pregătească sistemul sanitar pentru valul 4 al pandemiei? Sau prioritatea mandatului său a fost doar să iasă să facă declarații, prin care să sublinieze cât de curat și de competent este USR, în comparație cu PNL?!

Unde este acum premierul-influencer, care, efectiv, numai prin simpla alăturare a numelui său de orice îndemn la vaccinare conduce din start la pierderea oricărei credibilități și la eșec? Știm! Campania din PNL este cea mai importată

activitate pentru Domnia Sa, unica, de fapt, nimic și nimeni nu contează. Verbal, ni se oferă discursuri motivaționalinspiraționale, cu accente dojenitoare, și ni se spune cât de multe eforturi se fac pentru siguranța și sănătatea noastră. Faptic, vedem și resimțim cu toții care este situația.

De la o zi la alta numărul infectărilor cu COVID-19 crește, nu mai este mult până când sistemul de sănătate o să-și declare incapacitatea, așa cum nu mai este mult până când un nou val de efecte economice, de data aceasta ca efect al gestionării dezastruoase a pandemiei, ne va mătura până și cea mai palidă urmă de speranță în redresare.

I-am adresat domnului prim-ministru o interpelare cu privire la costurile vaccinurilor. Sper să primesc un răspuns coerent, fără să facă ping-pong prin redirecționarea către alte instituții, pentru a evita transparența acestor costuri.

„Duduie, Cîțule, duduie! Duduie prețurile la energie, și nu economia, cum îi păcălești tu pe români!”

Prețurile la energie au explodat! Liberalizarea pieței de energie a făcut ca prețurile la energia electrică și la gaze să crească exponențial, însă în România au atins un nivel record din cauza incompetenței Guvernului de dreapta.

În acest context, toate țările UE au anunțat măsuri pentru reducerea facturilor la energie ale consumatorilor finali. Măsura guvernamentală adoptată de Spania pentru a face suportabile facturile consumatorilor este exact măsura luată de Guvernul PSD prin Ordonanța nr. 114/2018 și aprobată cu sulițe și trâmbițe de Guvernul Orban.

Astfel, abrogarea OUG nr. 114/2018 a dat frâu liber creșterii tarifelor la gaze și energie electrică pentru populație, creștere oprită prin plafonarea acestor tarife.

Deci spuneți-le cetățenilor că vreți să le crească iar facturile! Continuați să îi mințiți că din cauza OUG nr. 114/2018 le-ar fi crescut semnificativ tarifele la utilități până în momentul plafonării!

Este clar că România trebuie să ia măsuri urgente și concrete în domeniul energiei. Soluții există. Proiectul de lege al PSD privind plafonarea prețurilor în domeniu este vital. În caz contrar, românii vor fi condamnați la sărăcie, întuneric, frig și foame. Explozia prețurilor la energie nu se regăsește numai în factura expediată consumatorului casnic, ci ea se va resimți în scumpirea alimentelor, transportului, medicamentelor, chiriilor etc. Scumpirile sunt atât de mari, încât efectele lor nocive vor conduce la pauperizarea accelerată atât a oamenilor, cât și a companiilor.

Nu putem lăsa actuala guvernare să conducă țara cu pași repezi către dezastru. Așteptarea pasivă a consecințelor nefaste este încă o dovadă a incapacității Cabinetului Cîțu de a guverna responsabil țara.

„Românii fac performanță!”

Țara noastră a fost mereu binecuvântată cu oameni brilianți, atât pe plan intelectual, cât și sportiv. Chiar dacă, câteodată, tindem să ne desconsiderăm ca națiune, să rămânem fără speranță, mereu apare un român care ne demonstrează contrariul.

Duminica aceasta, sportivii români au obținut patru medalii, una de aur, una de argint și două de bronz, la campionatele europene de gimnastică aerobică de la Pesaro, Italia, în competiția seniorilor. Medalia de aur a fost obținută în finala probei de grup – Gabriel Bocșer, David Gavrilovici, Teodora Cucu, Mihai Alin Popa și Daniel Țavoc –, România impunându-se cu 22,533 puncte în fața Italiei (22,422) și a Ungariei (22,361).

Argintul a fost obținut la trio de România 2 – Teodora Cucu, David Gavrilovici, Daniel Țavoc – cu 22,233 puncte, Bulgaria ocupând prima poziție (22,827), în timp ce pe locul al treilea s-a clasat Rusia (22,200). România 1 – Gabriel Bocșer, Sarmiza Niculescu, Mihai Alin Popa – a ocupat locul șase, cu 21,188 puncte.

Teodora Cucu a cucerit o medalie de bronz la individual feminin, cu 21,600 puncte, fiind devansată în clasament de bulgăroaica Daria Pașova (21,700) și de rusoaica Tatiana Konakova (21,650).

O altă medalie de bronz a fost obținută la dans aerobic – Maria Bianca Becze, Sandra Dincă, Sarmiza Niculescu, Roberta Pleșa, Alina Radu, Flavia Sentea, Selena Șotângă, Steliana Stoenescu –, cu 17,850 puncte, România fiind devansată de Ungaria și Rusia, ambele notate cu 18,100.

În luna mai, la campionatele mondiale, gimnaștii români au câștigat trei medalii: aur la grup – Gabriel Bocșer, Teodora Cucu, Daniel Țavoc, David Gavrilovici și Mihai Alin Popa –, argint la echipe și bronz la trio – Teodora Cucu, Daniel Țavoc, David Gavrilovici.

Suntem mândri de sportivii noștri, care duc steagul tricolor sus de fiecare dată când li se oferă ocazia. Prin dăruirea, efortul și sacrificiul pe care le pun în slujba țării lor, acești oameni trebuie să fie un exemplu pentru noi toți. Ei sunt dovada reală a faptului că, prin seriozitate și perseverență, pot fi atinse rezultate incredibile. Ei sunt adevăratul exemplu de patriotism și sacrificiu personal. Sper ca și statul român să reușească să investească pe termen lung în sportul românesc, pentru a putea avea rezultate din ce în ce mai bune!

Le urez tuturor sportivilor români succes în carierele lor și îmi doresc să ne facă fericiți de fiecare dată când participă la concursuri și își reprezintă țara!

„Congresele PNL și USR PLUS, vinovate de valul 4 al pandemiei de coronavirus”

„Cred că am ajuns precum în valul 3, să fim luați iarăși pe nepregătite” – aceste afirmații nu sunt făcute de un membru al opoziției, nu sunt făcute de cineva din PSD. Aceste afirmații îi aparțin lui Nelu Tătaru, consilier al premierului și fost ministru al sănătății.

Ceea ce actuala guvernare a încercat să ascundă în ultimele luni ne este dezvăluit acum chiar de către mâna dreaptă a lui Florin Cîțu pe probleme de sănătate.

Nu mai suntem în valul 1, 2 sau 3, ci în valul 4, iar scuzele nu mai sunt scuzabile. Actuala guvernare nu are absolut nicio justificare pentru faptul că România este prinsă nepregătită de valul 4 al epidemiei de coronavirus, ci doar o mare responsabilitate.

Am văzut toți cum resursele guvernamentale au fost puse la dispoziția premierului pentru campania internă din PNL. Cu bani și cu oameni se lucrează doar pentru alegerea lui Cîțu în fruntea PNL și pentru nimic altceva.

Iar acest dezinteres total, dublat de pasivitatea Ioanei Mihăilă, care s-a trezit să își exprime nemulțumirile doar când a izbucnit scandalul dintre liberali și USR-iști, ne-a dus în situația în care locurile la ATI au rămas foarte puține, din nou vor fi închise spitale pentru bolnavii non-COVID, din ce în ce mai mulți oameni mor sau sunt în stare gravă.

Minciunile premierului Florin Cîțu – și cu privire la succesul campaniei de vaccinare, și cu privire la pregătirea

sistemului de sănătate – au încurajat direct oamenii să nu se mai protejeze.

„Ținta era să eliminăm pandemia și ținta a fost atinsă”, spunea Florin Cîțu la finalul lunii iunie, făcând o demonstrație de iresponsabilitate deplină. Iar cei din USR PLUS, care acum vor plecarea de la Guvern a lui Florin Cîțu, au aplaudat, alături de „echipa câștigătoare” din jurul premierului.

Guvernul, PNL, USR PLUS, UDMR știau ce va să vină și au avut toate pârghiile pentru a pregăti acest moment. Nu au făcut-o! De ce? Cel puțin în cazul lui Cîțu știm de ce – adevărul despre eșecul în lupta cu pandemia nu ar fi dat bine într-o țară în care totul este roz, în care se câștigă 3.000 de euro pe lună de către majoritatea românilor, unde cozonacul, livrat gratis, ține loc de pâine.

Până mai ieri, ruperea de realitate a guvernanților irita oamenii. Astăzi, începe deja să omoare oameni.

„Disprețul Guvernului față de cetățenii acestei țări trebuie stopat!”

Minerii și energeticienii din județul Gorj au primit o grea lovitură. După ce au obținut legiferarea pensionării la 52 de ani, au aflat că totul nu a fost decât o păcăleală menită să mai prelungească un pic agonia acestui Guvern, care a eșuat lamentabil în a asigura României stabilitate, creștere economică și bunăstarea cetățenilor săi.

Această lege ar fi putut fi aplicată încă din prima zi, emițându-se o ordonanță de urgență, dacă actualei guvernări i-ar fi păsat. Dar salariații CE Oltenia, cei care ar fi trebuit să beneficieze de prevederile Legii nr. 197/2021, mai au o speranță și asta deoarece, împreună cu alți colegi parlamentari ai PSD, am depus un nou proiect de lege menit să lămurească aspectele care fac neaplicabilă legea intrată în vigoare pe 18 august.

Ceea ce este mult mai grav însă este că această lege nu este singurul act normativ pe care guvernarea de dreapta refuză să îl aplice. Vorbesc despre multe alte legi votate de Parlament și promulgate de Președintele României. Și o să amintesc acum de Legea pensiilor, de cea a salarizării, de legea care prevedea dublarea alocațiilor copiilor, dar și de Legea nr. 56/2020.

Cu toate că, iată, a trecut mai bine de un de când Parlamentul a adoptat acest act normativ, care prevede acordarea de pensii de urmaș în cazurile personalului medical decedat în acțiuni medicale împotriva COVID-19, el nu se aplică. Membrii Guvernului sunt mult prea preocupați – unii cu lupta politică, alții cu Congresul – ca să publice normele de aplicare ale unei legi care a fost publicată în Monitorul Oficial încă din 15 mai 2020.

În concluzie, stimați parlamentari, fac apel la dumneavoastră pentru a-i trezi la realitate pe colegii pe care i-ați așezat pe scaunele guvernamentale și pentru a-i îndemna să renunțe la disprețul pe care îl manifestă față de drepturile pe care cetățenii acestei țări le-au câștigat, prin legi votate democratic!

## **Domnul Cristian-Paul Ichim:**

„Colectarea selectivă, un deziderat în așteptare”

Nu mai constituie un secret pentru nimeni importanța colectării selective în rândul populației. Toate țările din Uniunea Europeană și-au asumat ținte de colectare și reciclare. Rezultatele din România stagnează de câțiva ani, având în vedere rata mică de colectare, mai ales la nivel local. Îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene este încă un obiectiv, pe când riscul de infringement crește de la lună la lună. Verdictul este clar – nu colectăm suficient și la standardele impuse.

România are nevoie de campanii de educare, conștientizare cu privire la colectarea selectivă. Este primul pas pentru a descoperi avantajele de care ne putem bucura. Există nenumărate beneficii pe care acest proces le aduce comunității, însă este important ca noi să conștientizăm și să încercăm să facem diferența. Colectarea selectivă înseamnă comportament responsabil, să protejăm mediul înconjurător, mai puține deșeuri la gropile de gunoi, să conservăm resursele naturale, să reducem gradul de poluare, să stopăm focarele de infecție.

Este necesar ca și consumatorul să aibă acasă minimum trei coșuri de deșeuri, companiile de salubritate vor trebui să respecte preluarea lor separată, iar, prin transparență și trasabilitate, va trebui să arătăm că sunt respectate procedurile, că există rezultate, pentru a asigura continuitatea comportamentului și a separării deșeurilor. Instituțiile statului, cele de mediu, operatorii privați trebuie să lucreze împreună.

Ce nu au reușit să facă ei, factorii decidenți, au reușit să o facă cei din mediul privat. Avem modele de bune practici la noi în țară, putem să implementăm ce deja funcționează. Județul Bihor are localități în care rata de colectare separată ajunge la 75%, în timp ce Bucureștiul atinge, cu greu, 8% la capitolul colectare selectivă, iar de 8 ani România reciclează doar 14% din deșeurile municipale.

Mesajul meu către instituțiile abilitate este acela de colaborare, parteneriat, muncă de echipă, pentru un succes comun. Nu mai putem accepta ca autoritățile statului să se încurce în birocrație, să pună bețe în roate mediului privat, să avem studii peste studii care nu duc nicăieri. Este momentul zero, când nu ne mai putem permite să ne jucăm cu luarea deciziilor. România pierde bani, și nu puțini, pentru neîndeplinirea obiectivelor asumate, românii se sufocă în gunoaie, aerul este irespirabil, mediul înconjurător se degradează.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 146.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 avem dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, deci astăzi avem respingeri; de la 11.00 la 11.30 – pauză; de la ora 11.30 – votul final, pentru proiectele de ieri și de astăzi, un singur vot final vom face; și, la încheierea ședinței de vot

final, au loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă întreb dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi. Vă rog, domnule deputat Grosaru.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură.

Vă rog frumos să introduceți pe ordinea de zi PL-x 254/2021 _(Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale)._

Vă mulțumesc.

Am discutat cu câteva grupuri parlamentare. Cei de la minorități, la fel. Suntem de acord. Dacă nu sunt...

Oricum, UDMR...

N-am înțeles.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Cu cine ai discutat?

Cu PNL nu s-a discutat; cu AUR, bineînțeles..., că sunt în grevă; sens în care vă rog să supuneți votului plenului introducerea acestui punct pe ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Moșteanu, liderul Grupului USR.

Foarte scurt, ca răspuns la cererea colegului.

E vorba de un proiect care nu are raport. Comisiile nu au program în paralel cu plenul. Nu poate fi dat raport până la ora 11.00.

Deci, în ideea aceasta, USR PLUS nu va susține introducerea pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul lider al Grupului UDMR, domnul Botond, vă rog.

Domnule președinte de ședință, aș dori să anunț doar că noi habar nu avem, cei de la UDMR, ce proiect a propus colegul pe ordinea de zi.

Măcar trebuia să ne spună, să știm. Dacă votăm, eventual, să votăm în cunoștință de cauză. Dar am înțeles că nu are raport.

Dar tot nu știm despre ce este vorba.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc.

Domnule Grosaru, tot pe procedură?

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Da.

Vă rog.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/4.X.2021

Domnule președinte, n-am solicitat să intrăm pe ordinea de zi, deci suntem în...

N-am solicitat să dăm un raport, pentru că solicitarea făcută este doar de introducere pe ordinea de zi, atât.

Ceea ce se va întâmpla cu proiectul urmează să vedem.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul lider al Grupului PNL, domnul deputat Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da.

Să lămurim situația.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul este pe ordinea de zi. A fost ieri pe ordinea de zi, la adoptări.

Îi mulțumesc colegului Grosaru.

Într-adevăr, Grupul PNL a solicitat, în Comisia juridică, urgentarea dezbaterii acestui proiect, pentru că este în interesul cetățenilor. Se referă la modul în care se colectează și se distribuie amenzile contravenționale.

Este o solicitare a Ministerului Afacerilor Interne, pentru că au un proiect-pilot în derulare.

Însă în Comisia juridică, săptămâna trecută, nu a fost pus pe ordinea de zi.

Sper ca mâine acest proiect să fie pus pe ordinea de zi.

El rămâne pe ordinea de zi, la adoptări, și, la următoarea ședință de adoptări, sunt sigur că vom reuși să îl trecem de Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Rugăminte: ultima oară, domnule Grosaru, că nu facem acum o luptă pe procedură pentru ceva care există deja pe lista de vot final.

Vă rog.

Da.

Domnule președinte, solicitarea a fost simplă: de introducere pe ordinea de zi.

Că intrăm pe fondul acestei chestiuni... Nu, este, într-adevăr, o prioritate legislativă, fondul chestiunii se va discuta, dar, din perspectiva a ceea ce s-a solicitat, vă rog frumos să supuneți plenului solicitarea mea.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule Grosaru.

Rog liderii de grup să vină până la prezidiu. Vă rog frumos.

## Mulțumesc liderilor de grup.

Ca urmare a discuțiilor purtate, s-a convenit ca această propunere să se facă la următoarea ședință a Comitetului liderilor de astăzi, întrucât o avem deja pe ordinea de zi.

Și avem o propunere de completare a ordinii de zi cu Pl-x 158/2021

, unde există consens din partea liderilor, întrucât se împlinește termenul de adoptare tacită la Camera Deputaților și am zis că

încercăm să dezbatem cu prioritate proiectele care au termenul de adoptare depășit.

Fiind consens al liderilor de grup, practic, o să vă rog să completăm lista proiectelor aflate în dezbatere cu acest proiect. Și aici mă refer la colegii de la Secretariatul tehnic. Pl-x 158/2021, da?

Bun.

Mergem mai departe.

Și, înainte de a începe dezbaterile de astăzi, vreau să-i dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, pentru o intervenție cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Armenia. Domnul deputat va intra din online.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este ciudat că ziua națională a unei țări care are 4.300 de ani vechime se referă la un eveniment de acum 30 de ani, și anume la câștigarea independenței față de Uniunea Sovietică, la ieșirea din Uniunea Sovietică a Armeniei.

Dar lucrul acesta, dacă privim puțin în istoria Armeniei, vedem că are sens. Pentru că toată istoria Armeniei a fost o luptă continuă pentru statalitate, cu momente în care armenii au avut un regat, primul fiind întemeiat acum 4.300 de ani, capitala lui fiind întemeiată acum 2.800 de ani la Erevan, și tot timpul fiind în lupte, fie cu perșii, fie cu romanii, fie cu arabii, fie cu turcii, fie cu mongolii, încontinuu, încontinuu fiind într-un câștig și o pierdere a statalității.

Lucrul acesta face ca ultimul moment în care statul armean să devină un stat independent și suveran să fie acum 30 de ani.

România a fost primul stat din lume care a recunoscut această independență și armenii de pretutindeni le sunt recunoscători României și poporului român pentru gestul excepțional făcut acum 30 de ani, gest care a dat cale liberă recunoașterii internaționale a independenței celei de-a doua republici armene.

Armenii au avut nenumărate regate, un imperiu și, iată, două republici. Aceasta este a doua, căreia îi dorim, toți armenii din toată lumea, o viață cât mai lungă, prosperitate și o existență nu doar simbolică pentru, evident, toți armenii din toată lumea – acolo se găsește și centrul spiritual al Armeniei, la Ecimiadzin, al armenilor; armenii au fost primul popor care a adoptat creștinismul ca religie de stat, în anul 301 –, ci și spre folosul lumii întregi. Pentru că asta a fost vocația poporului armean dintotdeauna, un popor de meșteșugari.

„Armean” este o denumire care a fost dată prima dată de către arcadieni, dar noi ne spunem „hay”. „Hay” înseamnă „oamenii fierului”. Pentru că prima îndeletnicire fundamentală a armenilor a fost prelucrarea metalelor.

Și ca un popor de... industriași, să spunem, dacă o putem considera o industrie, dintotdeauna, pe aceasta a prelucrării metalelor, și ca un popor de intelectuali și ca un popor extrem de atașat valorilor creștinismului.

Cred că acest popor, care a fost tot timpul înjumătățit, aproape ras de pe fața pământului și care s-a încăpățânat nu doar să supraviețuiască, ci să se dezvolte, în puținele momente de istorie liniștită pe care le-a avut... Sper ca aportul pe care l-a avut până acum, în toată istoria lui, la bunul mers al speciei din care facem parte să continue la fel și să-și arate roadele, la fel cum și le-a arătat până acum.

Le mulțumesc încă o dată poporului român și României pentru două evenimente care au marcat istoria noastră, și anume: salvarea refugiaților din genocidul armean din 1915 și recunoașterea celei de-a doua republici armene, ca prim stat care a făcut acest gest. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule Pambuccian.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să urăm și noi „La mulți ani!” poporului armean, cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Armenia.

Și vă propun să mergem mai departe.

Intrăm pe ordinea de zi, cu dezbaterea inițiativelor legislative.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 din 3 noiembrie 2020; Pl-x 217/2020/2021; lege ordinară.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu sunt înscrieri.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, președintele Comisiei juridice, sau domnul deputat Nelu Tătaru, care este în sală.

Comisia pentru sănătate.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Vă rog, domnule Tătaru.

Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 10 iunie 2020. În data de 15 iunie 2020 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. Guvernul României a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare în data de 6 iulie 2020. Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 639 din 23 septembrie 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în ședința din 3 februarie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale sunt colegi care doresc să intervină?

Nu sunt colegi înscriși la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 2 de pe ordinea de zi la respingeri, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; Pl-x 423/2014; procedură de urgență.

Vă propun să trecem la dezbaterea propunerii legislative. Dacă din partea comisiilor raportoare, Comisia juridică, de disciplină și imunități sau Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului...?

Vă rog, domnule deputat, pentru citirea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, trimisă cu adresa Pl-x 423 din 16 septembrie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 9 septembrie 2014.

Camera Deputaților este Camera decizională, conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; punctele de vedere negative ale Guvernului – nr. 2.118 din 22 octombrie 2014, nr. 479 din 3 februarie 2017 și nr. 33 din 17 ianuarie 2020.

Potrivit prevederilor art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, întrucât dispozițiile modificatoare fac referire la acte normative în prezent abrogate – Legea nr. 35/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 208/2015; Legea nr. 67/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 115/2015; Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 au fost abrogate prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 – Codul administrativ – și astfel prezenta propunere legislativă a rămas fără obiect.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule deputat, pentru prezentarea detaliată a raportului.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor la dezbateri generale?

Nu avem solicitări de înscrieri la cuvânt.

Prin urmare, vă reamintesc că raportul celor două comisii este de respingere, iar propunerea legislativă rămâne la votul final.

La punctul 3 de pe ordinea de zi, avem reexaminarea Legii privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 776 din 28 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.229 din 15 decembrie 2020; Pl-x 178/2020/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate, pentru raport.

E cineva din cadrul Comisiei juridice sau Comisiei pentru constituționalitate?

Raport comun asupra Legii privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult

În temeiul dispozițiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 776 din 28 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.229/2020.

Parlamentari aparținând grupurilor PNL, USR, UDMR și deputaților neafiliați au trimis o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile Legii privind comasarea terenurilor. Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61, 63 și art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea, în sistem mixt, în data de 1 aprilie 2021.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât întocmirea unui raport preliminar de respingere.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate, în sistem mixt, în 27 aprilie 2021 s-au întâlnit în ședință. Din numărul de 13 membri, au participat 10 deputați.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale din partea colegilor?

Nu sunt intervenții.

Vă reamintesc că cele două comisii au dat un raport de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995; PL-x 636/2019.

Întreb inițiatorii dacă doresc să ia cuvântul. Nu.

Din partea Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, pentru citirea raportului, dacă e vreun coleg prezent în sală?

De la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic dacă e vreun coleg membru al comisiei prezent în sală?

Dacă nu, o să-l rog pe domnul Suciu să mă ajute cu raportul.

Haideți!

Haideți, că vi-l dau eu!

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995 În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cu trei noi puncte a Listei principalilor poluanți din anexa nr. 6 la Legea apelor nr. 107/1996.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – un vot împotrivă –, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, cu amendamentele respinse prezentate în anexă.

Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul Ilișanu Claudiu? Dorește...?

A, OK!

Am înțeles.

Mulțumesc.

Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege merge la votul final. Punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 554/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Pentru raport, rog un reprezentant al Comisiei juridice, de disciplină și imunități să dea citire raportului. Vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale dispozițiilor art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa. Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea proiectului de lege în anul 2021.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 286/2009 în sensul stabilirii unor noi variante agravate pentru infracțiunile prevăzute la art. 193 – Lovirea sau alte violențe, la art. 224 – Violarea de domiciliu și la art. 371 – Tulburarea ordinii și liniștii publice.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți conform listei de prezență.

A participat, de asemenea, la dezbateri secretarul de stat Mircea Ursuța.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că, în conformitate cu legislația în vigoare, circumstanțele agravante avute în vedere de inițiativa legislativă reprezintă deja cauze de agravare a pedepsei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc pentru ajutor, domnule secretar, colegul deputat Lupu.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

## Nu, nu sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este unul de respingere a proiectului de lege și proiectul merge la votul final.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 561/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnule Badea, raportul din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog.

## PL-x 561/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă, iar Guvernul României a transmis două puncte de vedere prin care nu susține adoptarea proiectului de lege.

Obiectul de reglementare este completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 în sensul stabilirii drept variantă agravată a infracțiunii de ultraj a săvârșirii faptelor prevăzute la art. 257 alin. (1)–(3) asupra unui cadru didactic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, drept variantă agravată a infracțiunii de ultraj.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că, potrivit art. 257 alin. (1) din Codul penal, subiectul pasiv nemijlocit al infracțiunii de ultraj este funcționarul public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Prin urmare, lărgirea sferei subiecților pasivi ai variantei agravate a infracțiunii de ultraj nu poate avea în vedere decât acele categorii de funcționari publici, în sensul Legii penale, care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, care conferă funcționarului public dreptul de a lua măsuri cu caracter obligatoriu și de a impune respectarea lor.

În categoria subiecților pasivi ai infracțiunii de ultraj intră nu orice funcționar public, ci doar cel care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, așadar, o funcție ce implică exercitarea unor atribuții în cadrul organelor puterii statale și care presupune luarea de măsuri cu caracter obligatoriu sau asigurarea respectării lor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege merge la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 85/2020; procedură de urgență. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Dacă din partea Guvernului dorește cineva? Văd că nu.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun. Domnul Tătaru.

Mulțumesc.

În temeiul art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 85/2020 din 2 martie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și Decizia Curții Constituționale nr. 229/2020.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 26 februarie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, respectiv adoptarea unei legi pentru respingerea ordonanței de urgență.

Amendamentele sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu. Timpul de dezbateri? 3 minute e în regulă?

## **Domnul Nelu Tătaru**

**:**

Da.

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu.

La articole avem cinci amendamente admise, cuprinse în anexă.

Dacă sunt observații, comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 628/2018.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna Csép.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 628/2018 din 24 octombrie 2018, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1)–(3) ale art. 49 din Legea nr. 263/2010, în sensul includerii perioadelor în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului postuniversitar, ale programelor de master și de doctorat cu frecvență în categoria perioadelor necontributive asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 22 octombrie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât prevederile acesteia se regăsesc în noua lege privind sistemul public de pensii, adoptată de Parlament.

Mulțumim, doamnă deputat Csép.

Stimați colegi, dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vă reamintesc că ai noștri colegi de la comisia sesizată în fond ne propun respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Punctul 9 de pe ordinea de zi de astăzi la respingeri, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 621/2018.

Vă rog, doamnă deputat Csép, pentru citirea raportului.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 621/2018 din 24 octombrie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 169[1 ] din Legea nr. 263/2010, în sensul eliminării inechității din sistemul de pensii publice dintre minerii pensionați anterior datei de 1 ianuarie 2011 și cei pensionați ulterior acestei date.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 22 octombrie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât prin Legea nr. 221/2018, prin care se modifică și se completează Legea nr. 263/2010, s-a creat cadrul legal privind recalcularea acestor categorii de pensii.

Prin urmare, inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Mulțumesc, doamnă deputat. Dezbateri generale?

Nu avem intervenții.

Avem o propunere de raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 535/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia sesizată în fond, doamna deputat Csép, vă rog.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 535/2017 din 4 decembrie 2017, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se instituirea dreptului de a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizarea prevăzută la alin. (4), și pentru persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă corespunzătoare unei raze de 8 km în jurul localităților Făgăraș și Victoria.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 27 noiembrie 2017.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, din următoarele considerente:

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, adoptat de comisie, reglementează, la art. 58, posibilitatea ca

persoanele care au locuit sau au lucrat neîntrerupt cel puțin 30 de ani în zona siturilor cu potențial de poluare remanentă, pe o rază de 8 km în jurul acestora, să beneficieze de acordarea în mod echitabil a unor compensații, respectiv reducerea cu maximum doi ani a vârstei standard de pensionare prevăzute de lege.

De asemenea, articolul prevede modalitatea de identificare și nominalizare a zonelor industriale cu poluare remanentă, respectiv siturile cu potențial de poluare remanentă, în scopul evitării discriminării față de locuitorii din alte zone unde au existat situații similare.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumim, doamnă deputat.

La dezbateri generale nu sunt intervenții.

Avem o propunere de raport de respingere. Propunerea legislativă merge la votul final.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanțele publice locale; Pl-x 675/2018.

Înțeleg că din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul domnul deputat Tudor Benga.

Vă rog, domnule deputat. Dacă ne auziți?

## **Domnul Tudor-Vlad Benga**

**:**

## Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

La momentul în care am introdus acest proiect de lege în circuitul legislativ, în primăvara lui 2018, lucrările la Aeroportul Brașov încă nu începuseră și nici finanțarea nu era cât se poate de clară.

Iar acest proiect de lege a avut două obiective: pe de o parte, să asigure un instrument de finanțare pentru aeroporturile din România – și nu vorbim doar de Brașov, ci vorbim și de Galați și, mă rog, de ceea ce ar putea să însemne într-o zi un aeroport pentru Valea Jiului – și, în aceeași măsură, vorbeam despre o modalitate de a suplimenta și a lăsa în județe și la discreția autorităților județene o componentă mai importantă din cotele defalcate pe venit.

Acum, locul în care ne găsim astăzi este că între timp, în toamna anului 2018, atunci când eu am fost sesizat de o investigație din partea societății civile legată de alocările din Fondul de rezervă al Guvernului, am constatat, deși la momentul acela în dezbaterea publică și guvernarea PSD, inclusiv la Brașov, se spunea cât se poate de clar că nu e nicio manieră de a finanța Aeroportul Brașov de la centru, am dovedit, la momentul acela, că se poate finanța. Și, cu ajutorul colegilor de la UDMR, la finalul anului 2018, și pentru bugetul din 2019 a fost pentru prima dată depus amendament și trecut pentru finanțare de la centru a Aeroportului Brașov.

Ulterior, în anii care au urmat, au mai venit și alte finanțări și astăzi, după 3 ani, Aeroportul Brașov a beneficiat deja de câteva zeci de milioane bune de finanțare de la centru.

În egală măsură, modalitatea pe care o propuneam în proiectul de lege, respectiv mărirea cotelor defalcate din impozitul pe venit pentru județe, de asemenea, a fost modificată prin legislația adițională.

Astfel, suntem astăzi în punctul în care ambele lucruri pe care eu le ceream prin acest proiect de lege, sub o formă sau alta, și-au găsit o rezolvare, respectiv faptul că Aeroportul Brașov a primit finanțare de la centru, pe de altă parte, faptul că județele beneficiază de o proporție mai mare din veniturile proprii.

În final, tot ceea ce aș mai vrea să spun este că, din punctul meu de vedere, chiar dacă acest proiect de lege vine cu un raport de respingere, el și-a atins, de fapt, scopul.

Pe de altă parte însă, speța mai largă pe care eu am ridicat-o, și anume nevoia ca trei concentrări mari de populație din România să poată într-o bună zi să aibă acces la aeroport, în termenii stabiliți de Comisia Europeană, adică o distanță mai mare de 90 de km sau de o oră și jumătate distanță.

Pe de o parte, aeroportul de la Brașov este în construcție și sper să-l vedem finalizat cât mai curând, pe de altă parte, la Galați sper ca finalizarea podului peste Dunăre să aducă aeroportul din Tulcea, să-l facă fezabil, ca aeroport, pentru Galați și Brăila.

Din punctul acesta de vedere, eu sper că facem pași înainte și este foarte, foarte important pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea pe termen lung atât a Brașovului, cât și a țării, în general, să existe acces către căile de aeronavigație. Mulțumesc frumos de tot.

## Mulțumim, domnule deputat.

Urmează la cuvânt doamna deputat Sandu Viorica, Grupul PSD. Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Este limpede pentru toți că modificarea legislativă a fost gândită pentru aeroportul din Brașov, cu posibilitatea extrapolării măsurilor și pentru celelalte zone fără infrastructură aeroportuară, cum ar fi Galați, Brăila sau Hunedoara.

Partidul Social Democrat susține identificarea unor soluții legislative care să permită utilizarea finanțelor locale pentru investiții de acest tip, dar cu respectarea legislației europene în domeniu și fără a face discriminare la nivelul autorităților publice locale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Întreb colegii dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, doamnă deputat Fădor.

## **Doamna Angelica Fădor**

**:**

Raportul comisiei.

Vă rog, atunci, pentru citirea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, CES-ul a avizat favorabil, Guvernul nu susține.

Cele două comisii și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt colegi care mai au intervenții la dezbateri generale?

Nu.

Avem o propunere de raport de respingere din partea comisiei.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 209/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisiile sesizate în fond?

Doamna Csép, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 209/2018 din 16 aprilie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 165 din Legea nr. 263/2010, în sensul introducerii în calculul pentru determinarea punctajelor lunare, în vederea determinării cuantumului pensiei, a veniturilor aferente funcției/funcțiilor secundare pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 10 aprilie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât măsurile propuse se regăsesc în noua lege privind sistemul public de pensii, adoptată de Parlament.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu, nu avem intervenții.

Avem o propunere de raport de respingere a inițiativei legislative de la colegii de la comisia sesizată în fond. Propunerea merge la votul final. La punctul 13 de pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; Pl-x 554/2018.

Vă rog, domnule președinte, raportul comisiei, din partea Comisiei juridice. Vă rog.

## Pl-x 554/2018.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbaterea în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, iar Guvernul a menționat că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea alin. (4) al art. 128 din Legea nr. 272/2004, în sensul stabilirii dreptului la alocația lunară de plasament pentru copiii pentru care s-a dispus măsura plasamentului sau s-a instituit tutela începând cu luna în care aceștia intră în sistemul de protecție al statului.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 27 noiembrie 2018 și au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

– toate beneficiile de asistență socială se acordă fie cu luna următoare nașterii copilului – alocația de stat pentru copii –, fie cu luna următoare depunerii cererii, adică ajutor social, alocație pentru susținerea familiei, alte ajutoare și indemnizații, singura excepție fiind constituită de indemnizația pentru creșterea copilului, drept care se acordă în continuarea concediului de maternitate;

– reglementarea ar fi trebuit să conțină aceeași prevedere și pentru luna de finalitate a măsurii plasamentului, ce se poate produce în oricare din zilele respectivei luni, aceasta însemnând acordarea alocației de plasament fracționată, în funcție de numărul de zile din lună.

În prezent, prin acordarea alocației de plasament începând cu luna următoare celei în care s-a stabilit această măsură de protecție, respectiv încetarea acesteia începând cu luna următoare celei în care s-a dispus încetarea măsurii, se compensează și perioada la care se face referire în inițiativa legislativă.

În urma examinării inițiativei legislative și a documentelor care o însoțesc, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

29. Ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 158/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru învățământ.

Vă rog.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 158/2021.

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 158 din 17 mai 2021, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul inserării unui nou articol privitor la structura anului școlar, prin impunerea unui număr minim de zile de școală.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședințele din data de 8 și 15 iunie și 21 septembrie 2021, comisia, cu 19 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, a adoptat respingerea inițiativei legislative, din considerentele ce se regăsesc în raport. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Zisopol Dragoș-Gabriel, Grupul minorităților.

Dezbateri generale.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Am reluat astăzi de dimineață în plenul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților această propunere legislativă, care are o temă pe care am abordat-o și ieri, o temă generală, dacă vreți, la nivel de principiu, cea legată de stabilirea structurii anului școlar.

De aceea, o parte dintre argumentele pe care le voi susține astăzi sunt cele pe care le-am susținut și ieri și, sigur, altele în plus.

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Conform Legii nr. 1/2011, art. 94 alin. (2) privind exercitarea atribuțiilor de către Ministerul Educației, la litera r) se precizează că acesta stabilește structura anului școlar.

Este de menționat că structura anului școlar se stabilește în urma consultărilor cu partenerii de dialog social, se avizează în Comisia de dialog social și se pune în aplicare prin ordin al ministrului educației, deci nu poate fi reglementată printr-o lege organică.

Ar fi complet greșit ca numărul de zile dintr-un an pe care elevii să-l petreacă la școală să fie rigidizat în textul Legii educației naționale. Acest număr de zile trebuie stabilit de Ministerul Educației, deoarece acesta trebuie corelat cu planurile-cadru și cu programele școlare, esențial pentru elevi nefiind numărul de zile petrecute la școală, din punctul meu de vedere, ci ceea ce fac elevii în acest timp. Dacă se analizează numărul de ore – pentru că s-a discutat foarte mult această problemă – pe an al eleviilor din România, atât cât stau ei la școală pentru parcurgerea materiei de la disciplinele pe care le studiază, se va constata că aceștia petrec mai mult timp la școală comparativ cu elevii din alte țări, unde sunt mai multe zile de școală decât în țara noastră.

Și acum am să fac o constatare pe care am subliniat-o și în cadrul comisiei noastre de specialitate astăzi de dimineață.

Doamnelor și domnilor,

Legea educației naționale nr. 1/2011, din punctul meu de vedere, trebuie refăcută în totalitate, ținând cont de faptul că numărul articolelor modificate în timp a depășit jumătate din numărul total al articolelor legii.

Vă mulțumesc.

Și, în acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota pentru raportul de respingere.

## Mulțumesc frumos.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea colegilor? Dacă nu, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond avem o propunere de respingere și proiectul rămâne la votul final.

Stimați colegi, ne reîntâlnim la ora 11.30 pentru sesiunea de vot final.

Declar închisă ședința de dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi pentru astăzi. Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă propun să luați loc în bănci și să începem cu un vot de control, dacă liderii de grup sunt pregătiți.

Toată lumea e în regulă, da?

Începem cu un vot de control.

Suntem pregătiți, da?

210 colegi prezenți, 136 pentru, doi contra, o abținere, 71 „nu votez”.

Rog colegii să ia loc în bănci.

Mulțumesc, stimați colegi.

Intrăm în sesiunea de vot final de astăzi.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei – COM(2021) 350; PHCD 69/2021.

## Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 241 de colegi prezenți, 240 pentru, zero contra, zero abțineri, un coleg „prezent, nu votez”.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O uniune a piețelor de capital pentru

cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune – COM(2020) 590; PHCD 70/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 257 de colegi prezenți, 256 pentru, zero contra, zero abțineri, un coleg „prezent, nu votez”. Adoptat.

Intrăm în capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 639 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 din 3 noiembrie 2020; Pl-x 217/2020/2021; lege ordinară.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică propun respingerea legii. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 272 de colegi prezenți, 268 pentru, două contra, zero abțineri, doi colegi „prezent, nu votez”.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr. 137/1995; PL-x 636/2019; lege ordinară.

Comisia pentru mediu propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 271 de colegi prezenți, 268 pentru, două contra, zero abțineri, un coleg „prezent, nu votez”.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanțele publice locale; Pl-x 675/2018.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 270 de colegi prezenți, 268 pentru, unu contra, o abținere, zero „prezent, nu votez”.

Intrăm în capitolul III. Legi organice. Respingeri.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 94 la Legea educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011; Pl-x 159/2021.

Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 270 de colegi prezenți, 218 pentru, 50 împotrivă, două abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; Pl-x 423/2014; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 272 de colegi prezenți, 271 pentru, unu contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Legea privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 776 din 28 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.229 din 15 decembrie 2020; Pl-x 178/2020/2021.

Comisiile pentru constituționalitate și juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog. Rezultatul votului: 275 de colegi prezenți, 274 pentru, unu contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, stimați colegi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 554/2020; lege organică; procedură de urgență. Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Prezenți: 276 de colegi, 179 pentru, unu contra, 96 de abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 561/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Avem 273 de colegi prezenți, 171 au votat pentru, zero contra, 102 abțineri, zero „nu votez”.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 628/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 274 de colegi prezenți, 273 pentru, zero contra, o abținere, zero „nu votez”.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 621/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 273 de colegi prezenți, 273 pentru, zero la contra, abținere și „nu votez”.

Domnule Țuțuianu, doriți să interveniți la explicarea votului?

Nu.

Mulțumesc.

A apăsat din greșeală.

Nicio problemă. Mergem mai departe.

13. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 535/2017; lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 273 de colegi prezenți, 272 pentru, zero contra, o abținere, zero „nu votez”.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 209/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 274 de colegi prezenți, 274 pentru, zero contra, abținere, „nu votez”.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 272 din 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; Pl-x 554/2018; lege organică.

Comisiile juridică și pentru muncă propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 274 de colegi prezenți, 274 pentru, zero contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 158/2021; lege organică.

Comisia pentru învățământ propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

274 de colegi prezenți, 224 pentru, 50 contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Intrăm în capitolul de legi ordinare, adoptări.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2016 pentru modificarea regimului juridic al unui imobil; PL-x 501/2016; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisiile pentru administrație publică și juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 269 de colegi prezenți, 268 au votat pentru, unu contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 18 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiții autostrada Iași–Târgu-Mureș, Autostrada Unirii; PL-x 444/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 267 de colegi prezenți, 266 au votat pentru, un coleg a votat abținere, zero voturi contra, zero „nu votez”.

Adoptat.

Punctul 19 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2020 privind schimbarea titularului dreptului de administrare asupra unei părți dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – SA a obiectivului de investiții „Drum expres Craiova–Pitești și legăturile la drumurile existente”, tronsonul 1; PL-x 502/2020; lege ordinară.

Comisiile pentru agricultură, pentru învățământ, juridică și pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 269 de colegi prezenți, 269 pentru, zero contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2019 pentru modificarea art. 51[1] alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice și modificarea unor acte normative; PL-x 82/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru tehnologia informației, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 271 de colegi prezenți, 267 au votat pentru, zero contra, două abțineri, doi colegi „prezent, nu votez”.

Adoptat. Punctul 22, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și instituirea unor măsuri privind indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 573/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisiile pentru muncă și pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Mulțumesc.

Rezultatul votului: 273 de colegi prezenți, 273 au votat pentru, zero contra, zero abțineri, zero „nu votez”.

Și mi s-a atras atenția că am sărit peste punctul 21.

21. Proiectul de lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Institutului Național de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al OCDE; PL-x 98/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică propune adoptarea Proiectului de lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2020.

Vot, vă rog. Mulțumesc.

Rezultatul votului: 270 de colegi prezenți, 268 au votat pentru, zero contra, două abțineri, zero „nu votez”.

Și ultimul punct de pe ordinea de zi de vot final de astăzi.

23. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 85/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisiile pentru sănătate și pentru muncă propun adoptarea Proiectului de lege privind respingerea OUG nr. 25/2020.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 272 de colegi prezenți, 270 au votat pentru, zero contra, două abțineri, zero „nu votez”.

Stimați colegi, îi invit pe membrii Biroului permanent la ședința Biroului permanent și pe colegii lideri de grup la ședința de Comitet al liderilor, iar celorlalți colegi le doresc succes în cadrul comisiilor de specialitate.

Declar închisă ședința de vot final de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.56._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337836]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 139/4.X.2021 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei