Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 septembrie 2000
Senatul · MO 115/2000 · 2000-09-25
Aprobarea solicitãrii domnului senator Ion Cârciumaru ca domnul senator Emilian Baciu sã fie numit în Comisia de anchetã privind cer- cetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM, în locul domnului senator Ion Mînzînã
Aprobarea propunerii domnului senator Ion Cârciumaru de trecere a punctelor 12 ºi 13 de pe ordinea de zi la poziþiile 4 ºi, respectiv,
Aprobarea ordinii de zi
Dezbaterea ºi respingerea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul acci- zelor ºi al altor impozite indirecte
· other · adoptat
· procedural
· other
· other
· other
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit (se retri- mite la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci)
363 de discursuri
Permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului din 12 septembrie 2000.
Conducerea ºedinþei va fi asiguratã de subsemnatul, împreunã cu domnii secretari Mircea Ioan Popa ºi Ioan Ardelean.
Vã anunþ cã ºi-au înscris prezenþa 116 senatori. Avem 8 colegi plecaþi în delegaþii, deci absenþi.
Deci existã cvorum ºi putem începe ºedinþa noastrã de astãzi.
Vã supun la vot ordinea de zi pentru ziua de astãzi. Dacã sunt observaþii, propuneri? Dacã nu... domnul Apostolache, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
La punctul 15 pe ordinea de zi figureazã proiectul Legii privind constituirea ºi gestionarea fondului special pentru finanþarea... Scuzaþi-mã! La punctul 14 Ñ proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului ºi acvaculturii... Eu propun sã scoatem de pe ordinea de zi acest proiect, întrucât dupã discuþiile pe care le-am avut cu Ministerul Agriculturii... mai au o serie de amendamente, pe care nu le-au fãcut, în timp, la comisie. De asemenea, Comisia pentru mediu nu ºi-a dat avizul ºi consider cã este, totuºi, cazul sã avem ºi avizul acestei comisii ºi sã nu începem dezbaterea când avem probleme de genul acesta, pentru cã, sigur, vom veni cu amendamente de fond în plen ºi, sigur, nu vor fi bine docu... nu vor fi corect fãcute.
Eu consider cã este cazul totuºi sã þinem cont de aceastã solicitare a ministerului ºi a Comisiei pentru mediu, care ne-a transmis nouã, la Comisia pentru agriculturã, cã are, totuºi, amendamente de fãcut la acest proiect.
De aceea vã propun sã-l scoatem de pe ordinea de zi de astãzi.
Stimate coleg, am înþeles propunerea, dar... nu prea pricep! Comisia pentru agriculturã a întocmit un raport care a fost înaintat colegilor senatori pentru dezbaterea proiectului de lege. În al doilea rând, Guvernul nu poate face amendamente. Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere prin proiectul de lege, ca atare. S-ar putea sã aibã observaþii la o serie de amendamente pe care le-au fãcut colegii noºtri senatori sau comisia. ªi dacã dumneavoastrã cereþi retragerea, înþeleg cã vreþi sã propuneþi ceva mai mult. Raportul sã fie înapoiat comisiei ºi comisia sã reînceapã discuþii cu Ministerul Agriculturii. Asta este cu totul altceva!
Imediat! Numai cã nu facem conversaþie amândoi, domnule Apostolache! Domnul preºedinte Triþã Fãniþã.
Îmi pare foarte rãu cã trebuie sã intrãm în contradicþie, dar aºa cum dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, aþi arãtat, acel proiect de lege a fost dezbãtut în Comisia pentru agriculturã; aceasta a întocmit raportul ºi l-a prezentat Biroului permanent. El este prevãzut pentru dezbatere.
Dacã la toate proiectele de ordonanþe ºi de legi ministerele, Guvernul vor veni cu amendamente dupã ce se discutã, n-au decât sã le prezinte în plen. Au aceastã posibilitate, nu?
Dupã cum, oficial, eu nu cunosc, în calitatea pe care o am, de cererea de a fi retras, pentru cã Ministerul Agriculturii vine cu alte amendamente. Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Eu vã propun, când vom ajunge la acest punct, în contextul în care reprezentantul Guvernului va solicita retrimiterea raportului la comisie ºi colegii noºtri vor solicita retrimiterea raportului la comisie, atunci sã-l putem lua în discuþie.
Da, vã ascult, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
Am douã probleme. În primul rând, vreau sã cer plenului Senatului ca domnul senator Baciu Emilian sã facã parte din Comisia de cercetare a activitãþii ROMTELECOM-ului, în locul domnului Mînzînã, care nu mai este. ªi al doilea... vreau sã cer...
Eu cred cã s-a ºi finalizat raportul ãla!...
Poftiþi?
Dupã câte ºtiu, raportul este finalizat...
Nu este finalizat. A cerut ieri, ºtiu cã a cerut sã mai amâne pânã la 25 septembrie, parcã... 29.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Domnilor, de acord, da, sã mergem pe formula asta? S-a fãcut o propunere de înlocuire.
Vot · approved
Aprobarea solicitãrii domnului senator Ion Cârciumaru ca domnul senator Emilian Baciu sã fie numit în Comisia de anchetã privind cer- cetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM, în locul domnului senator Ion Mînzînã
A doua propunere priveºte ordinea de zi. Cer colegilor din plen sã trecem punctul 12, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti, pe locul 4 ºi punctul 13, pe locul 5. Sã fie discutate azi-dimineaþã, deoarece avem foarte mulþi invitaþi ºi nu putem sã-i plimbãm toatã ziua.
## Stimate coleg,
Eu vã rog sã ºtiþi cã organizarea unei ºedinþe de Senat nu este chiar atât de simplã. Sunt invitaþi membrii Guvernului în funcþie de orã... Dumneavoastrã propuneþi sã facem o bulversare totalã! Eu vã garantez cã vor trece toate. Ceea ce vã rog e sã fiþi în salã, sã fiþi prezenþi, sã luaþi cuvântul, ºi le vom trece azi pe toate.
Pãi acuma, înainte de... Chiar acuma!
Deci, încã o datã, existã o ordine stabilitã. N-am supus... Deci dumneavoastrã vreþi sã modificãm, pe locul 4 sã trecem pct. 13... În primul rând, sunt prezenþi reprezentanþii Casei de asigurãri de sãnãtate?
La ora 10 sunt aici.
Avem un secretariat care se ocupã de convocarea Guvernului...
Domnule preºedinte, pe locul 4 am cerut! Pânã atunci, avem trei puncte pe care sã le discutãm...
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Începem cu telefoanele la minister, sunt într-o ºedinþã...
Da, bine, am înþeles. Propunerea o s-o
Vot · Amânat
Aprobarea solicitãrii domnului senator Ion Cârciumaru ca domnul senator Emilian Baciu sã fie numit în Comisia de anchetã privind cer- cetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM, în locul domnului senator Ion Mînzînã
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Am analizat programul pentru ziua de astãzi ºi am constatat cã este vorba numai de aprobarea unor ordonanþe de urgenþã Ñ unele din 1998, unele din 1999, altele din 2000 Ñ ordonanþe care ºi-au fãcut efectul.
Eu am fãcut o micã analizã a modului cum a fost guvernatã þara în ultimii 8 ani Ñ deci într-o perioadã în care aþi fost ºi dumneavoastrã prim-ministru Ñ ºi am constatat cã în aceºti 8 ani s-au dat 10.234 de ordonanþe, ordonanþe de urgenþã ºi hotãrâri de guvern, unele dintre ele chiar au modificat legile; hotãrâri de guvern care au modificat chiar aspecte esenþiale prevãzute în legi organice.
Având în vedere acest lucru, vã rog sã-mi permiteþi sã declar cã eu nu voi vota nici una dintre aceste legi care se discutã acum, fiindcã nu se poate sã mergem la infinit cu aceste lucruri. Cea mai gravã chestie Ñ ºi ultima Ñ este Ordonanþa nr. 129/2000 care reglementeazã alegerile generale ºi care nu poate fi fãcutã Ñ cel puþin la Capitolul ”Alegerea preºedinteluiÒ Ñ printr-o ordonanþã de urgenþã, fiindcã... ºi cu stabilirea unui anumit numãr de semnãturi... pentru cã aceasta încalcã Constituþia; nu este prevãzut aºa ceva. Polonezii au ºi ei, semnãturi, dar e prevãzut în Constituþie strângerea de semnãturi! Aici, la noi, s-a ajuns ca în Templu, pe vremea lui Iisus, se vând semnãturile cu o mie de lei bucata º.a.m.d.
Deci acestea sunt lucruri de principiu la care eu personal nu pot sã particip. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Vã ascult, domnule senator.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Vreau sã vã atrag atenþia cã, în legãturã cu solicitarea de a se discuta punctul 12 pe locul 4, vã atrag atenþia cã nu ar trebui sã aprobãm aceastã solicitare, având în vedere cã pe locul 13 este o altã ordonanþã de urgenþã care priveºte modificarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate Ñ, o lege care este foarte importantã ºi bãnuiesc cã din partea ministerului trebuie sã fie domnul ministru. ªi pãrerea mea este cã trebuie sã le lãsãm apropiate, pentru cã o sã suscite foarte mari probleme discutarea punctului 12, cu care unii nu suntem de acord.
Vã rog, aºadar, sã lãsãm ordinea de zi aºa cum este în ce priveºte punctul 12.
Da, mulþumesc, stimate coleg.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Ne oprim aici.
Domnule Apostolache, mai menþineþi propunerea, sau o sã vedem la punctul respectiv?
Sunt de acord cu propunerea dumneavoastrã.
Deci la punctul respectiv vom vedea. Mulþumesc foarte mult.
Trebuie sã supun la vot propunerea fãcutã, de trecere... deci punctele 12 ºi 13 sã treacã pe locul 4, respectiv 5. Deci dumneavoastrã sunteþi cei care veþi decide. Eu vreau doar sã vã menþionez cã primele 8 puncte presupun prezenþa Ministerului de Finanþe. Deci ar trebui sã curgã...
Dar vã supun la vot aceastã modificare în ordinea de zi.
Vã rog sã votaþi.
Cu 48 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivã, 9 abþineri s-a aprobat ca pe poziþiile 4 ºi 5 sã treacã punctele 12 ºi 13.
Cu aceastã modificare, vã supun dumneavoastrã aprobarea ordinii de zi pentru astãzi.
Vã rog sã votaþi.
Cu 67 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã, 3 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã.
Trecem la primul punct de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.
Vã rog, Comisia de finanþe, buget.
Vã rog sã ascultãm expunerea de motive a iniþiatorului.
## **Doamna Doina Leonte Ñ** _secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**
Bunã ziua, domnule preºedinte, domnilor senatori!
Ordonanþa Guvernului nr. 74/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte are douã prevederi. Una, prin care se redã Ministerului Finanþelor competenþa de a actualiza nivelul accizelor stabilite în lei, în funcþie de evoluþia cursului de schimb al leului faþã de euro comunicat de Banca Naþionalã a României, ºi a doua prevedere, care susþine eliminarea unor prevederi din Legea nr. 148, referitoare la o dispoziþie tranzitorie.
Prevederile ambelor articole nu mai au obiect, întrucât începând cu data de 15 februarie anul 2000 a intrat în vigoare Ordonanþa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, care abrogã, în totalitate, Ordonanþa Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte, cu toate modificãrile ºi completãrile ulterioare, inclusiv cele cuprinse în Ordonanþa Guvernului nr. 74/1999.
## Da, mulþumesc.
Domnul senator Paºca din partea Comisiei buget, finanþe.
## Domnule preºedinte,
Mie îmi pare rãu sã constat acuma cã... de fapt, acest raport a fost întocmit pentru adoptarea acestui proiect de lege, dar, aºa cum spunea iniþiatorul, e o realitate faptul cã Ordonanþa nr. 27/2000, care a abrogat toatã Ordonanþa nr. 82/1997, a apãrut cu aplicabilitate de la 1 martie, ºi îmi pare rãu sã constat cã noi am fãcut raportul în 22 iunie ºi, probabil, e o greºealã de staff în final, noi propunem adoptarea. Ceea ce este un nonsens. Aºa cã suntem de acord cu iniþiatorul ºi rugãm onor senatorii sã fie de acord sã respingem aceastã ordonanþã care nu-ºi mai are obiectul. Pentru cã Ordonanþa nr. 82/1997 a fost abrogatã; ea, practic, a fost înlocuitã cu Ordonanþa nr. 27/2000.
Vedeþi, suntem într-o situaþie extrem de interesantã! Nu este prima ºi nu va fi nici ultima!
Deci, ordonanþele date de cãtre Guvern trebuie, totuºi, discutate în Parlamentul României, indiferent dacã ele ºi-au încetat sau nu valabilitatea.
Aici e vorba despre o ordonanþã care a fost datã de cãtre Guvern; ulterior a fost abrogatã ºi, între timp, noi suntem puºi în situaþia de a discuta ceva... ce nu mai existã!... Scuzaþi-mã, dacã o respingem, apare cã nu am fost de acord cu aceastã ordonanþã a Guvernului, deci Guvernul a fãcut o greºealã; dacã a fãcut o greºealã, se aplicã Legea rãspunderii ministeriale...
Deci, vedeþi cã sunt multe lucruri destul de complicate...
Domnul senator Gherman.
Da, vã mulþumesc. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator ªtefan, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Ne aflãm în faþa unei situaþii pe care eu aº vrea s-o comentãm ºi dintr-un alt punct de vedere.
Deci astãzi domnul senator Gherman îºi face probleme cum ieºim din aceastã situaþie încurcatã. Domnul preºedinte de ºedinþã oarecum a sugerat cã ar trebui sã fim atenþi ºi în ce posturã punem Guvernul fãcând comentarii pe marginea acestor nuanþe.
Eu aº vrea sã subliniez urmãtorul aspect. Este un exemplu clar de manifestare a Guvernului în dispreþul Parlamentului. ªi peste acest lucru n-ar trebui sã trecem cu uºurinþã. Cum este posibil ca pe 29 iulie 1999 Parlamentul României... sau în ”Monitorul OficialÒ sã aparã ºi sã intre în vigoare o lege, votatã în cele douã Camere ale Parlamentului României, iar pe 30 august sã aparã o ordonanþã Ñ nu de urgenþã, ci în temeiul Legii de abilitare a Guvernului pentru perioada de vacanþã parlamentarã Ñ care anuleazã prevederile legii publicate cu o lunã mai înainte?! Iar astãzi ne facem probleme dacã gãsim sau nu o soluþie ca sã scoatem elegant Guvernul din aceastã situaþie!
Vã rog sã acceptaþi propunerea mea de respingere a ordonanþei, cu toate consecinþele care decurg din aceasta.
Mai mult decât atât, aº vrea sã completez cele spuse de domnul vicepreºedinte al Comisiei de buget, finanþe cu faptul cã în raport se face menþiunea cã la ºedinþa comisiei au fost trei senatori care au solicitat respingerea ordonanþei. Deci nu toatã lumea a înþeles greºit fenomenul.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Domnule preºedinte, Stimate doamne secretari de stat,
Stimaþi colegi,
Aºa cum era de aºteptat, faþã de avalanºa de ordonanþe s-a ajuns în situaþia în care ne aflãm astãzi. O situaþie în care, într-adevãr, problema nu mai este aceea de a legifera, ci de a face un fel de slalom printre actele legislative.
Într-adevãr, situaþia de acuma este urmãtoarea: oricare dintre soluþiile pe care le adoptãm este o soluþie proastã. Nu avem, în realitate, o soluþie bunã, deoarece întrebarea care este pusã prin aceastã contorsiune a ordonanþelor este o întrebare self-contradictorie. Vã rog sã mã credeþi, am mari îndoieli în ce sens voi da votul, pentru cã, în acest moment, orice vot este, în esenþã, un vot împotriva întregii filosofii a sistemului legislativ.
Era de aºteptat, faþã de sutele de ordonanþe de urgenþã... Vom mai avea, chiar astãzi, o triplã înºiruire de ordonanþe care se anihileazã reciproc înainte ca ele sã fi fost discutate!...
Desigur, întrebarea este strict retoricã, deoarece noi nu avem, în fond, nici o vinã în toatã treaba aceasta. Dar care este vina noastrã cã trebuie sã legiferãm ceva ce este, din punctul de vedere al filosofiei legislative, lipsit de conþinut?
Asta e întrebarea mea.
## Da, ºi eu vã mulþumesc.
Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt?
Nu mai sunt. Deci în situaþia în care ne gãsim la ora actualã, dupã pãrerea mea nu existã decât o singurã formulã, aceea de respingere. Chiar dacã înseamnã un vot negativ împotriva Guvernului! Dar asta e situaþia! De abrogat, ea este abrogatã, deci n-are rost sã comentãm prea mult. Vor mai apãrea astfel de situaþii...
Deci la solicitarea ºi a Guvernului, ºi a comisiei se propune respingerea acestui proiect de lege, mã refer la articolul 1, ºi, bineînþeles, a ordonanþei.
Vã rog sã votaþi. ”DaÒ înseamnã respingerea.
Cu 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 10 abþineri, proiectul de lege ºi Ordonanþa nr. 82/1997 au fost respinse.
Trecem la urmãtorul punct, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.
Vã rog sã-l ascultãm pe reprezentantul Guvernului.
Prevederile proiectului de ordonanþã propus spre adoptare se înscriu în tendinþa internaþionalã înregistratã pe linia reformei impozitului pe profit, ºi anume reducerea cotei de impozit concomitent cu redimensionarea bazei impozabile, asiguratã prin limitarea deducerilor ºi facilitãþilor fiscale, ºi acordarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu pentru toþi contribuabilii, români sau strãini, privaþi sau de stat, din sectorul agricol sau din cel industrial.
Prevederile esenþiale, în acest sens, ale ordonanþei sunt urmãtoarele: reducerea cotei de impozit pe profit de la 38 la 25%; definirea explicitã a cheltuielilor deductibile ºi a veniturilor neimpozabile; eliminarea tuturor aspectelor interpretabile ºi clarificarea acestora în lege, ºi nu în regulamente de aplicare.
Efectul scontat este acela de a simplifica sarcina organelor fiscale în administrarea legii ºi de a reduce costurile legate de aplicarea acesteia atât la nivelul statului, cât ºi la nivelul contribuabililor, obligaþi, uneori, sã suporte cheltuieli suplimentare datoritã interpretãrii eronate a unor prevederi legale insuficient explicate; aplicarea unei noi forme de stimulare a investiþiilor Ñ în sensul cã legea prevede amortizarea suplimentarã de naturã fiscalã pentru clãdiri, utilaje, maºini, mãsurã care conduce la creºterea lichiditãþilor ºi motiveazã agenþii economici sã reinvesteascã profitul net.
Aceastã mãsurã are un rol extrem de important prin faptul cã face din nou atractive investiþiile în imobilizãri corporale, cu duratã mare de folosinþã.
Legea prevede, de asemenea, introducerea unei reguli de antievitare, cunoscutã sub numele de ”regula subcapitalizãriiÒ, care limiteazã deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile care depãºesc rata dobânzii de refinanþare pe piaþa împrumuturilor din România.
De asemenea, proiectul de ordonanþã introduce prevederi de naturã sã confere organelor fiscale instrumente eficiente de combatere a schemelor de evitare a plãþii impozitelor, utilizate atât de agenþii economici români, cu interese în mai multe întreprinderi colaterale, cât ºi de societãþile multinaþionale, prin intermediul preþurilor de transfer.
ªi eu vã mulþumesc.
Domnul senator Liviu Titus Paºca, din partea Comisiei de buget, finanþe.
În 4 februarie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, reþinând urmãtoarele. Proiectul de lege are ca obiect modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, astfel: reducerea cotei de impozit pe profit de la 38% la 25%; definirea explicitã a cheltuielilor deductibile ºi a veniturilor neimpozabile, precum ºi enumerarea exhaustivã a cheltuielilor nedeductibile; aplicarea amortizãrii suplimentare pentru clãdiri, utilaje ºi maºini utilitare, în vederea stimulãrii investiþiilor.
Comisia economicã avizeazã favorabil proiectul de lege, cu amendamente.
Se respinge amendamentul Comisiei economice prin care se solicitã Ñ la punctul 4, articolul 2 alineatul 4 Ñ ca fraza ”se impoziteazã cu o cotã de 10%Ò sã fie completatã cu ”se impoziteazã numai cu o cotã de 10%Ò.
În conformitate cu articolul 50 din Regulamentul Senatului, precizãm cã motivul respingerii amendamentului este acela cã se încalcã normele metodologice ale Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, care precizeazã cã majorãrile de capital se efectueazã din profitul net.
De asemenea, amendamentul Comisiei economice ºi al domnului senator Csap— Iosif, referitor la eliminarea din lista abrogãrilor a articolului 13, literele c), e) ºi f), a articolului 13 prim ºi a articolului 15 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiþiilor directe a fost aprobat parþial, deoarece unele prevederi au fost incluse ca amendament în prezenta ordonanþã, respectiv articolul 13 litera c), litera e), articolul 13 prim nu s-a abrogat, iar articolele 15, 15 prim ºi-au încetat aplicabilitatea.
Domnul senator Marin Dan Stelian nu este de acord cu prevederea din ordonanþã de la punctul 5, articolul 4 alineatul 4, respectiv ”pentru urmãtoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil astfel: cheltuieli privind transportul ºi cazarea salariaþilor, ocazionate de delegarea, detaºarea ºi deplasarea acestora în þarã ºi în strãinãtate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective constatate prin documente justificativeÒ.
Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale.
Cine se înscrie la cuvânt? Nu sunt luãri de cuvânt. Trecem la analiza ºi, bineînþeles, votarea acestei ordonanþe.
Referitor la titlul legii, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Articolul unic, bineînþeles, cu modificarea redactãrii, având în vedere cã sunt o serie de amendamente fãcute de cãtre comisie, în formularea ”Se aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70 privind impozitul pe profit, cu urmãtoarele amendamente...Ò ºi urmeazã sã le discutãm.
La art. 1 alin. 4 existã un amendament al comisiei. Vã ascultãm, domnule senator Paºca.
În textul ordonanþei, se propune abrogarea acestui alin. 4 al art. 1.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a considerat cã aceastã abrogare a fãcut obiectul discuþiilor ºi intervenþiilor nenumãrate fãcute de agenþii economici. Se referã la diferenþele de curs valutar, la sumele în valutã deþinute de agenþii economici. Nu se reflectã în veniturile ºi cheltuielile acestora.
Era vorba de a plãti impozit pe un venit obþinut din devalorizarea leului, deci un impozit pe un venit fals.
Noi am considerat cã acest lucru nu este de naturã... ºi acest venit, practic, nu este un venit rezultat dintr-o activitate, ºi este doar un venit fals. Ca atare, am reintrodus acest alin. 4 pe care iniþiatorul dorea sã îl abroge.
Înainte de a vã da cuvântul, domnilor colegi, cred cã ar fi bine sã ascultãm ºi poziþia Guvernului, reprezentantul Ministerului Finanþelor.
Vã ascultãm, doamnã secretar general.
Aceastã prevedere încalcã principiul internaþional al impozitãrii, în sensul cã orice venit trebuie înregistrat în venituri ºi impozitat ºi orice cheltuialã, la fel, înregistratã în cheltuieli ºi impozitatã.
Desigur, noi ne confruntãm cu aceastã situaþie deosebitã, în sensul devalorizãrii monedei naþionale, dar noi susþinem, totuºi, cã ºi acestea sunt venituri financiare ºi ele, de fapt, genereazã, la rândul lor, profit ºi, respectiv, dividende.
Dacã, într-adevãr, se considerã cã acest venit este un venit atipic, aºa cum au fost comentarii pe aceastã linie, înseamnã cã el nu poate genera, la rândul lui, ºi profit ºi, respectiv, dividende.
Deci noi susþinem respingerea amendamentului, iar Ñ în ipoteza în care nu se acceptã Ñ am reformulat acest amendament, în sensul cã am propus înregistrarea acestor diferenþe, în ultimã instanþã, într-un cont de alte rezerve, deci ca sã nu afecteze nici nivelul profitului, din punct de vedere al impozitãrii, dar sã nu existe nici posibilitatea înregistrãrii de dividende din acest profit.
Am reformulat în urmãtorul sens: ”Diferenþele de curs valutar rezultate din evaluarea, în conformitate cu actele
normative în vigoare, a disponibilului în devize, sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Sumele respective se repartizeazã în contul ÇAlte rezerveÈ, analitic distinct.Ò Deci am respectat dorinþa iniþiatorului acestui amendament de a nu se impozita aceste venituri generate de diferenþele de curs valutar favorabile, dar am clarificat, în acelaºi timp, prin amendament ceea ce înseamnã sumele în valutã deþinute pentru cã, practic, aceastã prevedere a generat în aplicarea ei unele dificultãþi în interpretare ºi noi am fost nevoiþi sã venim cu norme suplimentare, sã definim ceea ce înseamnã sume deþinute, deci sumele efectiv deþinute în cont ºi evaluate conform normelor contabilitãþii. Vã mulþumesc.
## ªi eu vã mulþumesc.
Înþeleg cã nu existã la ora actualã o punere de acord între Guvern ºi comisie. Sunt unele lucruri... un pas, aºa, intermediar, dar nu total.
Domnul senator Gherman.
Domnule preºedinte, Stimatã doamnã,
Stimaþi colegi,
Din punct de vedere procedural, dupã cum ºtiþi foarte bine, iniþiatorul nu are drept de iniþiativã legislativã în cursul dezbaterilor.
Prin urmare, formularea care a fost oferitã este lipsitã de orice obiect, dacã ea nu este însuºitã de unul dintre colegii senatori care sã o propunã din partea lui.
E o chestiune, dupã cum ºtiþi, de regulament ºi, ca atare, formularea poate fi acceptatã ºi propusã de comisie sau de unul dintre senatori, altfel este lipsitã de obiect.
Aceasta este o chestiune proceduralã.
Vã mulþumesc.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt...
Dacã-mi permiteþi sã nu mã mai deplasez acolo, un scurt comentariu, deci nu vorbesc în calitate de preºedinte de ºedinþã, ci ca senator.
Stimaþi colegi, sigur cã de mult timp se face o criticã destul de severã din partea operatorilor economici, a agenþilor economici în ceea ce priveºte aceastã impozitare a inflaþiei sub diferite forme.
Formula care ni se propune astãzi, aici, este însã o formulã ciuntitã. A surprinde acest fenomen negativ din activitatea agenþilor economici presupune o analizã complexã.
Vã imaginaþi cã sunt fel de fel de situaþii în care este pus agentul economic. De asemenea, trebuie calculate ºi efectele pe care le provoacã o astfel de propunere.
Deci eu sunt pentru soluþionarea acestei probleme, sã evitãm impozitarea inflaþiei, dar nu prin aruncarea unui text, dupã pãrerea mea, insuficient analizat.
Nu poþi sã iei în calcul numai diferenþele de curs la sumele care se aflã în conturi, depuse. Dumneavoastrã ºtiþi cã avem de-a face cu o parte de activ ºi cu o parte de pasiv. Agentul economic are ºi datorii în valutã. În acelaºi timp, ce facem cu agentul economic care importã tehnologie? El nu-ºi imobilizeazã banii în cont, sub forma surselor valutare, ci trece la un proces de retehnologizare, îºi aduce instalaþii, tehnologii. E aceeaºi problemã ca ºi suma în valutã, numai cã acum este exprimatã în naturã.
În al treilea rând, dupã pãrerea mea, acceptarea cu uºurinþã a unei astfel de formulãri creeazã o serie de dificultãþi majore.
Prima dintre ele se va regãsi într-o goanã a agenþilor economici pentru a-ºi þine cât mai mult sumele imobilizate în valutã ºi a nu-ºi achita la timp nici furnizorii, nici bugetul. Deci, automat, reacþia va fi o creºtere a blocajului financiar în economie, nerespectarea, întârzierea intenþionatã a clauzelor contractuale, o presiune teribilã asupra cursului de schimb care va accelera devalorizarea, deprecierea cursului.
Deci, vedeþi, numai la o analizã sumarã, câte elemente noi apar. Or, o astfel de propunere, dupã pãrerea mea, luatã ”pe piciorÒ, nu este posibilã decât dupã o analizã extrem de severã cu specialiºtii din direcþiile Ministerului Finanþelor, cu patronatul, ºi este firesc sã fie aºa, pentru cã trebuie gãsitã o cale, o modalitate de reglementare a acestei probleme ºi, nu în ultimul rând, cu Banca Naþionalã.
A funcþionat pânã la apariþia ordonanþei.
Nu existã, cã în ordonanþã nu se gãseºte. Acesta este amendamentul comisiei.
Pãi da, dar pânã la apariþia ordonanþei a fost!
Pe marginea celor spuse de dumneavoastrã, domnule preºedinte, am urmãtoarea întrebare: de ce nu s-ar putea face toate calculele, absolut toate, în valutã, ca ºi când n-ar exista lei, doar plãþile sã se facã în lei, prin traducere, în funcþie de cursul la zi? Nu s-ar simplifica mult lucrurile?
Domnule senator, o astfel de propunere apare tentantã la prima vedere, dar este imposibilã.
De ce?
Pentru cã moneda naþionalã este leul. Pe teritoriul României nu trebuie sã circule decât leul.
În al doilea rând, noi deja, la ora actualã, facem o mare greºealã cã mereu legãm diferite lucruri pe care vrem sã le reglementãm de cursul de schimb.
Aduceþi-vã aminte dumneavoastrã când aici, în Senat, am aprobat o ordonanþã de urgenþã în care preþul la apã, preþul la salubritate, la energie ºi aºa mai departe am spus: ”...se modificã în funcþie de evoluþia cursului. Dacã cursul de schimb creºte sau scade cu mai mult de 5%, modificãm aceste preþuriÒ. Nu existã o relaþie de dependenþã directã între dolar ºi leu.
Preþurile nu se miºcã automat în funcþie de evoluþia dolarului.
Ca sã fiu ºi mai explicit, sã mã înþelegeþi ºi mai clar, pe foarte mulþi specialiºti i-am auzit spunând ”produsul intern brut în România este de 1.300 de dolari pe cap de locuitorÒ. Nimic mai fals. Produsul intern brut pe locuitor se calculeazã în preþuri comparabile, iar în preþuri comparabile este undeva la vreo 3.600 de dolari pe cap de locuitor. De ce? Pentru cã în România am o altã construcþie în tot ce înseamnã relaþii... noua modalitate de stabilire a preþului în funcþie de evoluþia diferitelor elemente care compun costurile unui produs.
Deci fenomenul e mai complex, am înþeles chestiunea aceasta, e mult mai complex, dar, totodatã, am înþeles cã dilema în care ne gãsim este generatã de devalorizarea leului, în esenþã, pentru cã se modificã raportul leu Ð dolar.
Vreau sã ºtiþi cã ºi dolarul se devalorizeazã, se apreciazã sau se depreciazã.
ªi el, e adevãrat.
Uitaþi-vã ce s-a întâmplat cu euro, uitaþi-vã ce s-a întâmplat cu marca vest-germanã, marca germanã, în general.
Mã rog, a fost o propunere.
Repet, nu putem face un melanj din economie, sã þinem conturile în valutã ºi le transformãm, când ne convine, în lei.
Domnul senator Paºca.
Domnule preºedinte, e bine poate sã precizez cã aceastã reglementare, e adevãrat, într-o formã diferitã Ñ aºa cum a propus-o, practic, iniþiatorul Ñ, s-a regãsit pânã în 29 decembrie 1999, data apariþiei acestei Ordonanþe nr. 217, ºi pentru cã a dorit comisia sã revinã asupra acestui alin. 4 care fusese abrogat, noi suntem de acord sã modificãm amendamentul care, într-adevãr, nu este foarte, foarte riguros redactat ºi sã-mi permiteþi sã preiau ceea ce ºi iniþiatorul este de acord ºi sã reformulãm acest alin. 4 în aºa fel încât el sã poatã funcþiona, iar el este deja acceptat în aceastã formã, pentru cã a funcþionat pânã în 29 decembrie 1999.
Ar suna aºa: ”Diferenþele de curs valutar rezultate din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Sumele respective se repartizeazã în contul ÇAlte rezerveÈ, analitic distinctÒ.
Domnule senator Paºca, înainte de a da cuvântul doamnei secretar general, dacã-mi daþi mie textul...
Acesta e textul care a fost valabil pânã la 29 decembrie 1999.
Vã ascultãm, doamnã secretar general.
Referitor la aceastã problemã, dacã comisia acceptã amendamentul nostru, noi suntem de acord cu formularea comisiei.
Mã scuzaþi, pentru colegii senatori, sã ne lãmurim. Este vorba de disponibilul la 31 decembrie sau aveþi în vedere ºi aplicarea acestei reglementãri în cursul anului, lunar?
Depinde de regulile din contabilitate care prevãd, în general... regulamentul de aplicare a Legii contabilitãþii prevede disponibilitãþile... evaluarea la sfârºitul anului, dar, în general, bãncile au reguli specifice care prevãd evaluarea în cursul anului, deci la sfârºitul fiecãrei luni.
Vã imaginaþi ce înseamnã fiecare 2.000 de dolari intraþi, ieºiþi de la o zi la alta, pentru cã, în fiecare zi, are loc devalorizare de curs. Eu cred cã numai disponibilul la 31 decembrie, dar, mã rog...
Probabil cã dumneavoastrã aveþi instrucþiuni metodologice pe care le daþi în teritoriu.
Stimaþi colegi, se face urmãtoarea propunere: la art. 1 alin. 4, unde Guvernul propunea iniþial abrogarea, sã intrãm cu urmãtorul text: ”Diferenþele de curs valutar rezultate din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize sunt venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Sumele respective se repartizeazã în contul ÇAlte rezerveÈ, analitic distinctÒ.
Aceasta este formularea. Dacã sunt observaþii, obiecþii? Nu sunt.
Supun aprobãrii dumneavoastrã aceastã formulã de redactare. Vã rog sã votaþi.
Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, acest text a fost adoptat de cãtre plenul Senatului.
La art. 2 comisia propune, de asemenea, un amendament la punctul 4, alin. 4.
Vã ascultãm, domnule senator Paºca.
Este vorba de micºorarea cotei de impozitare pentru orice majorare a capitalului social efectuatã prin încorporarea rezervelor, precum ºi a profiturilor, cu excepþia rezervelor legale ºi a diferenþelor favorabile din reevaluarea patrimoniului pe care iniþiatorul o propune la 10%. Noi am propus o cotã de 5%, pentru ca sã încurajãm ca orice agent economic sã facã aceastã majorare de capital social ºi rezervele sã nu ºi le retragã sub formã de dividende, având în vedere cã cota de impozitare pentru dividende este tot de 10%.
Noi am propus o cotã de 5%, pentru ca agentul economic sã fie interesat sã lase aceºti bani sau sã-i foloseascã pentru o majorare de capital social care este
beneficã ºi activitãþii economice, ºi prestigiului firmei, ºi garanþiilor ulterioare pe care le poate avea o astfel de firmã cu un capital social mai mare în faþa eventualilor datornici, inclusiv a Ministerului Finanþelor.
Mulþumesc foarte mult.
Sã ascultãm ºi punctul de vedere al Ministerului Finanþelor. Vã rog.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Desigur cã orice reducere de cotã de impozitare, ºi în acest caz de la 10 la 5% , are efect negativ asupra bugetului ºi atunci când noi am propus acest gen de impozitare, am avut în vedere cã rezervele constituite pe seama profitului la momentul constituirii nu au fost impozitate, motiv pentru care am considerat cã o cotã de 10% este rezonabilã în aceastã condiþie.
Desigur cã noi propunem respingerea... nu suntem de acord cu amendamentul tocmai datoritã efectelor nefavorabile asupra bugetului, pe care nu le-am cuantificat ºi care o sã ne genereze, desigur, dificultãþi în încasarea acestui gen de venituri.
Subliniez, cota ni se pare rezonabilã, având în vedere cã rezervele, în momentul constituirii, nu au fost impozitate, deci au luat din partea de profit fãrã sã genereze nici un fel de surse la bugetul de stat.
De aceea, vã rog sã nu... noi susþinem respingerea amendamentului pentru aceste considerente. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, sunt douã propuneri. Ministerul Finanþelor susþine punctul de vedere iniþial ca aceastã cotã de impozitare sã fie de 10% pentru majorãri de capital care se fac din încorporarea rezervelor ºi a profiturilor. Comisia a propus 5%. Aþi ascultat argumentele de o parte ºi de alta.
Dacã-mi permiteþi, am omis ceva, argumentul major, de fapt. Am omis ceea ce, probabil, zic eu, a omis ºi Ministerul Finanþelor. S-a modificat cota de impozitare a dividendelor de la 10% la 5% ºi atunci sigur cã în acest fel aceastã cotã de 10% apare ca o penalitate.
Deci dacã scoþi banii sau foloseºti rezervele sub formã de dividende plãteºti 5%, dacã vrei sã faci aceastã majorare de capital, impozitul ºi cota este mai mare, de 10%.
Vã mulþumesc. Vã rog, stimaþi colegi... Domnul senator Gherman.
## Domnule preºedinte,
Desigur, eu nu pot sã apreciez dacã punctul de vedere exprimat de doamna secretar de stat este un punct de vedere al ministerului sau al Guvernului. Dacã acest punct de vedere este al Guvernului, în acest caz amendamentul comisiei este nul, pe baza unei prevederi regulamentare care spune cã orice taxe sau modificãri de taxe care au efecte negative asupra bugetului trebuie aprobate, în principiu, de Guvern. Existã aceastã prevedere care derivã dintr-o prevedere constituþionalã.
Dacã punctul de vedere... Dupã cum se ºtie, de fiecare datã când noi am avut iniþiative legislative care priveau aspecte financiare cu legãturã cu bugetul trebuia sã existe un aviz din partea Guvernului pentru a putea fi promovate. Dacã punctul de vedere este punctul de vedere al Ministerului Finanþelor este o chestiune, dacã este punctul de vedere al Guvernului, în acest caz, regulamentar cred cã nu avem nici o posibilitate de a ieºi de pe aceastã poziþie, fiind legatã de bugetul de stat.
Domnule senator Gherman, o precizare, vreau sã reþineþi cã nimeni nu poate impune ceva Parlamentului. Parlamentul este suveran în domeniul legiferãrii. Constituþia prevede însã Ñ ºi regulamentul Ñ ca, atunci când printr-o prevedere dintr-un proiect de lege apar influenþe financiare, sã se cearã punctul de vedere al Guvernului, dar Parlamentul, în speþã Senatul, este cel care decide. Singurul lucru pe care, dupã pãrerea mea, poate sã-l facã astãzi reprezentantul Guvernului este sã spunã: ”Domnule, daþi-mi voie sã calculez influenþele prin aceastã reducereÒ, dacã este posibil, ºi sã vinã în faþa Senatului sã mai dea un element suplimentar, dar Senatul poate vota ºi 5%. Nu e absolut nici o problemã. Domnul senator ªtefan.
Domnule preºedinte, de acord cu ce aþi spus dumneavoastrã sutã la sutã.
Subscriu la argumentul domnului Paºca, care, dupã pãrerea mea, nu poate fi contrazis. Deci dacã dividendele sunt impozitate cu 5%, numai o minte care nu gândeºte normal poate sã fie de acord sã majoreze capitalul ºi sã plãteascã 10%, în loc sã-ºi ducã acasã banii cu 5%. E clar.
Despre influenþa asupra bugetului de stat, însã, cred cã ne-a lãmurit doamna secretar general. Doamna secretar general a spus aºa: pânã la aceastã ordonanþã, majorarea de capital pe seama rezervelor nu se impozita, deci bugetul de stat nu lua nici un leu ºi acum vrem sã impozitãm cu 10%. Comisia zice 5%, deci 5% oricum este mai mult decât 0, care se lua pânã la apariþia ordonanþei. De unde influenþe negative?
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Înainte de a da cuvântul iniþiatorilor, dacã mai sunt luãri de cuvântÉ
Domnul senator Secrieru.
Domnule preºedinte, subscriem la poziþia dumneavoastrã ºi a domnului senator ªtefan, cu precizarea cã amendamentul comisiei este nul în faþa propunerii unui secretar de stat. Mi se pare cã noi înºine ne coborâm sub secretarul de stat de la Ministerul Finanþelor.
În speþã, propunerea comisiei, prezentatã de domnul senator Paºca, noi o considerãm fireascã ºi Grupul parlamentar naþional liberal va susþine propunerea comisiei.
Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Buruianã.
Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,
Aºa cum dumneavoastrã încercaþi sã prezentaþi la început ºi cum, de fapt, este în realitate, aceasta nu e o chestiune care se hotãrãºte ”pe piciorÒ ºi într-un moment de inspiraþie a Parlamentului sau a unei persoane din Parlament. Este o chestiune de politicã economicã, politicã financiarã, politicã de impozit care ar fi trebuit sã ni se explice de cãtre reprezentantul Guvernului de faþã sau altul ºi sã ni se dea a înþelege, sã pricepem care este, de fapt, logica dupã care se conduce Guvernul atunci când promoveazã un set de mãsuri, dintre care una este cea de faþã. Altfel, pur ºi simplu orbecãim în ceaþã ºi din când în când ciupim câte ceva dintr-un ansamblu pe care noi nu-l avem în faþã.
Cred cã prezentarea reprezentantului Guvernului trebuia sã vizeze exact aceastã chestiune: ”Noi avem în vedere urmãtorul program în legãturã cu producãtorul, cu activitatea economicã din RomâniaÒ Ñ dacã acest program existã Ñ ”avem o astfel de viziune în aceastã direcþie ºi componenta de astãzi pentru aceastã viziune este urmãtoarea ºi ea se susþine în felul urmãtorÉÒ Altfel, pur ºi simplu, ne aflãm în treabã, încercãm sã ciupim câte ceva.
Eu am explicat Ñ dumneavoastrã aþi vrut la început sã spuneþi cãÉ sã accentuaþi cã este o chestiune mult mai complexã decât aºa cum apare la prima vedere. De aceea, mi se pare extrem de important dacã reprezentantul Guvernului a reuºit sã ne facã aceastã imagine, sã ne dãm seama cum se cupleazã pe linia generalã a politicii de impozitare a Guvernului aceastã mãsurã ºi atunci vom înþelege mult mai bine dacã trebuie 10 sau trebuie 5%, ce miºcã, adicã ce pârghii se miºcã dacã punem 5% impozit ºi ce pârghii se miºcã dacã punem 10%.
Altfel, este pur ºi simplu o chestiune mãruntã ºi nesemnificativã pentru înþelegerea mecanismului de ansamblu al acestei importante probleme.
## Vã mulþumesc.
Eu îmi cer scuze. Dacã este ceva, vã rog sã-mi spuneþi. Nu vreau decât sã clarific.
Vã mai dau o explicaþie: domnul Paºca a adus un argument forte aici, eu aº vrea sã adaug niºte lucruri care ne pot încurca, dar e bine sã le ºtim.
De exemplu, dacã urmãriþi textul, se spune aºa: ”încorporarea rezervelor în capitaluri, cu excepþia rezervelor legaleÒ, cu alte cuvinte agenþii economici pot constitui rezerve nelegale?! Iatã o formulare de text total greºitã.
În al doilea rând, ”precum ºi a profiturilorÒ, deci ºi când se majoreazã pe seama profitului net, reþineþi, capitalul social.
Principiul de bazã al impozitãrii profitului îl constituie faptul cã orice sursã de venit se impoziteazã o singurã datã. Aici se face o confuzie cu dividendele. Dividendele pãrãsesc persoana juridicã care a produs profitul. Persoana juridicã nu poate fi impozitatã; a fost impozitatã pe profit cu 38%, normal face ce vrea cu profitul din interiorul societãþii. Numai când profitul pleacã din societate cãtre acþionar sau cãtre o altã societate sau cumpãrã acþiuni, atunci se aplicã acel impozit pe care îl ºtiþi, în cazul în speþã la acþionari impozitul pe dividende. În caz contrar, chiar cu acest 5% Ñ mã refer la profit acum Ñ, aveam de a face cu o dublã impozitare.
Vedeþi cât de complexã este problema! Mai sunt luãri de cuvânt? Dacã nu, sã o ascultãm pe doamna secretar general, doamna Doina Leonte. Vã ascultãm.
Daþi-mi voie sã fac câteva nuanþãri, vã rog frumos. Într-adevãr, cota de impozit pe dividende la persoana fizicã prevãzutã printr-o lege ulterioarã, Legea impozitului pe venitul global, a fost prevãzutã la 5%, rãmânând însã cota de 10% în cazul impozitului pe dividende la persoanele juridice.
Nu existã la persoane juridice dividende, vã rog foarte mult!
În cazul când acþionar este o persoanã juridicã, la repartizarea, desigur, a dividendelor, aceastã nuanþare...
A, în afara societãþii, scuzaþi-mã, nu am înþeles eu! Vã rog.
Existã actualmente în legislaþie datoritã acestui amendament sau prevedere din Legea impozitului pe venitul global aceastã nuanþare sau, dacã vreþi, aceastã diferenþiere a impozitãrii dividendului.
În ceea ce priveºte problema pe care o avem în discuþie, noi ne-am aliniat la un principiu internaþional de a impozita repartizarea profitului, indiferent cã profitul este repartizat cãtre dividende sau cãtre alte destinaþii, în cazul în speþã spre mãrirea de capital social, am considerat cã trebuie sã aliniem acest gen de impozitare, pentru un tratament unitar al repartizãrii profitului.
Aceasta a fost logica impozitãrii ºi a pãrþii din profitul net repartizatã cãtre capitalul social sau pentru alinierea la acelaºi gen de profit nerepartizat cãtre dividende.
În ceea ce priveºte cota am fãcut precizarea ºi nuanþarea din ce cauzã a apãrut aceastã diferenþiere între persoana fizicã ºi persoana juridicã.
Desigur cã textul prevede excluderea rezervelor legale; dupã cum ºtiþi, Legea nr. 31 a societãþilor comerciale prevede posibilitatea ca societãþile sã-ºi constituie acea rezervã de 5% din profit în cursul anului pânã la un anumit nivel din capitalul social, deci acele rezerve prevãzute obligatoriu a fi constituite de o lege, prevãzute expres într-o lege, noi le-am considerat rezerve legale ºi, sigur, le-am exclus de la acest gen de impozitare, acþionând numai asupra pãrþii din profitul rãmas de repartizat ºi, desigur, repartizat în raport cu voinþa acþionariatului sau a acþionarilor la societãþile comerciale.
Cred cã am nuanþat aspectele ridicate pe aceastã linie.
Vã mulþumesc.
Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt, alte poziþii? Eu nu vreau sã intrãm într-o disputã la nivel de specialiºti aici, pentru cã lucrurile sunt mai complicate, dar, mã rogÉ
Sigur cã aºa cum dumneavoastrã aþi precizat foarte bine, în acest moment, cã e 10%, cã e 5%, e vorba, practic, de o dublã impozitare ºi noi am considerat, sigur, dacã Ministerul de Finanþe a introdus aceastã cotã de impozitare asupra oricãrei intenþii de majorare a capitalului social, cu excepþiile prevãzute, pentru cã într-o proporþie foarte mare beneficiarii acestor dividende sunt acþionari persoane fizice ºi mai puþin persoane juridice, probabil cã nimeni nu va uza, practic, de aceastã modalitate de a încorpora rezervele, ci în mod sigur îºi va retrage profiturile sub formã de dividende, va plãti un impozit de 5%, dupã care va efectua, eventual, dacã doreºte, o majorare de capital.
Pentru a nu exista aceastã ocolire, aceastã procedurã mai simplificatã pentru a nu plãti un plus de 5%, sigur cã noi am considerat cã ar fi logic sã mergem cu aceeaºi cotã ca, în cazul în care existã o astfel de dorinþã din partea unor acþionari persoane fizice sã facã o majorare de capital, sã nu aibã nici o pierdere dintr-o astfel de dorinþã; pentru cã e de dorit ca banii sã fie lãsaþi în societate, sã fie folosiþi, sã mãreascã capitalul social, ºi nu sã se retragã sub formã de dividende decât ceea ce într-adevãr, eventual, doresc acþionarii respectivi.
Sigur cã este aºa cum spuneþi dumneavoastrã, pentru cã apare, într-adevãr, o dublã impozitare în acest moment.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Eu vã mai dau, în completarea domnului senator Paºca, un argument. Vedeþi, legiuitorul când a adus modificãri la Legea impozitului pe profit a spus cam aºa: dacã un agent economic aduce utilaje ºi tehnologii din afarã, în exerciþiul financiar respectiv, în anul financiar, beneficiazã de o reducere de 10% la impozitul pe profit datorat, 10% din preþul de achiziþie al utilajelor.
Vreau sã vã spun cã majorarea de capital este tot investiþie, nu reprezintã altceva, este o investiþie chiar mai puternicã decât prima, pentru cã creeazã instrumentul de lucru pentru agentul economic. Capitalul social nu este o sumã imobilizatã undeva, este utilizatã în procesul de producþie, în domeniul investiþiilor. Asta dã viaþã societãþii.
Stimaþi colegi,
Înþeleg cã sunt douã propuneri, un punct de vedere al Ministerului de Finanþe, care pãstreazã cota de 10%, ºi punctul de vedere al comisiei, care merge pe cota de 5%, având argumentul principal, pe lângã cele spuse aici, faptul cã ºi cota de dividende s-a redus de la 10 la 5%.
Dacã mai existã vreun comentariuÉ sau
Vot · Amânat
Aprobarea solicitãrii domnului senator Ion Cârciumaru ca domnul senator Emilian Baciu sã fie numit în Comisia de anchetã privind cer- cetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM, în locul domnului senator Ion Mînzînã
## **Domnul ªtefan Ilie**
**:**
Care sunt cele douã variante?
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Imediat. E vorba de cota de 10% prevãzutã în proiectul de lege de Guvern ºi comisia de specialitate care propune cota de 5% având drept argument principal...
## **Domnul ªtefan Ilie**
**:**
Nu am cãzut de acord cã nu e bine?!
Este adevãrat. Acesta a fost un comentariu pe care noi l-am fãcut aici, pentru cã trebuie sã ºtim când luãm o decizie. Poate sã existe ºi o a treia variantã, dar numai dacã o propuneþi dumneavoastrã, ca acest text sã meargã înapoi la comisieÉ
Deci nu existã o altã propunere? Atunci vã propun sã mergem pe aceastã formulã, o sã vedem dupã aceea, oricum Legea impozitului pe profit trebuie sã primeascã un contur general, sã fie o lege unitarã, vom vedea în perspectivã, inclusiv cu probleme legate de impozitarea inflaþiei ºi aºa mai departe.
Avem de a face cu o ordonanþã de urgenþã, ea se aplicã ºi pânã atunci este bine sã corectãm ce putem corecta din mers.
Vã propun ca la articolul 2 punctul 4 alineatul 4 sã se meargã pe textul propus de comisie, care în fapt constã în modificarea cotei, în loc de 10%, o cotã de 5%, în rest textul rãmâne cel din formularea din ordonanþã.
Vã rog sã votaþi. Dacã respingeþi, rãmâne textul cu 10%.
Cu 80 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat amendamentul comisiei, cota de 5% în loc de 10%.
Punctul 5. La articolul 4 de asemenea avem un amendament al comisiei.
Vã ascultãm, domnule senator Paºca.
Acest amendament se referã la repartizarea cheltuielilor ºi a veniturilor pentru bunurile livrate în rate sau în leasing ºi sunã aºa: ”La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacã sunt aferente realizãrii veniturilor. Pentru urmãtoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil astfel:
a) Cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate ºi a bunurilor mobile sau imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, precum ºi în cazul contractelor de leasing sunt deductibile la data efectuãrii lor.Ò
Iniþiatorul propune în textul iniþial ca aceste cheltuieli sã fie deductibile la aceleaºi termene scadente prevãzute în contractele încheiate între pãrþi, proporþional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a livrãrilor, adicã pe mãsurã ce se încaseazã venitul, pe acea mãsurã aferentã acelui venit se considerã ºi se admite în contabilitate deductibilitatea cheltuielilor aferente realizãrii acelui bun.
Noi am propus ca aceste cheltuieli sã fie considerate deductibile la livrare, pentru cã agentul economic efectiv a fãcut aceste cheltuieli ºi în cazul acesta, sigur, el vinde într-un fel dezavantajat dacã vinde în rate sau în leasing, pentru cã ºi aceste cheltuieli devin deductibile numai pe mãsurã ce încaseazã veniturile.
Acesta a fost argumentul pentru care noi am propus, practic, revenirea la aceastã formulare care, menþionez, ºi aceastã formulare a existat pânã la data de 29 decembrie 1999, data când a apãrut aceastã Ordonanþã nr. 217.
E adevãrat cã existã acest decalaj între data în care se încaseazã veniturile, care venituri dupã aceea se vor supune ºi impozitãrii, ºi data la care ele, bunurile, fiind vândute, în contabilitate se înregistreazã cheltuielile ºi practic în aceastã situaþie statul ar aºtepta un timp mai îndelungat pânã când ºi-ar încasa impozitul din veniturile aferente.
Vã mulþumesc foarte mult. Doamna Leonte?
Daþi-mi voie sã explic cã, de fapt, aceastã prevedere nu face decât sã încalce principiul general de alocare a cheltuielilor proporþional cu veniturile realizate. De fapt, ºi în acest caz normal era ca în momentul vânzãrii produsului, indiferent de modalitatea de încasare, noi trebuia sã înregistrãm, legea trebuia sã prevadã, deci principiul general era cã venitul se înregistreazã la momentul livrãrii bunului ºi cheltuiala aferentã, desigur, proporþional cu venitul. Ceea ce s-a fãcut în ordonanþã, s-a dat posibilitatea agenþilor economici care vând cu plata în rate sã înregistreze venitul proporþional cu ratele, dar ºi cheltuielile pe care le-a fãcut pentru producerea acelui produs sã le înregistreze aferente veniturilor.
Haideþi sã luãm exemplul unui autoturism care se produce cu o sumã Ñ e un exemplu ipotetic Ñ de 50 de milioane ºi se vinde în rate, se încaseazã în luna de referinþã douã milioane ca venit, iar cheltuiala 50 de milioane. Acceptãm astfel de operaþiune de distorsionare a profitului în anul vânzãrii.
Ceea ce am propus noi... nu am fãcut decât sã dãm posibilitatea agentului economic sã înregistreze venitul la nivelul ratei de încasat, deci nu la valoarea integralã, dar ºi cheltuiala sã o înregistreze proporþional. În cazul în speþã distorsiunea este cea pe care v-am explicat-o, de diminuare drasticã a profitului în anul, în perioada sau la data la care se face facturarea acelui produs vândut cu plata în rate.
De aceea eu vã propun sã fiþi de acord cu textul nostru iniþial care nu face decât sã dea o facilitate acelor agenþi economici care vând cu plata în rate sã nu-ºi înregistreze venitul ºi sã plãteascã un impozit pe ceea ce nu încaseazã, întrucât ratele se încaseazã pe o perioadã prevãzutã în contract de un an, doi, trei, cinci, dar ºi cheltuielile sã fie înregistrate proporþional cu rata, cã altfel, vã daþi seama, e o diminuare drasticã a profitului în perioada la care se face livrarea ºi noi trebuie sã acceptãm o distorsionare în veniturile bugetului.
Vã mulþumesc.
Da, ºi eu vã mulþumesc. Domnul senator Buruianã.
Scuzaþi-mã, vã rog, cã revin cu aceeaºi problemã. Sigur cã ambele pãrþi au dreptate în felul lor. Soluþia bunã þine de politica economicã, politica financiarã ºi fiscalã care se doreºte a fi promovatã. Ce se doreºte?
Se ºtie cã la noi întreprinderile sunt subcapitalizate, toate sunt subcapitalizate. Pentru a-ºi putea relua procesul tehnologic sau fabricaþia, soluþia mai bunã este cea propusã de domnul senator Paºca ºi de Comisia economicã. Sigur cã, pe de altã parte, ºi din punct de vedere al regulii strict tehnice este corect cum spune ministerul. Chestiunea este numai ce doreºte, care este logica ºi cum doreºte Guvernul, care sunt procedurile ºi care este sistemul fiscal, sistemul prin care Guvernul doreºte sã redreseze economia. De aceea este esenþial sã cunoaºtem strategia. Neexistând o prezentare corectã ºi completã a acestei strategii este foarte greu sã apreciem de fiecare datã, aºa cum vã spuneam, din mãsuri ciupite pe ici ºi colo, care e mãsura care se muleazã perfect pe linia generalã urmãritã ºi care este cea divergentã sau poate chiar contrarã acestei linii. Revin cu ideea cã toate aceste judecãþi pot fi corect apreciate numai dacã se cunoaºte ºi dacã ne este prezentatã o strategie. Dacã aceastã strategie ne este prezentatã, atunci ne putem da seama dacã reglementãrile de acest gen, nu numai asta, ci ºi altele apropiate, sunt pe linia acestei strategii sau dacã, respectiv, o împiedicã, o frâneazã sau chiar o blocheazã.
Domnul senator Buruianã ne-a încurcat ºi mai mult, e de acord cu toatã lumea.
Domnul senator ªtefan. Domnul senator ªtefan, numai o clipã, o explicaþie, cã poate ne daþi ºi o lãmurire suplimentarã, ºi rog ºi colegiiÉ
De ce textul ridicã probleme? Pentru cã s-a încercat ca într-o sigurã formulare sã se cuprindã totul, tot ce înseamnã vânzare într-o societate comercialã. Dacã am fi fãcut textul distinct, de exemplu, pentru bunurile realizate de societate ºi vândute în rate, mergeam pe formula doamnei Leonte, care este foarte bunã, avantajeazã operatorul economic, bagã în cheltuieli numai proporþional cu ratele. Dar când am bãgat ºi bunurile mobile ºi imobile pe care le vinde societatea, vinde un activ, vinde un strung care nu-i mai trebuie, un utilaj, domnul Paºca s-a gândit: ”Domnule, dã-mi voie, toate cheltuielile pe care le fac cu licitaþia, cu tot ce înseamnã vânzarea acestui produs, urcarea în mijlocul de transport Ñ le deduc toate o datã.Ò
Mai apare un al treilea element. Eu nu-mi imaginez acum cum reuºeºte sã fie pusã de acord contabilitatea cu aceastã formulã. Imaginaþi-vã un producãtor de autoturisme sau de aspiratoare, sau de costume de haine, care are magazine proprii nu ºtiu pe unde ºi vinde în rate, sã þinã permanent evidenþa la toate sortimentele, sã deducã proporþional cu preþul, în timp ce el are preþul pe contabilitate fãcut cu repartizarea cheltuielilor directe ºi indirecte. E o treabã aproape imposibilã! Nu gândesc la ora actualã un mecanism pentru a opera în contabilitate ºi sã faci o operaþiune corectã.
Domnul senator ªtefan.
Mie mi se pare cã principiul corect este cel al înregistrãrii cheltuielilor la momentul sau în perioada de referinþã în care s-au realizat, în luna în care s-au realizat, chiar dacã venitul se realizeazã într-o perioadã urmãtoare, eºalonat sau într-o singurã tranºã, pentru cã avem ºi bunuri care au un ciclu de fabricaþie foarte lung, de 6 luni, de 10 luni, de 12 luni, facem o navã maritimã în 2 ani de zile, pe care o încaseazã producãtorul dupã aceea peste alte 36 de luni sau încaseazã în cinci rate. Ce face acesta doi ani de zile, dacã ºantierul acesta naval nu are altã activitate, el nu înregistreazã cheltuieli doi ani de zile ºi le înregistreazã în urmãtoarea perioadã, când vinde vaporul?!
ªi eu vã mulþumesc.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Vã rog, domnule senator.
Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Textul, aºa cum a fost formulat de comisie, mi se pare prolix, pentru cã nu ºtiu ce sã înþelegem, cheltuielile acestea sunt deductibile la data efectuãrii lor, adicã la data realizãrii bunurilor, la data vânzãrii sau la data ratelor încasate?!
Pãrerea mea este cã e aºa cum a explicat reprezentantul comisiei, deductibile la data vânzãrii bunurilor, dupã cum am înþeles. Ar trebui sã vã gândiþi la acest aspect. La data efectuãrii a ce?! Efectuãrii vânzãrii, efectuãrii realizãrii sau a plãþii în rate? Ar trebui lãmurit acest aspect.
Da, mulþumesc foarte mult. Doamna secretar general Leonte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Încerc sã înþeleg punctul de vedere al Ministerului de Finanþe ºi nu reuºesc, poate mã ajutã dându-mi elemente suplimentare.
Doamna secretar general a invocat principiul înregistrãrii cheltuielilor pe mãsura realizãrii veniturilor. Îmi este greu sã înþeleg cum poate fi respectat acest principiu în situaþia în care, aþi spus-o dumneavoastrã, când se vinde un mijloc fix din inventarul agentului economic produs acum 20 de ani ºi se vinde în rate, cum facem cu cheltuielile care s-au înregistrat acum 20 de ani pentru realizarea acestui mijloc fix, achiziþionarea lui?
Doi. Cum face ”Auto DaciaÒ Piteºti sã înregistreze pentru producþia curentã de automobile în douã sisteme cheltuielile: automobile pe care le va vinde cu banii o datã ºi automobile care vor fi vândute în rate? De unde ºtie care automobil va fi vândut în rate ºi sã fie cheltuielile evidenþiate separat?
Nu cred cã domnul Paºca se gândea la cheltuielile de publicitate, apropo de ce aþi spus dumneavoastrã, ºi cred cã nici Ministerul de Finanþe nu le-a avut în vedere, cã acestea sunt cheltuieli minore vizavi de cheltuielile cu realizarea produselor care urmeazã a fi vândute în rate.
Dacã îmi daþi voie. Domnilor senatori,
Principiul general este cã orice produs în momentul când se livreazã se factureazã, se înregistreazã ca venituri suma facturatã iar cheltuiala aferentã se înregistreazã în cheltuieli ºi totul este corect ºi respectãm un principiu general care a funcþionat pânã în prezent.
Corect!
Deoarece societãþile care vând produse cu plata în rate ne-au solicitat sã facem o derogare de la principiul general Ñ care nu încãlca cu nimic ceea ce spunea domnul senator ªtefan cã cheltuielile trebuie înregistrate în momentul efectuãrii lor; aºa se întâmplã, în contabilitate atunci sunt înregistrate, ceea ce discutãm noi aici e principiul fiscal Ñ, în sensul cã sã nu îi mai obligãm sã înregistreze integral valoarea produsului la momentul vânzãrii întrucât, datoritã faptului cã vând cu plata în rate, nu încaseazã lichiditatea integral ºi sunt obligaþi sã plãteascã impozitul pe profit la o sumã, la o valoare, la niºte venituri pe care nu le realizeazã. De aceea noi am fãcut o derogare, în sensul cã le-am dat posibilitatea sã înregistreze în venituri numai partea de ratã efectiv încasatã, deci sã plãteascã impozit pe profit numai la ceea ce încaseazã, sã nu le creãm probleme în lichiditãþi, dar, în acelaºi timp, partea de cheltuieli, ca sã nu furãm nici bugetul statului sau sã nuÉ poate am folosit un termenÉ sã nu lezãm ºi bugetul statului, am convenit ºi partea de cheltuieli sã fie înregistratã la scadenþã proporþional cu rata încasatã. Cã altfel, a înregistra integral valoarea bunului Ñ cum v-am dat eu exemplul autoturismului Ñ la partea de cheltuieli, iar la partea de venituri numai o datã însemna cã înregistram din acea tranzacþie, dacã ne opream ºi o luam abstract, o pierdere, sau realitatea nu este asta.
Noi, prin aceastã ordonanþã, am fãcut o derogare de la principiul general. Aici nu e vorba de strategie, e vorba de un principiu general de impozitare. Cred cã l-am explicat.
Ca sã explic ºi ceea ce a întrebat domnul senator ªtefan: dacã un bun care s-a produs acum 20 sau 30 de ani se vinde astãzi cu plata în rate care sunt cheltuielile?
Desigur ºtim cã orice bun la momentul vânzãrii se evalueazã, se face evaluarea ºi el se vinde cu un anumit preþ, care include cheltuieli, profit ºi aºa mai departe, celelalte elemente pe care le cunoaºtem din preþ. Deci se înregistreazã ºi în acest caz, domnule senator, la partea de venituri integral venitul dacã se vinde bunul din exemplul dumneavoastrã produs acum 30 de ani, se înregistreazã în partea de venituri dacã se vinde integral, deci valoarea integralã rezultatã din evaluare, din licitaþie, iar la partea de cheltuieli, cheltuielile aferente, sigur cã actualizate, nu cele din contabilitatea de acum 30 de ani, actualizate în raport de costurile actuale, aºa cum este astãzi procedura de evaluare. ªi în acest caz nu ne abatem deloc de la principiul general de impozitare sau de la principiul general de vânzare fie cã vânzarea este cu plata imediatã sau cu plata în rate.
Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Nu cunosc în detaliu mecanismele acestea economice, rate, contabilitate ºi aºa mai departe, însã merg la o raþiune care pe mine mã convinge cã ceea ce susþine reprezentantul Guvernului nu e în regulã. Doamna secretar general ne prezintã o situaþie staticã. Ca ºi când ”DaciaÒ Piteºti, sã iau un exemplu, ar vinde acum o sutã de maºini cu plata în rate ºi gata, s-a oprit fabrica. Vinde periodic ºi creºte numãrul de vânzãri cu plata în rate în mãsura în care forþa economicãÉ ºi îi vin înapoi bani, rate ale unor bunuri pe care le-a vândut anterior.
În aceastã dinamicã, raþiunea care este susþinutã de Ministerul Finanþelor nu are nici un sens. Deci vinde o sutã de maºini ºi primeºte, mã rog, în luna respectivã de la alte o sutã de maºini sau cinci sute sau o mie sau zece mii, ratele înapoi. Sã facã bine agentul economic sã-ºi echilibreze acest sistem de vânzãri ºi de producþie în aºa fel încât sã aibã un profit, considerând în profit numai rata pe care o încaseazã, ºi la cheltuieli absolut tot ce cheltuieºte. Sub acest aspect, dupã mine e logic, nu sunt de acord cu ceea ce susþine reprezentantul Guvernului.
Repet, reþineþi cã este vorba despre cheltuieli deductibile, cât îmi dã voie sã introduc cheltuieli deductibile la impozitare.
Da, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
Un alt punct ºubred cred cã e legat de faptul cã, aºa cum spunea antevorbitorul, situaþia e privitã strict static, cheltuielile, în fapt, ele se desfãºoarã, ele sunt concrete spre deosebire de vânzare, care este ipoteticã, ea urmeazã, ea are loc ca act juridic, dar încasãrile sunt ulterioare. ªi în aceastã situaþie este foarte clar cã cel care produce este pus într-o situaþie foarte proastã vizavi de maniera în care reprezentantul Guvernului a prezentat problema. Eu efectuez efectiv cheltuiala, eu nu discut de partea strict contabilã, cã el o înregistreazã ºi pe urmã poate s-o desfãºoare dupã vânzare; deci poate sã aloce o parte ºi aºa mai departe ºi sã pãstreze un echilibru contabil. Eu mã refer la faptul cã, aºa cum spunea ºi antevorbitorul, agentul economic trebuie sã desfãºoare activitatea, el efectueazã concret aceste cheltuieli. Deci în aceastã situaþie el este pus într-o situaþie foarte proastã dacã cheltuielile sunt eºalonate conform încasãrii ratelor vânzãrii.
Numai la deducere? PentruÉ impozitului...
Exact.
Imediat vã dau cuvântul, dar sã mai vedem dacã colegii mai au cevaÉ
Vã ascult, domnul senator Bãdiceanu.
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
Cred cã reprezentanta Guvernului a aplicat un principiu al lui Murphy. În ceea ce mã priveºte, a reuºit perfect. N-a reuºit sã mã convingã, dar a reuºit sã mã încurce. ”Dacã nu-i poþi convinge, încurcã-iÒ. E un principiu general valabil. Exact pe exemplul pe care l-a dat cu autoturismul, m-a pus în dubiu. Pentru cã agentul economic face cheltuiala efectiv. Cât e costul: 50 de milioane, cât spuneaþi dumneavoastrã. Deci deductibilitatea lui în funcþie de felul vânzãrii, în rate sau bani cash, nu-l favorizeazã cu nimic pe producãtor. Dimpotrivã, îl duce la un moment dat într-o stare de faliment. El va face aceste cheltuieli, poate pe credite avansate, pe care va plãti dobânzi, urmând ca statul sã beneficieze de aceºti bani sau, mã rog, sã nu-ºi dezechilibreze veniturile, balanþa de venituri ºi cheltuieli.
Nu v-a încurcat, cã vãd cã aþi înþeles bine.
Nu, dar pretenþia de a eºalona aceste cheltuieli într-un viitor mai mult sau mai puþin previzibil, în momentul în care cheltuielile sunt efective ºi se ºtie când s-au fãcut, aici n-am înþeles care este raþionamentul ºi de ce s-a venit ºi cu eºalonarea acestora, în funcþie de felul vânzãrii. Tind sã dau dreptate totuºi comisiei. Mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Paºca voia sã mai adauge ceva.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Ca sã fim totuºi exacþi, trebuie sã admitem cã noi am discutat aceastã problemã undeva, prin 1998, când am discutat Legea de aprobare a Ordonanþei nr. 70 care venea sã modifice tot aceastã Ordonanþã nr. 70 privind impozitul pe profit. ªi atunci, noi am convins Ministerul de Finanþe ºi dânºii au acceptat aceastã decalare, aºa cum spunea doamna secretar general, sub aspectul înregistrãrii veniturilor, respectiv la vânzarea în rate, aceste venituri sã nu se înregistreze în momentul facturãrii, ci pe mãsura încasãrii. Acela a fost un lucru pe care noi l-am obþinut. Sub aspectul cheltuielilor, cheltuielile a rãmas ca ele sã fie deductibile la data facturãrii, respectiv al încheierii contractului de leasing, ºi aici sunt de acord cu domnul senator Brânzan, cã ar trebui precizat ca sã fie foarte clar, nu la data efectuãrii lor, ci la data vânzãrii, respectiv a încheierii contractului de leasing. Sigur cã în 29 decembrie 1999, când Ministerul de Finanþe a venit ºi ne-a propus aceastã Ordonanþã nr. 217/1999, au anulat anumite facilitãþi care existau, în schimb au introdus cota micºoratã de impozit pe profit ºi alte chestii. ªi de data aceasta vin sã anuleze acel câºtig, respectiv pe care noi l-am obþinut sub aspectul înregistrãrii veniturilor pe mãsura obþinerii lor la vânzarea în rate, îl anuleazã prin faptul cã ºi cheltuielile le admit deductibile cu ocazia ratelor respective, deci cu ocazia încasãrii veniturilor. Nu este de neglijat ceea ce s-a susþinut aici. Cheltuielile s-au fãcut, cheltuielile de aprovizionare, folosind de foarte multe ori credite bancare. Ratele trebuie achitate la bãnci. E foarte adevãrat cã Ministerul de Finanþe, prin aceastã derogare, sub aspectul înregistrãrii veniturilor, vine ºi acordã o pãsuire, dar aceastã pãsuire þine, întradevãr, de politica guvernamentalã de a încuraja activitatea întreprinderilor. Dacã noi le sugrumãm, ele nu vor fi în stare sã mai producã nimic ºi nici sã mai plãteascã vreo taxã ºi vreun impozit, ºi nici sã fie încurajate într-o situaþie în care nimeni nu are bani cash sã-ºi cumpere un bun sau un produs cu bani jos, nici sã încurajeze aceastã vânzare sau prin leasing sau în rate.
Mulþumesc foarte mult.
ɺi, sigur, cu adãugirea aceea, în loc de data efectuãrii lorÉ
S-a înþeles, domnule senator Paºca. Vreau sã urgentãm puþin, pentru cã, efectiv, discuþia s-a prelungit.
Domnul senator ªtefan ºi dupã aceea reprezentantul Guvernului, doamna Leonte.
## Domnule preºedinte,
Aproape cã sunt ºi eu convins cã problema ar trebui reanalizatã la nivelul comisiei. Oricum, nu aºa, ”pe piciorÒ. Ce-a pus în discuþie acum domnul Paºca pe mine m-a lãsat fãrã replicã. Unde e facilitatea care se dã agentului economic, atâta timp cât veniturile se realizeazã, se analizeazã, se înregistreazã pe bazã de facturã, iar factura o emit pe mãsurã ce am de încasat rate? Despre ce facilitate vorbim ºi despre ce mãrinimie a Ministerului de Finanþe, care a acceptat sã-mi cuantifice veniturile la momentul realizãrii lor? Deci nu discutãm despre nici o mãrinimie, nici o facilitate datã de nimeni nimãnui. Este un sistem normal, corect, ca venitul sã se înregistreze, sã se impoziteze la momentul realizãrii lui, iar documentul pe baza cãruia se face judecata este factura emisã ºi aceasta se emite atunci când conform contractului trebuie sã o emit ca sã încasez rata. Deci din acest punct de vedere eu cred cã nimeni n-a fãcut nimãnui nici o favoare. ªi aºa este corect sã se întâmple.
Pe partea cealaltã, de unde ideea cã ar trebui sã avem în bilanþul fiscal al unui agent economic câte o analizã pe fiecare produs ºi un calcul de impozit pe produs? Dacã am vândut o maºinã în rate, plãtesc într-un fel impozitul? Dacã o vând cu plata la doi ani plãtesc în alt fel? Dacã o vând cu plata peste trei zile plãtesc în alt fel? Se impoziteazã rezultatul financiar al agentului economic în perioada de referinþã. Se face declaraþia fiscalã la trei luni, ce-a realizat ca venit, ce-a realizat ca cheltuialã, se face diferenþã, se regãseºte în bilanþul fiscal ºi cu asta basta. Deci discuþia a luat o turnurã care cred cã nu poate sã ne conducã spre o discuþie clarã. Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Numai un pic. Îmi cer scuze! Poate nu m-a înþeles colegul.
Eu nu veneam sã spun decât sã ne readucem aminte, pentru cã problema decalãrii înregistrãrii veniturilor a fost rezolvatã, deci nu se mai aduce în discuþie. Ceea ce se aduce acum în discuþie sunt cheltuielile. Prin aceastã deductibilitate a cheltuielilor numai în momentul încasãrii veniturilor se anuleazã ceea ce noi obþinuserãm acum un an ºi jumãtate. Asta am vrut sã spun. Probabil cã n-am fost suficient de clar. Deci acum noi nu discutãm de venituri, discutãm de cheltuieli. Când Ministerul de Finanþe ne propuneÉ în loc ca aceste cheltuieli, care pânã în 29 decembrie erau deductibile la data facturãrii, din 29 decembrie ele nu mai sunt deductibile la data facturãrii, ci la data încasãrii veniturilor pe mãsurã ce vin ratele, ceea ce era deja o anulare a unei facilitãþi obþinute în materie de înregistrare a veniturilor.
Doamna secretar general Leonte.
Daþi-mi voie!
Vã rog frumos, tot ceea ce s-a susþinut aici nu ne duce la concluzia decât cã trebuia sã menþinem principiul general de impozitare. Orice produs, la momentul facturãrii, se înscrie în facturã, se înregistreazã la venituri ºi nu avem nici o problemã cu cheltuielile. Ceea ce am fãcut noi ºi facilitatea, domnule senator ªtefan, a constat în faptul cã atunci când bunul se vinde, el se factureazã. Facturarea nu se face pe mãsura încasãrii ratelor, factura se face la momentul livrãrii bunurilor, este obligaþie generalã ºi un principiu general acceptat. Dacã în momentul facturãrii bunului se înregistreazã integral valoarea în contabilitate înseamnã cã acea valoare reprezintã venit ºi pentru ea, cu cheltuielile aferente, se plãteºte impozit pe profit. Întrucât acel bun care se vinde cu plata în rate nu se încasa integral la momentul facturãrii sau imediat într-o lunã-douã, ci într-un termen de 2Ð3Ð4 ani, deci vânzarea cu plata în rate, aceastã derogare din ordonanþã s-a referit la posibilitatea neînregistrãrii în partea de venituri a valorii integrale a produsului livrat, ci numai a pãrþii din rata încasatã, dar la partea de cheltuieli, ca sã nu ajungem sã finanþãm de la buget capitalizarea agentului economic, am propus numai din punct de vedere fiscal, vã rog, numai din punct de vedere fiscal ºi nicicum contabil, contabilitatea înregistreazã cronologic ºi pe mãsurã ce se înregistreazã cheltuielile în contabilitate, ºi respectiv veniturile, deci din punct de vedere fiscal am propus aceastã derogare pentru a nu afecta bugetul. Desigur cã facilitatea acordatã pe partea de venituri am propus sã fie contracaratã pe partea de cheltuieli, pentru a nu înregistra agenþii economici, în acest caz, pe amendamentul propus de comisie, agenþii economici înregistreazã pierderi, dacã luãm o tranzacþie ruptã de contextul general al activitãþii economice a unui agent, deci înregistreazã pierderi, iar dacã acceptãm amendamentul înseamnã, în acelaºi timp, cã pe partea de buget înregistrãm neîncasãri ale veniturilor pentru bunuri efectiv vândute ºi încasate. Deci acesta a fost principiul. Desigur cã dumneavoastrã aveþi dreptul sã votaþi varianta pe care o consideraþi. Vã mulþumesc.
Desigur, dar mutãm momentul încasãrii venitului la buget din anul X, când se face vânzarea, tranzacþia, în anii urmãtori, ºi, desigur, o eºalonãm, asta înseamnã o facilitate în plus.
Sigur cã aceastã formulã propusã de ministrul de finanþe, dacã ar fi sã o cântãrim ca lumea, n-ar aduce nici un avantaj, nici de o parte, nici de alta, pentru cã se opereazã atât la venituri, cât ºi la cheltuieli. Însã ceea ce pe mine ca senator ºi ca om de finanþe mã surprinde este cã dumneavoastrã aþi fãcut o breºã care nu ºtiþi unde duce. Este infernalã. Scãpaþi de sub urmãrire posibilitatea de control la impozitul pe profit. Pentru cã aici nu vã referiþi... s-au pus întrebãri... când producãtorul vinde direct în rate, vinde ºi prin intermediar, vinde ºi prin societãþi ºi se dovedeºte... încaseazã de la intermediari în rate ºi aºa mai departe. Ãsta e riscul lui. Nicãieri în lume nu se face o breºã rupând principiul de bazã care înseamnã cã totul se calculeazã la facturare, ca sã am corelare în bilanþ ºi în toþi indicatorii ºi vin ºi creez o portiþã, o breºã unuia care vinde costume în rate sau nu ºtiu ce ºi-i spun: ”Domnule, þie îþi dau o facilitate. Îþi calculez la livrare ºi numai la rata pe care trebuie s-o plãteºti în anul respectiv sau ratele care trebuie plãtite în anul respectivÒ. E adevãrat cã totul opereazã asupra
modului de calcul al profitului impozabil. Dar de aici nu mã surprinde toatã economia subteranã, economia gri, cine mai controleazã aºa ceva?... Cum poate sã controleze cineva aºa ceva? Fiindcã acest proces de vânzare în rate pentru cel care are produse care se preteazã, o face în fiecare orã, în fiecare lunã, în fiecare zi, în fiecare an, pe etape, deci ca cineva sã urmãreascã dacã a fãcut deducerea bine, calculul corect al cheltuielilor, vreau sã vã spun, este o nebunie. ªi nu înþeleg de ce trebuie sã ne ducem spre aceastã zonã care nu ne avantajeazã, provoacã haos în þarã din punct de vedere al legislaþiei. Eu personal, dacã mã întrebaþi, înclin pe formula comisiei. S-au înregistrat cheltuielile, s-au dedus. Alea le deduci, cum am la facturare. Dacã vreþi dumneavoastrã sã-i spuneþi: ”Domnule, la partea de venituri nu e luat tot, e luat doar o parteÒ, treaba dumneavoastrã. Pe mine nu mã intereseazã cã un producãtor a vândut acum sau vinde peste un an ºi ºtiþi foarte bine acest lucru. În momentul în care a produs ºi a facturat marfa se calculeazã indicatorii. Ideea în lume la ora actualã este sã nu se lucreze pe stoc, marfa sã aibã desfacere, contractul sã fie respectat, clientul sã plãteascã la termenul prevãzut în contract. Astea sunt regulile jocului. Nu le-am creat noi. Astea-s principiile care guverneazã Uniunea Europeanã. Noi nu putem sã rupem o bucãþicã ºi sã spunem: ”Domnule, facem pe formula astaÒ. Pentru cã apar fel de fel de formule. Sã vedeþi cât se falsificã facturi, cã vinde în rate ºi nu vinde în rate... Cine urmãreºte toatã problema asta?! Ãsta-i motivul pentru care, ca sã fiu sincer, eu personal optez pentru aceastã variantã a comisiei. Dacã doriþi s-o trimitem înapoi la comisie, eu cred cã nu ne ajutã, dar sigur, votul dumneavoastrã îl prezentaþi.
Daþi-mi voie! Desigur cã ceea ce spuneþi dumneavoastrã, domnule preºedinte, e corect. Noi ne-am îngreunat administrarea, urmãrirea ºi aºa mai departe. N-am fãcut decât sã facem o derogare de la principiul general, care mai mult vor sã genereze sau a generat cheltuieli de administrare a impozitului, dar includerea acestei prevederi a fost fãcutã în urma discuþiilor interminabile în special cu producãtorii de autoturisme ºi de mobilã, care vând produsele cu plata în rate, ºi desigur am fãcut aceastã derogare, care, aveþi perfectã dreptate, genereazã numai necazuri în administrarea impozitului de cãtre administraþiile noastre fiscale. Desigur, corect era sã nu facem derogarea de la principiul general ºi sã rãmânã principiul general de înregistrare. Dar noi am considerat cã venim în sprijinul acestor producãtori, dar în nici un caz... acum venim ºi în sprijinul producãtorilor ºi înregistrãm ºi efecte nefavorabile asupra bugetului, prin amendament. Deci corect era sã excludem de tot aceastã prevedere din actul normativ.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
ªi eu vã mulþumesc.
Vã propun sã
Vot · approved
Aprobarea solicitãrii domnului senator Ion Cârciumaru ca domnul senator Emilian Baciu sã fie numit în Comisia de anchetã privind cer- cetarea condiþiilor în care a fost privatizat ROMTELECOM, în locul domnului senator Ion Mînzînã
...la litera e)...
Mai existã una. Nu, scuzaþi-mã! Comisia propune introducerea unor puncte noi: ”Alte categorii de cheltuieli care se deduc la impozitul pe profitÒ. E vorba de literele g), h) ºi i).
Vã ascultãm, domnul senator Paºca.
Este vorba de deductibilitatea cheltuielilor pentru constituirea... ºi de fondul cu destinaþie specialã, conform legii, la litera g). La litera h) este vorba de cheltuielile de asigurare care privesc active corporale fixe ºi necorporale ale contribuabilului ºi cheltuieli de asigurare pentru persoane împotriva accidentelor de muncã. Aici aº face trimitere la Legea asigurãrilor ºi reasigurãrilor, care a apãrut cu aplicabilitate din aprilie 2000, ºi în care e introdus un articol care prevede deductibilitatea pentru agenþii economici a acestor cheltuieli de asigurare, pentru a veni în completare ºi a nu exista, sã zic, interpretãri prin faptul cã într-o lege fiscalã nu este introdusã aceastã reglementare. Deci doar pentru a veni ºi în sprijinul organelor de control ºi al agenþilor economici am considerat sã introducem aici aceastã literã, pentru a fi clar pentru toatã lumea.
În ce priveºte litera i) e vorba de cheltuielile efectuate cu hârtia de ziar ºi serviciile tipografice aferente publicaþiilor cotidiene ºi publicaþiilor periodice cu profil economic, ºtiinþific, tehnic, cultural ºi educativ nevândute. Menþionez cã toate aceste cheltuieli deductibile, aºa cum s-a întâmplat ºi cu ceea ce am discutat pânã acum, figurau la categoria de cheltuieli deductibile pânã în decembrie 1999 când, mã rog, au mai fost trecute ºi discutate o datã prin Parlament ºi acceptate, când în 29 decembrie a venit aceastã ordonanþã, care, practic, a scos ºi anulat toatã aceastã deductibilitate de cheltuieli.
Vã mulþumesc. Doamna Doina Leonte.
Suntem de acord cu propunerile, cu excepþia a douã puncte: punctul e), unde s-au introdus pe lângã cheltuielile de transport, cazare, delegare ºi cheltuielile cu diurna, ca fiind nelimitate ºi deductibile fãrã nici o condiþie, ºi punctul ultim, i)...
Staþi, cã nu suntem pe aceeaºi lungime de undã!
Am sãrit, într-adevãr, are dreptate doamna secretar general, eu îmi cer scuze. Existã un amendament ºi la litera e).
...e)?
...e). Deci, mai sus puþin... a), b), c), d), e). Înainte de a ajunge la g), h), i). E vorba de cheltuielile privind transportul ºi cazarea salariaþilor, ocazionate de delegarea, detaºarea ºi deplasarea acestora în þarã ºi în strãinãtate. Noi am adãugat ”ºi în localitateÒ ºi am adãugat ”precum ºi cheltuielile cu diurna, constatate prin documente justificativeÒ. Deci dacã s-a acceptat, tot aºa, într-o discuþie anterioarã, ca aceste cheltuieli privind transportul ºi cazarea salariaþilor, ocazionate de delegare, detaºare ºi deplasare atât în þarã, cât ºi în strãinãtate sã fie deductibile, prin documente justificative, în schimb au rãmas nedeductibile cheltuielile cu diurna. Ele sunt deductibile, cheltuielile cu diurna, în limita stabilitã pentru instituþiile publice. Or, noi am considerat cã dacã în materie de instituþii publice e foarte bine cã existã o limitã a acestor cheltuieli cu diurna, pentru cã veniturile destinate acestor instituþii, sigur, provenite din taxe ºi impozite, sunt limitate ºi trebuie sã existe o limitã, nu acelaºi lucru se poate spune de aceste cheltuieli cu diurna în materie de deplasãri, delegãri ale salariaþilor unor societãþi comerciale, care dacã, dau un exemplu, sunt cazaþi la un hotel de 3 sau 4 stele ºi aduc facturã de la aceste hoteluri, aceste cheltuieli sunt deductibile, în schimb ei nu pot sã mãnânce la restaurantul acelor hoteluri, ci trebuie sã mãnânce de o sumã care este foarte micã ºi este aferentã, practic, cheltuielilor cu diurna, când trimite la instituþii publice. Sigur cã e vorba de prestigiu, de reprezentativitatea acelei societãþi comerciale sau a angajaþilor acelei societãþi comerciale care într-o delegare, detaºare, sigur cã se deplaseazã în interesul societãþii respective ºi e o aducere la punct, un tratament egal în materie de cheltuieli privind transportul, cazarea...
Domnul senator Paºca, ce spuneþi se aflã în textul ordonanþei.
Exact.
Cu ce veniþi nou este altceva: cheltuielile în localitate...
Nu, ºi cu diurna.
Nu, nu, încã o datã, ce citesc e din ordonanþã: ”Cheltuielile privind transportul ºi cazarea salariaþilor în delegarea, detaºarea ºi deplasarea acestora în þarã ºi strãinãtate sunt deductibile la nivelul sumelor efective constatate prin documente justificativeÒ.
Noi am adãugat: ”precum ºi cheltuielile cu diurnaÒ, care în textul iniþial lipseºte. E adevãrat, am adãugat ”în localitate, precum ºi cheltuielile cu diurna...Ò ºi aceasta a fost argumentaþia pentru a susþine necesitatea introducerii acestei sintagme, ”precum ºi cheltuielile cu diurnaÒ.
Doamna Doina Leonte.
Noi vã propunem sã eliminãm aceastã posibilitate de a înregistra pe cheltuielile deductibile valoarea integralã a diurnei acordatã de diverse societãþi comerciale ºi de a accepta limitat, aºa cum astãzi prevede reglementarea legalã, deci limitatã deductibilitatea acestor cheltuieli la nivelul cheltuielilor cu diurna instituþiilor publice. Avem în vedere metodele de evaziune ºi posibilitãþile de sustragere sau de înregistrare a unor cheltuieli majorate nejustificat cu astfel... de natura diurnei, pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit, deci de a majora nejustificat cheltuielile. În general, este acest element de cheltuialã care genereazã în practicã distorsiuni pe impozitul pe profit, datoritã tendinþei agenþilor economici de a supradimensiona. Nu mai avem nici un element de control, decât documentele justificative care se pot obþine cum ºtim de la diverse societãþi comerciale ºi pot fi introduse la decontare. Deci noi considerãm cã a da posibilitatea de deductibilitate la toate celelalte cheltuieli care pot fi demonstrate cu documente... dar sã menþinem totuºi în aceastã fazã limitarea cheltuielilor cu diurna, limitarea fiscalã, desigur. Orice agent economic are posibilitatea sã acorde diurnã salariaþilor sãi în orice cuantum ºi la orice nivel, dar deductibil fiscal sã acceptãm doar acele nivele de diurnã stabilite de lege pentru salariaþii sau angajaþii instituþiilor publice. Este un element de protecþie fiscalã, ceea ce noi avem astãzi în reglementare ºi am da posibilitatea, dupã cum am spus, de majorare nejustificatã a acestor cheltuieli.
Vã mulþumesc.
Ca sã înþelegem mai bine, doamna secretar general Doina Leonte ne spune cam aºa: în cazul transportului, cazãrii, avem documentul. S-a cazat la hotel, transportul cu trenul, cu avionul cât costã... Existã document justificativ. În cazul diurnei, documentul justificativ este ori adunarea generalã a acþionarilor, ori consiliul de administraþie al societãþii care a stabilit aceastã diurnã. În contextul în care avem de-a face cu un acþionar unic sau 2Ð3Ð4Ð5, ei se pot înþelege foarte bine între ei ºi sã stabileascã o diurnã care sã reprezinte de 10 ori salariul, nici nu mai ia salariu, ia diurnã, cã a plecat în localitate sau în afara localitãþii sau în strãinãtate, ia o diurnã de 500 milioane de lei pe lunã ºi nu mai plãteºte nici impozit pe salariu, nici impozit pe dividende, deci nici dividende, nimic. Este o fraudã, dar se practicã, hai s-o recunoaºtem. Vedeþi, eu pledez ºi de o parte ºi de alta. De aici grija Ministerului de Finanþe, pentru cã cu o astfel de formulã, prin diurnã ai rezolvat problema unor oameni. Ceea ce se propune: ”Domnule, poþi sã pui diurnã cât vreiÒ. Dar când îþi calculezi impozitul pe profit de 25% nu-þi dau voie decât într-o anumitã limitã. În cazul în speþã, limita practicatã la instituþiile publice. Deci eu am vrut numai sã descifrez puþin.
Domnul senator ªtefan.
Am înþeles argumentul doamnei Leonte. Sunt de acord cã se poate întâmpla în practicã, dar, totuºi, haideþi sã nu renunþãm sã însãmânþãm de frica ciorilor. Drepturile salariale pentru personalul societãþilor comerciale, al companiilor naþionale, chiar ºi al regiilor autonome sunt stabilite prin contractele colective de muncã.
Singurul element care, deºi se negociazã prin contract colectiv de muncã, se judecã sub aspectul deductibilitãþii prin asimilare cu reglementãrile de la instituþiile publice este diurna. De ce sã nu acceptãm cã temeiul legal pentru acordarea diurnei ca ºi pentru celelalte drepturi bãneºti este contractul colectiv de muncã? Dacã este un asociat unic care nu are cu cine sã facã contract colectiv de muncã ºi vrea sã facã evaziune fiscalã, este treaba lui. Neavând contract colectiv de muncã, nu avem pe ce bazã sã-l judecãm ºi atunci poate fi asimilat cu ce vreþi dumneavoastrã.
Nu, dar ce are diurna cu contractul colectiv de muncã?
Este unul din elementele care se negociazã prin contractul colectiv de muncã cu...
Domnule, aia e altceva, ce-i dau salariatului pentru negocieri, dar diurna o stabilesc în adunarea generalã a acþionarilor sau în consiliul de administraþie.
Domnule preºedinte,
Cu tot respectul, vã rog sã ne uitãm în contractele colective de muncã ºi sã vedeþi cã diurna este un element care se negociazã, ca ºi salariul.
Eu ºtiu cã existã clauze acolo, dar noi nu vorbim de cazurile astea. Nu pleacã salariatul în strãinãtate în interes de serviciu.
Dar de ce v-aþi fixat pe treaba cu strãinãtatea când discutãm despre detaºãri, deplasãri în þarã ºi strãinãtate?
Chiar ºi astea.
În strãinãtate pleacã patronul, sunt de acord, dar detaºare ºi deplasare în þarã face salariatul de rând ºi vã spun eu cã pentru interesul propriu patronul va fi de acord sã fie nedeductibilã diurna ºi va plãti ºi impozitul aferent, dar pentru salariatul de rând care pleacã va avea tot timpul acest argument: nu pot sã-þi dau mai mult, pentru cã aºa scrie la lege. ªi este incorect.
Nu, de putut poate sã-i dea, nu e deductibil la impozit. Poate sã-i dea cât vrea. Mã rog, sigur, sunt ºi aspectele astea. Domnul senator Paºca.
Doresc sã fac o clarificare. Deci comisia nu s-a gândit deloc la cuantumul maxim al diurnei care, aºa cum spuneaþi, domnule preºedinte, se stabileºte în adunarea generalã a acþionarilor, ci noi ne-am referit doar la cheltuielile efective cu diurna. Dau un exemplu, sã zicem cã adunarea generalã a acþionarilor stabileºte cã se poate acorda o diurnã de 2.000 de lei. Ei bine, noi propunem deductibilitatea cheltuielilor efective cu diurna. Deci aceºti 2.000 de lei încasaþi sã fie consideraþi deductibili numai dacã salariatul aduce documente justificative prin care sã demonstreze cã aceºti bani i-a cheltuit. Pentru cã el, într-adevãr, poate sã ia 2.000 de lei, nu mãnâncã nimic, îºi pune pâine cu nu ºtiu mai ce de acasã, ºi-ºi bagã banii în buzunar. Ei, noi venim ºi în sprijinul societãþii comerciale, dar ºi a controlului acestor cheltuieli, el sã aducã efectiv documente justificative cum cã aceastã diurnã a cheltuit-o sau nu. N-a cheltuit-o, o dã...
Ce diurnã, domnule? Diurna aia se pune la dispoziþie ca sumã absolutã. E treaba lui ce face cu ea. Cum sã-l pun cã a cumpãrat un cârnat din chioºc, la nu ºtiu care butic, sã-i cer bonul, sau a bãut o bere. E diurna lui, face ce vrea cu ea. Mãnâncã, nu mãnâncã, îºi cumpãrã cadouri la familie, e altã treabã.
Bun, dar noi la astfel de cheltuieli ne-am gândit pentru a exista, într-adevãr, un control, ºtim cu toþii, funcþioneazã aceste case de marcat despre care am discutat ºi am fãcut atâta polemicã, pentru orice cumpãrare de orice produs, practic, primeºti un bon. Deci aceste chitanþe ºi aºa mai departe sunt colectate ºi de cãtre acest angajat care se duce ºi-ºi deconteazã cheltuielile. La rândul lor...
Noi în acest sens ne-am referit. Sigur cã...
Domnule senator Paºca, dacã vreþi pentru salariaþi, pentru personal, atunci haideþi sã revadã doamna Leonte textul, sã gãseascã o formulã pentru cei cãrora li se va da diurna în limitele respective pentru masã, cazare sau ce vreþi dumneavoastrã, pentru masã, sã spunem, pentru personal, dar eu vreau sã vã spun, pe de altã parte, cã sunt diurne la ora actualã de 3 mii de dolari pe zi.
Aºa este.
Ce facem aici?
ªi care este sensul acestor documente?
La diurnã nu existã document. Documentul este adunarea generalã.
Domnule senator, deci pânã în acest moment cheltuiala cu diurna nu este deductibilã decât în limita valorii stabilite de Ministerul de Finanþe pentru instituþiile publice.
Problema a intervenit în momentul în care aceºti salariaþi sau alþi salariaþi ai societãþilor comerciale, altele decât instituþii publice, pleacã în delegaþie. Pentru cheltuiala de cazare ºi transport se admite deductibilitatea cheltuielilor în funcþie de factura pe care acel angajat o aduce de la hotelul respectiv sau de la mijlocul de transport cu care a cãlãtorit, iar sub aspectul diurnei nu se admite decât o sumã micã, care este aferentã instituþiilor publice.
Am înþeles, dar chestiunea este urmãtoarea: în primul rând, acele documente pe care dumneavoastrã le gândiþi pentru a justifica cheltuiala ºi pentru a deveni deductibilã diurna, pentru cã ãsta este sensul, ãsta este rãspunsul la întrebarea mea...
Corect. Peste limita aceea care este la instituþiile publice. Corect!
Am înþeles. Eu cred cã totul devine foarte greoi, foarte dificil ºi cel mai bun lucru ar fi ca acea limitã de diurnã sã fie mãritã. Se poate foarte bine ca instituþiile publice sã ofere o diurnã, iar pentru privaþi sã se accepte o altã diurnã deductibilã. De pildã, Ministerul de Finanþe ar putea sã accepte ca fiind deductibilã o diurnã de pânã la nu ºtiu cât, sã zicem 200 de dolari pe zi sau o sumã pe care dumneavoastrã o hotãrâþi în mod rezonabil, nu o propun eu, dar acea listã de acte e foarte greoi de realizat ºi, în afarã de asta, poate fi ºi contrafãcutã. Oricând poþi obþine, de pildã, o dovadã cã ai fost la un hotel de cinci stele ºi tu ai stat, de fapt, într-o magherniþã ca sã economiseºti bani.
Dar asta e deja acceptat, domnule senator, asta s-a acceptat.
Domnul senator Gherman.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Cred cã întreaga discuþie este legatã de o micã neînþelegere. S-a precizat cã nu este vorba de nici un fel de limitare, ci este vorba de un aspect pur fiscal. Or, ca sã contracarez exemplul dat de domnul senator Paºca, eu vã spun cã toate aceste documente la care dânsul face referire nu sunt documente nominale. Eu pot sã vin cu orice bon, cu tot ce vreþi dumneavoastrã, sã cer deductibilitate fiscalã pentru ceva pe care nici mãcar nu l-am cheltuit eu, deoarece nici una dintre aceste case de marcaj nu spune cã Stan Pãpuºã a fãcut acest lucru. Prin urmare, cred cã neînþelegerea... nimeni, ministerul nu vrea sã limiteze în cazul de faþã mãrimea diurnei. Acesta este deja dreptul fiecãrei societãþi comerciale sã ºi-o dea cât vrea, dar din punctul de vedere al deductibilitãþii fiscale trebuie sã existe o regulã, deoarece altfel înseamnã cã ajungem la aberaþii ºi putem ajunge la lucruri care n-au nici un fel de legãturã cu realitatea unei diurne folosite în scopul pentru care se dã diurna, stimaþi colegi.
ªi, apropo de instituþii publice, la noi diurna este micã, dar se bat sã plece în strãinãtate, cã mai iau douã lefuri. Vã ascultãm. Domnul senator Popa Virgil.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Tot ascult tot felul de pãreri ºi, mã rog, unele care mai de care mai nãstruºnice, dar eu cred cã, de exemplu, pentru bugetari problema este rezolvatã, deci nu se pun în discuþie chestiunile, ci pentru celelalte categorii din sectorul activitãþii private economice. Consider cã sistemul propus, de a aduce justificãri ºi pentru pâinea pe care a mâncat-o sau pentru þigãrile pe care le-a cumpãrat nu se poate, e aberant, dar cred cã se poate stabili un procent din salariul mediu pe economie Ñ sã nu depãºeascã o diurnã pentru aceste categorii de activitãþi Ñ, un procent pânã la care se poate acorda aceasta, fie luat de referinþã, sã spunem, salariul mediu pe economie sau salariul minim pe economie, 10, 20%, cât se crede de cuviinþã, ºi atunci rezolvãm problema ºi nu mai e nici un fel de... nu mai dãm posibilitatea unora sã se ducã cu diurne, mã rog, nu ºtiu unde.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt...?
Domnul senator Paºca dacã mai adaugã ceva...
Domnule preºedinte, eu renunþ, adicã eu, comisia, ºi îmi permit sã vorbesc în numele ei, renunþãm la aceastã adãugire ºi promitem cã vom reveni, într-adevãr, cu o cuantificare mai bunã, cu o altã ocazie, pentru cã se vor mai gãsi ocazii, aceastã lege va pleca ºi la Camera Deputaþilor, ºi, într-adevãr, pentru a împãca ºi una ºi alta, ºi faptul cã salariaþii unor societãþi comerciale, în funcþie de gradul de reprezentativitate al acelei societãþi, este normal ºi au posibilitãþi sã cheltuiascã, sã primeascã o diurnã mai mare, dar cã, într-adevãr, trebuie sã existe o limitã, o cuantificare, ne vom gândi la o modalitate pe care o vom propune ulterior, dar ca sã nu ne blocãm renunþãm la ”precum ºi cheltuielile cu diurnaÒ.
Deci renunþaþi la modificarea de la punctul e).
Da.
Da?
Suntem de acord ºi mulþumim.
Deci, la alineatul s) înþeleg cã se pãstreazã formularea...
...iniþiatorului...
...iniþiatorului ºi atunci rãmânem numai cu ceea ce s-a introdus nou la cheltuieli deductibile.
...g), h), i).
...g), h), i). De acord, doamna secretar general de stat.
Domnule preºedinte, în legãturã cu punctul i) se doreºte o dublã deductibilitate a cheltuielilor cu hârtia de ziar în cazul tirajelor nevândute ºi nu putem fi de acord.
Da. Despre ce punct este vorba?
Punctul i): ”Cheltuielile efectuate cu hârtia de ziar ºi serviciile tipograficeÒ. Din ce cauzã? În general, la vânzarea ziarelor, deci presupunem cã tirajele sunt cele comandate de piaþã ºi fiecare editurã sau societate care are un astfel de obiect de activitate produce un numãr de ziare care sunt înghiþite de piaþã. În general, existã ºi un procent de retururi, recunoscut în contractele încheiate între astfel de societãþi ºi RODIPET sau societãþile de distribuþie care, logic, fiind un procent de pierderi, ar trebui incluse în preþul de vânzare al ziarelor, caz în care nu ar mai fi nevoie de o dublã deducere a cheltuielilor cu hârtia de ziar, pentru cã ele au fost incluse iniþial, atunci când s-au fãcut cheltuielile au fost înregistrate consumurile cu hârtia de ziar, cerneluri ºi aºa mai departe, pentru întregul tiraj distribuit cãtre unitãþile de acest profil.
Ceea ce se propune este ca pentru numãrul de ziare nevândute sã recunoaºtem din nou deductibilitatea hârtiei de ziar, ceea ce înseamnã o dublare sau, dacã vreþi, o încãrcare nejustificatã a cheltuielilor.
De aceea, propun eliminarea acestui punct i) din textul propus de cãtre comisie.
Deci doamna Doina Leonte, scuzaþi-mã, sã vã întreb un lucru: dacã eu, sã spunem, am astãzi un tiraj de 10 mii de exemplare ºi îl trimit în þarã, fac cheltuieli cu 10 mii de exemplare, tipografice, servicii ºi aºa mai departe, tipãrire, hârtie de ziar, cu 10 mii de exemplare, dar nu vând decât 7 mii de exemplare, existã vreun act care nu-mi dã voie sã bag la deductibilitate, pe costuri, cheltuielile pe care le-am fãcut cu cele 10 mii de exemplare?
Nu, cheltuielile sunt incluse iniþial pentru 10 mii, sigur cã da.
Deci nu e cazul sã precizez aici cã sunt deductibile, asta vreau sã spun. Adicã nu e cazul sã le precizez, pentru cã ele sunt automat deductibile.
Da, sunt deductibile iniþial.
Deci litera i), domnul Paºca, deci e o repetare, ele în fond se aplicã la ora actualã ºi atunci... De acord, domnul senator Paºca, litera i)?
Da, pãi cheltuielile efectuate cu hârtia de ziar ºi serviciile tipografice...
Ele sunt deduse, se bagã pe costuri toate, sunt deductibile, n-are rost sã o bag aici. Este ca ºi cum aº produce 10 mii de maºini dar vând numai 5 mii. Sã fii sãnãtos, ai vândut 5 mii ºi ai cheltuieli de producþie 10 mii!
Eu nu ºtiu vreo lege, bãnuiesc cã le bãgãm pe urmã la cheltuieli care nu sunt deductibile.
Nu, pãi, dar veniturile nu pot sã fie... fiind nevândute sunt nevândute.
Din salã
#107452Le treci la pierdere.
Riscul este al editorului.
Corect.
Numai puþin, domnule preºedinte, pãi regula...
Nu spun eu, spune doamna Leonte.
Regula generalã este înregistrarea veniturilor ºi a cheltuielilor în momentul vânzãrii. Pãi, dacã nu se vând, nu se înregistreazã nici cheltuiala.
Domnule, la facturare, nu la vânzare.
Din salã
#107998Da, dar banii i-ai dat!
Da, e corect, deci vorbesc de cheltuialã din punct de vedere fiscal, sigur cã i-ai dat, dar din punct de vedere fiscal...
Nu ºtiu, poate greºesc eu. Doamna Leonte.
În acest caz, domnule senator, se înregistreazã o pierdere, probabil, din vânzare în sensul cã s-au fãcut cheltuieli pentru 100 de mii de exemplare ºi s-au vândut 50 de mii, cheltuielile sunt recunoscute, au fost înregistrate în momentul iniþial în contabilitate, dar veniturile nu mai sunt la 100 de mii de exemplare, sunt mai mici ºi probabil acoperã integral costurile pentru toate cele 100 de mii de exemplare sau nu acoperã.
Deci aici e realizarea unui venit din vânzare, care nu are nici o legãturã cu deductibilitatea hârtiei de ziar.
Nu, nu, nu, sã fim ºi mai corecþi. Eu, cel puþin, nu cunosc vreo lege care sã spunã aºa: ”Cheltuielile cu hârtia de ziar ºi cu astea nevândute nu se iau în calcul la calcularea impozitului pe profitÒ.
Nu existã aºa ceva, domnule preºedinte.
Deci, domnul secretar Paºca, dacã nu, o prindem la deputaþi.
Corect.
Deci se propune sã scoatem litera i), da?
Deci atunci alineatul 4 de la articolul 4 punctul 5 are douã amendamente: litera a), unde am fost de acord cu propunerea comisiei ºi s-a votat propunerea comisiei ºi completarea tot la acest alineat cu literele g) ºi h). Deci: ”Deductibilitatea din impozitul pe profit a cheltuielilor pentru constituirea de fonduri cu destinaþie specialã ºi a cheltuielilor de asigurare care privesc activele corporale fixe ºi încorporabile ale contribuabilului ºi cheltuielile cu asigurarea pentru persoane împotriva accidentelor de muncãÒ.
Deci asta este formula pe care v-o propunem, în rest rãmâne textul din ordonanþã.
Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat textul cu modificãrile propuse de cãtre comisie.
Tot la articolul 4, punctul 5 alineatul 6, vã rog sã observaþi la litera c)...
La litera c) noi propunem majorarea procentului de deductibilitate în legãturã cu cheltuielile de protocol de la 1% la 2%.
Deci se propune ca diferenþa între venituri ºi cheltuieli... Guvernul a propus 1% din aceastã diferenþã sã meargã pentru cheltuieli de protocol, sã aibã dreptul la deducerea din... la calculul impozitului pe profit, iar comisia 2%.
Doamna Doina Leonte?
Domnule preºedinte, nu putem accepta o majorare a nivelului cotei, întrucât ar însemna sã acceptãm ºi o influenþã nefavorabilã asupra bugetului sau... ºtim fiecare cum stãm... adicã înregistrãm încã dificultãþi în realizarea veniturilor ºi majorarea acestei limite care a funcþionat, 1%, pânã în prezent nu ne-a creat disfuncþionalitãþi sau intervenþii ale agenþilor economici pentru majorare. Deci pur ºi simplu este o propunere a comisiei pentru a da posibilitatea agenþilor economici de deductibilitate a cheltuielilor de protocol.
Dupã cum ºtim, cheltuielile efective pot depãºi aceastã limitã; ceea ce limitãm noi este doar deductibilitatea, ca ºi în cazul precedent, la 1% din acea bazã de calcul a procentului. Deci vã rog sã nu fim de acord cu o astfel de majorare a limitei, tocmai pentru influenþa negativã asupra bugetului.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul senator Gherman.
Din pãcate, ce sã facem? E o lege grea, nu este uºoarã, pentru cã sunt multe probleme. Domnul senator Gherman.
Domnule preºedinte, vreau sã precizez cã suntem într-o situaþie similarã cu cea privitoare la diurne. Nu este vorba aici de limitarea protocolului, este vorba de o mãsurã fiscalã ºi este vorba de deductibilitatea faþã de...
Deci, încã o datã, nimeni nu limiteazã cheltuielile de protocol. Pot sã fie cât vrei, dar deductibilitatea este cea care este propusã ca mãsurã fiscalã. Precizez cã suntem într-o situaþie similarã cu cea privitoare la diurnã.
Deci faceþi o precizare, dar ce susþineþi, propunerea comisiei cu 2%?
Eu susþin propunerea Guvernului, pentru cã aici nu este vorba de o limitare, ci de o deductibilitate privitoare la ea.
Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul senator ªtefan.
Domnule preºedinte, eu, spre deosebire de domnul senator Gherman, nu pot sã fiu de acord, pentru cã de foarte multã vreme n-am reuºit sã gãsesc rãspuns la urmãtoarea întrebare: un leu, un milion de lei, un ban cheltuit de un agent economic într-o acþiune de protocol nu cumva este foarte aspru impozitat de Ministerul de Finanþe? Deci acþiunile de protocol, în general, înseamnã, ºtiu eu, activitãþi în sectorul de alimentaþie publicã, nu? Mese de protocol ºi altele. Haideþi sã urmãrim traseul unui leu care intrã pe aceastã filierã ºi sã vedem cât de mult impoziteazã Ministerul de Finanþe un astfel de leu ºi, de aceea, nu înþeleg de ce aceastã rigiditate ºi considerãm cã sunt afectate veniturile statului dacã acest plafon creºte de la 1% la 2%.
Dacã vreþi sã ne demonstraþi cã sumele sunt mici vã înºelaþi.
Nu, eu vreau sã vã demonstrez cã sunt foarte mari.
Sunt enorme. Aici intrã ºi cadouri, ºi ceasuri de aur, ºi tot ce vreþi...
Sumele pe care le colecteazã Ministerul de Finanþe din cheltuielile pentru... da, deci obiecte de lux, obiecte de lux care sunt purtãtoare de impozite mari. ªi atunci îl impozitãm o datã pe filiera aia ºi-l mai impozitãm o datã, considerând cheltuialã nedeductibilã ºi nu este corect. Încãlcãm principiul pe care-l enunþaþi mai devreme, al unicei impozitãri.
Vã mulþumesc.
Da, s-a înþeles. Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt? Doamna secretar general Doina Leonte, dacã la ceea ce s-a spus aici doriþi sã adãugaþi ceva?
Deci vã menþineþi punctul de vedere?
Da, ne menþinem punctul de vedere, domnule preºedinte, având în vedere cã ºi acest 1% la o bazã foarte mare dã posibilitatea agentului economic sã cheltuiascã sume enorme sau în practicã ºtim cã puþini agenþi economici depãºesc, în general, aceastã limitã de cheltuieli sau cei care o depãºesc îºi asumã riscul de nedeductibilitate. Nu e vorba de o impozitare de mai multe ori a acestor cheltuieli, dar e vorba de o limitare, practic, ºi de o libertate pe care legea o dã agentului economic ca sã cheltuiascã cât vrea pentru protocol, iar efectul cuantificat de noi asupra bugetului este de 321 de miliarde pe o perioadã de 12 luni, având în vedere datele de bilanþ depuse la minister.
Deci efectul pe care l-ar suporta bugetul ar fi mult prea mare pentru ceea ce am obþine în general prin aceastã propunere de majorare a cotei care, repet, nu ne-a dat bãtaie de cap pânã în prezent, deci n-am avut solicitãri de aceastã naturã pânã la aceastã datã, ceea ce ne duce la concluzia cã, în general, agenþii economici s-au încadrat în aceastã limitã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Deci avem cele douã variante, prima este, sigur, cea a Guvernului, propusã în ordonanþã, de 1% ºi, în urma analizei, cea propusã de cãtre Comisia de buget, finanþe ºi comisiile de specialitate din Senat, majorarea acestei cote a cheltuielilor de protocol, în loc de 1% 2%.
Conform regulamentului sunt obligat sã pun la vot propunerea Comisiei de buget, finanþe, deci la punctul c), ”cheltuielile de protocol care depãºesc limita de 2% aplicatã asupra diferenþei de venituri ºi cheltuieli sã fieÉ sã se dea posibilitatea deducerii de la calculul impozitului pe profitÒ.
Vã rog, dacã votaþi ”daÒ sunteþi de acord cu 2%, ”nuÒ înseamnã cã revenim la formula propusã de cãtre Guvern cu 1%.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 57 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat amendamentul propus de Comisia de finanþe, buget, deci cota de 2%.
Tot în acest alineat 4, la litera d)É, cheltuieli cu diurna.
Ne retragem amendamentul, pentru cã deja discutasem ºi era o chestieÉ
Deci comisia îºi retrage amendamentul ºi rãmâneÉ Da, de acord, vã mulþumesc foarte mult.
Deci se retrage textul amendamentului propus de comisie, nu mai intervine modificarea, rãmâne textul prevãzut în ordonanþa de urgenþã.
Iar mai jos, la i), tot ca sã fim în concordanþã, atunci trebuie ca Ministerul de Finanþe sã admitã abrogarea, pentru cã am acceptat deja deductibilitateaÉ
Da, suntem de acord.
Deci, vã rog, vã supun la vot propunerea Comisiei de finanþe, buget, articolul 4 alineatul 6 litera i) de la punctul 5, litera i) sã fie abrogatã, întrucât am prevãzut-o dincolo, la cheltuieli deductibile.
Vã rog sã votaþi.
Deci este de acord ºi Guvernul cu aceastã formulã, reprezentanþii Ministerului de Finanþe.
Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat abrogarea lit. i).
Tot la alineatul 6, litera i), articolul 4É Suntem la litera l).
Da, litera l), da. Probabil, dacã ne explicã iniþiatorul. Noi am considerat cã cheltuielile de conducere se referã la salarii ºi de aceea am propus eliminarea acestei sintagme, pentru cã ea spune aºa: ”Cheltuielile de conducere ºi cheltuielile de administrare înregistrate de un sediu permanent care aparþine unei persoane fizice sau juridice strãine, indiferent de faptul cã s-au efectuat în statul în care se aflã sediul permanent sau în altã parte, care depãºesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România.Ò
Salariile impozabile se referã la cheltuielile de conducere ºi, de aceea, am considerat necesar sã eliminãm la acest punct sintagma ”cheltuieli de conducereÒ ºi sã rãmânã ”cheltuielile de administrareÒ, pentru cã cheltuielile cu salariile, bineînþeles, intrã în altã categorie.
Domnule senator, prin ”cheltuieli de conducereÒ în acest caz nu se înþeleg cheltuielile cu salariile, ci sunt cheltuielile pe care le genereazã coordonarea, conducerea de cãtre societatea-mamã din strãinãtate a unui sediu permanent, a unei societãþi care funcþioneazã pe teritoriul României, deci cota-parte de cheltuieli de conducere care se repartizeazã pentru acest sediu din România.
Este o noþiune uzitatã în tranzacþiile internaþionale ºi, în general, am preluat-o ca fiind cheltuialã deductibilã, deci ea existã ºi astãzi, reprezentând cota-parte din cheltuielile de conducere ale societãþii-mamã pentru filiale sau pentru societãþi.
Astea sunt nedeductibile?
Sunt cheltuieli deductibile.
În cazul ãsta suntem de acord, renunþãm laÉ
Da, deductibile în limita propusã de 10%, de aici. Era o neînþelegere.
Deci propunerea este sã se menþinã textul existent în ordonanþã.
Exact.
Deci nu mai apare amendamentul.
Nu e nevoie sã votãm, înþeleg cã comisia a renunþat.
Da, e clar.
La punctul p) noi am propus înlocuirea sintagmei ”împrumuturilorÒ cu ”creditelorÒ, dacã e de acord iniþiatorul.
Deci, la litera p), tot alineatul 6 de la articolul 4 litera p).
Cred cã nu deranjeazã Ministerul de Finanþe. Vã rog sã notaþi, deci în loc de ”împrumuturiÒ Ñ ”crediteÒ. Am o rugãminte, haideþi sã ne concentrãm puþin. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi. Cu 88 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Suntem acum laÉ
La litera t), pe care noi oÉ
Numai o secundã, la p) am rezolvat-o, suntem la punctul 5 articolul 4 alineatul 6, unde comisia propune introducerea unei litere noi, litera t).
Da, deci ”Sã nu fie deductibile cheltuielile de sponsorizare care depãºesc limita legalãÒ.
Este o repetare, domnule preºedinte.
Este o repetare, se regãseºte la litera o).
Da, da, da, renunþãm.
E o repetare. Deci comisia renunþã la amendament. Era vorba despre o repetare.
Punctul 7, articolul 7, Comisia de buget, finanþe propune introducerea a douã litere noi, deci b) ºi c).
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!
Comisia de buget, finanþe propune introducerea a douã litere noi: b) ºi c). Alin. 1 ar fi a), care este identic cu cel al comisiei, ºi propune b) ºi c).
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi! Noi, practic, împãrþim alineatul 1 în 3 litere. La prima literã, care este alin. 1 al iniþiatorului, propunem eliminarea ultimei fraze, ”ca aceastã reducere sã se calculeze lunar, iar sumele aferente reducerii sã se repartizeze ca surse proprii de finanþareÒ, ºi, aºa cum spuneaþi, propunem douã litere noi, b) ºi c).
La pct. b) propunem ca ”impozitul pe profit sã se reducã cu 100% în cazul contribuabililor pentru profitul folosit în anul fiscal curent la modernizarea tehnologiilor de fabricaþie sau la extinderea activitãþii în scopul obþinerii de profituri suplimentare, precum ºi pentru investiþii destinate protejãrii mediului înconjurãtor care se concretizeazã în active corporale ºi necorporale amortizabile.Ò
La pct. c), ”reducerea se calculeazã lunar, iar sumele aferente reducerii se repartizeazã ca surse proprii de finanþare.Ò Practic, ceea ce noi am cerut sã se elimine de la primul punct sã punem la pct. c), ca sã se refere la toate celeÉ
Mulþumesc foarte mult. Haideþi sã o luãm pe bucãþele, cum se spune. Art. 7, prezentat în ordonanþa de urgenþã, prevede o reglementare care înseamnã, pentru sumele încasate în valutã din exportul de produse, sã plãteascã o cotã din impozitul pe profit de 5%. ªi completeazã cã aceastã reducere se va calcula lunar.
Ce propune comisia? Ca în acest punct sã se renunþe la ”reducerea se calculeazã lunarÒ. Dumneavoastrã ºtiþi cã dacã nu se calculeazã lunar atunci se merge tot anul cu 25% ºi îl omor pe agentul economic, nu i-ai dat nici o facilitate ºi de-abia la sfârºitul anului când se face regularizarea anualã îi calculezi cota de 5%. Eu nu vãd de ce comisia a fost interesatã sã elimine ”reducerea se aplicã lunarÒ.
Vã rog.
Domnule preºedinte, noi nu suntem împotrivã, dar la pct. a) ºi b) aceastã reducere sã se calculeze lunar. La aceasta se referã amendamentul. Practic, dacã vreþi sã luaþi aºa, lit. a) rãmâne la fel ca la iniþiator. Ceea ce intrã în discuþie este lit. b).
Am înþeles, scuzaþi-mã. Dar atunci nu se mai face numerotare distinctã. Pentru cã o numerotare distinctã înseamnã reglementare distinctã. Atunci aþi reformulat art. 7, ”contribuabilulÉÒ, care devine alin. 1, lit. b) devine alin. 2 fãrã sã-i zic b) ºi atunci în loc de lit. c) spun: ”Pentru prevederile de la alin. 1 ºi 2 reducerea se calculeazã lunarÒ ºi atunci totul e O.K.
Dar putem adãuga ”reducerile de la lit. a) ºi lit. b) se calculeazãÉÒ
De acord?
De acord, corect.
Bun. Ne-am înþeles ca formulã de redactare ºi revenim, dar sã vedem dacã doamna ministru este de acord cu reducerea cu 100% a impozitului în cazul investiþiilor. Vã ascultãm, doamna secretar de stat.
De fapt, se introduce de comisie prin aceastã propunere o nouã facilitate eliminatã de noi ca urmare a înlocuirii ei cu o cotã redusã de impozit pe profit, de la 38 la 25%, ºi cu un credit fiscal sau acea facilitate pentru investiþii care dã posibilitatea agentului economic de a înregistra pe costuri, în momentul achiziþionãrii, a 10% din valoarea de achiziþie a mijloacelor fixe, deci a obiectivelor de natura mijloacelor fixe. Noi am înlocuit aceastã facilitate care a funcþionat ºi a fost greu de administrat, mai ales din conþinutul ei rezultã unele noþiuni care au fost interpretate în practicã ºi de agenþi economici ºi de cãtre organele fiscale ºi care, în fapt, nu a funcþionat.
De aceea, noi ne-am gândit sã înlocuim aceastã facilitate cu celelalte cuprinse în lege ºi, în special, cu cele douã subliniate de mine. Dacã introducem pe lângã reducerea cotei de impozit pe profit, pe lângã acel credit fiscal de 10%, pe lângã celelalte facilitãþi, o nouã facilitate care a funcþionat, înseamnã cã ori acceptãm sã mai avem o influenþã negativã, o gaurã la buget de 2.282 miliarde, calculate de specialiºtii noºtri, sau revenim cu o mãsurã de contracarare, cu majorarea din nou a cotei, ori cu o mãsurã echivalentã pentru a nu influenþa drastic bugetul.
Pentru aceste considerente, vã rugãm sã eliminãm aceastã facilitate care se adaugã, de fapt, la cele existente în lege.
Vã mulþumesc.
Propunerea comisiei este o reluare a ceea ce am avut noi la întreprinderile mici ºi mijlocii. Domnul senator Ilie.
Domnule preºedinte, trebuie sã recunoaºteþi, mai ales pentru faptul cã aþi fost 4 ani prim-ministru, cã absolut toate guvernele de la revoluþie încoace au încercat sã introducã aceastã mãsurã, care s-a aplicat în multe din þãrile occidentale în perioadele grele, de scutire de impozitul pe profitul reinvestit. De fapt, în subsidiar, dacã citim printre rânduri ceea ce a spus domnul Paºca acolo, asta este. Sigur, eu nu ºtiu dacã formula gãsitã este cea mai bunã ºi, aºa cum spunea doamna ministru, în mod cert se vor gãsi posibilitãþi de interpretare fie de organele fiscale, care vor spune: ”Stai, domnÕe, cã nu curãþã atmosfera suficient ºi atunci nu þi-o deducÒ, fie de cei care fac investiþia care vor bãga, eu ºtiu, pentru mãsuri împotriva poluãrii, cumpãrarea de autoturisme cu CO2 redus.
Deci, în mod sigur, formula pe care a gãsit-o comisia nu este cea bunã, însã aceastã chestiune pe care nu am reuºit de 10 ani sã o introducem Ñ este un lucru clar Ñ în sistemul nostru fiscal, trebuie într-un fel sau altul introdusã.
5 ani.
Bun. Nu a existat nici o formã clarã.
Deducerea era de 50% prin 1992.
50%. Da. Exact. Adicã trebuie sã gãsim totuºi o formulã civilizatã care sã nu lase loc de dubii, aºa cum pot lãsa mãsurile prevãzute deÉ E foarte important pentru economic. Cred cã e singura mãsurã cu adevãrat folositoare, pentru cã profitul investit, oricât l-ar ascunde un asociat, mai devreme sau mai târziu el izbucneºte. Sigur, nu-l încasez anul acesta, anul celãlalt, dar peste 3 ani el izbucneºte.
Domnule senator, dacã mã întrebaþi pe mine, care cunoscÉ
Sunteþi de acord. Da.
Épreferam sã nu reduc cota de la 38 la 25, dar sã dau 100% pentru investiþii, ºi era un lucru extraordinar, dar þine de politicã ºi nu avemÉ da, corect. Mai sunt luãri de cuvânt?
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ
Da, vã rog.
Aceastã formulare pe care v-o propune comisia în acest moment este o formulare care a funcþionat. Este vorba de formularea pe care noi am votat-o în Legea nr. 241/1998 de aprobare a Ordonanþei nr. 92/1997 privind investiþiile directe. Ea a funcþionat, nu a dat naºtereÉ sau, mã rog, este posibil sã fi dat naºtere ºi la interpretãri, pentru cã ele pot exista, chiar dacã am încerca sã facem o precizare ºi mai riguros exactã. Ea se referã foarte clar la modernizarea tehnologiilor de fabricaþie, la extinderea activitãþii în scopul obþinerii de profituri suplimentare.
Referirea din Ordonanþa nr. 217 sau facilitatea care se acordã în legãturã cu o deducere de 10% din preþul de achiziþie se referã numai la echipamente tehnologice ºi mijloace de transport. Atât. Sigur cã apare logic ca, în ideea în care se acceptã acest punct, aceastã literã b), sã se intervinã cu o corecturã la art. 5 alin. 4 care prevede cota de 10%.
Probabil cã a fost o omisiune din partea noastrã, dar noi nu putem propune abrogarea unei facilitãþi pânã când nu vedem sau nu discutãm acceptarea acestei lit. b).
Sigur cã aceastã corecturã se poate face foarte simplu, revenind fie la art. 5 alin. 4, fie la Camera Deputaþilor cu ocazia discutãrii acestei legi de aprobare a ordonanþei. Cum art. 5 este înainte de art. 7, noi nu
puteam veni sã vã propunem o abrogare a unei facilitãþi ca, dupã aceea, la art. 7 sã vã propunem o extindere de facilitãþi, care s-ar fi putut întâmpla sã nu fie acceptatã de dumneavoastrã, bineînþeles.
De aceea, noi insistãm cã aceastã formulare s-a regãsit, a fost discutatã, a fost aprobatã în Legea nr. 241/1998 privind investiþiile directe: aprobarea Ordonanþei nr. 92/1997. Toþi ne amintim Ñ cu ocazia Legii bugetului de stat pe 1991 Ñ cã a fost suspendatã pe anul 1999, apoi, o datã cu apariþia acestei Ordonanþe nr. 217, facilitatea a fost abrogatã prin abrogarea art. 13 din Ordonanþa nr. 92/1997.
Domnule senator, s-a înþeles suficient de bine. Domnul senator Gherman.
Domnule preºedinte, þinem minte cu tristeþe acel moment din discutarea Legii bugetului, când o lege care a fost promulgatã în 18 ianuarie a fost anulatã în 12 februarie, o situaþie penibilã peste care am trecut cu mare uºurinþã.
În privinþa problemei care este ridicatã aici, eu cred cã am putea discuta în pachet: pachetul celor douã mãsuri, aºa cum dumneavoastrã indirect aþi ºi sugerat. O sugestie. Adicã noi, formal, nu am votat legea în ansamblu. Nimeni nu ne împiedicã ca, eventual, sã discutãm tandemul 5Ð7, în situaþia în care tandemul 5Ð7 în formulare rãmâne 5 ºi se eliminã 7 sau rãmâne 7 ºi 5 se modificã în sensul în care s-a discutat. Pentru cã aici este o problemã de procedurã. Nu se poate vinde blana ursului din pãdure. Nu putem discuta eliminarea unei facilitãþi în speranþa cã ea va fi acordatã în altã parte, care urmeazã unei votãri ulterioare.
De aceea, nu am greºi niciodatã dacã am alcãtui un tandem 5 ºi 7 în varianta fie rãmâne 5 ºi se eliminã 7, fie se eliminã 7, dar atunci 5 se modificã în sensul sugerat aici. E o sugestie.
Vã rog. Sunt alte luãri de cuvânt? Imediat vã dau cuvântul. Reþineþi despre ce este vorba. Introducerea acestei facilitãþi înseamnã pentru cel care investeºte profitul pentru a aduce tehnologie sau pentru a-ºi extinde activitatea sã beneficieze 100% la plata impozitului pe profit. Sigur cã este un fel de paradis fiscal, dar vreau sã reþineþi cã este o formulã de stimulare practicatã în toatã lumea, cu anumite niveluri, procente. Ceea ce v-a spus doamna secretar Leonte este cã aceastã mãsurã atrage dupã sine o influenþã negativã asupra bugetului de circa 2.300 miliarde la nivel de an. Precizez, numai în cazul importului de tehnologie, pentru cã dacã mergeþi ºi pe extinderea de activitate, care înseamnã orice, atunci pot sã vã spun cã nimeni nu mai plãteºte impozit pe profit în România.
Când spui extindere de activitate, ai terminat. Închidem porþile, plecãm acasã ºi ne vedem de treabã, cã nu mai avem cu ce plãti nici Senatul. Trebuie sã gândim foarte bine aceste facilitãþi.
La art. 5 Ñ mai înainte, ceea ce spunea domnul secretar Paºca Ñ acolo este deja o facilitate: 10% din preþul de achiziþie al utilajelor din import au posibilitatea de a fi deduse la impozitul pe profit. Poate procentul e mic sau formularea nu e bunã, sau venim cu o reducere la impozitul pe profit de 30%Ð50% pentru reinvestirea profitului, 70% pentru I.M.M.-uri, nu ºtiu. Dar cred cã trebuia mai bine judecat, pentru a merge pe o formulã ca lumea. Sunt sume imense care se pierd, este adevãrat. Doamna secretar Leonte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Mai subliniez cã aceastã facilitate este pãcãtoasã. Ea a funcþionat ºi suntem într-un numãr interminabil de procese cu agenþii economici, pentru cã nu a existat o interpretare: ceea ce înseamnã tehnologie de fabricaþie, extindere, profituri suplimentare, suplimentar faþã de ce? Deci o întreagã neconcordanþã, neînþelegere între agentul economic care a interpretat legea ºi a acordat facilitatea singur ºi, ulterior, la controale, organele fiscale au considerat cã facilitatea e necuvenitã. Deci avem un numãr impresionant de procese pe rol între agenþii economici ºi Ministerul Finanþelor pentru aceste facilitãþi fiscale.
Mai subliniez un lucru. Aceastã facilitate condiþioneazã obþinerea de profit de cãtre agentul economic. Însã, la începutul activitãþii majoritatea sau mare parte din agenþii economici nu obþin profit, pentru cã fac investiþii. De aceea am înlocuit facilitatea cu cea de la art. 5 ºi am acordat noi acel credit fiscal de 10%. Desigur, putem discuta procentul de 10%, îl urcãm la 20%, dar este o facilitate generalã pentru toþi agenþii economici, indiferent cã ei obþin profit sau nu. Îi ajutã în prima fazã sau la începutul desfãºurãrii activitãþii, sau ulterior, când achiziþioneazã mijloace fixe, tehnologie, deoarece avem în lege diferenþiat: maºini, utilaje, instalaþii de lucru, putem nuanþa acea facilitate, dar este mai echitabilã. Se acordã la toatã lumea, indiferent de obþinerea de profit. De aceea, vã propun, dacã vreþi sã discutãm, dacã se poate sã ne întoarcem la art. 5, sã nuanþãm procentul de 10%, eventual sã-l majorãm, tocmai pe echitabilitatea acestei facilitãþi, ºi nu pe cea propusã de comisie la pct. b), care a dat numai bãtaie de cap atât agenþilor, cât ºi organelor fiscale.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!
Vã rog.
O corecturã. Noi nu vorbim ºi nu condiþionãm aceastã reducere sau anulare a impozitului pe profitul reinvestit de obþinerea profitului, ci am spus pentru extinderea activitãþii în scopul obþinerii de profit. Normal cã fiecare investiþie se face în scopul acesta, dar nu e condiþionatã. Din acest punct de vedereÉ
Nu înseamnã cã îl ºi obþine!
Bineînþeles. Referitor la facilitatea introdusã în art. 5 alin. 4 e o cotã de 10%. E 10%, or, noi propunem aici deductibilitate 100%: deducerea din impozitul pe profit a întregii cheltuieli care se face pentru modernizarea tehnologiilor de fabricaþie. Eu sunt de acord Ñ deoarece aceastã facilitate a existat, acum discutând mi-am adus aminte cã a mai fost votatã o datã cu ocazia discutãrii
Legii nr. 133 privind întreprinderile private mici ºi mijlocii Ñ ea poate genera sau a generat discuþii. Atunci haideþi sã fim de acord, dacã se acceptã ideea, sã discutãm împreunã cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor o reformulare în aºa fel încât eventuale interpretãri care sã punã cap în cap agentul economic cu organul de control fiscal sã nu prea existe sau sã existe foarte puþin ºi dacã suntem de acord cu ideea, fiþi de acord cu retrimiterea la comisie pentru o reformulare mult mai clarã, care sã fie de naturã a crea, într-adevãr, un liber în activitate ºi nu beþe în roate dupã aceea din partea organelor de control fiscal cu o interpretare într-un fel sau în altul.
Cred cã este o formulã înþeleaptã. Domnule senator Popa Virgil.
Domnule preºedinte, de acord cu trimiterea la comisie pentru rediscutare, dar aº dori totuºi sã avem o garanþie cã acest lucru se va realiza ºi, de principiu, sã acceptãm astãzi aceastã idee Ñ sã o supunem unui vot de principiu Ñ pentru cã am mai fost duºi în eroare, în anumite situaþii, când s-a dorit una ºi s-a fãcut altceva.
De aceea, sã dãm un vot de principiu. Este adevãrat cã se pot pune în discuþie pierderi la buget chiar de mii de miliarde, darÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Domnule senator, garanþii nu poate da nimeni!
Se pot lua în discuþie aceste pierderi, pot fi luate în calcul, dar gândiþi-vã ce efect au în timp acestea când vor putea mãri de multe ori valoarea profitului ºi partea care se cuvine bugetului din profitul obþinut. De aceea, nu trebuie sã ne gândim numai la situaþia actualã. De aceea am bãtut pasul pe loc pânã acum ºi economia a mers nu în sus, ci în jos, ºi am avut ºi avem necazuri, ºi probleme economice, ºi de naturã socialã, ºi de sãnãtate ºi aºa mai departe. Cred cã e bine, în primul rând, sã dãm un vot de principiu ca aceste facilitãþi sã fie acordate.
Mulþumesc foarte mult. Eu zic sã trãim cu speranþa cã ºi domnul chestor Mortun ne dã puþinã atenþie, ca sã putem merge mai departe.
Domnul senator Ciurtin, vã rog.
Domnule preºedinte, eu cred cã nu trebuie sã dãm votul de principiu. Sunt de acord ca acum, în timpul pauzei, o jumãtate de orã reprezentanþii comisiei ºi ai ministerului sã formuleze.
Nu se poate.
Se poate, domnule preºedinte, ºi la ora 15,00 venim ºi votãm art. 5 ºi art. 7.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/25.IX.2000
Este o problemã care, hai sã fim sinceri, o depãºeºte ºi pe doamna secretar general Doina Leonte.
## **Domnul Costicã Ciurtin:**
Atunci nu mai dezbatem ordonanþa. O lãsãm ºi venim joi ºi o dezbatem în continuare. Nu se poate altfel.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi sã fiu în asentimentul domnului senator Ciurtin. Are dreptate. Sã fim de acord, dacã doriþi Domniile dumneavoastrã sã acceptãm aceastã reducere de impozit pe profit cu 100%, cu rezerva cã, sãptãmâna viitoare, marþi, ne întâlnim la aceeaºi orã, cu aceastã ordonanþã pe locul I, ºi pânã atunci aducem o formulare de naturã a nu pune cap în cap agentul economic cu organele de control fiscal pentru a obþine facilitatea.
Domnule Paºca, nu aºa! Dumneavoastrã aveþi mâine ºedinþã de comisie. Haideþi sã o faceþi mâine, chemaþi reprezentanþii ministerului ºi joi dimineaþã venim ºi votãm. Nu mergem pe sãptãmâna viitoare.
De acord.
S-a înþeles, domnule senator. Stimaþi colegi, sã încheiem discuþia aici. Vã propun ca art. 5 ºi art. 7, fiindcã nu pot exista decât unul sau celãlalt, amândouã nu se poate, sã se reîntoarcã în comisie, sã facã obiectul unei analize în prezenþa ministerului ºi sã se vinã cu o formulã pe care sã o discutãm.
Eu vã propun sã terminãm legea, sã rãmânem agãþaþi doar cu art. 5 ºi art. 7, cã altfel nu am fãcut nimic.
La pct. 9 art. 12 alin. 2 existã un amendament mai mult de formã.
Am introdus alin. 1.
În loc de articolul ”pentru contribuabilii prevãzuþi la art. 1 lit. c)Ò apareÉ alin. 1 lit. c). Este o mai bunã precizare. Vã rog sã fiþi de acord cu propunerea comisiei.
De acord.
Alte observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Pct. 10 art. 13 alin. 3. Comisia propune sã se elimine ”curs de schimb al pieþei valutare.Ò Sã rãmânã numai expresia ”curs de schimbÒ. Eu cred cã e corect. De acord?
Sunt observaþii? Nu. Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.
Pct. 12 art. 21 alin. 1 se propuneÉ Spuneþi!
Noi propunem sã facem trimitere la Legea controlului fiscal.
Iniþiatorul propune:
”Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unitãþi fiscale, autorizatã în acest sens, are dreptul de a intra în orice incintã de afaceri a contribuabililor sau în alte incinte deschise publicului fãrã o înºtiinþare prealabilã.Ò Noi facem trimiterea astfel: ”are voie sã intre conform Legii nr. 64/1999 privind controlul fiscalÒ, unde este descris foarte clar modul în care se face controlul, inclusiv accesul în incinte ºi aºa mai departe.
De acord. Da.
Aþi reþinut. Este o simplificare a formulei, cu trimitere la lege, în propunerea comisiei.
Eu am o singurã întrebare. Îmi cer scuze dacã greºesc. În Ordonanþa nr. 217 nu am gãsit art. 21. Existã?
217?
În ordonanþa la care faceþi referire, poate am greºit, darÉ nu am gãsit art. 21. Aici spune ”alin. 3 al art. 21 se abrogãÒ, dar noi vorbim de art. 21 alin. 1.
Noi am trecut în stânga prevederea iniþialã din Ordonanþa nr. 70.
ªtiu, dar noi discutãm 217. Noi îl modificãm pe 217, nu pe 70.
Este adevãrat, noi la aceastã ordonanþã propunem introducerea la art. 21 alin. 1 a acestei formulãri. În stânga am dat formularea care existã. Practic nu e formulare nouã, ci o clarificare, o trimitere la o lege care existã. În ordonanþã se vorbeºte numai de abrogarea alin. 3 al art. 21.
Domnule secretar, am înþeles. Atunci trebuie sã venim cu urmãtoarea formulã. Propunem sã se introducã ca amendament.
Art. 21 alin. 1 se modificã.
Un moment. ”Art. 1 alin. 1 cu urmãtoarea reglementareÒ, pe urmã, ”art. 21 alin. 3 se abrogãÒ rãmâne. Dar, repet, în 217 nu avem aceastã reglementare, ci în 70.
La pct. 12, practicÉ
Dacã mã întrebaþi sincer, eu vã propun sã renunþaþi, complicãm lucrurile, pentru cã nu o facem altfel decât de formã.
Domnule preºedinte, la pct. 12 din ordonanþã se vorbeºte de art. 21 alin. 3.
Care spune ”se abrogãÒ.
Deci, vã propun ca la art. II sã mergem pe formula propusã de Comisia de buget, finanþe, bãnci, cu care este de acord ºi reprezentantul Ministerului Finanþelor. Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat. Art. III.
Art. III este, tot aºa, preluarea din Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000É
Exact.
Dar ordonanþa nu se referã la alin. 1.
Hai sã propunem la acest pct. 12É
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
...modificarea alin. 1.
## **Domnul Liviu Titus Paºca:**
Nu e aºa!
Domnule secretar Paºca, urmãriþi-mã! Eu propun comisiei. Am fi gãsit pânã la urmã o formulã, dar e o treabã de redactare, nu e de fond. Dumneavoastrã simplificaþi textul, nu faceþi altceva. Îl faceþi mai bun, dar textul existã ºi se aplicã la ora actualã. Dacã sunteþi de acord, propun comisiei sã renunþe la formulare.
Domnule preºedinte, ºi aºa avem de revenit în plen cu 5 ºi 7. Vom face o reformulare ºi aici.
Dacã credeþi ºi se insistãÉ
Da, sigur. Reformulãm tot art. 21 ºi gata.
Deci rãmâne formula iniþialã.
La art. II, vã rog, domnul secretar Paºca, ce se doreºte? Sã se preia reglementãrile din urmãtoarea ordonanþã, nr. 6/2000.
Exact.
Sunt 3 reglementãri care înseamnã nominalizarea actelor normative care se abrogã. Este o problemã de tehnicã.
Ministerul Finanþelor a venit cu Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000, care o modificã ulterior pe 217/1999. Noi am preluat direct ce au dorit Domniile lor, ca sã dãm o oarecare coerenþã.
Deci se propune abrogarea conform Ordonanþei Guvernului nr. 6/2000.
Exact.
Sã fim de acord cu propunerea comisiei, da?
Este în legãturã cu aplicabilitatea prevederilor la profesiile de avocat, notar public, la care au existat o serie întreagã de proteste din partea dumnealor, ºi Ministerul Finanþelor a venit cu corectura prin Ordonanþa nr. 6. Noi am preluat aiciÉ
Deci aþi corectat Ordonanþa nr. 6É
Da, suntem de acord cu preluarea Ordonanþei nr. 6.
În cazul în speþã, art. IV devine III. Deci art. III se abrogã. Vã supun aprobãrii abrogarea. Vã rog sã votaþi. Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.
Este vorba numai de renumerotare, cã IV devine III.
Art. IV devine art. III. Art. V se propuneÉ
Se propune eliminarea art. V, pentru cã deja era la art. II.
A fost preluat.
Exact.
Daþi-mi voie, domnule preºedinte!
Vã rog.
La art. II, pe lângã preluarea conþinutului Ordonanþei nr. 6, cu care suntem de acord, comisia mai propune introducerea unor facilitãþi abrogate de noi. Vã rugãm sã discutãm acele aspecte. Deci comisia mai propune repunerea pe rol a unor facilitãþi abrogate de ordonanþã.
Unde? La ce punct?
La pct. II.
La art. II?
Deci ca sã luãm acumÉ Eu am înþeles aºa Ñ ºi am greºit, pentru cã nu am fost atent, am ºi supus la vot Ñ, dacã preluãm toate articolele din Ordonanþa nr. 6, aºa cum sunt ele în Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000, în textul acestei ordonanþe, care se referã tot la impozitul pe profit, am votat ºi nu e cazul sã revenim. Dacã sunt însã acte normative propuse la abrogare în Ordonanþa nr. 6/2000 ºi pe care comisia nu le-a mai preluat, nu e în ordine, pentru cã aþi modificat fondul problemei. Deci trebuie sã discutãm Ordonanþa nr. 6.
Domnule preºedinte, eu vã propun sã lãsãm ºi aceastã problemã pe seama acelui raport suplimentar ºi sã venim exact ºi sã spunem pe fiecare lege ce se propune a fi abrogat ºi atunci sã luãm o decizie în cunoºtinþã de cauzã.
Da. La art. II, pe lângã preluarea conþinutului Ordonanþei nr. 6/2000, cu care suntem de acord, comisia propune repunerea pe rol a unor facilitãþi abrogate de ordonanþã.
Aºa este, domnuleÉ? Deci nu este o preluare întocmaiÉ
De acord.
Deci citim fiecare literã, alineatÉ vi le citesc, asta se propuneÉ
De acord.
Numai puþin, ca sãÉ
La art. II. Ca sã nu inducem în eroare. Conteazã. Dacã am indus în eroare, este greºeala noastrã.
Din salã
#147703Este vorba de preluarea conþinutului Ordonanþei nr. 6/2000.
Da, cu care suntem de acord, da. Numai cã, la enumerarea actelor normative care se abrogã în ordonanþã, comisia a preluat enumerarea, a uitat 3 sau 4, care, de fapt, înseamnã reintroducerea facilitãþilor. Mã rog, nu a preluat 3 sau 4 abrogãri, care înseamnã, de faptÉ
Într-adevãr, existã omisiunea referitoare la art. 2 Ñ Ordonanþa Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitãþi pentru dezvoltarea turismului rural. Apoi art. 13 lit. c), e) ºi f) din Ordonanþa Guvernului nr. 92/1997. Aici apare doar art. 15 ºi 15 prim. Ce spun toate aceste articole eu parþial vã pot enunþa. Mãrturisesc cã nu am materialul care ne spune ce prevedea art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 63/1997 privind facilitãþi pentru dezvoltarea turismului rural. Ce prevede art. 13 lit. c), e) ºi f) ºi 13 prim am ºi vã pot citi, ca sã ºtim ce dorea Ministerul Finanþelor sã abroge ºi ce nu am preluat noi.
Domnule secretar, ne complicãm enorm. Atunci, nu mai putem abroga dintr-o datã Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000, pentru cã Ordonanþa nr. 6 a avut o anumitã logicã, judecatã, ºi se vine cu altceva.
Deci, stimaþi colegi, pe lângã art. 5 ºi 7, care se reîntorc la comisie pentru a fi analizate cu Ministerul Finanþelor, se propune Ñ îmi cer scuze pentru ceea ce am votat Ñ ca articolul Ésã se scoatã art. II, III, IV ºi V, sã se reîntoarcã la comisie ºi sã facã obiectul dezbaterii, în vederea unei formulãri corecte cu Ministerul Finanþelor.
Vã rog sã votaþi.
Deci, ”daÒ înseamnã trimiterea la comisie.
Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat trimiterea la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci.
Aici închidem discuþia asupra acestei ordonanþe extrem de importante. Sperãm ca în ºedinþa de mâine, dacã este posibil, sã se clarifice, astfel încât cele 4Ð5 articole sã le trecem într-o jumãtate de orã ºi sã intrãm în legalitate. De acord? Da.
Pe acelaºi considerent, vã propun ca ºi proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2000 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 sã fie discutat dupã ce va lua o decizie referitoare la cele douã articole. Deci se întoarce la comisie.
Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.
Cu 86 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat aceastã formulã.
ªi atunci, joi dimineaþa sã intrãm cu aceste proiecte de legi, prioritar, pe ordinea de zi.
De acord.
Vã mulþumim.
Trecem la pct. 4, care înseamnã pct. 12 din ordinea de zi: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti.
Vã rog, iniþiatorulÉ Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã Ñ domnul senator Alexandru Nicolae, domnul senator Ion CârciumaruÉ
Deci permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului secretar de stat Mircea Plângu, de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, pentru a ne face o scurtã prezentare.
## **Domnul Ioan Mircea Plângu Ñ** _secretar de stat la_
_Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**
Este vorba, în esenþã ºi foarte pe scurt, de organizarea sistemului instituþiilor statului implicate în sistemul de apãrare, organizarea sistemului de case de asigurãri de sãnãtate. Este vorba de o integrare în sistemul legislativ existent ºi aceastã iniþiativã a avut loc printr-o ordonanþã a Guvernului, în condiþii de abilitare, ºi deja existã o experienþã de funcþionare a acestui sistem, aº spune, o experienþã pozitivã.
Deja vã pot informa cã, lecturând observaþiile comisiilor, ni le putem însuºi ºi ni se pare cã sunt observaþii care pot fi incluse.
## Mulþumesc foarte mult.
Cine prezintã raportul comisiilor? Domnul senator Cârciumaru.
Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã vã prezintã raportul comun la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei de Asigurãri de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti.
Cu adresa nr. L. 197 din 31.08.1998, preºedintele Senatului a sesizat Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în vederea dezbaterii proiectului de lege mai sus amintit.
S-au primit avize de la Consiliul Legislativ, din partea Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului ºi din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Cele douã comisii au examinat în data de 21.06.2000 proiectul de lege ºi au reþinut urmãtoarele:
1. Art. 89 din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997 spune: ”reþelele sanitare aparþinând altor ministere îºi vor adapta funcþionarea la prevederile prezentei legiÒ.
· other · respins
64 de discursuri
- Nu le prezentaþi acum, pentru cã le reluãm. Deci aveþi
- 3 amendamente.
Vã rog, dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt. Domnul senator Drãgulescu.
## Domnule preºedinte,
## Stimate ºi stimaþi colegi,
Vorbesc în calitate de senator, de fost ministru al sãnãtãþii ºi de medic practician.
Toþi am aºteptat în anii anteriori introducerea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate, ea reprezentând legea fundamentalã de reformare a sistemului de sãnãtate ºi, trecând, aºa cum ºtiþi, în 1997, cu foarte mult optimism ºi cu speranþa cã, într-adevãr, sistemul de sãnãtate va fi reformat, va fi reformat în interesul omului bolnav ºi al celor care practicã asistenþa medicalã.
Lucrurile însã au mers puþin defavorabil, prin faptul cã în sistemul de sãnãtate au fost numiþi oameni nu pe criterii profesionale ºi de competenþã ºi de aceea, la ora actualã, asistãm la un element cu semnul întrebãrii, ce este mai bine, cum a fost sau cum am dorit sã fie?
Cu toatã responsabilitatea spun cã Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate a reprezentat un progres ºi sunt convins cã, în viitor, cu oameni competenþi ºi cu sprijinul lumii politice româneºti, acest sistem va merge.
Referitor la ceea ce se discutã astãzi, sunt cel care sprijinã înfiinþarea Caselor de asigurãri sociale de sãnãtate ale armatei ºi celelalte, conform ordonanþei, cu statutul caselor judeþene, fiindcã aceste case au creat un stimulent ºi o competiþie pe criterii de compentenþã între Casa naþionalã ºi Casele judeþene ºi aceste Case de profil. ªi o spun cu responsabilitatea unui om care lucreazã ºi are funcþii de responsabilitate în sistemul de sãnãtate Ñ ºi îi felicit pe cei de la armatã cã au ºtiut sã-ºi aleagã oameni mai competenþi, spre deosebire de Casa Naþionalã de Asigurãri, care nu ºi-a ales oameni competenþi ºi de aceea este în stare falimentarã.
Deci, ca senator în Senatul României, sprijin aceastã ordonanþã de urgenþã, cu amendamentele propuse de Comisia de sãnãtate a Senatului.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc foarte mult. Dacã mai doreºte cineva? Domnul senator Blejan.
## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Daþi-mi voie sã vorbesc ºi în calitate de membru al Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului ºi sã vã citesc raportul pe care l-a fãcut aceastã comisie pentru a fi trimis la Comisia pentru sãnãtate ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Ni s-a cerut sã dãm numai aviz, un raport în fond. Eu vorbesc ºi în calitate de reprezentant al Grupului naþional liberal.
Daþi-mi voie sã citesc avizul pe care l-a dat Comisia pentru muncã, protecþie socialã, aviz care a fost votat de cãtre toþi membrii comisiei, inclusiv de preºedintele comisiei, domnul senator Dan Mircea Popescu.
Întrunitã în ºedinþa din 16.09.1998, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a examinat proiectul de lege menþionat ºi a hotãrât respingerea acestuia, întrucât nu putem fundamenta necesitatea creãrii unei case separate de asigurãri sociale pe motivul invocat de iniþiator, respectiv existenþa secretului militar.
Daþi-mi voie acum sã explic care au fost punctele noastre de vedere Ñ la discuþiile generale, bineînþeles, ºi în calitate de reprezentant al Grupului naþional liberal Ñ, care au fost motivele pentru care noi am considerat cã trebuie sã respingem aceastã ordonanþã.
Sunt foarte multe motive. În primul rând, daþi-mi voie sã citesc art. 1 alin. 2 din Legea asigurãrilor de sãnãtate, Legea nr. 145/1997, care spune cã: ”Asigurãrile sociale de sãnãtate sunt obligatorii ºi funcþioneazã descentralizat, pe baza principiului solidaritãþii ºi subsidiaritãþii în colectarea ºi utilizarea fondurilorÒ.
Ce s-ar întâmpla dacã noi am face acum case de sãnãtate la Ministerul Apãrãrii Naþionale, la Ministerul Justiþiei, la Ministerul TransporturilorÉ? Sunt absolut sigur cã vor veni ºi alte ministere sau alþii ca sã cearã sã-ºi creeze case proprii de sãnãtate. Precizez: nu suntem împotriva caselor proprii de sãnãtate, dar aceste case sã fie cu fonduri colectate separat de fondurile care trebuie sã fie colectate pentru Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate, ºi asta este cu totul altceva.
Nu este adevãrat cã nu sunt separate. Care sunt argumentele pentru care noi suntem împotrivã? În primul rând, colectarea fondurilor de cãtre membrii acestor case este mult mai uºoarã, aceste fonduri sunt mult mai mari, pentru cã vã daþi seama cã în structura acestor case intrã salariaþi cu salarii foarte mari. Deci se colecteazã fonduri deosebit de importante.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc mult, domnule senator. Numai o secundãÉ Am o rugãminte, domnule senator Tocaci. Este ora 13É
## **Domnul Emil Tocaci**
**:**
Vã rog sã-mi permiteþi numai un minut.
Haideþi, pentru un minut, sã-i dãm cuvântul domnului senator TocaciÉ Mai avem douã minute, scuzaþi-mã, dupã care luãm pauzã, pentru cã sunt mulþi vorbitori la dezbateri generale.
Nu vã voi reþine mai mult de douã minute, domnilor colegi ºi domnule preºedinte.
Vã rog.
Am ascultat cu foarte multã atenþie pledoaria domnului senator ºi doctor Blejan. A spus foarte multe adevãruri ºi foarte multe chestiuni care trebuie luate în seamã. Cu toate acestea, eu sunt de pãrere cã trebuie sã votãm favorabil acest proiect de lege ºi am sã vã spun de ce.
Este adevãrat, se creeazã un avantaj, trebuie sã recunoaºtem deschis aceastã realitate, dar cred cã este normal sã creãm avantaje armatei ºi poliþiei, câtã vreme ºi aºa nu reuºim sã ne ridicãm la nivelul necesitãþilor cu retribuþia acestor oameni care au o misiune specialã, în statul român ºi în orice stat.
Prin urmare, faptul cã existã un avantaj nu poate fi contestat, dar mi se pare cã este drept sã existe acest avantaj.
Eventualele disfuncþii la care s-a referit colegul Blejan pot fi oricând remediate printr-o organizare adecvatã. Aici este vorba de o lipsã de organizare care este regretabilã ºi care trebuie sã disparã ºi va dispãrea, sper.
În ceea ce priveºte lipsa de solidaritate a acestor persoane cu restul populaþiei, pentru cã a fost invocatã aceastã lipsã de solidaritate, iarãºi poate fi consideratã ca realã. Este adevãrat, dar nu este normal sã eliminãm avantajele la care cred cã au dreptul aceste categorii socio-profesionale, în virtutea acestei solidaritãþi care este foarte bunã dacã rãmâne la restul populaþiei. De pildã, eu, care vorbesc acum aºa, mã voi opune categoric atunci când Ministerul Transporturilor sau alte ministere vor veni cu pretenþii similare. Atunci mã voi opune, dar în ceea ce priveºte armata ºi poliþia este normal sã luãm mãsuri care sã favorizeze aceste categorii socio-profesionale ºi aºa insuficient plãtite, având în vedere rolul major pe care-l joacã în societate.
Prin urmare, în ciuda argumentelor domnului coleg Blejan, pe care nu le contest, consider cã existã imperative superioare acestor argumente, care pledeazã pentru acceptarea ºi votarea favorabilã a proiectului de lege pe care îl avem în discuþie.
Vã mulþumesc.
Bun. Vã mulþumesc ºi eu.
Stimaþi colegi, nu avem soluþie. Aº fi vrut sã încheiem, dar nu se poate. Este ora 13,00, nu avem ce sã
facem. Deci vã mai þinem în prizã pânã la ora 15,00, când vom relua cu acest proiect.
Deci, pauzã pânã la ora 15,00. Am rugãmintea ca la ora 15,00 sã fim prezenþi aici, sã putem începe lucrãrile. Vã mulþumesc foarte mult.
PAUZÃ
## DUPÃ PAUZÃ
Domnilor colegi, reluãm lucrãrile pe acest proiect de lege, fiind la faza de dezbateri.
Vã rog, cine mai doreºte sã ia cuvântul la dezbateri generale?
Domnul senator Pop Stelian are cuvântul ºi urmeazã domnul senator Avram.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Românii, ca toþi cetãþenii, îºi duc viaþa ºi acþioneazã într-o lume a instituþiilor. Atât ºansa de reuºitã, cât ºi de eºec depind de performanþele acestor instituþii, de scopul ºi modul în care ele funcþioneazã. Or, într-o democraþie, ele trebuie sã susþinã libertãþile ºi prosperitatea indivizilor.
S-a studiat cã, acolo unde economiile de piaþã au reuºit, s-au identificat mai multe condiþii, dar toate analizele aratã cã sãnãtatea ºi educaþia sunt în permanenþã la loc de frunte.
Acestea însã trebuie sã fie pentru toþi. Nu are acces la educaþie ºi sãnãtate doar o elitã, fie cã e vorba pe criterii de bani, de poziþie socialã sau de profesie.
Sãnãtatea este un drept uman fundamental. Ea, totodatã, contribuie, alãturi de educaþie, la dezvoltarea umanã, care este exact la baza creãrii bunãstãrii în acest secol. Or, aceasta nu este un lux al þãrilor bogate. Inclusiv þãrile din estul Asiei au susþinut masiv educaþia ºi sãnãtatea pentru toþi, apoi a urmat ieºirea din sãrãcia cronicã ºi generalizatã.
Vã dau un singur exemplu. China a reuºit extraordinar economic pentru cã nu a promovat sãnãtatea ºi educaþia doar pentru o elitã, aºa cum a fãcut India. Politicile din domeniul sãnãtãþii creeazã condiþii pentru toþi de a participa ºi beneficia de dezvoltarea economicã. Sãnãtatea contribuie direct la calitatea vieþii, creºte capacitatea oamenilor de a crea, de a produce ºi creºte beneficiul unei tot mai largi majoritãþi. Existã dovezi statistice care aratã cã o creºtere a sãnãtãþii, o creºtere a nutriþiei creºte productivitatea ºi câºtigurile individuale.
Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, ale cãrei prime proiecte au fost depuse de distinºi colegi care acum sunt în opoziþie în urmã cu 7Ñ8 ani, în acest timp a parcurs un drum lung, devenind, dacã îmi permiteþi sã spun, atât a puterii, cât ºi a opoziþiei.
De la început ea promova valori ca echitate, solidaritate socialã ºi eficienþã, valori foarte democratice ºi moderne. Dacã nu promovãm aceste valori, chiar în situaþia unei creºteri a resurselor, rezultatele în sãnãtate ºi în calitatea vieþii nu vor fi mai bune, vom cheltui mai mult, dar vom trãi mai prost.
Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Avram Gheorghe.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu. Stimatã doamnã ºi domni senatori, Domnilor miniºtri, Stimaþi invitaþi,
Daþi-mi voie sã exprim întâi o apreciere generalã care s-a dovedit a fi axiomaticã în aceastã legislaturã ºi cãreia majoritatea dintre noi îi eram favorabili.
Vedeþi, încã o datã se dovedeºte cã reglementarea legislativã prin ordonanþe nu este beneficã. Aceastã ordonanþã pe care o discutãm astãzi a fost publicatã în 18 august 1998.
Domnilor senatori,
Este adevãrat ce s-a spus aici, dar sã vedeþi cã ºi ceilalþi au dreptate. ªi aici vã aduc, sã vã rememoraþi, sigur aþi vãzut-o, este o carte de management a unui autor american care publicã un portret compozit, în care fiecare citeºte cel puþin douã aspecte: un portret al unei femei în vârstã sau al unei tinere ingenue de 18 ani. Aºa este ºi cu aceastã ordonanþã. Fiecare vede adevãrul lui ºi eu am sã încerc sã vi-l spun pe cel pe care-l vedem noi, P.D.S.R.-ul, care, în toatã aceastã legislaturã, ºi acum, încã o dovadã, noi am fost o opoziþie constructivã. ªi acum tot constructivi vrem sã fim ºi suntem de partea ordonanþei.
Personal, când a apãrut ordonanþa ºi când am discutat-o prima datã în Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, am avut alte gânduri. Dacã este sã facem reformã în domeniul sanitar, pãi sã facem reformã profundã, gânditã. Pentru fiecareÉ Sã-i schimbãm mentalitatea ºi sã avem beneficiul toþi, ºi în primul rând omul suferind.
Cele douã principii de bazã ale Legii nr. 145/1997, principiul solidaritãþii ºi principiul de finanþare a fiecãrui suferind Ñ deci banul urmãreºte bolnavul Ñ, sunt respectate ºi prin actuala ordonanþã.
Într-adevãr, poate se punea problema ºi s-a pus problema managementului acestui sistem de asigurãri. Cum sã se realizeze pentru ministerele care au structurã medicalã proprie asigurãrile de sãnãtate? ªi aceste douã, cel puþin douã modalitãþi erau Ñ ºi primul pe care îl vedeam ºi eu, ºi eram un partizan al acestei reforme drastice Ñ erau sã se facã niºte departamente pe lângã casele judeþene de asigurãri, deci departamente pentru transporturi, pentru armatã, pentru poliþie, pentru S.R.I. ªi ar fi însemnat, ziceam eu atunci, într-adevãr, o restructurare adevãratã ºi o reformã în modul de activitate din sistemul sanitar în sectoarele respective, specializate ale ministerelor respective.
ªi eu vã mulþumesc. Are cuvântul domnul senator Gherman Oliviu.
Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,
Sunt dator sã vin în faþa dumneavoastrã ºi, cum se spune într-o terminologie adoptatã, sã-mi pun cenuºã în cap.
Despre ce este vorba? Am participat la ºedinþa Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului în legãturã cu aceastã problemã ºi, dacã þin minte, am fost unul dintre cei care au pus o întrebare care atunci mi se pãrea foarte interesantã ºi foarte pertinentã. Mi-am spus: ”De ce sã nu facem ºi casa de asigurãri sociale a preoþilor, a învãþãtorilorÒ, ºi am extins acest spaþiu al variantelor foarte mult.
Desigur, aceastã atitudine sper cã mi-o veþi considera o atitudine de bunã credinþã, manifestatã în comisie.
ªi, repet, la prima vedere, o asemenea abordare pare foarte naturalã. De ce sã nu avem atâtea case de asigurãri sociale câte profesii avem?
Doar cã, între timp, a apãrut un argument care mi s-a pãrut cã este suficient de important sã-i acord o atenþie specialã. Dacã oricare dintre noi, profesori, învãþãtori, medici, sau ce vreþi dumneavoastrã, facem parte dintr-o instituþie care este stabilã ºi în care lucrurile se rezolvã la nivel local ÉÑ nu am cunoscut un profesor, ca sã
mã refer la distinsul profesor Solcanu, un profesor de istorie a artei, naþional, nu am cunoscut un profesor de fizicã naþional, ci am cunoscut un profesor de istoria artei la Universitatea din Iaºi sau de fizicã la Craiova ºi aºa mai departeÉ
Existã o specificitate a acestei ramuri a Ministerului Apãrãrii Naþionale, a Ministerului de Interne ºi aºa mai departe care, din pãcate, ne deosebeºte. Dacã fiecare dintre noi suntem legaþi de un anumit loc de exercitarea profesiei, oricare dintre funcþionarii, dintre membrii acestor douã ministere nu au o apartenenþã localã ºi specificã, ci au o apartenenþã naþionalã, fiind legatã de interesul naþional ºi de aºezarea acestuia în zona în care, la nivelul ministerului respectiv, se socoate cã este bine sã fie persoana respectivã.
Cunoaºteþi, ºi nu vreau sã fac aici un fel de pledoarie specialã, toate familiile de militari, de membri ai jandarmeriei, ai Ministerului de Interne sunt niºte structuri care sunt la dispoziþia ministerului Ñ azi, aici, mâine, în orice parte a acestei þãri.
ªi eu vã mulþumesc.
Aº supune la vot, dar vreau sã vã spun cã mai sunt vreo 4Ð5 înscrieri la cuvânt.
Are cuvântul domnul senator Creþu.
## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,
În 1994, în 10 septembrie, susþineam tot în aceastã salã Legea asigurãrilor de sãnãtate, Legea nr. 145, care a fost la Camerã vreo 2 ani, ca în 1997, în 10 iulie, sã facem medierea acestei legi. Deci, în 1997. Legea, practic, a intrat în funcþiune la 1 ianuarie 1998, prin care Ministerului Sãnãtãþii i se încredinþa sarcina de a organiza prin direcþiile sanitare, de a face rolul de Casã de Asigurãri de Sãnãtate Naþionalã, ºi direcþiile sanitare Ñ casele judeþene.
Prin aceastã lege se stipula în art. 89 cã ministerele cu reþea sanitarã proprie îºi vor adapta asistenþa sanitarã la aceastã lege. Deci art. 89.
Dar, la acea orã, pentruÉ casele de asigurãriÉ cu reþele sanitare propriiÉ deci organizarea, asistenþa, asigurarea materialã ºi financiarã era descoperitã un an de zile.
Practic, un an de zile, ministerele cu reþea sanitarã proprie nu aveau o bazã juridicã de funcþionare, ceea ce impunea aceastã ordonanþã.
De fapt, ce vrea sã fie Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ordinii ºi Siguranþei Naþionale ºi inclusiv a Ministerului Justiþiei ºi a Direcþiei Penitenciarelor? Este o casã de nivel judeþean, cum este ºi Casa Ministerului Transporturilor, care contribuie cu 25% din fondurile sale lunare la Casa Naþionalã de Asigurãri de SãnãtateÉ Este o casã care asigurã asistenþa sanitarã, în primul rând, a armatei. Armata românã a avut reþea sanitarã proprie de la înfiinþare ºi pânã în prezent. Nu este o noutate. A avut ºi casa sa de pensii.
Unitãþile sanitare din armatã au specificul ºi organizarea proprie. Acestea asigurã asistenþa sanitarã a militarilor în termen, care nu sunt puþini faþã de ofiþeri, a familiilor militarilor, a pensionarilor, a veteranilor de rãzboi, a Ministerului de Interne, a Jandarmeriei, a serviciilor de informaþii S.I.E., D.I.E. ºi alte servicii ºi inclusiv a penitenciarelor.
Este o structurã sanitarã specificã acestor ministere, care are un anumit statut, care are o uniformã militarã ºi care trebuie sã respecte regulamentele ºi legile militare.
Aceste unitãþi sanitare participã alãturi de unitãþile militare la aplicaþii, în catastrofe, la cutremure, la inundaþii sau, dacã vreþi, la Parteneriatul pentru Pace, în acþiunile pe care unitãþile militare române le desfãºoarã în BosniaHerþegovina, în Africa, în Asia sau unde noi, Parlamentul, aprobãm ca unitãþile Armatei Române sau Poliþiei Române sã participe la acþiuni internaþionale sau de
V-aº ruga sã sintetizaþi.
## Aºa fac.
Rezolvarea problemelor domeniului apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale ºi justiþiei, arãtate mai sus, dar ºi asigurarea pãstrãrii secretului militar ºi protejarea altor date cu caracter confidenþial impun constituirea unei case de asigurãri de sãnãtate proprii, comune ministerelor ºi instituþiilor din acest domeniu ºi care sã confere o reglementare a asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru aceste categorii de personal similarã cu alte þãri europene dezvoltate, cu tradiþii în acest domeniu Ñ Franþa, Germania, Grecia ºi aºa mai departe.
De aceea, în încheiere, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susþine aceastã ordonanþã, aceastã lege, ºi o vom vota. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Vãcaru.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Mulþumesc Domnului cã nu m-am îmbolnãvit de microfonitã în cei 10 ani de când sunt în Senat ºi, prin urmare, voi încerca sã fiu extrem de scurt. S-au adus o mulþime de argumente, din care fiecare dintre dumneavoastrã a putut sã culeagã ceea ce e bine ºi ceea ce e rãu, convins fiind eu, acum, cã fiecare ºtie cum anume sã voteze.
Cert e cã, reluând argumentul domnului senator Creþu, aceastã casã de asigurãri asigurã sãnãtatea pentru un anume segment, un segment special care are multiple, foarte multe faþete ºi în ceea ce priveºte apãrarea naþionalã ºi în ceea ce priveºte ordinea publicã ºi siguranþa naþionalã.
Prin urmare, este absolut firesc ca dânºii sã se bucure de o casã specialã, tocmai pentru a rãspunde acestor necesitãþi.
A doua chestiune: s-ar putea sã jignesc pe vreunul dintre colegii de la liberali, dar o voi spune pe ºleau.
Domnilor, trebuie sã fim conºtienþi de faptul cã se doreºte ca halca de bani la Casa Naþionalã de Asigurãri sã fie cât mai mare ºi atunci sã nu lãsãm aceste instituþii sã-ºi facã o casã de asigurãri proprii, pentru cã se micºoreazã halca. Micºorându-se halca se micºoreazã ºi lefurile, pentru cã ºtiu foarte bine cã lefurile preºedinþilor, directorilor de la casele de asigurãri nu numai la nivel naþional, ci ºi la nivel judeþean sunt enorme. În loc sã meargã la bolnavi, merg în buzunarele unor distinse rude ale unor distinºi demnitari ai regimuluiÉ
Prin urmare, e absolut normal, corelând cu punctul 1, ca aceste instituþii sã aibã case de asigurãri proprii. În plus, în acest fel scãpãm ºi de acea pâclã politicã care poate interveni. Zilele trecute am asistat la schimbarea domnului Ciocâlteu, pe un motiv Ñ mie mi s-a pãrut ilar Ñ cã a plecat de la P.N.Þ.C.D. la P.N.L.
Din salã
#189781## N-a fost acesta motivulÉ
S-ar putea sã nu fie acesta, e adevãrat, însã în acelaºi timp, domnilor senatori, trebuie sã fiþi de acord cu mine cã, în orice judeþ ne ducem, preºedintele Casei de asigurãri judeþene este fie membru al P.N.L.-ului, fie membru alÉ sau soþul este membru al P.N.Þ.C.D.-ului ºi atunci scãpãm, cel puþin în aceastã zonã, de pâclã, pentru cã la armatã, în sistemul respectiv e armatã ºi nu altceva, e ordin ºi aºa mai departe.
În acelaºi timp, vreau sã vã atrag atenþia cã aceastã Casã de Asigurãri a Apãrãrii, Ordinii Publice ºi Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti are aproape douã milioane de asiguraþi, din care aproape 1 milion Ð 930.000 Ð participã cu sume care constituie fondul, restul sunt oameni care, conform legii, nu dau nimic. Cine sunt? Sunt vãduve de rãzboi, sunt asiguraþi prin efectul legii, urmaºi ai acestora, veteranii Ð care mai sunt, sãracii Ð, copiii ºi tinerii pânã la vârsta de 26 de ani ºi care nu au venituri proprii, nu realizeazã venituri proprii, membrii de familie ºi aºa mai departeÉ persoane cu drepturi speciale ºi aºa mai departe.
Din salã
#190936Soldaþii în termenÉ
É soldaþii ºi aºa mai departe.
Mai e un element. Ponderea cheltuielilor la Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, prevãzutã prin Legea nr. 76/2000, este de 86,42% ºi noi am aprobat acest
lucru. Ei bine, dânºii propun o pondere de cheltuieli de 48,80%. Iatã o diferenþã uriaºã la ponderea de cheltuieli ºi trebuie sã þinem seama tocmai de faptul cã dânºii s-au gândit la acest fapt. Unde se duce restul? Restul se duce exact unde spunea un distins coleg al nostru. Ce o sã facã un veteran de rãzboi din comuna Cucuieþi care nu are în apropiere? Ei bine, dânºii plãtesc în 26 de judeþe Ð ºi au plãtit pânã acum Ð prin contract cu Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, asistenþã socialã prin casa de asigurãri. Deci dânºii se gândesc pânã ºi la ultimul amãrât din satul Cucuieþi.
Domnilor, se pot aduce o mulþime de argumente. Nu vreau sã vorbesc în numele grupului, a vorbit domnul Avram ºi a adus argumente foarte bune, dar cu convingerea cã fiecare dintre dumneavoastrã a cântãrit tot ce s-a spus pânã acum aici ºi cã veþi vota în cunoºtinþã de cauzã închei ºi vã rog, totuºi, sã votaþi pentru înfiinþarea acestei case.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Drãgulescu.
Domnule preºedinte, Domnule ministru,
Stimaþi colegi ºi stimate colege,
Intervenþia mea este scurtã ºi concisã. Este problema furnizorului de sãnãtate care reprezintã sistemul de sãnãtate Ð spitale, policlinici, medicul de familie Ð ºi finanþatorul. Aceastã lege permite sã se creeze o independenþã faþã de bugetul de stat, astfel ca finanþatorul sã finanþeze direct sistemul de sãnãtate.
În aceastã direcþie s-a creat reþeaua de asigurãri sociale de sãnãtate. Ce importanþã au aceste case autonome? Aceste case autonome simplificã finanþarea, deci atât armata, cât ºi transporturile au o reþea foarte bine constituitã. Pentru aceastã reþea foarte bine constituitã care reprezintã furnizorul de sãnãtate pentru angajaþii din armatã ºi din transporturi era nevoie de un finanþator direct pentru a se ºunta sistemul complicat birocratic prin Casa de Asigurãri Sociale de Sãnãtate.
În aceastã privinþã, prin faptul cã aceste case funcþioneazã ca ºi case judeþene, Casa naþionalã face echilibrarea ºi redistribuirea banilor, dar aceastã reþea a armatei ºi a transporturilor este finanþatã în mod direct de cãtre aceste case.
Ea nu împiedicã tocmai ceea ce se spune, solidaritatea ºi independenþa în alegerea medicului. Orice pacient, orice individ poate sã-ºi aleagã acest medic, fiindcã prin Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale de Sãnãtate se face redistribuirea finanþãrii.
Deci pledez pentru înfiinþarea acestor case cu statut de casã judeþeanã, pentru a simplifica finanþarea sistemului de sãnãtate din armatã ºi transporturi. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Are cuvântul, înainte de iniþiator, ultimul vorbitor Ñ sper Ñ, domnul Popescu Virgil.
Doreºte ºi domnul senator Ciurtin? Da.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Permiteþi-mi sã prezint doar câteva reflecþii pe marginea acestei legi.
Prin propunerile prezentate în ºedinþa de dimineaþã de cãtre domnul senator Blejan s-ar realiza o egalizare între diferitele categorii sociale Ð civil ºi militar Ð, ceea ce nu este, de fapt, în concordanþã cu contribuþiile cadrelor militare la asigurãrile de sãnãtate.
Din punct de vedere legislativ, cadrele militare dispun de legi organice proprii privind statutul social aparte, salarizarea, pensiile, proiectul prezentei legi, dar ºi multe altele în care sunt prevãzute nu numai îndatoriri ºi drepturi, ci ºi restrângerea unor drepturi democratice, ceea ce nu este prevãzut pentru nici o altã categorie socialã.
Prezenta lege poate asigura activitãþile specifice pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a cadrelor militare active ºi în rezervã dat fiind faptul cã ministerele ºi serviciile din cadrul forþelor armate dispun de reþele proprii de asistenþã medicalã.
În acest sens, nu este real ceea ce s-a afirmat de dimineaþã referitor la primirea de la stat a unor sume bãneºti pentru achitarea costurilor de spitalizare în urma internãrii în spitale civile a cadrelor militare, întrucât armata restituie din fondurile casei proprii fondurile consumate de cãtre pacienþii sãi.
Nu putem fi de acord, de asemenea, cu afirmaþia prin care se susþine pãrerea conform cãreia cadrele militare sunt mai sãnãtoase decât alte categorii sociale. Dacã ar fi aºa, atunci de ce se prevede limita de vârstã pentru pensionare la 55 de ani, ºi nu la 62 de ani, cum este în celelalte cazuri?!
În situaþia în care este luatã în discuþie sintagma ”autoritatea judecãtoreascãÒ, aº vrea sã fac propunerea cã s-ar putea face menþiunea în tot cuprinsul legii ”numai pentru Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi alte structuri militare din cadrul Ministerului JustiþieiÒ.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult. Vreþi sã continuãm? Nu ne mai oprimÉ Domnul senator Ciurtin.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Eu sunt în dilemã în legãturã cu votul pe care sã-l dau. Aº vrea sã fac câteva remarci.
Prin februarie am fãcut o interpelare cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, pentru cã, practic, a delapidat 24 de miliarde de lei, în ceea ce priveºte editarea carnetelor de sãnãtate ºi a vinietelor. Modul cum s-a fãcut licitaþia a fost clar ºi domnul fost preºedinte al Casei Naþionale, domnul Ciocâlteu, am stat ºi în particular cu Domnia sa de vorbã ºi n-a putut sã-mi explice faptul cã nu s-a fãcut aceastã delapidare, dar asta este o altã chestiune.
Prin urmare, prin aceasta aº vrea sã spun cã, dacã e vorba de furat, se furã ºi dintr-o parte ºi din alta.
În al doilea rând, domnilor, dupã aproape 60 de ani de la Al Doilea Rãzboi Mondial, nu ºtiu câþi veterani mai sunt ºi câte vãduve de rãzboi mai sunt. Dar, în sfârºitÉ
Veterani de rãzboi Ñ 458 de miiÉ
Se poate.
În al treilea rând, toatã presa de astãzi ne aduce la cunoºtinþã faptul cã, iatã, organele, autoritatea judecãtoreascã, din nou, îºi mãreºte salariile ºi nimeni nu zice nimic ºi, în acelaºi timp, se fac din nou, prin aceastã lege, un fel de privilegii pentru magistraþii noºtri ºi dacã ziarele sunt bine citite observãm cã nu existã un cotidian de la noi din þarã care sã nu reflecte modul în care aceastã autoritate judecãtoreascã ºi putere în stat îºi face misia. Mai venim ºi cu aceastã facilitate pentru ei, pentru cã ºi aºa, printr-o altã lege, am mai dat ºi niºte proteze gratuite, le-am dat posibilitatea de a merge cu metroul gratuit, pe autobuze gratuit ºi benzinã gratuit ºi Ð în sfârºit Ð sãracii de ei nu câºtigã absolut nimic decât, sã zicem aºa, o micã atenþie de 100, 200, 1.000, 2.000 de dolari sau de mãrci pentru 20 de minute ce stau într-un proces.
Iatã, sunt niºte lucruri care pe mine mã pun sub semnul întrebãrii în legãturã cu ce sã fac la acest proiect de lege. Dacã ar scoate autoritatea judecãtoreascã de acolo ºi ar lãsa numai penitenciarele ar fi, probabil, mai bine.
Totuºi, înainte de a vota ºi înainte de a trece la discuþia pe articole a acestui proiect de lege, prin aceastã ordonanþã, domnule ministru al sãnãtãþii, dumneavoastrã ne puteþi explica ce implicaþii are aceastã ordonanþã pentru dumneavoastrã ºi dacã este, cumva, vreun reprezentant al Casei Naþionale de Asigurãri Sociale, sã ne spunã ce implicaþii are ºi asupra acestora, pentru cã Ð vã spun cinstit Ð de furat se furã ºi dintr-o parte, ºi din alta. De unde este acum casa naþionalã se furã pe rupte, furã ºi Ministerul Sãnãtãþii Ð nu, domnule Hajdœ? Ð aºa cum se furã ºi de la alte ministere ºi aºa mai departe, deci nu este o chestiune de a ne face noi mustrãri de conºtiinþã în sensul acesta. Se furã de peste tot. Sã vedem ce se poate. ªi de la aceastã casã se va fura, cã aºa se va face prin lege încât sã existe portiþe de furt.
Probabil cã voi vota lucrul acesta ºi, mai nou, Grupul Alianþa Naþionalã probabil cã îºi va da votul asupra acestei ordonanþe.
Dar aº vrea niºte explicaþii, totuºi, înainte deÉ
Vã mulþumesc, domnule senator Ciurtin. Domnule senator Blejan.
Vã propun sã închidem lista aici. Nu supunem la vot, dar haideþi sã închidem lista, sã dãm cuvântul dupã aceea domnilor miniºtri.
## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Permiteþi-mi sã spun numai câteva cuvinte, având în vedere cã am fost ºi amintit în cuvântãrile celor care au vorbit înaintea mea.
Vreau sã fiu bine înþeles, noi nu ne opunem Ð ºi vorbesc în numele grupului, în numele multor colegi care sunt medici ºi care cunosc foarte bine situaþia sanitarã din România Ð, noi nu ne opunem sub nici o formã unor privilegii, dacã vreþi, care trebuie date armatei ºi care meritã sã aibã aceste privilegii, ºi care meritã sã fie o armatã sãnãtoasã cu oameni sãnãtoºi ºi o armatã care sã fie în stare sã ne apere þara, ca ºi celorlalþi care fac parte din aceastã categorie la care se referã ordonanþa.
Nu ne opunem sub nici o formã, dar am vrut sã vã atragem atenþia cã noi ne abatem de la un principiu care a fost discutat atunci când a fost discutatã Legea nr. 145/1997, un principiu care a vrut sã fie un principiu al solidaritãþii, în care s-a spus clar cã nu mai existã o altã formã de asigurãri de sãnãtate. Nu v-am citit alin. 3 din art. 1 care spune cã orice alte forme de asigurãri de sãnãtate nu mai sunt obligatorii, deci am vrut sã vã amintesc cã noi trebuie sã respectãm acest principiu.
Eu, ca medic, format cu o structurã poate socialdemocratã sau de înþelegere mai aproape de nevoile omului, ca membru al Comisiei de muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, format în 4 ani într-un anumit sens, eu sunt dator sã mã gândesc ºi la ceilalþi componenþi care rãmân în cadrul Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate, care au fondurile care le au ºi care Casã Naþionalã este spoliatã de o serie de mari fonduri care merg în altã parte ºi care ar fi necesare aici. Vã reaminteam de niºte fonduri care vor merge la niºte consilii de administraþie, la niºte directori, la niºte structuri funcþionãreºti ºi aºa mai departe. Gândiþi-vã dumneavoastrã cã peste câtva timp va veni ordonanþa cu Casa Transportatorilor. Sã vedem atunci cum votaþi. O sã vinã dupã aceea ºi finanþele sã vã cearã sã facem o nouã casã ºi atunci o sã vedem. Eu v-am spus!
De asta v-am atras atenþia cã, dacã vrem sã respectãm un principiu, mã rog, sã-l respectãm; dacã nu, facem case de asigurãri pentru toatã lumea.
Vã mulþumesc foarte mult.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului ministru Hajdœ G‡bor.
Domnule ministru, aveþi cuvântul!
## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor** _Ð ministru de stat, ministrul sãnãtãþii_ **:**
Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Nu-mi aparþine iniþiativa acestei ordonanþe, deci nu sunt pãrintele acestei ordonanþe, sunt avizator. Am avizat ordonanþa în luna august 1998, aproximativ la o lunã de zile dupã ce dumneavoastrã aþi votat numirea mea în funcþia de ministru ºi îmi asum rãspunderea pentru avizarea acestei ordonanþe, fiindcã am procedat în cunoºtinþã de cauzã, deºi am fost foarte mult criticat, fiindcã s-a considerat cã este punctul meu vulnerabil. Aºa s-a considerat. Este punctul meu vulnerabil fiindcã am contravenit Ð cum a spus domnul senator Blejan Ð principiului solidaritãþii, care este un principiu de bazã al Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate.
N-aº vrea sã repet foarte multe argumente, dar trebuie sã arãt cã domnul senator Creþu are perfectã dreptate. Elaborarea acestei ordonanþe s-a aprobat de dumneavoastrã, de Parlamentul României chiar prin Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, fiindcã aceastã lege, Legea nr. 145/1997, nu este legea spitalelor, este legea asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi acolo, în art. 89, s-a arãtat: ”Reþelele sanitare aparþinând altor ministere îºi vor adopta funcþionarea la prevederile prezentei legiÒ. ªi aºa s-a procedat, nu s-a procedat altfel.
Nu era o invenþie artificialã, era o mãsurã luatã în baza legii care deja fusese aprobatã înainte ca subsemnatul sã fi fost numit în calitate de ministru.
În art. 1 se aratã: ”Se înfiinþeazã casa din speþã pentru personalul ministerelor ºi instituþiilor cu reþele sanitare proprii din domeniile apãrãrii ordinii publiceÒ ºi aºa mai departe. Deci noi nu am înfiinþat spitale separate, fiindcã acele spitale pentru militari, pentru alte categorii au existat ºi Ð dupã aprecierea dumneavoastrã Ð nu numai cã au existat, dar menþinerea lor era pe deplin justificatã. Am încheiat un element important.
Celãlalt Ð cã ar fi pentru o categorie favorizatã... Ñ nu aþi analizat care sunt datele cifrice, fiindcã, potrivit cifrelor care ne stau la dispoziþie, în aceastã casã, în momentul de faþã, sunt un numãr de aproximativ 1.700.000 lei, deci cam 10% Ð ceea ce este important Ð dintre toþi asiguraþii, iar veniturile sunt exact la nivelul proporþiei respective, ºi anume veniturile preconizate pentru întreaga casã, deci pentru Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, cãreia îi aparþine ºi Casa apãrãrii, veniturile sunt stabilite prin Legea bugetului naþional, aprobat de Parlament, de dumneavoastrã ºi de mine, la suma de 26.724 miliarde de lei.
450 de mii.
É450 de mii, militarii în termen, cu termen redus, soldaþii gradaþi în rezervã, persoanele care executã o sancþiune privativã de libertate. Sunt aceste persoane privilegiate ale sorþii? Puneþi, vã rog, ºi dumneavoastrã aceastã întrebare.
Pe de altã parte, aº mai vrea sã arãt cã aceastã casã este legatã în mod organic de Casa Naþionalã pentru Asigurãri Sociale. Aceastã legãturã este prin contribuþia la fondul de redistribuire, este indiscutabil, 25% fondul de redistribuire ºi, de asemenea, este prin contracte, ºi anume, art. 4 prevede cã Casa apãrãrii poate sã încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale þinând seama ºi aºa mai departe de eficienþã, ceea ce se ºi întâmplã. Deci existã o legãturã organicã, o interdependenþã.
Deci toate acele argumente artificiale cum cã ar exista o stare de faliment determinatã de existenþa acestei case paralele nu pot fi însuºite, dar nu pot fi însuºite nici pentru urmãtorul considerent: Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale nu se aflã în stare de faliment. Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, în momentul de faþã, sau casele care fac parte din acest sistem au un sold, un disponibil de peste 5.000 de miliarde, mai mare decât tot disponibilul bugetului naþional.
Ceea ce este o problemã la Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale, domnul Remeº nu a dat, fiindcã el este instrumentatorul bugetului naþional, nu a dat încuviinþare pentru cheltuirea tuturor încasãrilor în folosul celor asiguraþi. Aceasta este problema principalã, motiv pentru care consider cã acele elemente care au fost prezentate, cele care ne intereseazã mai mult în aceastã dezbatereÉ, deºi bine cã s-au adus în discuþie, pentru cã ne-a creat posibilitatea de a lãmuri lucrurile, motiv pentru care vã rog sã aprobaþi ordonanþa.
În schimb, aº avea, în calitate de ministru al sãnãtãþii, dar ºi în calitate de senator, un amendament, ºi anume, un amendament în legãturã cu articolul 3 litera b) pentru eliminarea pãrþii finale. Acolo sunt arãtate acele categorii de persoane care îºi pot aduce contribuþia sub forma achitãrii contribuþiei la fondurile casei. ªi se spune ”Éprecum ºi ale altor categorii stabilite de adunarea reprezentanþilor, prevãzutã la art. 7 alin. 1Ò. Aceastã parte urmeazã sã fie eliminatã, fiindcã ar crea posibilitatea sã fie ademenite ºi alte persoane pentru a se asigura în cadrulÉ ( _Discuþii între iniþiatori._ )
Din salã
#207163E vorba de cei din misiunile diplomatice.
Deci noi solicitãm eliminarea acestor categorii. Treceþi vã rog acolo cã se poate pentru cei din misiuni diplomatice. Pe mine nu mã intereseazã, dar sã nu se creeze posibilitatea includerii, atragerii ºi altor categorii, fiindcã acest fenomen l-am sesizat în decursul timpului. ( _Discuþii în salã._ ) Când ajungem acolo vom solicita aceastã aprobare.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.
Cred cã domnul ministru Hajdœ G‡bor a clarificat multe lucruri. Vedeþi, ducem o întreagã bãtãlie ºi pânã la urmã ne e cam fricã de concurenþã. Pânã la urmã ne batem ca unul care a pus mâna pe niºte funcþii, cum sã facã el sã strângã tot ºi sã strângã în braþe bine. Nu conteazã cã se alege praful în þarã, daÕ sã strângã totul, sã fie la el acasãÉ Am fãcut multe lucruri ºi în economie ºi aºa facem ºi aici.
În al doilea rând, sigur, putem discuta ºi amendamente suplimentare de fond deºi regulamentul nu ne permite acest lucru. Vreau sã vã spun, însã, în esenþã: de ce vã intereseazã pe dumneavoastrã unde mã înscriu eu, la care Casã de asigurãri vreau eu sã mã înscriu? Mã obligaþi dumneavoastrã sã mã duc la un perdant? Eu vreau, ca persoanã, ca individ, sã am libertatea sã aleg. Poate în localitatea mea am acolo o reþea militarã mai bunã, ºi spitalul ºi dotarea ºi tot ce vreþi, ºi vreau sã mã înscriu la casa aia de asigurãri de sãnãtate. De ce trebuie sã intru obligatoriu într-o chingã care înseamnã o treabã administrativã? Deci sunt lucruri pe care trebuie sã le gândim împreunã atunci când luãm o decizie.
Rugãmintea este dacã din partea iniþiatorului mai este nevoie sã luaþi cuvântul. Nu. Eu cred cã domnul ministru Hajdœ G‡bor a fost foarte clar în explicaþii ºi a lãmurit pe toatã lumea.
Oprim aici dezbaterile generale ºi intrãm pe raportul comisiei, informându-vã cã sunt o serie de amendamente. Deci proiectul de lege are un articol unic de aprobare a ordonanþei. Avizul comisiei este favorabil, cu 3 amendamente, dacã nu mã înºel.
La articolul 3 litera d) existã un amendament. Vã rog sã-l prezentaþi ºi sã citiþi, domnule Cârciumaru, reformularea punctului d).
Se va adãuga sintagma: ”concediu medical ºi concediu pentru sarcinã ºi lehuzie sauÉÒ . Astfel cã articolul 3 litera d) are urmãtoarea formulare: ”Contribuþiile suportate de cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat pentru persoanele prevãzute la litera b), care se aflã în concediu medical, concediu pentru sarcinã ºi lãuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 6 aniÒ.
Este o precizare mai clarã prin introducerea acestei sintagme.
Dacã sunt observaþii la aceastã propunere? Nu sunt. Iniþiatorul, de acord, da? Da. Vã rog sã votaþi.
Cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat.
Al doilea amendament al comisiei. La articolul 5 alineatul 1.
Vã ascultãm, domnule senator Cârciumaru.
Se va elimina sintagma ”militare ºi civileÒ, aflatã dupã cuvântul ”policlinicileÒ, adãugându-se dupã expresia ”tratament ºi odihnãÒ, astfel cã alineatul 1 articolul 5 va fi urmãtorul:
”Prin furnizor de servicii medicale din domeniul apãrãrii, ordinii publice, siguranþei naþionale ºi autoritãþii judecãtoreºti se înþelege spitalele ºi policlinicile, centrele medicale de diagnostic ºi tratament, cabinetele medicale, staþiunile ºi complexele balneare de tratament ºi odihnã militare ºi civile, serviciile de ambulanþã proprii ºi ale structurii sanitare stabilite potrivit dispoziþiilor legaleÒ.
Aþi ascultat reformularea. Observaþii? Nu sunt. Iniþiatorul, de acord?
De acord.
Vã rog sã votaþi.
Cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri, s-a adoptat.
La articolul 13 alineatul 1 se propune ca dupã numãrul Legii de asigurãri sociale de sãnãtate, 145/1997, sã se introducã termenul ”modificatãÒ.
É”modificatãÒ, pentru cã modificãm acum, urmeazã legea care va fi modificatã.
De acord? Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 8 abþineri, a fost adoptat.
Cu scuzele de rigoare, vã supun la vot titlul legii. Rog, votul dumneavoastrã.
Din salã
#211615Aþi sãrit amendamentul domnului ministru.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Imediat, domnuÕÉ Acum vã rog sã votaþi.
Cu 59 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 9 abþineriÉ ( _Discuþii în salã._ ) Încã o datã vã rog sã votaþi titlul legii.
Cu 67 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri, a fost adoptat titlul legii.
Legat de amendamentul domnului ministru este urmãtoarea problemã. Pot sã
Vot · Amânat
Aprobarea propunerii domnului senator Ion Cârciumaru de trecere a punctelor 12 ºi 13 de pe ordinea de zi la poziþiile 4 ºi, respectiv,
Din salã
#212216Édecât cu aprobarea plenuluiÉ
Decât cu aprobarea plenului, cum am spus eu. Vã supun la vot dacã sunteþi pentru discutarea acestui amendament în plen, de la articolul 3 litera b).
Vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord cu abordarea acestui amendament.
Rog, votul dumneavoastrã.
Cu 32 de voturi pentru, 49 voturi împotrivã, 10 abþineri, a fost respinsã discutarea în plen a acestui amendament.
Rugãmintea foarte mare la dumneavoastrã este cã, fiind vorba despre o lege organicã, avem nevoie deÉ
Domnule preºedinte, am o problemã.
Vã rog, domnule senator, vã ascult.
Având în vedere cã este o lege organicã, am cere cvorum, sã vedem dacã într-adevãr om fi 72 de senatori în salã. ( _Discuþii în salã._ )
Mã urmãriþi? DomnuÕ senator Blejan, îmi cer scuze dacã greºesc, sunteþi liderul grupului?
Din salã
#213202Este vicelider.
Da, domnule preºedinte. Sunt viceliderul grupului ºi în numele grupului cer cvorum.
Mi-am cerut scuze anticipat. Rog cei doi secretari sã pregãteascã listele pentru a striga catalogul.
Deci, stimaþi colegi, vom face apelul sã vedem dacã avem cvorum sau nu.
## **Domnul Ioan Ardelean:**
Achim George absent Aichimoaie Ionel prezent Alexandru Nicolae prezent Apostolache Victor prezent Avarvarei Ioan prezent
|Avram Gheorghe|prezent| |---|---| |Ardelean Ioan<br>Baciu Emilian<br>Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Boiangiu Corneli|absent| |Boilã Matei<br>Bold Ion|prezent<br>prezent| |Brânzan Emilian|absent| |Bucur Corneliu Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan<br>Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Câmpean Teodor<br>Cârciumaru Ion<br>Cerveni Niculae|absent<br>prezent<br>absent| |Chiriacescu Sergiu<br>Ciurtin Costicã<br>Clonaru Victor|prezent<br>prezent<br>prezent| |Cotarcea Haralambie<br>Cozmâncã Octav|absent<br>absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan<br>Csap— Iosif|prezent<br>absent| |Dide Nicolae|absent| |Dima Emil|absent| |Doandeº Petra|prezentã| |Dobrescu Rãsvan<br>Dobrescu Vasile|absent<br>prezent| |Drãgulescu Iosif ªtefan<br>Dumitraºcu Gheorghe<br>Dumitrescu Cristian|prezent<br>prezent<br>absent| |Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fãniþã Triþã|absent<br>absent<br>prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Frosin Eugen<br>Frunda Gyšrgy|prezent<br>absent| |Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu|prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Hauca Teodor|absent| |Huidu Dumitru<br>Ilie Aurel Constantin|absent<br>absent| |Ilie ªtefan|absent| |Iliescu Ion|absent| |Ion Vasile|prezent| |Ionescu Cazimir Benedict|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent|
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/25.IX.2000
|Juravlea Petru|absent|Seres DŽnes|absent| |---|---|---|---| |Lãzãrescu Dan|absent|Sersea Nicolae|absent| |Lšrinczi Iuliu|prezent|Solcanu Ion|prezent| |Maior Liviu|absent|Spineanu Ulm Nicolae|absent| |Marcu Ion|absent|Stãnoiu Mihaela-Rodica|prezentã| |Marin Dan Stelian|absent|Szab— K‡roly Ferenc|prezent| |Marinescu Voinea Bogdan|absent|ªtefan Viorel|prezent| |Mark— BŽla|absent|ªtireanu Octavian|absent| |Matetovici Mihai|absent|Tambozi Justin|prezent| |Meleºcanu Teodor|absent|Tãrãcilã Doru Ioan|absent| |Moisin Ioan|prezent|Timofte Alexandru-Radu|absent| |Mortun Alexandru|absent|Tocaci Emil|absent| |MŸller Constantin|prezent|Tudor Corneliu Vadim|absent| |NŽmeth Csaba|absent|Turianu Corneliu|prezent| |Nicolaescu Sergiu|prezent|Ulici Laurenþiu|absent| |Nicolai Marin|prezent|Ungureanu Vasile|absent| |Ninosu Petre|absent|Radu Vasile|absent| |Oprea Andreiu|absent|Vasiliu Constantin Dan|absent| |Opriº Octavian|absent|Vasiliu Eugen|absent| |Paleologu Alexandru|absent|Vãcaru Vasile|prezent| |Panã Viorel Marian|absent|Vãcãroiu Nicolae|prezent| |Paºca Liviu Titus|absent|Verest—y Attila|absent| |Pãcuraru Paul|absent|Vladislav Tiberiu|absent| |Pãtru Nicolae|absent|Vornicu Sorin Adrian|absent| |Pãvãlaºcu Gheorghe|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Petrescu Mihai|prezent|Zavici Nicolae|prezent| |Plãticã-Vidovici Ilie|absent|Au mai sosit domnii senatori:|| |Pop Ioan Sabin Vasile|absent|Burghelea Ioan|prezent| |Pop Stelian Alexandru|absent|Dumitrescu Ticu Constantin|prezent| |Popa Mircea Ioan|prezent|Dobrescu Rãsvan|prezent| |Popa Virgil|prezent|Paºca Titus Liviu|prezent| |Popescu Dan Mircea|absent|Bold Ion|prezent| |Popescu Virgil<br>Popovici Alexandru|prezent<br>absent|**Domnul Nicolae Vãcãroiu:**|| |Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena<br>Preda Florea|prezent<br>absent<br>absent|Stimaþi colegi,<br>Din pãcate nu mai avem cvorum. Suntem 64<br>senatori prezenþi. În aceste condiþii, urmeazã ca v|| |Predescu Ion|absent|final la aceastã lege organicã sã-l dãm mâine sau|| |Predilã Marin|absent|eventual, când vom avea cvorum. Iar fãrã cvorum,|| |Prisãcaru Ghiorghi|absent|foarte bine, nu avem voie sã lucrãm. Deci încheiem|| |Pruteanu George-Mihail|absent|lucrãrile Senatului pe ziua de astãzi, cu|rugãmintea d| |Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|absent|ne concentra pânã la finele programului pe problem|| |Roman Petre|absent|curente pe care le avem, inclusiv la comisii.|| |Sava Constantin|absent|Vã mulþumesc foarte mult.|| |Sãndulescu ªerban|absent||| |Secrieru Dinu|absent|_ªedinþa se încheie la ora 17,00._||
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#218635Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 115/25.IX.2000 conþine 40 de pagini.**
Preþul 19.160 lei
ªi, de aceea, suntem de acord cu propunerea comisiei, de abrogare, de anulare sau de respingere a acestei ordonanþe, ea nemaiavând obiect în prezent.
În proiect se mai introduc prevederi de naturã sã limiteze pierderile determinate de vânzarea mãrfurilor sub preþul de achiziþie la situaþiile speciale, cunoscute potrivit normelor comerciale.
De asemenea, se instituie unele mãsuri fiscale pentru producãtorii care exportã Ñ din acea cotã de 5%, însemnând, practic, o reducere cu 75% a impozitului pe profit, faþã de cota aplicabilã celorlalþi contribuabili.
Acestea sunt, în mare, câteva din mãsurile prevãzute în ordonanþã, mãsuri care, de fapt, au avut o influenþã negativã asupra bugetului, datoritã reducerii cotei de impozit pe profit de la 38% la 25% ºi, de asemenea, datoritã introducerii cotei reduse, de 5%, pentru export.
Efectul cuantificat la momentul respectiv, sigur, prin metodele specifice evaluãrii veniturilor, a fost de 5.185 de miliarde Ñ efect negativ asupra bugetului, datoritã, în special, acestor mãsuri de relaxare fiscalã; sigur cã mãsurile sunt introduse concomitent cu reducerea unor facilitãþi din legile existente la momentul apariþiei ordonanþei.
Vã mulþumesc.
De asemenea, domnul senator Dan Marin Stelian nu este de acord cu amendamentul domnului Paºca Titus Liviu, de completare a punctului 5, articolul 4 alineatul 6 litera d), respectiv ”în înþelesul alineatului 1, cheltuielile nedeductibile sunt cheltuieli cu diurna peste limitele legale stabilite pentru instituþiile publiceÒ, cu propoziþia ”dacã nu existã documente justificativeÒ.
Consiliul Legislativ avizeazã negativ proiectul de lege. Guvernul a trimis un proiect de ordonanþã, neavând ca temei o lege de abilitare, în conformitate cu dispoziþiile articolului 107 alineatul 3 din Constituþia României. Între timp, Guvernul a emis ordonanþã de urgenþã. Precizãm cã prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2000 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit au fost preluate ca amendamente de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
În baza art. 73 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege menþionat, cu amendamentele prevãzute în anexã.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/25.IX.2000
Acesta este punctul meu de vedere. Eu personal subscriu, dacã vreþi, sã declanºãm o iniþiativã legislativã pe aceastã temã...
Mi se pare cã singura soluþie corectã este cea pe care o promoveazã comisia de specialitate. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
De aceea, eu vã propun ca ceea ce noi obiºnuisem atunci, respectiv decalarea înregistrãrii veniturilor, dar menþinerea înregistrãrii cheltuielilor ca deductibilitate în contabilitate la data facturãrii sau a închiderii contractului de leasing s-o menþinem efectiv, adicã s-o reintroducem acuma pentru a veni în sprijinul acestor agenþi economici într-un moment în care cu toþii ºtim cã activitatea economicã, inclusiv sub aspectul vânzãrii produselor Ñ ºi mai ales sub aspectul vânzãrii produselor Ñ, e deficitarã.
Vã mulþumesc.
Dacã doamna secretar general Doina Leonte mai doreºte sã mai adauge ceva, ca sã nu influenþez eu Senatul? Vã rog.
Gândindu-ne cã aceste fonduri sunt folosite numai de cãtre cei care fac parte din aceste structuri, vã daþi seama cã în aceste structuri sunt oameni care, în general, sunt sãnãtoºi: militarii, toþi ceilalþi sunt oameni, în general, sãnãtoºi, ca ºi Ñ mã rog Ñ o parte din familiile lor. Vã daþi seamna câte fonduri sunt luate din fondul general al Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate pentru a fi folosite numai pentru un grup de persoane, în general mai sãnãtoase ºi poate mai privilegiate. Acesta ar fi un argument.
De asemenea, aceste fonduri vor fi administrate de niºte structuri de funcþionari, în paralel cu structurile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Aceste structuri sunt: noi consilii de administraþie, cu preºedinþi, cu vicepreºedinþi ºi aºa mai departe, noi directori care vor fi plãtiþi din aceste fonduri. Aceste fonduri din care vor fi plãtiþi, dacã nu ar fi fost create ºi nu s-ar crea aceste
case separate, sigur cã ar intra în fondurile generale ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
De asemenea, aceste fonduri de la aceste case separate nu pot participa la întreþinerea sãnãtãþii unor categorii de cetãþeni care sunt exceptaþi de la cotizaþia la fondurile de sãnãtate, cum ar fi copiii, studenþii, elevii, persoanele cu handicap, persoanele care beneficiazã de o serie de facilitãþi, cum ar fi cei de la Decretul-lege nr. 118/1990, cei de la Decretul nr. 44 din 1990 ºi aºa mai departe, deci o serie de persoane de la care nu se colecteazã fonduri, dar pentru care Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate trebuie sã dea fonduri ca sã le întreþinã.
Or, dacã luãm aceste fonduri Ñ cum vã spuneam, cã se colecteazã în cantitate mare de la salariaþii care vor face parte din casele separate Ñ, vã daþi seama ce se întâmplã.
Mai departe, vreau sã vã citesc art. 8 din ordonanþã, care spune aºa: ”În cazul unor dezechilibre financiare, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice ºi Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti poate beneficia, prin redistribuire, de sume alocate de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, pentru crearea structurilor funcþionale necesareÒ.
Vã daþi seama în aceste case separate cam ce persoane sunt, cam ce influenþã au ºi cam cum s-ar pune problema când ar spune: ”Domnule, nu avem fonduri suficiente. Ia mai daþi-ne niºte fonduri de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate!Ò.
În plus, vã asigur, ca medic, cã sunt disfuncþionalitãþi extraordinar de mari în teritoriu în ceea ce priveºte acordarea asistenþei medicale, pentru cã Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul Justiþiei ºi toate celelalte nu au structuri în teritoriu, peste tot, care sã asigure asistenþa medicalã a persoanelor lor, ci au numai niºte unitãþi, undeva, în oraºe mai mari, în localitãþi mai mari. Spuneþi-mi mie: unde se duc asiguraþii acestor case naþionale din toatã þara? Nu se duc la medicii ºi la unitãþile Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, la care nu plãtescÉ? În mod normal spune: ”Dacã merg la consultaþie la medicii care fac parte din Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, ar trebui sã le plãteascãÒ, dar vã spun cã nu plãtesc. ªi domnul ministruÉ
Îmi pare rãu cã intru în contradicþie cu domnul ministru Drãgulescu, dar dânsul ºtie perfect ce necazuri are cu bolnavii care vin la unitatea pe care o conduce, de la Timiºoara, care cer sã fie trataþi ºi sã fie operaþi Ñ de la Ministerul Transporturilor, de la Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi din altã parte Ñ, care cer sã fie trataþi la unitatea dânsului, dar nu plãtesc ºi au datorii enorme faþã de unitatea pe care o conduce dumnealui. ªi multe, multe alte necazuriÉ
Îmi spunea un medic oftalmolog care trebuie sã-i verifice pe cei care lucreazã în Ministerul TransporturilorÉ pentru cã o sã vinã ºi Ministerul Transporturilor cu ordonanþa lor. Au ºi ei o ordonanþã ca sã-ºi creeze ºi ei Ñ este creatã, de altfel Ñ casa lor separatã. ªi îmi spunea acest medic cã jumãtate din consultaþiile pe care le face sunt pentru oameni din Ministerul Transporturilor, care nu plãtesc nimic. I-a pus la platã ºi au sãrit în sus, au fãcut scandal, cã de ce trebuie sã plãteascã ei. Deci, foarte mari disfuncþionalitãþi. De aceea, vã spun, Grupul naþional liberal este împotriva votãrii acestei ordonanþe.
Sã nu uitãm totodatã cã cei sãraci au mai puþinã influenþã politicã. Nu au resurse pentru un lobby puternic, dar au nevoi mult mai mari. Însã sãnãtatea este un bun public. Tocmai de aceea nu trebuie sã permitem ca legile bune, ca intenþiile, acþiunile bune sã fie arestate la diverse niveluri de birocraþii cãrora noi le-am lãsat aceastã putere, deoarece aici nu este vorba despre unitãþile medicale ale armatei sau ale serviciilor secrete.
În toatã lumea aceasta au o anumitã dotare specificã ºi profesioniºtii sunt mai altfel plãtiþi. Se cunosc dotãrile deosebite, inclusiv din Statele Unite. Aici este vorba de o nouã birocraþie. Trebuie concurenþã, dar între unitãþile medicale. Aceasta creºte calitatea serviciilor, dar o concurenþã între case de asigurãri paralele creºte birocraþia ºi se interpune între bolnavi, chiar dacã aceºtia sunt soldaþi, sau poliþiºti, sau ofiþeri, deci între bolnavi ºi serviciile medicale. Scade solidaritatea socialã, susþine ºi menþine ºi creºte o elitã sau o castã. Acum, cu toþii ºtim, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate are probleme financiare ºi acestea nu sunt de câteva sãptãmâni. Toate unitãþile medicale se zbat în datorii. În acest timp, casele paralele care au luat fiinþã pe baza unor ordonanþe au sens unic. Cunosc chiar ofiþeri care ar dori sã se înscrie la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dar nu pot.
Sunt atrase categoriile cu bani. Se face o ecremare, deci cei din finanþe, din bãnci, cu alte cuvinte dacã respectã un criteriu general, tânãr, bogat, cât mai tânãr, bogat ºi sãnãtos eºti bine venit.
Se încearcã îndepãrtarea categoriilor cu puþine resurse financiare. Nu existã totodatã o reþea de unitãþi medicale pentru a-i servi pe toþi din casele paralele. În Cehia, casele paralele au contribuit din plin la falimentul Casei naþionale. Totodatã, cum a amintit ºi colegul Blejan, se creeazã deja un precedent pentru alte categorii profesionale cu nivel financiar peste medie. Pot exista reprezentanþi ai armatei, ai diverselor servicii, la diverse niveluri ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Chiar este nevoie sã existe aceºti reprezentanþi.
Aºa cum s-a votat ºi în unanimitate în Comisia de muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, pot sã existe case de asigurãri din resurse private sau din resurse suplimentare, dar vã rog sã nu uitãm cã 10% din populaþia cea mai înstãritã a României, dacã pleacã la aceste case, duce 30% din resurse.
Serviciile medicale de bazã trebuie sã fie accesibile tuturor. Nu ne putem permite sã avem o sãnãtate cu douã viteze, care duce inevitabil, indiferent cine este la putere, la întârzierea sau oprirea dezvoltãrii economice, scade calitatea vieþii, cresc tensiunile sociale, creºte diferenþa dintre cei sãraci ºi cei bogaþi.
Prin aceastã ordonanþã se dã mai mult celor care au ºi nu se alocã dupã nevoi.
Eu votez, referindu-mã la ceea ce a spus distinsul senator Tocaci, eu votez pentru creºterea salariilor în armatã cu 15%, dar sã nu se punã semnul egalitãþii între armatã, interesele ei ºi cele ale multiplelor birocraþii care ne sufocã.
Susþin respingerea ordonanþei ca fiind contrarã interesului public general, cãci duce la scãderea stãrii de sãnãtate a populaþiei, prin aceasta, la reducerea puterii economice ºi deci inclusiv a siguranþei naþionale. Vã mulþumesc.
Încã de atunci reprezentanþii ministerelor ne-au atras atenþia cã nu putem fi, ºi e normal, exponenþii adevãrului suprem ºi sã lãsãm viaþa sã-ºi spunã cuvântul. ªi, într-adevãr, la analiza pe care am avut-o în urmã cu douã luni, am considerat cã într-adevãr, pãstrând ce este bun din vechea structurã, respectiv cealaltã posibilitate de management al acestor activitãþi de asigurãri sociale de sãnãtate, adicã pãstrând o casã cu grad ºi cu responsabilitãþi, ºi atribuþii ale caselor judeþene, am fi avut mult mai mult de câºtigat.
Unitãþile sanitare respective s-au dezvoltat mai bine. Fondul care s-a strâns a fost atribuit mai bine ºi mai economicos. Nu am avut disensiunile pe care le avem ºi pe care le-am întâlnit, ºi aþi fost martori, între Ministerul Sãnãtãþii, care este deþinãtorul poliþelor de sãnãtate, iniþiatorul poliþelor de sãnãtate din þara noastrã, ºi Casa Naþionalã de Asigurãri, acele aberante dãri în judecatã, în justiþie, ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate faþã de Ministerul Sãnãtãþii. Cu privire la sporuri, eu vã spun un lucru care Ñ, sunt în domeniu ºi ºtiu Ñ cu sporul care s-a fãcut o dreptate, o revenire a sporului acordat celor care lucreazã în condiþii de bolnavi cu tuberculozã sau bolnavi cu SIDA.
ªi, mã rog, chiar aº merge pânã acolo, chiar ºi domeniul celãlalt în care acuma ordonanþa vine sã ne spunem cuvântul cu privire la salarizarea rezidenþilor, salarizarea cercetãtorilor, deci a cadrelor de viitor sau care sunt cel mai bine pregãtite din sistemul sanitar.
Sã nu uitãm, domnule reprezentant al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, pentru cãÉ De unde este acest buget care revine la Casã, de unde vine, care i-a fost sursa lui iniþialã, izvorul iniþial? Nu era bugetul de stat?!
Toate acestea mergeau la bugetul de stat. Cei 7% pe care îi dãdeam noi la C.A.S., îi dãm din partea C.A.S.uluiÉ mai puþinÉ vin la casãÉ ºi ceilalþi care veneau din partea angajatorului, 7%É Aceia nu mergeau la impozitul pe salariu?É Nu mergeau la bugetul de stat?É Practic este tot un buget de stat. Ãsta nu este chiar atât de autonom, este tot un buget public ºi care trebuie sã fie þinut în evidenþã publicã, ºi urmãrit, ºi distribuit cu legislaþia în vigoare.
Aºadar, celelalte aspecte particulare care s-au spus aici de antevorbitori care sunt împotriva acestei ordonanþe socotesc cã nu au toate datele problemei ºi evidenþelor ºi este undeva o privire, o judecatã limitatã la situaþia particularã care se întâlneºte în aplicarea Legii nr. 145/1997.
Dar, ca sã nu vã reþin ºi cu angajamentul de a vã sta la dispoziþie ºi în continuare ºi pentru a trece la lucruri mai eficiente, eu mã opresc aici, spunând încã o datã cã Grupul nostru parlamentar, P.D.S.R., va vota aceastã ordonanþã, bineînþeles, cu amendamentele care sunt fãcute, deci sunt propuse de comisie. Vã mulþumesc.
De aceea vreau sã spun ºi am început prin a spune cã îmi pun cenuºã în cap, vreau sã spun cã o persoanã care nu este suficient informatã este o jumãtate de persoanã, cum la fel de bine se spune cã o persoanã bine informatã este cât douã persoane.
ªi vreau sã spun cã aceastã atitudine pe care domnul senator Blejan ºi-o reaminteºte ºi de care nu mi-e ruºine, pentru cã eram parþial informat, aceastã atitudine a fost puþin modificatã în clipa în care am primit informaþia corespunzãtoare legatã de activitatea acestei structuri. S-a adus aici un argument care mi se pare un argument foarte important ºi care meritã sã fie discutat, ºi anume aspectul birocratic. Cu siguranþã, acest aspect birocratic este foarte important. Aº vrea sã-l întreb pe distinsul coleg, care nu mã îndoiesc cã a venit cu identicãÉ dacã nu cu mai multã bunã credinþã decât mineÉ
Vreau sã pun urmãtoarea întrebare: unde este mai multã birocraþie, atunci când abordez o structurã sau când abordez ceva care este perfect de fluid la nivel judeþean? Mi se pare cã, în clipa în care eu voi aborda aceastã problemã cu o implicare localã, în aceeaºi clipã generez o birocraþie extraordinarã, care este birocraþie determinatã de funcþionarea ministerelor la care se face referinþã.
Desigur, nici una dintre legile pe care le votãm nu reprezintã adevãruri absolute. Reprezintã adevãruri relative în care noi trebuie sã balansãm între cele douã variante care reprezintã mai bine sau mai rãu. Soluþia care este adusã în ordonanþã nu este o soluþie idealã. Ideal ar fi sã avem o singurã casã de asigurãriÉ ºi aºa mai departeÉ ºi aºa mai departeÉ, în condiþiile în care toate instituþiile statului s-ar supune exact acelor legi care sunt specifice, care nu sunt legi pe structuri de instituþie.
De aceea, vreau sã vã spun cã aceastã dezbatere, departe a fi o dezbatere politicã, o dezbatere pe Ñ sã spunem Ñ principii ale unora sau altora dintre noi, este o dezbatere de fond, în care discutãm lucrurile în esenþã.
Neîndoielnic, dacã domnul senator Avram, care este un distins medic, a spus cã aceasta este poziþia Grupului parlamentar P.D.S.R., aceasta nu a fãcut-o ca urmare a unei dezbateri politice de grup, ci ca urmare a unei aprecieri, a unei oportunitãþi care sã fie oportunitate optimã, ºi nu altceva.
De aceea, eu nu am nici o capacitate sã mã exprim ºi nici un drept sã mã exprim în numele unui grup parlamentar. N-am primit un mandat în aceastã privinþã. Eu doar vreau sã mã exprim în funcþie de convingerile proprii ºi mai ales sã înfierez niºte convingeri proprii care au fost luate superficial în condiþiile în care informaþia mea a fost insuficientã.
ªi de aceea, în concluzie, cred, dacã mã veþi întreba, voi vota pentru ordonanþã, deºi, în principiu, sunt fundamental împotriva acestui sistem abominabil de a ne inunda cu niºte ordonanþe în care cineva decide în afara noastrã ºi pe deasupra noastrã, punându-ne pe post de executaþi.
Vã mulþumesc.
menþinere a pãcii. Nu mai vorbesc în caz de rãzboi. Acestea sunt oricând gata ºi la datorie. Au specificul lor.
Tot personalul militar este verificat la intrarea în serviciuÉ Sau personalul aeronavigant, la urcare pe navã, la urcarea pe avion, pe unitãþile marine, unitãþile care lucreazã în submarine, cu medicina specificã în condiþii de hiperbarã, deci sunt condiþii specifice unitãþilor militare.
Se pune problema: în continuare, are sau nu are nevoie armata, apãrarea, ordinea ºi celelalte care dispun de unitãþi sanitare proprii, cred cã este la îndemâna fiecãruia ºi toatã lumea nu poate spune cã aceste unitãþi sanitare nu au specificul lor ºi sunt absolut necesare unitãþii, adicã asigurãrii asistenþei sanitare ºi asistenþei medicale a acestor ministere.
Pe lângã ce vã spusei mai înainte, toatã aceastã reþea de asistenþã medicalã asigurã ºi expertiza ºi stabilirea situaþiei medico-militare la încorporare, expertiza medicalã a personalului care îºi desfãºoarã activitatea în mediul hiperbar, pe nave maritime militare, personalul aeronavigant, a pensionarilor militari încadraþi în grade de invaliditate diferite.
Vã spusei cã asigurã asistenþa medicalã pe timpul ieºirii în tabere militare, la trageri, la aplicaþii, activitãþi în Parteneriatul pentru Pace, misiuni umanitare, exerciþii de mobilizare ºi altele de asemenea naturã.
Unitãþile militare ºi armata dispun de asistenþa medicalã ºi formaþiuni de intervenþii în caz de calamitãþi, catastrofe ºi dezastre specifice, cu spitale militare pe roþi, cu formaþii militare de intervenþie în orice condiþii, activitãþi medicale profilactice specifice unitãþilor militare, asigurarea asistenþei medicale a ºefilor de state, ºefilor de guvern, demnitarilor români ºi strãini, a membrilor delegaþiilor strãine, precum ºi pentru alte persoane, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, alte activitãþi specifice asistenþei medicale care se acordã în formaþiunile de profil ale ministerelor ºi instituþiilor cu reþea sanitarã proprie.
Casa naþionalã în semestrulÉ deci toate aceste case, în semestrul I, au realizat încasãri suma de 14.000 de miliarde, aºa rezultã din evidenþele noastre, iar Casa armatei 1.400 ºi ceva, deci proporþional.
ªi acum sã vedeþi, fiindcã domnul senator Vãcaru a arãtat foarte corect cum cã din aceastã casã fac parte, aparþin acestei case veteranii ºi vãduvele de rãzboiÉ
Din pãcate nu mai avem cvorum. Suntem 64 de senatori prezenþi. În aceste condiþii, urmeazã ca votul final la aceastã lege organicã sã-l dãm mâine sau joi, eventual, când vom avea cvorum. Iar fãrã cvorum, ºtiþi foarte bine, nu avem voie sã lucrãm. Deci încheiem aici lucrãrile Senatului pe ziua de astãzi, cu rugãmintea de a ne concentra pânã la finele programului pe problemele curente pe care le avem, inclusiv la comisii.