Stenogramă plen

## Bunã dimineaþa!

Sã începem. O invit pe doamna deputat Liana Naum. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

În ziua de 30 martie 2002 am citit cu consternare titlul unui articol din Ziarul ”ZiuaÒ de Constanþa: ”Puiu Haºotti cere demisia Florenþei MarinescuÒ.

Florenþa Marinescu este directorul Direcþiei judeþene pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional

Constanþa, care, din luna mai 2001, se aflã la conducerea instituþiei, pe baza ordinului ministrului culturii ºi cultelor, academicianul Rãzvan Theodorescu, în urma unui exigent concurs susþinut la Bucureºti ºi cu o concurenþã demnã de invidiat.

Este vorba despre soprana Florenþa Marinescu, doctorand în muzicologie, profesor al Facultãþii de muzicã din cadrul Universitãþii Ovidius, autor de cãrþi ºi articole de specialitate.

Înainte de toate acestea este un ambasador al culturii româneºti peste hotare, bursierã a regretatului mare dirijor Georg Solti ºi cu o excepþionalã carierã de operã pe scenele româneºti.

O datã cu venirea la conducerea acestei instituþii, Florenþa Marinescu a deschis larg porþile presei ºi a declarat cã de acum înainte aceasta îi va deveni aliat. Aºa s-a ºi întâmplat.

În mai puþin de un an de zile, toate ziarele au salutat fiecare manifestare culturalã organizatã de direcþie, dintre ele, unice în þarã: ”Târgul naþional al ceramiºtilor populariÒ, ”Marea galã a laureaþilor festivalurilor ºi concursurilor naþionale ºi internaþionaleÒ, ”HamangiaÒ, ”PonticaÒ ºi altele.

Mai mult ca oricând, numele direcþiei a început sã fie prezent zilnic în paginile ziarelor, iar preocuparea deosebitã pentru patrimoniul cultural naþional dobrogean i-a determinat pe ministrul culturii ºi cultelor, academicianul Rãzvan Theodorescu, ºi pe ministrul secretar de stat prof. univ. dr. Ioan Opriº sã fie mai prezenþi ca oricând în siturile judeþului Constanþa, în viaþa culturalã tomitanã.

Din iniþiativa doamnei Florenþa Marinescu, ministrul culturii i-a reunit la o masã rotundã pe toþi factorii responsabili din domeniul istoriei ºi al arheologiei, dar ºi pe reprezentanþii cultelor, pentru prima oarã aflându-se faþã în faþã Înalt Preasfinþia sa Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, monseniorul Ghenþa ºi cu muftiul ªengherai.

Direcþia s-a transformat într-o instituþie vie, implicatã zilnic în viaþa constãnþenilor cu diverse preocupãri ºi niveluri de culturã, o instituþie modernã, europeanã, cu un program coerent, în perfectã concordanþã cu Programul naþional de guvernare.

Relaþiile internaþionale culturale încep sã cunoascã noi dimensiuni. Numai în acest an sunt promovate douã evenimente culturale de excepþie, în colaborare cu Ambasada Republicii Populare Chineze ºi Consulatul Republicii Populare Chineze la Constanþa, ”Patrimoniul Mondial în ChinaÒ ºi ”Rezonanþe ale artei tradiþionale din ChinaÒ.

Zilele istorice ale României nu mai sunt marcate prin manifestãri formale, ci, prin eforturile direcþiei, iau conotaþii reale, demne de o instituþie care reprezintã idealuri culturale ºi apãrã patrimoniul naþional.

Primarii judeþului o cunosc bine, Florenþa Marinescu aflându-se permanent în zonele cu patrimoniu arheologic sau acolo unde se intervine neautorizat asupra monumentelor istorice. Dumneaei conlucreazã foarte bine cu organele abilitate sã apere patrimoniul ºi este o prezenþã activã în toate comisiile de specialitate solicitate de administraþia localã ºi cea centralã; într-un cuvânt, omul potrivit la locul potrivit.

Pânã la venirea dumneaei în funcþie direcþia a fost condusã de un arheolog. Prezenþa acestuia nu a fost observatã nicicum, ca, de altfel, nici activitatea acestuia. A fost suficient sã fie membru P.N.L., ca sã nu se observe nimic, mai ales inerþia acestuia ºi dezinteresul total pentru cultura constãnþeanã. La polul opus, Florenþa Marinescu construieºte un edificiu nou, îl prezintã presei ºi publicului ca pe o instituþie demnã de numele pe care-l poartã ºi-l dinamizeazã printr-o activitate susþinutã ºi de fond.

Raþionamentul intervenþiei deputatului Haºotti este firesc. Este greu sã accepþi ceva atât de constructiv ºi de frumos, dacã tu însuþi nu ai fost în stare niciodatã sã faci aºa ceva, conform principiului cã este mai uºor sã distrugi decât sã construieºti. Numai cã Florenþa Marinescu, în acest timp, este felicitatã public pentru toate demersurile sale, de persoane oficiale ºi de foruri competente, primeºte onoruri ºi diplome ºi oferã în schimb responsabilitate, muncã, seriozitate, poate unica direcþie din þarã care a reuºit sã creeze un climat tolerant ºi constructiv în dialogul permanent cu toate cultele recunoscute de lege, cu toate etniile, cu toate organizaþiile guvernamentale sau neguvernamentale.

Domnul Haºotti face dovada cã nu cunoaºte prea bine nici legislaþia, altfel ar fi aflat cã direcþiile judeþene de culturã nu sunt nici proprietari, nici administratori de situri. În cazul acesta, dacã ar fi avut bunãvoinþã, s-ar fi intere-

sat corect ºi legal asupra demersurilor fãcute de Direcþia Constanþa ºi de Ministerul Culturii în cazul situaþiei de la Histria.

Dupã patru ani de inexplicabilã distrugere a unei direcþii descentralizate a Ministerului Culturii ºi Cultelor este greu pentru domnul deputat Haºotti sã se abþinã de la comentarii penibile. Actuala direcþie renaºte din propria cenuºã.

Opinia Ministerului Culturii în ceea ce o priveºte pe Florenþa Marinescu este mai mult decât favorabilã, iar constãnþenii consumatori de culturã au avut parte de peste 12 evenimente culturale în anul 2001, cu un buget de numai 250 de milioane de lei, restul fondurilor fiind obþinute prin eforturi deosebite de la agenþi economici ºi persoane particulare interesate sã sprijine iniþiativele omului de culturã Florenþa Marinescu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Vreau sã vã informez cã sunt 23 de înscrieri. Deci, am rugãmintea, puþinã concentrare la toþi colegii, ca sã poatã interveni toþi cei înscriºi.

Îl invit pe domnul ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Florea Voinea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sindicatele se opun aplicãrii sistemului privat de pensii. Dupã ce, ani de zile, aplicarea proiectului Legii privind introducerea fondurilor universale de pensii a fost tergiversatã, acum apare o altã problemã, ºi anume contestarea lui de cãtre sindicate. Aceasta, în condiþiile în care sistemul actual de pensii se apropie tot mai mult de marginea prãpastiei, dovedindu-se incapabil sã susþinã în continuare plata pensiilor.

Sindicatele susþin reformarea sistemului de pensii dupã modelul european, ºi nu dupã cel sud-american. Varianta prezentatã de Guvern ºi realizatã dupã modelul sud-american propune ca o treime din contribuþia angajatului la asigurãrile sociale sã fie transferatã în mod obligatoriu în administrarea unor fonduri private care presupun, totuºi, ºi niºte costuri de administrare ºi supraveghere destul de importante.

Modelul european nu presupune obligativitatea vãrsãrii unui anumit procent prin contribuþiile la fondurile private. Aceastã schemã se bazeazã pe trei componente de bazã.

Una Ð dintre care doar la una participarea este obligatorie, cea de stat. În cazul acesteia, finanþarea se face în sistem de solidaritate socialã. Fondul este garantat de stat ºi administrat de o instituþie publicã.

Cea de a doua componentã grupeazã aºa-numitele scheme legate de procesul de muncã sau de exercitarea unei profesii, scheme de pensii ocupaþionale. Acest sistem nu este garantat de stat, iar administrarea fondului se face de cãtre o instituþie privatã, participarea la el nefiind obligatorie.

În fine, cea de a treia componentã o constituie conturile individuale contractate direct cu un furnizor de astfel de produse, în general cu o companie de asigurãri de viaþã.

Avantajele ºi dezavantajele celor douã modele sunt greu de pus în balanþã, mai ales cã în fostul lagãr socialist au fost adoptate ambele scheme. Polonia ºi Ungaria au optat pentru sistemul sud-american, în timp ce Cehia ºi Slovenia au promovat modelul european.

Este timpul ca ºi în România toate forþele politice, sociale ºi civice sã se aºeze la masa dialogului pentru a promova un sistem privat de pensii oportun pentru condiþiile specifice þãrii ºi economiei noastre, deoarece inconsecvenþa ºi bâlbâielile autoritãþilor nu fac decât sã adânceascã ºi mai tare regimul unui sistem care s-a dovedit a fi falimentar ºi nu mai poate suporta plata pensiilor prin contribuþiile unui numãr din ce în ce mai mic de salariaþi.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Florea Voinea. Se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În numele parlamentarilor Partidului Umanist din România (social-liberal), folosesc acest prilej pentru a exprima protestul nostru faþã de hotãrârea Biroului permanent al Camerei Deputaþilor privind respingerea solicitãrii partidului de constituire a unui grup parlamentar propriu.

Considerãm cã aceastã decizie, deºi se încearcã a fi motivatã în temeiul Regulamentului Camerei, este una eminamente politicã ºi se bazeazã pe omisiuni ale regulamentului în definirea deputaþilor independenþi ºi a statutului celor care demisioneazã din partidele pe listele cãrora ºi-au dobândit mandatele.

Este cunoscut faptul cã Partidul Umanist a participat la alegerile legislative din toamna anului 2000 în cadrul Polului Democraþiei Sociale din România, alianþã politicã constituitã împreunã cu Partidul Democraþiei Sociale ºi Partidul Social Democrat Român, formaþiuni politice care au fuzionat ulterior, formând Partidul Social Democrat. Exprimarea voinþei electoratului a avut drept consecinþã ºi constituirea în fiecare Camerã a Parlamentului a unui grup parlamentar social-democrat ºi umanist, la care partidul nostru a contribuit iniþial cu 4 senatori ºi 6 deputaþi. Dinamica vieþii politice a fãcut apoi ca unii parlamentari sã demisioneze din partidele în care activaserã anterior ºi sã se înscrie în alte formaþiuni politice, în care au considerat cã-ºi gãsesc afilieri doctrinare adecvate stadiului ºi perspectivelor de evoluþie socialã ºi economicã a þãrii. Astfel, numãrul deputaþilor membri ai Partidului Umanist a ajuns la 11 ºi am solicitat, în consecinþã, constituirea unui grup parlamentar propriu la Camera Deputaþilor.

Dincolo de argumentul numeric, considerãm cã am fost îndreptãþiþi în demersul nostru de art. 66 din Constituþia României care stabileºte cã în exercitarea mandatului deputaþii ºi senatorii sunt exclusiv în serviciul poporului ºi cã orice mandat imperativ este nul.

Examinând o speþã similarã, Curtea Constituþionalã a emis, la 8 iunie 1993, Decizia nr. 44, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190/10 august 1993, în care precizeazã: ”É deputatul are facultatea constituþionalã de a adera la un grup parlamentar sau altul, în funcþie de opþiunile sale, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independent faþã de toate grupurile parlamentare. Nici o altã normã juridicã legalã sau regulamentarã nu poate contraveni acestor dispoziþii constituþionale. Întrucât

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna deputat Paula Ivãnescu. Urmeazã domnul Vlad-Gabriel Hogea.

Consideratã ca o victorie extraordinarã, încheierea Scrisorii de intenþie cu Fondul Monetar Internaþional a fost prezentatã într-un moment festivist ºi cu totul neadecvat. Iatã cã, de mâine, încep primele urmãri. De mâine, curentul electric va fi mai scump cu 14%. Ce victorie am obþinut? În loc de 16%, am scumpit curentul cu 14%, numai 14%!

O altã victorie, sã scumpim numai de la 1 iunie energia termicã cu 30%, dupã ce ea se dublase în cursul anului trecut. Iatã o victorie asupra populaþiei României! Nu avem nici nimic de reproºat Fondului Monetar Internaþional. Sunt specialiºti în macroeconomie. Ei judecã dupã criterii. Dorim bani, trebuie sã le îndeplinim.

Ceea ce nu se întâmplã corect în aceastã þarã, nu se întâmplã reforma economicã. Guvernanþii n-au grijã decât cum sã mai sustragã din banii publici, sã-i doseascã în buzunare personale sau în afaceri care au depãºit de mult graniþele þãrii.

De mâine începând, 44% din populaþia României, care are contract cu furnizorul de energie electricã, a optat pentru tariful social. Ce înseamnã tariful social? 60 de kilowaþi pe lunã înseamnã un bec Ñ ºi acela chior Ñ, din când în când, probabil o orã, maxim douã, de televizor, fãrã frigider, fãrã aspirator, fãrã maºinã de spãlat. Iatã cã 44% din familiile din România nu mai pot avea nici minimum de indicatori pentru un trai decent, un trai corespunzãtor.

Guvernanþii noºtri se þin de panglici, se þin de prezentãri festiviste în televizor, cã te ºi saturi vãzând atâþia guvernanþi triumfaliºti, iar populaþia sãrãceºte din zi în zi mai tare.

Trebuie, odatã ºi odatã, sã înceapã reforma adevãratã. Sã se mai termine cu furtiºagurile ºi dosirea banilor publici, sã se meargã acolo unde se creeazã produs intern brut, sã creascã veniturile populaþiei ºi, totodatã, va trebui odatã ºi odatã un Guvern Ð dacã nu acesta, cel care urmeazã, ºi cât mai repede dorim sã urmeze altul Ð care sã privatizeze managementul serviciilor acestea publice, cã monopolul în utilitãþile publice a dus la sãrãcirea românilor.

Doamnelor ºi domnilor colegi, cred cã este mult prea serioasã problema sãrãciei în România, ca s-o tratãm de pe poziþii partizane. Trebuie odatã ºi odatã fãcut ceva, în aºa fel încât oamenii sã nu-ºi mai doreascã sã plece din România.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad-Gabriel Hogea. Se pregãteºte domnul Valeriu Stoica.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nici nu mai ºtim de câtã vreme liderii partidului de guvernãmânt n-au mai spus un adevãr. Pentru ei, minciuna devine atât o necesitate, cât ºi o obiºnuinþã, în încercarea de a nu se clinti prea curând de pe jilþurile în care s-au cocoþat în urma marii fraude din noiembrieÑ decembrie 2000.

Un preºedinte bãtrân ºi resemnat, care, de la o zi la alta, nu mai poate sã þinã pasul cu realitãþile contemporane, ºi un premier pentru care cultul personalitãþii s-a transformat într-un drog de care nu va mai scãpa niciodatã sunt oamenii în care populaþia disperatã începe sã nu mai aibã încredere. În definitiv, ce mai doresc aceºti domni ºi cei din subordinea lor de la þara în care trãiesc? Au avut de toate pe vremea comunismului, iar schimbarea de sistem din 1989 le-a adus tot lor beneficiile cele mai substanþiale.

La porþile ingratei strãinãtãþi ei s-au închinat ºi în vremea sovietelor ºi în anotimpul nenorocit al globalizãrii. Bicisnicii vãtafi ai României sãpunesc ºi ºmotruiesc un popor care, printr-o eroare istoricã, ºi-a pus speranþele de mai bine într-un clan care prosperã dominator ºi cinic, asimilând doctrine, direcþii politice ºi programe economice de faþadã, construindu-ºi piramida bogãþiei pe umerii sclavilor abrutizaþi de muncã ºi chinuri. Lozinci patriotarde ºi demagogice pavoazeazã mesajele propagandei oficiale a regimului de la Bucureºti, care nu poate fi considerat nici românesc, nici naþional, nici popular, nici progresist, nici democratic, pentru cã promoveazã o linie retrogradã ºi totalitaristã, al cãrei punct terminus este dictatura plutocraticã a unei grupãri minuscule de indivizi certaþi cu legea, cu moralitatea ºi cu bunul-simþ.

Împotriva acestei stãri de fapt care nu poate sã mai dureze a militat permanent Partidul România Mare, al cãrei drum trebuie sã se încheie firesc la cârma þãrii.

Dupã 12 ani de involuþie, subdezvoltare ºi sãrãcie a venit timpul ca România sã-ºi aleagã conducãtorii pe care-i meritã, ºi nu pe aceia hãrãziþi de caiafele strãine, spre a-i dirija destinele pe cãi numai de ei ºtiute.

Puterea coruptã ºi discreþionarã rânjeºte sigurã pe sine ºi pe eternitatea perpetuãrii unui sistem injust ºi inechitabil. Aroganþii noºtri guvernanþi lasã sã se înþeleagã faptul cã ºederea lor în fruntea statului român va mai dura mult ºi bine, numai cã aceºti inºi mult prea mediocri pentru înaltele demnitãþi pe care le deþin uitã un lucru esenþial: nevoia de normalitate a societãþii româneºti.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Stoica. Se pregãteºte domnul ministru Ioan Mircea Paºcu.

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

În ultima sãptãmânã am asistat, alãturi de întreaga þarã, la spectacolul oferit de caravana prezidenþialã ce strãbate oraºele þãrii. Se pare cã preºedintele României, prins în iureºul întâlnirilor politico-electorale, s-a debarasat de orice reþinere, exprimându-se public în legãturã cu subiectele de interes naþional. Totuºi, pentru a nu pãrea cã liberalii doresc doar sã critice, trebuie sã recunosc anumite merite incontestabile ale preºedintelui Iliescu. Astfel, la o simplã privire asupra declaraþiilor de presã, putem observa cã Ion Iliescu a evoluat de la abordarea durã, de tipul ”mãi, animaluleÒ, la exprimãri mai subtile. Totuºi, uimirea noastrã apare atunci când observãm cã atacurile preºedintelui nu se îndreaptã, aºa cum ne-am fi aºteptat, împotriva partidelor de opoziþie, ci cãtre politica guvernamentalã ºi, implicit, împotriva partidului pe care l-a condus pânã acum, de curând. Gafele prezidenþiale, cu care ne-am obiºnuit, de altfel, încã de la începutul anilor Õ90, continuã într-un ritm alarmant. La data de 2 aprilie 2002, preºedintele Iliescu declara la Cluj cã F.M.I. a sãrãcit România, sugerând chiar cã standardele impuse de F.M.I. pot duce la moartea totalã a României. Mai mult decât atât, dupã numai o zi, acelaºi preºedinte Iliescu sugereazã Alianþei Nord-Atlantice sã nu se implice în treburile interne ale României, mai ales atunci când este vorba de eliminarea foºtilor securiºti din structurile statului.

În urma acestor declaraþii, concluzia prezidenþialã a fost: ”Este treaba noastrã cum ne rezolvãm treburile la noi în þarãÒ Ð frazã ce ne-a adus aminte de celebrul slogan din vremea în care acelaºi preºedinte Iliescu se afla la cârma þãrii, la începutul anilor Õ90, ”Nu ne vindem þaraÒ.

Astfel, dupã ce catalogheazã privatizarea drept un moft, primul om în stat, preºedintele României, Ion Iliescu, lanseazã o serie de critici virulente la adresa unora dintre cele mai importante instituþii internaþionale. Se pare cã eforturile de reformã personalã a actualului preºedinte au dat greº, acesta revenind la linia caracterizatã printr-un populism meschin ºi un discurs virulent împotriva organizaþiilor internaþionale pe care ne strãduim sã le convingem cã le împãrãºim valorile ºi principiile.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul ministru Ioan Mircea Paºcu. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspund în acest mod unui coleg din Camerã, domnul Marian Ionescu, care a ridicat aceastã problemã legatã de industria de apãrare.

Am considerat cã formula unei declaraþii politice are, sã spunem aºa, o anumitã greutate comparativ cu formula rãspunsului prin aceastã chestiune a interpelãrii.

Sectorul producþiei de apãrare, aºa cum a fost el dezvoltat înainte de 1990, a devenit supradimensionat dupã aceastã datã, deoarece comenzile de la Ministerul Apãrãrii Naþionale s-au micºorat în limita bugetelor aprobate anual prin Legea bugetului de stat. Diminuarea comenzilor a fost necesarã întrucât ºi dimensiunile forþelor armate s-au redus ca urmare a proceselor de restructurare.

De asemenea, exportul de tehnicã de luptã s-a redus foarte mult, întrucât România a trebuit sã întrerupã comerþul cu arme în zone supuse embargoului de cãtre ONU ºi Uniunea Europeanã. Totodatã, nu trebuie omis faptul cã unele din întreprinderile româneºti au fost înfiinþate sau au fost dezvoltate înainte de anul 1989, pentru a rãspunde cerinþelor cantitative ce existau în interiorul fostului CAER, piaþã care a dispãrut practic dupã anul 1990.

Ca urmare, toþi agenþii economici din acest sector au resimþit un recul în ceea ce priveºte producþia specialã, fiind necesare mãsuri de redimensionare, precum ºi conversia la producþie economicã.

Intreprinderea mecanicã Mija ºi Întreprinderea Mecanica Moreni au fost întotdeauna în coordonarea Ministerului Industriei ºi Resurselor, care a luat mãsuri pentru protecþia personalului ºi a inventarului sectorului industriei de apãrare. Mãsurile luate de actualul Guvern prin înfiinþarea parcurilor industriale constituie o dovadã a preocupãrilor de a gãsi soluþii de relansare a producþiei în aceste societãþi comerciale.

Trebuie sã menþionãm ºi faptul cã, din punct de vedere calitativ, produsele realizate în industria noastrã de apãrare nu mai corespund în totalitate noilor cerinþe de înzestrare a armatei. Produsele necesare astãzi forþelor armate trebuie sã fie interoperabile cu cele din înzestrarea armatelor þãrilor NATO. Unii agenþi economici autohtoni au înþeles faptul cã trebuie sã se adapteze cerinþelor beneficiarilor, ºi nu sã impunã vânzarea produselor lor, indiferent de calitatea, performanþele sau gradul de interoperatibilitate ale acestora.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Puiu Haºotti.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Textul pe care doresc sã-l prezint astãzi se intituleazã ”Cumularzii pesediºtiÒ.

Având ca strãlucit model cazul domnului Adrian Nãstase, care este în acelaºi timp ºi preºedinte al P.S.D. ºi prim-ministru al Guvernului, marea majoritate a membrilor marcanþi ai acestui partid, crezându-se probabil cu drepturi depline, sunt ocupanþii, de cele mai multe ori contrar legilor în vigoare, a mai multor funcþii simultan.

Este de acum celebru cazul celor peste 900 de consilieri locali care sunt în conflict cu Legea administraþiei publice locale, refuzând cu obstinaþie sã renunþe la bãnoasa calitate de membri ai unor consilii de administraþie.

Cu toate cã atât premierul Adrian Nãstase, cât ºi ministrul Octav Cozmâncã susþin sus ºi tare, ºi când sunt întrebaþi ºi când nu, cã ei sunt ostili încãlcãrii legilor, corupþiei ºi intereselor mafiote, tot ei trateazã cu indiferenþã asemenea cazuri în care membri ai propriului partid submineazã din interior credibilitatea declaraþiilor oficiale ale liderilor P.S.D.

Din pãcate, nici judeþul Cluj nu face excepþie în acest sens. Avem încã proaspãtã în minte atitudinea unor consilieri municipali ai P.S.D. care, încãlcând prevederile Legii nr. 215/2001, nu au renunþat sub nici o formã la calitatea de membri în consiliile de administraþie ale unor regii sau la funcþii publice incompatibile cu calitatea pe care o aveau.

Un astfel de exemplu l-a constituit ºi domnul Constantin Corega. Cazul Domniei sale este însã un pic mai complicat. Din câte se ºtie, Domnia sa nu s-a mulþumit doar cu a cumula calitatea de consilier cu aceea de inspector general ºcolar. Astãzi Domnia sa a fost promovat ca secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, dar nu a renunþat la celelalte funcþii deþinute anterior.

Dânsul este profesor titular la Colegiul Naþional ”Emil RacoviþãÒ, încã probabil ºi director al aceluiaºi liceu ºi, evident, inspector general ºcolar al judeþului Cluj. Spuneam cã este probabil ºi director al colegiului respectiv întrucât, deºi a trecut destulã vreme de la promovarea domnului Corega ca inspector general ºcolar, domnul profesor Tiberiu Cerghi este ºi la aceastã orã doar director cu delegaþie.

Da. Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Puiu Haºotti. Se pregãteºte domnul Valeriu ªtefan Zgonea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Doar întâmplarea face ca astãzi eu ºi distinsa mea colegã, doamna deputat Diana Naum, deputat de Constanþa, sã vorbim aproximativ despre aceeaºi chestiune, dar dacã Domnia sa a vorbit doar în calitate de deputat, permiteþi-mi sã spun cã eu vorbesc ºi în calitate de om de culturã ºi de arheolog. Aºadar, sunt în acest domeniu.

Despre ce este vorba? La nenorocirile care sunt în aceastã þarã, la furt, minciunã, corupþie, demagogie, se mai adaugã încã ceva: distrugerea patrimoniului cultural naþional. ªi dacã de trecutul nostru nu suntem interesaþi ºi-l desconsiderãm, mã îndoiesc cã suntem demni de a avea un viitor.

Dacã ne gândim cã o serie de situri în România, situri istorice, arheologice sunt în paraginã, este un dispreþ total faþã de acestea, dacã ne gândim cã de aproape un an ºi jumãtate actualul Minister al Culturii nu binevoieºte sã elaboreze normele de aplicare a Legii patrimoniului cultural mobil, motiv pentru care în continuare existã o hemoragie de patrimoniu din România, se adaugã la toate acestea niºte chestiuni concrete. Una dintre ele o voi prezenta astãzi.

Dupã ce anul trecut, exact în luna aprilie, o companie, o societate comercialã ”Duty FreeÒ, în spatele cãreia se pare cã stau mari boºi P.S.D., a distrus câteva zeci de tumuli, morminte antice din necropola tumularã a Istriei, care este Pompeiul României, ºi dupã ce acolo a venit o delegaþie condusã de însuºi domnul ministru Rãzvan Theodorescu, ºi dupã ce s-a promis cã se va face luminã, de un an de zile nimeni nu mai ºtie nimic. Cum evolueazã acest proces, unde este acel dosar, la ce Parchet? Nimeni nu mai ºtie nimic, totul este îngropat, aºa cum bine ne-am obiºnuit.

Dupã ce acum douã luni de zile a început demontarea Valului mare de pãmânt, monument istoric arheologic unic în sud-estul Europei, nu se face absolut nimic.

Lipsa de reacþie a Direcþiei judeþene de culturã, patrimoniu ºi culte, în fruntea cãreia se aflã o distinsã doamnã, fostã sopranã, care nu are nici un fel de reavoinþã, este doar profund incompetentãÉ este aceastã lipsã de reacþie, cum spuneam, este dãunãtoare, este mai mult decât gravã. În fruntea acestui inspectorat trebuia sã stea în mod obligatoriu un arheolog în judeþul Constanþa. Asta este cel puþin opinia mea. ªi încã o datã spun: nu este vorba despre rea-voinþã. Este incompetenþã. Este cel puþin la fel de grav.

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Valeriu ªtefan Zgonea. Se pregãteºte domnul Iulian Mincu.

Insist asupra celor trei minute. Mai sunt foarte mulþi colegi înscriºi.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se va numi ”Amnezia neruºinãriiÒ.

Sunt momente în care tot ceea ce rãmâne despre un om este valoarea sa. Problema asta înseamnã moralitatea sa raportatã la realizãri. Când prima tinde spre zero...!

În ultima perioadã, aºa cum ne-am obiºnuit, un cetãþean ales primar de Capitalã vorbeºte despre moralitate, vulgar, ca de obicei. Dar nu despre a lui. Viteazul, a se reþine acest cuvânt, viteazul marinar din Tulcea Ð apa chiuvetei Ð trateazã cu dispreþ informaþiile sosite prin presã despre compania Domniei sale S.C. SAF S.A. Da! A Domniei sale, pentru cã aceasta a fost o invenþie menitã sã producã bani negri ºi gãuri albe. Sau poate mandatul directorului general al SAF S.A. din perioada 18-23 mai 1999 nu a fost semnat de ministrul transporturilor de la acea datã. ªi nici raportul Ministerului Finanþelor Publice nu era de competenþa unui ministru. Nu!

Domnia sa era ministru joia ºi atunci tãia bilete la trenurile accelerate sau la reparaþiile cu ridicare pe roþi, ca sã fiu în domeniu.

Cum poþi întreba un ministru a cãrui privire transforma vagoanele ºi locomotivele în fier vechi, active feroviare de bazã ale cãii ferate? Poate cã domnului Bãsescu, distins cetãþean nãscut în localitatea Basarabi, în anul de graþie 1951, curenþii anonimi marini i-au afectat definitiv memoria ºi a venit timpul ca noi, cei ce priveam la televizor cum flota intra în triunghiul Bermudelor, a se citi buzunarul Bãsescu, sã-i reîmprospãtãm amintirile cu celebre inginerii financiare care au distrus calea feratã.

Înfiinþat împotriva naturii, SAF S.A. a fost o gãselniþã bãsescianã de a transforma vagoane ºi locomotive în fier vechi care, transformate în resurse financiare, sã ia apoi drumul unor conturi ale firmelor prietene.

Ghinionul contribuabilului? Peste 1.000 de miliarde pierderi pentru SAF ºi transformarea cãii ferate într-un morman de... ºtiþi dumneavoastrã! Domnul Bãsescu, în derivã la acea datã, nu înþelege astãzi asemãnarea cuvintelor K.E.G. Ð ineficienþã economicã Ð 14 locomotive L.D.2100 ºi deficit 47 miliarde lei. Dar cum sã le înþeleagã viteazul Bãsescu care repara nava cu acelaºi nume la firma Domniei sale? Pardon! Nu dânsul, ci ministerul pe care-l conducea era acþionar majoritar, a se citi proprietatea statului, la compania ce avea ca activ ºalupa ”ViteazulÒ. O chestiune în special accidentalã, dupã cum erau ºi acþiunile domnului T.B. nãscut în localitatea Basarabi la firma ”Triton CompanyÒ S.A. Ei, ºi? ar spune cetãþeanul acela haios ce în weekend este ºi preºedinte de partid. ”Am centrat ºi am dat cu capul tot eu. Ce e rãu în asta? Sunt polivalent!Ò Sau poate nu a ºtiut. Amnezia, bat-o vina!

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Mincu. Se pregãteºte domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”Ce doreºte premierulÒ.

Ca rãspuns la întrebarea unui jurnalist ce va face dupã Praga, premierul Nãstase surprinde pe toatã lumea prin declaraþia sa din 27 martie 2002: ”În cazul unei decizii pozitive favorabile României, meritele sunt ale românilor. În cazul unei decizii de neinvitare a României, opþiunea noastrã va rãmâne neschimbatã, fermã în favoarea NATO. ...Eºecul are costuri, iar acestea sunt ale Guvernului.Ò Prin urmare, acest Guvern ar putea sã plece.

Momentul Praga constiltuie pentru P.S.D. ºi pentru Adrian Nãstase un element-cheie. Dacã lucrurile sunt pozitive, atunci problemele sunt simple. ªi, dupã comportamentul premierului, semnalele exterioare primite de el aºa par. P.S.D. va profita de euforia generalã care va face uitate insuccesele reformei economice, gestiunea deficitarã ºi suferinþele sociale, precum ºi deficienþele administrative ºi accentuarea corupþiei.

P.S.D., dar mai ales premierul îºi dau seama cã un alt moment mai propice unor alegeri generale anticipate decât momentul Praga, care sã le aducã prelungirea mandatului, nu va mai exista. Este exact ceea ce s-ar aºtepta pentru a putea fi uitatã incompetenþa celor care au deþinut frânele puterii ºi au dus la eºecul tranziþiei.

Peste 62% din populaþia þãrii, aºa cum aratã un raport al Societãþii Academice Române recent, considerã Guvernul, ca ºi guvernul anterior, ca vinovate de stagnarea economicã ºi mizeria socialã existentã în prezent.

Aºa se explicã de ce Executivul a luat recent un plan de mãsuri care urmeazã a fi supus pe 10 aprilie 2002 în discuþia Parlamentului. Acest plan de mãsuri ar trebui sã facã în ºase luni pentru NATO ceea ce nu s-a reuºit în 12 ani în materie de corupþie, de securizare a informaþiilor, reforme economice, reforme militare. Astfel, Legea informaþiilor, dezbãtutã de peste un an, va trebui aprobatã rapid; privatizarea a peste 400 de societãþi comerciale în urmãtoarele luni, când de la începutul anului 2002 nu s-a reuºit decât privatizarea a 10 astfel de societãþi.

Va deveni o sarcinã realizabilã. Se vor suprima legãturile guvernamentale cu fosta Securitate ºi va da acces liber publicului la controlul averilor demnitarilor. Se va repara greºeala inexistenþei unei legi împotriva conflictului de interese pe perioada mandatului.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Se pregãteºte domnul Aurel Daraban.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Optimismul general în creºtere privind invitarea României sã se alãture Alianþei Nord-Atlantice, printr-o decizie politicã favorabilã þãrii la Summit-ul de la Praga, este un semn bun al primei pãrþi a acestui an.

Nu cred cã cineva de bunã-credinþã, cu responsabilitate politicã Ð la putere sau în opoziþie Ð este capabil sã arunce o umbrã asupra acestui optimism. Din contrã, toþi cei cãrora le este dragã opþiunea euroatlanticã vor încerca un comportament echilibrat ºi credibil ca ºansele României pentru intrarea în NATO sã se consolideze.

Pe acest drum însã existã multe capcane ºi chiar interese de captare a atenþiei în ceea ce priveºte atribuirea succesului la momentul cheie. O înfierbântare pe aceastã temã trebuie evitatã din timp ºi acest lucru este posibil tocmai datoritã faptului cã forþele politice ºi chiar guvernul au reuºit sã nu isterizeze þara de maniera momentului Madrid 1997.

Obiectivul NATO este privit la rece ºi cu responsabilitate, este adevãrat, ºi într-o conjuncturã post 11 septembrie 2001 mai propice.

Totuºi, faþã de aceastã abordare, România trece prin douã realitãþi incontestabile. Una se referã la economie, unde existã probleme majore de sistem ºi de politicã specificã. Cealaltã realitate este reprezentatã de fenomenul apãsãtor ºi agravant al corupþiei, de asemenea, legate de sistem ºi politicã.

Creºterea P.I.B.-ului cu circa 5% atât în 2001 ºi cea prezumatã pe 2002 rãmâne un simplu reper, poate luminos, într-un trend oscilant, dar ea nu atenueazã sãrãcia, ci anunþã noi valuri de scumpiri. Apropiindu-ne mai sigur decât altã datã de NATO constatãm cã numãrul celor care apeleazã la ajutorul social ºi tarife sociale pentru utilitãþi este în creºtere, cã în general puterea de cumpãrare absolutã ºi relativã scade. Pe de altã parte, resurse adunate cu greu din cea mai mare impozitare înregistratã de România vreodatã sunt epuizate ca apa în deºert, creºterea economicã nefiind consolidatã de o dezvoltare structuratã, având la bazã proprietatea privatã, o clasã mijlocie în expansiune, o competiþie bazatã pe calitate ºi profesionalism, o piaþã egal permeabilã pentru toþi actorii, mãcar din punct de vedere al egalitãþii ºanselor la oportunitãþile apãrute.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Aurel Daraban. Se pregãteºte domnul Ioan Sonea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea, pe care o consider declaraþie de politicã economicã, vine sã fundamenteze luarea unor mãsuri de urgenþã pentru refacerea sistemelor de irigaþii din Dobrogea, unde intrãm în al patrulea an consecutiv de calamitate de 80% în agriculturã.

În partea de sud-est a României, în zona judeþelor Constanþa ºi Tulcea, s-a amenajat în anii 1998 Ð 1972 cel mai mare sistem de irigaþii din þara noastrã, sistemul de irigaþii Carasu, cu o suprafaþã totalã de 220.000 de hectare. Amplasamentul este situat în cea mai secetoasã zonã a þãrii, unde precipitaþiile medii anuale sunt de 400 de milimetri, iar cele minime scad pânã la 220 milimetri.

În timpul vegetaþiei s-au înregistrat perioade de secetã totalã care au depãºit trei luni fãrã precipitaþii. Aceste condiþii climaterice nu permit punerea în valoare a potenþialului productiv al solului ºi, deci, dezvoltarea agriculturii fãrã folosirea eficientã a irigaþiilor.

Executarea lucrãrilor de amenajare complexã Carasu s-a realizat într-o perioadã de mari economii care au condus la darea în funcþiune a reþelelor de canale necãptuºite Ð circa 1.000 de km Ñ fãrã impermeabilizãri sau utilizate ca agregate termice de udare, fãrã sistem

centralizat de conducte cu staþii de pompare electrice; nu s-a realizat automatizarea, conducerea apei pe canale, nu s-a realizat sistemul de control ºi dispecerare automatã.

Dificultãþile majore pe care le întâmpinã astãzi Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare, ca furnizor de apã, cât ºi consumatorii de apã, fermierii sunt produse de pierderile mari de apã (circa 40-50%), starea tehnicã a lucrãrilor de irigaþii, dezafectarea parþialã sau totalã a unor staþii de pompare, lipsa echipamentelor de udare.

Dificultãþile menþionate fac ca o parte din suprafeþele care sunt amenajate pentru irigaþii sã rãmânã neutilizate, iar aceia care irigã sã primeascã udãri mai puþine ºi cu cantitãþi de apã mai mici, cu efecte negative asupra producþiei agricole. Lucrãrile de reabilitare devin oportune pentru cã vor viza atât creºterea randamentului canalelor, cât ºi celelalte lucrãri menite sã asigure o exploatare optimã a amenajãrilor.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul Ioan Sonea. Se pregãteºte domnul Mircea Costache.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urmã cu câteva luni ni s-a fãcut un bine. Cuiva i s-a fãcut milã de românii închiºi între graniþele României, constrânºi de modalitatea de eliberare a vizelor de a umbla prin lume.

Iatã, deci, cã binele a venit, românii pot pleca. Dar, se pare cã binele nu vine întotdeauna singur, îl însoþeºte rãul. La cine s-au gândit acei care le-au dat liber? Nu la români. O datã cã ieºirea nu este cea estimatã. Nu toþi cei care cereau libertatea de circulaþie mai pot pleca. Dintre cei care pleacã, prea puþini sunt cei care o fac de plãcere. Majoritatea pleacã scoºi din casã ºi din þarã de sãrãcie, de lipsa unui loc de muncã prin care sã se poatã întreþine ºi sã-ºi poatã creºte copiii în mod decent. Deci pleacã acei care îºi pot vinde forþa braþelor sau a minþii. Unii reuºesc, însã toþi se vând ieftin. Adicã binele este tot al celor care ni l-au dãruit. Nu se prea aud glasuri care sã constate discriminarea la care sunt supuºi românii care trudesc pe ogoare strãine.

Guvernanþilor le pare bine cã au scãpat de câteva guri de hrãnit ºi de câteva contestaþii, de câþiva contestatari în stradã. Ba mai aºteaptã sã câºtige ceva de pe urma celor plecaþi, mãcar în imagine.

Sunt sigur cã se cunoaºte faptul cã sunt prea mulþi care exploateazã situaþia grea din þarã ºi fac reclamã raiului de dincolo: firme de angajatori, de plasatori, de transport încaseazã bani buni. Românii ºi româncele se vãd în pâine. Unii sunt, totuºi, realiºti, ºtiu ce vor ajunge, dar pleacã spunându-ºi cã este mai bine sã te batjocoreascã, eventual sã te exploateze un strãin, decât un frate. Dar, vorba aceea, fiecare este stãpân pe sine. Ce face, însã, statul român, obligat prin Constituþie sã aibã grijã de cetãþenii sãi, pentru a preîntâmpina ºi elimina abuzurile ºi înºelãciunile de tot felul? Din judeþul Bistriþa-Nãsãud, aproximativ 50.000 de persoane au luat drumul strãinãtãþii. În Spania au ajuns cei mai mulþi.

Dacã la început lucrurile pãreau normale, s-a ajuns ca românii sã nu mai aibã loc de români, nu mai sunt locurile de muncã promise, nu sunt condiþiile normale de locuit, preþul muncii a scãzut. Tot mai mulþi se vãd nevoiþi sã plece aiurea, în speranþa unui alt loc.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul Mircea Costache. Se pregãteºte doamna Popa Constanþa.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

A devenit un truism sã afirmi cã la noi de mai multã vreme nu mai merge nimic. Însuºi preºedintele þãrii, într-o recentã evaluare privind starea naþiunii, constata cam acelaºi lucru, folosind expresii impersonale de tipul: ”Este adevãrat cã situaþia din agriculturã s-a deteriorat, cã sistemele de irigaþii s-au degradat, cã dalele canalelor ºi hidranþii s-au furat, cã economia a înregistrat un curs descendentÒ ºi aºa mai departe.

Responsabil de aceastã situaþie? Nimeni. Probabil cã am avut cu toþii ghinion.

La fel de impersonal declara ºi domnul prim-ministru cã în aceastã perioadã în þara noastrã are loc un transfer de proprietate care ar genera inevitabil corupþie.

Cine poate fi fãcut rãspunzãtor pentru efectele unor acþiuni pe care nu le ordonã nimeni, nu le gireazã ºi nu le executã nimeni, ci pur ºi simplu acestea au loc, ducând la continua degradare a nivelului de trai? Singura realizare cu care ne consoleazã impersonalii noºtri conducãtori ar fi, zice-se, democraþia. Uite, ne putem exprima liber opiniile, le putem perora, facem exerciþii oratorice... Slabã consolare, mai ales cã suntem cu toþii foarte departe de adevãrata democraþie, de democraþia care sã dea ºi pâine.

De fapt, singurul lucru care merge bine la noi, atât de bine cã am speriat mapamondul, nu este democraþia, ci infractocraþia. Încãputã pe mâna unei faune de naturi infracþionale care nu iartã nimic, de la extracþia aurului la rafinarea petrolului ºi de la bãnci la hoteluri ºi la combinate, þara geme sub povara fãrãdelegilor ºi hoþiilor de tot felul. Ne-am obiºnuit atât de mult cu ingineriile cele mai infernale, cu pulverizarea patrimoniului public, cã nimic nu ne mai mirã, ne-a murit mirarea, cum se spune: nici ce treabã are domnul Blair cu SIDEX-ul, nici ce cautã arabii cu securea prin pãdurile noastre, nici de ce se vinde industria româneascã la fier vechi! ªi dacã la niveluri înalte se trag comisioane, se primesc ºpãgi ºi alte acareturi, cei mai mici în ierarhia administrativã, superpolitizatã, nu se lasã nici ei mai prejos. S-a ajuns pânã acolo cu

gãinarocraþia încât primarul unei comune din judeþul Buzãu, condamnat la 9 ani închisoare pentru furtul a 21.500 metri cubi de masã lemnoasã, a 200 de cupoane agricole ºi pentru alte abuzuri incalificabile funcþioneazã bine mersi, nederanjat de nimeni. Ba, mai mult, pe perioada de 3 luni cât a fost reþinut în beciurile poliþiei, a semnat statele de platã, luându-ºi leafa ca ºi cum acolo, în arest, ar fi lucrat în folosul obºtii care s-a procopsit alegând un asemenea specimen.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Popa. Urmeazã domnul deputat Mircea Ifrim.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ziua mondialã a apei, pe care am sãrbãtorit-o recent a readus în discuþie o problemã care preocupã încã doar specialiºtii ºi uneori guvernele: importanþa protecþiei mediului. Dupã fenomenul încãlzirii globale, resimþit din plin ºi la noi, o altã problemã gravã a apãrut: reducerea cantitãþii de oxigen din conþinutul oceanelor. Oceanul de sud, supranumit ”plãmânul planeteiÒ, care reprezintã un factor cheie în menþinerea echilibrului tuturor apelor lumii, sãrãceºte în mod constant în oxigen, cu reprecusiuni extrem de grave asupra mediului, în totalitatea lui.

Numeroase reglementãri internaþionale, europene sau naþionale pledeazã pentru colaborarea între statele lumii, în vederea conservãrii mediului, pentru sensibilizarea guvernelor ºi a publicului în vederea soluþionãrii problemelor legate de mediul înconjurãtor ºi în mod special de apã.

Conform raportului Fondului Naþiunilor Unite pentru populaþie, la nivel planetar anual mor 12 milioane de oameni din cauza folosirii apei insalubre. Câþi dintre aceºtia sunt din România?

În Bucureºti se consumã anual 1,63 milioane metri cubi de apã, dar încã mai existã strãzi fãrã alimentare curentã cu apã, care se aprovizioneazã cu apã din fântâni, fântâni de multe ori poluate.

Deºi suntem asiguraþi cã apa distribuitã la robinetele din casele noastre este potabilã, nu trebuie sã fii specialist ca sã observi cã are suspensii solide de multe ori, un miros necorespunzãtor, insuportabil, de cele mai multe ori de clor, hiperclorurarea înlocuind alte etape de tratare a apei la noi.

În þarã, mai ales în mediul rural, în tot mai multe localitãþi alimentarea cu apã este deficitarã atât cantitativ, dar mai ales calitativ.

Existã circa 65.000 de substanþe chimice care polueazã chimic apele lumii, una dintre cele mai periculoase substanþe fiind D.D.T.-ul, care se gãseºte din abundenþã în solul ºi apele din întreaga lume, dar ºi la noi, iar relaþia dintre poluarea chimicã a apelor ºi sãnãtatea populaþiei a fost demonstratã ºi, din nefericire, chiar probatã.

Anul 2002 se anunþã a fi un an sãrac în precipitaþii ºi, de aceea, sunt necesare mãsuri urgente pentru gospodãrirea eficientã a resurselor de apã, protecþia calitãþii apelor ºi controlul permanent al calitãþii apei.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Ifrim ºi, ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea se referã la inconsecvenþa ce se manifestã în mod concret privind opþiunea statului la trecerea într-o economie de piaþã realã.

La ora actualã doresc sã semnalez faptul cã nu se face distincþie între banul public ºi cel privat, nerespectându-se integritatea acestor douã categorii de fonduri. Banul privat de foarte multe ori trece în domeniul public ºi invers.

În acest context am sã dau un exemplu: ºtergerea datoriilor la fondul de sãnãtate la SIDEX Galaþi, o datã cu privatizarea, a atras grave prejudicii în sistemul asigurãrilor de sãnãtate.

Ceea ce plãtesc cetãþenii ºi angajatorii, respectiv 14% din venit pentru fondul de sãnãtate, este un ban privat. S-a înfiinþat Casa de Asigurãri de Sãnãtate tocmai pentru a trece de la bugetul de stat la un buget care sã aparþinã cetãþeanului ºi care sã revinã integral cetãþeanului pentru pãstrarea sãnãtãþii sale.

Faptul cã acest ban privat este gestionat de stat Ð ºi dãdeam exemplul de mai sus Ð atrage dupã sine colapsul în care se gãseºte finanþarea sistemului de sãnãtate.

Tot un exemplu reprezintã acordarea a 15 miliarde de lei la Reºiþa, din banul public, pentru plata salariilor unor muncitori care de acum lucreazã în sistemul privat. ªi, de asemenea, încercarea de a realiza un hibrid între stat ºi privat, pentru a se putea lua credite imense de la stat. Tot în acest context sunt ºi cele 100 de milioane date instituþiei private a tutunului.

De asemenea, aº sublinia faptul cã nu se respectã principiile concurenþei care într-o economie de piaþã dau competitivitatea.

TAROM-ul este subvenþionat în întregime de cãtre stat ºi se aflã, de fapt, într-o degringoladã. Dar nu numai atât! El nu permite altor companii concurenþa. De pildã, ”Angher Air LineÒ nu are dreptul sã facã decât un singur zbor, Oradea Ð Bucureºti, deºi s-a oferit sã facã mult mai multe.

De asemenea, nu are dreptul sã scadã preþurile la bilete sub TAROM. Trebuie sã menþinã aceste preþuri Ð ºi vã dau doar un exemplu: Oradea Ð Bucureºti ºi retur este 150 dolari, în timp ce drumuri externe pânã la Bruxelles sunt de 250 dolari.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Nu mai avem preºedinte de ºedinþã, da. Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Voi începe aceastã declaraþie amintind un adevãr absolut al lumii civilizate, de la Montesquieu încoace: ”Într-o societate democraticã puterea politicã are trei dimensiuni: legislativã, executivã ºi judecãtoreascãÒ. Aceastã construcþie tripartitã garanteazã funcþionarea sistemului democratic, fiecare segment al puterii având dreptul ºi totodatã obligaþia de a le controla pe celelalte. Însã principiul separãrii puterilor în stat nu poate funcþiona dacã una dintre puteri tinde sã le subordoneze pe celelalte, acesta fiind cel mai scurt drum cãtre dictaturã.

De aceea a fost nevoie sã enunþ acest veritabil ABC al statului de drept.

De aceea, în anul 2002, în Parlamentul României, trebuie reafirmate principii acceptate în Europa de peste un secol. Pentru cã, din nefericire, în România postdecembristã s-a creat o tradiþie periculoasã. Executivul ºi-a depãºit constant prerogativele constituþionale ºi a încercat sã-ºi subordoneze legislativul, iar cea mai folositã metodã a fost cea a ordonanþelor simple sau de urgenþã.

Dar dacã toate guvernele din 1990 pânã în prezent au folosit aceastã metodã, în mandatul actualului Guvern ne confruntãm cu o adevãratã explozie.

Ignorând rolul Parlamentului de deþinãtor al suveranitãþii poporului, Guvernul P.S.D. a reuºit performanþa de a emite 258 de ordonanþe de urgenþã în mai puþin de un an ºi jumãtate.

În acest mod s-a încãlcat principiul separaþiei puterilor în stat, Guvernul transformându-se într-un veritabil corp legislativ.

Conform art. 114 alin. 4 din Constituþia României ”Numai în cazuri excepþionale Guvernul poate emite ordonanþe de urgenþãÒ.

Este imposibil de susþinut cã pe timp de pace, fãrã transformãri sociale fundamentale, au existat 258 de cazuri excepþionale care au cumulat toate prevederile constituþionale.

Un exemplu elocvent pentru abuzul guvernamental îl reprezintã Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002 privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii. Deficienþele acestui act normativ sunt multiple atât în formã, cât ºi în fond.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor cu anunþul obiºnuit cu privire la prezenþã: din cei 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 283, sunt absenþi 60, din care 25 participã la alte acþiuni parlamentare. Pânã la ora 10,30, când e stabilitã ºedinþa de vot final ºi pânã când sper ca cei înregistraþi în listele de prezenþã sã-ºi manifeste ºi prezenþa în salã, vom parcurge un proiect de lege, dar nu înainte de a vã anunþa, potrivit art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, cã la secretarul general al Camerei Deputaþilor s-a depus, în vederea sesizãrii de cãtre dumneavoastrã a Curþii Constituþionale, dacã doriþi, desigur, Legea privind protecþia informaþiilor clasificate, adoptatã în procedurã de urgenþã.

## Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în discuþie proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind Sistemul naþional de decoraþii al României, care figureazã pe lista ordinii de zi ºi reprezintã punctul la care ne-am oprit ieri.

Din partea Guvernului cine prezintã acest proiect? Poftiþi!

Rog, între timp, ºefii grupurilor parlamentare de la P.R.M. ºi P.N.L. sã-ºi anunþe colegii sã vinã în salã.

## **Domnul Ion Nicolae Ñ** _secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã mã prezint. Sunt colonelul Ion Nicolae, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului pentru coordonarea Oficiului pentru Problemele Veteranilor de Rãzboi.

Medalia ”Crucea comemorativã a celui de Al Doilea Rãzboi Mondial 1941-1945Ò a fost instituitã prin Legea nr. 68/1994 ºi se acordã tuturor veteranilor de rãzboi. Prin Legea nr. 29/2000 privind Sistemul naþional de decoraþii al României a fost menþinutã decoraþia instituitã prin Legea nr. 68/1994, însã denumirea a fost modificatã, prin eliminarea din cuprinsul acesteia a referirii la anii 1941-1945.

Pânã în prezent, medalia a fost acordatã unui numãr de peste 350 de mii de veterani de rãzboi ºi din estimãrile fãcute împreunã cu asociaþiile veteranilor de rãzboi reprezentative la nivel naþional mai trebuie conferitã unui numãr de aproximativ 35 de mii de persoane.

Care este comisia care a întocmit raportul? Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, domnule preºedinte Mihai Mãlaimare?

Din partea Comisiei pentru culturã nu este nimeni? Domnule M‡rton, vã rog frumos, prezentaþi dumneavoastrã raportul comisiei la proiectul Legii privind modificarea Legii nr. 29/2000.

S-a dat un raport favorabil pentru aprobarea acestui proiect de lege, în unanimitate, în comisie. Deci vã propun adoptarea ei aºa cum o aveþi în raport.

Stimaþi colegi,

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi vã rog sã urmãriþi în paralel raportul comisiei ºi textul proiectului. La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente? Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut? Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Punctul 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raport, de fapt, singurul amendament. Dacã aveþi obiecþii asupra lui? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, punctul 2, cu privire la art. 11 punctul V poz. 3, definirea Crucii comemorative, s-a adoptat în unanimitate, deci textul va avea alcãtuirea rezultatã din votul dumneavoastrã.

La punctul 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã rog, în consecinþã, sã constataþi cã am parcurs textele proiectului.

Supunem proiectul votului dumneavoastrã final, în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

## Unanimitatea celor prezenþi.

Întrucât încã prezenþa în salã nu este cea necesarã, trecem la urmãtorul punct: propunerea legislativã privind dreptul la rectificare ºi dreptul la replicã faþã de materialele publicate în presã. Iniþiatorul este domnul deputat Paºcu.

Domnule deputat, vreþi sã vã susþineþi propunerea?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã arãt considerentul principal pentru care am socotit necesar sã am aceastã iniþiativã legislativã ºi el se bazeazã pe faptul cã fiecare cetãþean are dreptul sã se apere atunci când este acuzat prin intermediul presei

scrise. Or, acest lucru este în momentul de faþã o chestiune aflatã la bunul-plac al celor care iniþiazã asemenea atacuri.

Din punctul acesta de vedere, consider cã România este mai democraticã cu o asemenea lege care protejeazã cetãþeanul decât fãrã o asemenea lege. Aceastã chestiune este recunoscutã internaþional, prin convenþii internaþionale, la care ºi noi suntem parte, încã din 1974; cum aceastã chestiune este reglementatã satisfãcãtor pentru televiziune ºi pentru radio, am considerat cã este necesar, ºi prin lumina a ceea ce se întâmplã în presa scrisã româneascã, sã introducem ºi aici acest standard de democraþie ºi de respectare a drepturilor cetãþeneºti. Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton, din partea Comisiei pentru culturã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Dacã în cazul legii pe care tocmai am votat-o lucrurile au mers mai uºor în comisie, recunosc cã în cazul acestei legi au fost foarte multe discuþii în contradictoriu, probabil s-ar putea sã fie ºi în dezbaterea în plen.

Adevãrul e cã, într-adevãr, existã în legile care s-au votat din domeniul audiovizualului ºi în plus în reglementãrile Consiliului Audiovizualului norme care reglementeazã dreptul la replicã. În presa scrisã aceastã normã din pãcate nu existã, ceea ce determinã sã se mai dea loc la abuz.

Ca atare, e bine sã fie ºi aici un astfel de document, o astfel de legiferare, însã trebuie sã se gãseascã justul echilibru între libertatea presei ºi drepturile persoanei lezate de aceastã libertate.

În comisie s-a discutat mult, am cãzut de acord cu aceastã variantã pe care o aveþi în faþa dumneavoastrã, cu foarte multe amendamente, comisia a votat-o cu majoritate de voturi. Cred cã pe aceastã variantã se poate merge ºi, într-adevãr, s-a gãsit acel echilibru care, pe de o parte, garanteazã în continuare libertatea presei (deºi, într-adevãr, ºi aici mai e o posibilitate de abuz), pe de altã parte, garanteazã ºi drepturile persoanei care, în anumite situaþii, sunt legate de aceastã greºit înþeleasã libertate.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã vã aplecaþi cu foarte multã atenþie asupra textelor pe care comisia vi le propune.

La dezbateri generale doreºte cineva sã intervinã? Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În calitatea mea de membru al Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti din România sunt tentat sã consider cã o asemenea lege este un atentat la libertatea presei ºi ea nu confirmã intenþia bunã pe care a avut-o iniþiatorul ei. Având, însã, în vedere modul de manifestare al multor reprezentanþi ai mass-media, indiferent cã este vorba de presa scrisã sau cea audiovizualã, dupã 1990, consider cã un asemenea act normativ vine în sprijinul presei profesioniste, al presei responsabile, al acelor ziariºti care îºi fac din meseria lor un lucru demn de toatã consideraþia ºi preþuirea publicului.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/19.IV.2002

În Occident, presa este un element de referinþã, ceea ce se scrie în presã este considerat ca fiind adevãrat, considerat ca fiind exact. Din pãcate, multe dintre publicaþiile sau posturile de radio ºi televiziune din România colporteazã o serie de ºtiri care nu îºi gãsesc echivalentul în realitatea propriu-zisã.

Mai mult decât atât, în ultima perioadã au fost realizate ºi susþinute în mod concertat atacuri la adresa unor persoane, pe motive absolut neîntemeiate, pe motive adeseori inexacte. În ultima perioadã am constatat, totodatã, cu pãrere de rãu, cã orice tentativã a celor care s-au simþit ultragiaþi sau jigniþi de asemenea referinþe de presã nu au avut posibilitatea sã revinã prin dreptul la replicã sau prin o serie de precizãri, întrucât conducerile acestor publicaþii au refuzat sistematic sã le acorde dreptul la rectificare sau replicã.

În consecinþã, consider cã în aceastã etapã Ð ºi precizez cã în aceastã etapã Ð, pânã când presa româneascã nu va ajunge la gradul de profesionalizare ºi de respectare a deontologiei profesiei sale, o asemenea lege este bine venitã. Îmi doresc ca aceastã lege sã devinã caducã în foarte scurtã vreme, în momentul în care reprezentanþii de marcã ai presei româneºti vor contribui la eliminarea acelora care ºi-au fãcut din presã un alt scop decât acela pe care aceastã meserie nobilã îl constituie.

Îmi doresc sã nu se încheie aceastã legislaturã ºi aceastã lege sã devinã inutilã, pentru cã, în sfârºit, reprezentanþii presei ºi-au asumat responsabilitatea ce le revine în societatea democraticã pe care sperãm sã reuºim sã o construim.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat amendamentul nr. 1. Art. 1 se modificã în mod corespunzãtor.

La art. 2 urmãriþi amendamentul nr. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 2 se modificã în mod corespunzãtor.

La art. 3 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor art. 4.

La art. 5 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor art. 5.

La art. 6 urmãriþi amendamentul nr. 5. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. Se modificã art. 6 în mod corespunzãtor.

La art. 7 urmãriþi amendamentul nr. 6.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 6. Se modificã art. 7.

La art. 8, amendamentul nr. 7? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 8 se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 9, urmãriþi amendamentul nr. 8. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate, se modificã în mod corespunzãtor art. 9.

Dupã art. 9, urmãriþi amendamentul nr. 9 al comisiei, care introduce un text nou.

Poftiþi! Îmi cer scuze cã nu v-am vãzut, doamnã depu-

tat!

## Stimaþi colegi,

Dupã art. 8 am propus un articol nou care sã apere publicaþiile de dreptul la replicã ce nu s-ar limita la a corecta faptele incriminate ºi ar leza interesele unei terþe persoane ori s-ar constitui ca ofensã la adresa redactorului sau a unei terþe persoane. V-aº ruga sã luaþi în calcul varianta cã un redactor-ºef ar putea fi obligat sã publice zilnic 100 de drepturi la replicã doar pentru cã s-au amintit 100 de nume în ziar.

Astfel de prevederi existã ºi în legi din mai multe þãri europene, dar, dacã îmi permiteþi, aº avea un amendament chiar la amendamentul meu, pentru cã am vorbit ºi cu inþiatorul. Deci aº dori sã se elimine lit. e) de la articolul nou.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul, sunteþi de acord cu aceastã propunere? Da. ªi comisia, restul? De acord.

Stimaþi colegi, supun atunci votului dumneavoastrã amendamentul nr. 9, fãrã lit.e), aºa cum a propus autorul amendamentului ºi sunt de acord iniþiatorul ºi comisia. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 10 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 11, amendamentul nr. 11? Adoptat în unanimitate.

Art. 12, amendamentul nr. 12? Poftiþi, domnule SzŽkely!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 12 comisia a modificat textul iniþial, schimbând cuantumul amenzii contravenþionale dintr-o sumã care era raportatã la veniturile publicaþiei la o sumã fixã, între 5 ºi 100 de milioane de lei. Consider cã în condiþiile în care existã o inflaþie galopantã ºi fixarea unei amenzi poate sã devinã nesemnificativã dupã trecerea unui timp, varianta iniþialã a legii era mai bunã, la care eu, însã, am depus un amendament pe care nu l-am regãsit între amendamentele respinse, probabil din cauzã cã în comisie s-a modificat întregul articol, aºa cã nu ar mai fi avut loc unde sã fie inseratã aceastã modificare.

Cu toate acestea, eu aº susþine, în primul rând, sã rãmânã forma propusã de cãtre iniþiator, cu amendamentul, care sã sune astfel: ”Prin aceeaºi hotãrâre, ori de câte ori instanþa constatã nerespectarea obligaþiei prevãzute la art. 6, publicaþia va fi sancþionatã cu o amendã calculatã prin raportare la cifra de afaceri a anului precedent, respectiv la cifra de afaceri înregistratã la data publicãrii materialului contestat, dacã se aflã în primul an de activitate, între 0,1 ºi 3%Ò. Vã mulþumesc.

Poftiþi!

Stimaþi colegi,

Noi am propus ºi v-aº ruga sã votaþi varianta votatã ºi în comisie. Am propus deci ca: ”Persoana lezatã sã poatã solicita instanþei aplicarea unei amenzi contravenþionale într-un cuantum cuprins între 5 ºi 100 milioane de leiÒ, deoarece nu ni se pare firesc ca un ziar sã fie sancþionat cu o amendã calculatã prin cifra de afaceri.

Gândiþi-vã cã, dacã nu se publicã 20 de drepturi la replicã, un ziar ar putea intra în faliment.

Sã nu uitãm, de asemenea, cã o publicaþie poate aparþine unei societãþi comerciale care are ºi o reþea de difuzare sau o tipografie proprie, iar prin amendarea societãþii cu un procent din cifra de afaceri s-ar putea petrece un fapt nefiresc. Fiindcã nu ni se pare normal sã sancþionezi o societate doar pentru cã un ziar nu a publicat un drept la replicã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã Olguþa Vasilescu. Domnul Damian Brudaºca.

Din câte am înþeles eu, spiritul acestei legi este mai mult de disciplinare, nu de distrugere a presei sau a studiourilor de radio ºi de televiziune. Mi se pare nefondatã soluþia propusã de unul dintre antevorbitori, întrucât, în felul acesta, transformãm aceastã lege într-o chestiune de sperietoare.

Cred cã formula gãsitã de comisie, mai inspirat, zic eu (mai puþin inspirat în ceea ce priveºte plafonul maxim), este de preferat, întrucât noi dorim doar sã atenþionãm, printr-o asemenea lege, nu sã distrugem efectiv ºansele publicaþiilor sau studiourilor de radio ºi televiziune de a-ºi continua activitatea. De aceea, susþin varianta aleasã de comisie ºi îmi pun speranþa cã cei care vor decide se vor orienta mai mult spre pragul minim, având în vedere caracterul de avertisment, ºi nu de distrugere, cum spuneam, al celor care fac asemenea gesturi care sunt sancþionabile.

Mulþumesc.

Domnul deputat çrp‡d ºi apoi domnul deputat Paºcu, iniþiatorul legii.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând, într-adevãr, în reglementãrile legate de domeniul audiovizual, pedeapsa care se poate da este legatã de cifra de afaceri. Însã este o problemã destul de mare cu aceastã cifrã de afaceri, pentru cã Ð o spun pentru cei care nu înþeleg ce înseamnã ea Ð aceasta include ºi cheltuielile pe care ºi le realizeazã cel în cauzã.

Or, în acest domeniu se realizeazã un profit între 7Ð15%. Dacã se plãteºte 5% din cifra de afaceri, vã daþi

seama cã, pentru douã încãlcãri, persoana respectivã deja ajunge în faliment, ceea ce cred cã nu se doreºte.

Nu se doreºte pentru cã, în primul rând, Constituþia interzice ca prin diverse metode sã eliminãm un organ de presã. Pe de altã parte, nu cred cã aceasta este soluþia.

Deci noi am cãzut de acord cã e bine sã se fixeze o sumã fixã, însã între limite mari. Pentru cã ºi aici, într-adevãr, apare a doua laturã Ð existã ziare care au un tiraj de 2 mii de exemplare, iar altele au un tiraj de 200 de mii de exemplare. Ultimele uºor plãtesc 5 milioane de lei ºi mai încalcã o datã legea, deci pe ele trebuie sã le sancþionãm cu 100 de milioane de lei.

Iar instanþa este cea care va decide cât de gravã este încãlcarea acestei prevederi. Într-adevãr, dacã se încalcã dreptul persoanei printr-un ziar care are un tiraj de 200 de mii de exemplare, e o încãlcare mai gravã, pentru cã aduce o mai mare prejudiciere onoarei.

Ca atare, varianta comisiei e mai acceptabilã decât cealaltã variantã.

Mulþumesc.

Domnul deputat Paºcu.

Eu mulþumesc colegilor pentru cã ºi-au argumentat punctele de vedere, chiar dacã ele sunt diferite. Cred cã trebuie sã plecãm, pe de o parte, de la motivaþia pentru care am introdus acest proiect de lege ºi, pe de altã parte, de la situaþiile reale. În ceea ce priveºte motivaþia, aceasta este cã dacã pânã acum practica ar fi constatat cã aceastã obligaþie, de a acorda dreptul la replicã celui pe care îl ataci în ziarul respectiv sau despre care vorbeºti în ziarul respectiv ºi care considerã cã trebuie sã i se facã o reparaþie în ceea ce priveºte informaþiile care au apãrut, cu referire la persoana respectivã, s-ar fi respectat, nici nu mai aveam de ce sã mai venim cu acest proiect de lege Dar, din moment ce constatãm cã norma este sã nu se acorde dreptul la replicã Ð ºi aceasta este raþiunea pentru care a apãrut acest proiect de lege Ð cred cã trebuie sã avem în vedere faptul cã, de pildã, o sumã de 5 milioane de lei, pe care îi soliciþi în instanþã unui mare ziar, nu reprezintã nici un fel de element care sã determine ziarul respectiv sã acorde dreptul la replicã.

Este ca o amendã de genul acesta Ð cât mã costã ca sã încalc legea. Pânã la urmã, aceasta va fi chestiunea, dacã suma aceasta este micã. ªi colegul are dreptate când spune cã, dacã luãm în calcul ºi inflaþia, aceastã sumã va ajunge exact cum au ajuns chiriile la apartamentele construite pe vremea lui Ceauºescu Ð 1.000 de lei pentru un apartament de patru camere. Deci cred cã, pânã la urmã, aceasta este adevãrata problemã cãreia trebuie sã îi dãm astãzi un rãspuns, dar nu vreau sã mã pronunþ pentru o soluþie sau alta din cele concrete. Am vrut sã intervin numai pentru a explica logica pe care am avut-o în vedere când am introdus acest articol în textul legii.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, eu sunt obligat sã supun întâi votului varianta comisiei.

Cine este de acord cu amendamentul de la punctul 12? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/19.IV.2002

Cine este pentru varianta comisiei? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã, vã rog? 8 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu opt voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat, cu marea majoritate, textul amendamentului de la punctul 12, deci art. 12 se modificã în mod corespunzãtor.

La art. 13 comisia propune eliminarea, prin amendamentul de la punctul 13. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 13? Da.

Poftiþi, domnule SzŽkely!

Art. 13 în varianta iniþialã reglementa posibilitatea persoanei care se considerã lezatã în drepturile sale sã se adreseze instanþelor judecãtoreºti competente pentru acordarea de despãgubiri ºi pentru constatarea sãvârºirii unei infracþiuni. Deci se considerã cã publicarea dreptului la replicã nu înseamnã automat ºi ºtergerea sau eliminarea posibilitãþii de a se adresa instanþelor judecãtoreºti. Cred cã era o reglementare bine venitã, pentru cã, având în vedere cã aceastã lege este o lege specialã, s-ar putea interpreta cã tot ce cade sub incidenþa acestei legi este exceptat de la regula dreptului comun ºi persoanele lezate în drepturile lor nu ar mai putea sã se adreseze instanþelor judecãtoreºti, ceea ce ar fi o gravã încãlcare a liberului acces la justiþie.

Amendamentul meu pe care l-am depus la comisie nu a vizat eliminarea acestui articol, doar eliminarea unei sintagme, ”ºi/sauÒ, întrucât, potrivit regulilor de tehnicã legislativã, în acte normative nu se poate folosi aceastã sintagmã, mai ales pentru cã ”ºiÒ îl înglobeazã pe ”sauÒ. Deci eu propun sã mergem pe varianta iniþialã a proiectului de lege ºi sã eliminãm doar cuvântul ”sauÒ din text. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Stimate coleg, liberul acces la justiþie este evident ºi nu mai trebuia menþionat în acest text.

Poftiþi, domnule Cazimir!

O modestã completare sau corectare la spusele antevorbitorului: ”sauÒ îl înglobeazã pe ”ºiÒ, nu ”ºiÒ pe ”sauÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

## Împotrivã?

Evident, cu marea majoritate a voturilor, s-a eliminat amendamentul comisiei ºi, în consecinþã, a rãmas textul din propunerea legislativã, cu eliminarea sintagmei ”ºi/sauÒ, rãmânând doar ”sauÒ. Potrivit precizãrii domnului ªtefan Cazimir, rãmâne doar ”sauÒ.

La titlul capitolului III este amendamentul de la punctul 14. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 15, respectiv amendamentul de la punctul 15. Aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 15? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 15 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 16. Aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 16? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs acest proiect de lege. Urmeazã sã îl

nei ªinca Nouã, judeþul Braºov, vot în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã?

Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancþionarea unor fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cetãþeni români sau de persoane fãrã cetãþenie domicilitate în România, vot în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul Legii privind regimul juridic al precursorilor care pot fi folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor, lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vulcana Pandele, judeþul Dâmboviþa, vot în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 254/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plãþii în vamã a taxei pe valoarea adãugatã aferentã importurilor de bunuri efectuate de firma ”Bombardier Transportation Sweden ABÒ, precum ºi amânarea exigibilitãþii taxei pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri ºi/sau prestãrilor de servicii efectuate de persoane juridice române cãtre aceastã firmã pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 248 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 35 de voturi împotrivã. Abþineri?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã de urgenþã de fapt este o continuare a unor acþiuni pornite încã din 1996, când BERD sau BIRD au finanþat un proiect de reabilitare ºi dezvoltare a metroului din Bucureºti. La acea datã era Guvernul Vãcãroiu. La Ministerul Transporturilor era colegul nostru Novac. Am atras atenþia încã de atunci cã, în acel moment, în 1996, România avea pregãtite, fie omologate, fie în curs de elaborare, trei tipuri noi de vagoane de metrou modernizat, un nou metrou, ºi chiar un metrou pentru anul 2000.

Metroul care funcþioneazã în Bucureºti a fost realizat fãrã nici un fel de licenþe sau importuri din exterior. Este adevãrat cã multe lucruri au trebuit sã fie completate, dar aceasta nu înseamnã cã nu ºtim sã realizãm astfel de produse în România. Vreau sã vã informez cã existau suficiente posibilitãþi ca cei care au negociat acel contract sã aibã furnituri de la import absolut necesare, dar nu vagoane în întregime. Noi am mutat ºomajul de la ei la noi, ºi aceasta se ºi vede.

Ceea ce se încearcã prin actuala ordonanþã este o continuare a unor facilitãþi date acestei firme, ca sã se facã importuri de subansamble, ºi noi, în fond, sã

montãm aceste subansamble, aºa cum lucreazã întreaga industrie de confecþii, în _lohn_ . Am început sã lucrãm în _lohn_ ºi în industrie. Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu poate vota o asemenea lege.

Vã mulþumesc.

Propunerea legislativã privind completarea Legii nr. 505/2001 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, lege ce se voteazã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

- nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii

- bãneºti, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2000 privind reglementarea unor mãsuri financiare, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. 247 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 36 de voturi împotrivã. Abþineri?

- Cu 247 de voturi pentru, 36 împotrivã, s-a adoptat

- proiectul legii.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2002 pentru reglementarea unor mãsuri fiscale, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. 247 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 36 împotrivã. Abþineri? Acelaºi scor: 247 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivã.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea, în sistem descentralizat, în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt?

- Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

- nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 am votat totuºi, pentru cã am venit cu niºte amendamente în care am cerut ca preþurile sã fie majorate la aceastã primã, ºi la ºes ºi la munte, 1.600 la ºes ºi 1.700 la munte.

Am votat favorabil pentru ca sã nu facem diferenþieri. Totuºi, rãmâne în final ordonanþa cu discriminare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, stimate coleg.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea, în exclusivitate, de cãtre Ministerul Justiþiei în ediþie oficialã a codurilor ºi a altor legi complexe, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii privind declararea zilei de 22 decembrie ”Ziua Libertãþii RomânieiÒ, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã?

Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii arhivelor naþionale nr. 16/1996, vot în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii privind acordarea despãgubirilor în caz de dezastre, calamitãþi naturale ºi alte catastrofe în agriculturã, vot în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului

nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electro-

nice, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

**:**

Aº vrea sã spun câteva cuvinte.

Suntem la vot, distinse coleg. Dupã vot vã voi da cuvântul dacã vreþi sã vã explicaþi votul.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri legislative? Mulþumesc. 249 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 34 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

249 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivã, nici o abþineri.

Are cuvântul domnul Bãlãeþ, pentru a explica votul Grupului P.R.M.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am votat împotrivã din câteva motive bine întemeiate, zic eu, ºi vreau sã le explic aici, în faþa dumneavoastrã.

Canalul navigabil Dunãre-Bucureºti a fost înfãptuit în proporþie de peste 70% în timpul regimului trecut. Ca deputat de Cãlãraºi, unde figureazã cea mai mare parte a acestui canal, m-am vãzut obligat sã cercetez mai în amãnunt problema ºi sã observ ce probleme se ridicã acolo. Trebuie sã vã spun cã aceastã lucrare figureazã în documentele Uniunii Europene privind navigabilitatea continentalã în rândul lucrãrilor realizate. Domnul deputat Bivolaru cunoaºte lucrul acesta ºi, în Parlamentul trecut, adicã în legislatura anterioarã, a fost prezent un aviz favorabil al acestei lucrãri.

Dacã cumva se vor cerceta cu atenþie documentele Uniunii Europene s-ar putea ca acesta sã fie un semn de respingere a noastrã în cadrul acestui for internaþional.

Eu spun cã ºi pentru noi ºi pentru prezenþa noastrã în lume trebuie sã facem ceva ca, la lucrarea aceasta de mare anvergurã care se situeazã în dezvoltarea Capitalei noastre, bine ar fi sã reluãm lucrãrile, evident, cu o corectare a ceea ce a fost rãu sau depãºit în legãturã cu realizarea ei înainte de 1989. Îmi pare foarte rãu cã aceastã comisie nu a procedat corect în discuþia acestei propuneri legislative. Adicã eu, pur ºi simplu, nu am fost invitat la comisie. Aceasta s-a discutat în afara omului care a iniþiat-o ºi mi se pare un semn de rãu augur.

În orice caz, voi cãuta ca, prin intermediul unor ingineri cunoscãtori ai problemei, sã adaptãm propunerea la situaþia actualã ºi sã vedem ce se poate prelua din ea în condiþii noi. Oricum, ar fi fost mai bine sã se întoarcã la comisie, dar, dacã nu s-a putut, eu mi-am explicat votul ºi explic de ce trebuie neapãrat sã ne gândim ce vom face cu aceastã lucrare în viitor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Ultimele douã legi înscrise la ºedinþa de vot final. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã, vot în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Cu aceasta, epuizând ºedinþa destinatã votului final, trecem în continuare la parcurgerea ordinii de zi pentru ºedinþa de astãzi.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte Ovidiu Petrescu sã preia frâiele ºedinþei.

Urmeazã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experþilor criminaliºti.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Crearea cadrului legal care sã asigure pãrþilor din proces posibilitatea de a recomanda un expert care sã asiste expertul oficial la efectuarea expertizei criminalistice a devenit o necesitate în urma pronunþãrii deciziei Curþii Constituþionale nr. 143/1999.

Prin decizia menþionatã au fost declarate neconstituþionale prevederile art. 120 alin.5 din Codul de procedurã penalã, în care se prevede cã dispoziþiile alin.3 ºi 4 referitoare la dreptul pãrþilor de a cere numirea ºi a câte unui expert recomandat de ele care sã participe la efectuarea expertizei nu se aplicã în cazul expertizei prevãzute la art. 119 alin. 2, ºi anume expertiza medicolegalã ºi criminalisticã. Astfel, urmeazã ca pãrþile sã aibã acest drept în toate cazurile, indiferent cã, potrivit legii, urmeazã sã se efectueze expertiza.

Pornind de la aceastã decizie, prin Ordonanþa Guvernului privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã, cu modificãrile ulterioare, a fost creat cadrul juridic necesar întocmirii listelor de experþi din rândul cãrora pãrþile interesate pot solicita

experþi care sã asiste la efectuarea anumitor activitãþi medico-legale.

În mod corespunzãtor, este necesarã ºi crearea cadrului legal pentru autorizarea ºi întocmirea listelor cu experþi criminaliºti din rândul cãrora pãrþile pot alege un expert care sã asiste la efectuarea expertizei criminalistice.

Pentru aceste considerente, a fost elaboratã Ordonanþa Guvernului privind autorizarea experþilor criminaliºti.

În concepþia ordonanþei, calitatea de expert criminalist autorizat se dobândeºte pe bazã de examen într-una din urmãtoarele specialitãþi: expertiza graficã ºi tehnicã a documentelor, expertiza dactiloscopicã, expertiza traseologicã, expertiza balisticã judiciarã, expertiza fizico-chimicã a produselor materiale, expertiza criminalisticã în accidente de trafic, expertiza criminalisticã în explozii ºi incendii, expertiza vocii ºi a vorbirii, expertiza fotografiilor ºi a înregistrãrilor video. Tabelul nominal cuprinzând experþii criminaliºti autorizaþi este întocmit de cãtre Ministerul Justiþiei, iar experþii autorizaþi numiþi de organele judiciare, la cererea pãrþilor, vor participa la efectuarea expertizelor prin observaþii cu privire la obiectul expertizei, modificarea sau completarea acesteia, verificarea ºi completarea materialelor necesare efectuãrii expertizei, precum ºi obiecþii la raportul de expertizã adresat organului judiciar.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond cine ia cuvântul? Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Avem un reprezentant al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi? Poftiþi, domnule Boc!

## Domnule preºedinte,

Comisia juridicã a fost sesizatã cu Ordonanþa Guvernului nr. 75 privind autorizarea experþilor criminaliºti, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanþei, Comisia pentru apãrare a avizat favorabil proiectul legii.

La comisie au fost depuse unele propuneri de îmbunãtãþire a textului ordonanþei, formulate de Ministerul Justiþiei, însuºite ºi susþinute, ca amendamente, de domnul deputat Acsinte Gaspar.

În aceste condiþii, Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a dezbãtut proiectul Legii ºi amendamentele formulate în ºedinþa din 26 martie 2002, la lucrãri participând atât reprezentanþi din partea Ministerului Justiþiei, cât ºi deputaþii din Comisia juridicã.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experþilor criminaliºti sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, cu urmãtoarele amendamente admise pe care dumneavoastrã le aveþi în raport.

În consecinþã, domnule preºedinte, vã rugãm sã propuneþi plenului aprobarea ordonanþei Guvernului, cu amendamentele formulate în raportul comisiei.

Timp, 5 minute.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte nimeni.

Trecem la dezbateri.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la punctul 2.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat titlul.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 4. Vã rog sã priviþi la pagina 3 a raportului, la punctul 3. Sunt niºte modificãri.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 4, cu modificãrile propuse în raportul comisiei, la punctele 3 ºi 4.

Art. 5. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ordonanþa.

Revenim la lege.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, vã rog sã observaþi în raport, la pagina 2, punctul 1, comisia a propus o modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Proiectul Legii, în integralitate.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Proiectul Legii sindicatelor.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, domnule secretar de stat!

## **Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul stabilirii unor raporturi mai clare atât pe verticalã, cât ºi pe orizontalã în planul organizaþiilor sindicale ºi în raportul dintre acestea ºi autoritãþi, precum ºi în scopul revizuirii legislaþiei naþionale în conformitate cu Convenþia Organizaþiei Internaþionale a Muncii.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu. Poftiþi!

În urma examinãrii proiectului Legii sindicatelor în ºedinþa din 13 martie a acestui an, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele din raport.

Menþionãm cã la comisie s-au depus, din partea unor colegi deputaþi, din partea diferitelor federaþii ºi confederaþii, peste 200 de amendamente. Menþionãm, în acelaºi timp, cã membrii comisiei s-au aplecat asupra tuturor acestor amendamente, le-au parcurs pe toate ºi, beneficiind ºi de prezenþa în rândul membrilor comisiei a unor actuali reprezentanþi ai sindicatelor, sperãm cã vã propunem dumneavoastrã, plenului Camerei Deputaþilor, un raport consensualizat.

Vã mulþumim.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea grupurilor parlamentare.

Din partea U.D.M.R., domnul M‡rton çrpad. S-a înscris ºi din partea P.S.D.-ului, vã rog ºi celelalte grupuri.

A, domnul Kerekes, scuzaþi! Din partea U.D.M.R.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Schimbarea Legii sindicatelor, lege adoptatã în anul 1991, dupã mai mult de 10 ani, este de actualitate, lucru pe care nu-l contestã nimeni.

Argumentele adoptãrii unei noi reglementãri sunt prezentate pe larg în expunerea de motive a proiectului de lege, proiect pe care, de altfel, domnul ministru ni l-a prezentat.

Poate cel mai puternic argument în favoarea schimbãrii îl constituie armonizarea legislaþiei naþionale cu reglementãrile internaþionale, mai cu seamã cu prevederile Cartei sociale europene, cu prevederile convenþiilor Organizaþiei Internaþionale a Muncii, toate ratificate ºi de România. Totodatã, s-a þinut cont ºi de evoluþia structurii forþei de muncã, care este un alt argument la fel de puternic pentru schimbare.

Fãrã îndoialã cã ºi sindicatele au exercitat o presiune puternicã, menitã sã le asigure lãrgirea drepturilor în privinþa organizãrii ºi, nu în ultimul rând, în privinþa reprezentãrii membrilor de sindicat în faþa autoritãþilor judecãtoreºti.

Proiectul în forma actualã a fost însuºit ºi de cãtre organismul tripartit, Consiliul Economic ºi Social, ceea ce, trebuie sã recunoaºtem, ne uºureazã munca, Parlamentului nerevenindu-i alt rol decât adoptarea sa în forma prezentatã, eventual cu unele modificãri neesenþiale. Acest lucru nu înseamnã cã nu existã rezerve faþã de unele prevederi ale proiectului de lege, pe care le gãsiþi în raportul comisiei sesizate în fond. Astfel, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a obiectat faþã de interdicþia ca o persoanã sã facã parte din mai multe organizaþii sindicale, în condiþiile în care mobilitatea forþei de muncã este o realitate, iar structura pieþei de muncã permite cetãþenilor sã aibã mai multe locuri de muncã, chiar în diferite ramuri.

Grupul nostru parlamentar a avut, ºi el, rezerve faþã de unele prevederi ale proiectului de lege. Printre altele, am obiectat faþã de dispoziþia conform cãreia numai persoanele încadrate cu contract de muncã pot adera la organizaþii sindicale. În condiþiile în care, potrivit Legii nr. 130/1999 privind protecþia persoanelor încadrate în muncã, este permisã, în anumite situaþii ºi pentru anumite categorii socio-profesionale încadrarea în muncã având la bazã convenþii civile de prestaþii, aceste persoane încadrate în muncã exclusiv sub aceastã formã ar trebui sã aibã acest drept de aderare la sindicat. De asemenea, am avut rezerve ºi faþã de accesul persoanelor cu antecedente penale în funcþiile de conducere ale sindicatelor.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Chiriþã, din partea Grupului P.S.D.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Astãzi este un moment important pentru miºcarea sindicalã din România, întrucât dezbatem proiectul Legii cu privire la sindicate.

În legãturã cu acest proiect de lege, este important sã remarc faptul cã, la elaborarea lui Guvernul Adrian Nãstase a colaborat, în permanenþã, cu organizaþiile sindicale reprezentative din România. Totodatã, acest proiect de lege este rodul parteneriatului strategic încheiat între P.S.D. ºi organizaþiile sindicale reprezentative, în special C.N.S.L.R.-Frãþia, prin care partidul nostru ºi-a asumat

rolul de a promova în Parlament interesele profesionale, economice ºi sociale ale salariaþilor.

Acest act normativ ºi modul în care a fost elaborat ºi promovat sunt o dovadã a faptului cã P.S.D.-ul este un partid social-democrat autentic, care urmeazã pe deplin tradiþiile partidelor membre ale Internaþionalei Socialiste ºi ale partidelor social-democrate ºi socialiste europene, promovând o colaborare strânsã cu organizaþiile sindicale, la bine ºi la rãu, în interesul salariaþilor români.

În legãturã cu conþinutul acestui proiect de lege, pot sã remarc câteva elemente de noutate ºi modernitate care se înscriu în direcþia garantãrii dreptului la liberã asociere, în conformitate cu prevederile Constituþiei române, a Cartei Sociale Europene ºi a convenþiilor O.I.M., ratificate de România.

În primul rând, acest proiect de lege garanteazã, în conformitate cu prevederile constituþionale, dreptul sindicatelor de a promova interese profesionale, economice ºi sociale, alãturi de dreptul sindicatelor de a apãra garanþii individuale ºi colective ale membrilor sãi.

În al doilea rând, proiectul Legii cu privire la sindicate garanteazã dreptul salariaþilor de a se asocia în mod liber în sindicate, fãrã o autorizare prealabilã, chiar dacã îºi desfãºoarã activitatea în unitãþi diferite, în condiþia în care fac parte din aceeaºi categorie profesionalã sau din aceeaºi ramurã de activitate.

În al treilea rând, prin acest proiect de lege se asigurã membrilor de sindicat facilitãþi fiscale legate de cotizaþia la organizaþia sindicalã, în sensul în care aceasta, în cuantum de pânã la 1% din salariu, este deductibilã din punct de vedere fiscal.

ªi eu vã mulþumesc.

Celelalte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Poftiþi! Din partea P.R.M.-ului.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sâmbãtã, 6 aprilie, am participat la o întâlnire cu sindicatele. A reieºit, din discuþiile avute, cã existã nemulþumiri faþã de acest proiect de lege, chiar dacã unele sugestii venite din partea lor au fost acceptate, aºa cum a afirmat ºi doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Importanþa acestei legi este foarte mare. În consecinþã, retrimiterea ei la comisie, pentru a se realiza încã o consultare a sindicatelor, ar fi bine venitã.

Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot aceastã propunere.

Mulþumesc.

## Domnule deputat,

Nu pot sã supun la vot aceastã propunere numai pentru cã unele sindicate nu doresc legea, pentru cã sunt altele care o acceptã aºa cum este la ora actualã. Nu aþi adus niºte argumente suficiente.

Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Legea sindicatelor, proiectul de lege propus nouã astãzi cred cã aduce îmbunãtãþiri substanþiale la vechiul act normativ, este un pas înainte în ceea ce priveºte reglementarea miºcãrii sindicale din România ºi de aceea Partidul Democrat, chiar având unele lucruri pe care le voi pronunþa, va susþine adoptarea acestui proiect.

În primul rând, aº vrea sã spun cã ceea ce era expus în expunerea de motive, recunoaºterea dreptului de asociere în sindicate a tuturor lucrãtorilor ºi eliminarea prevederilor care eliminau exercitarea acestuia de lucrãtori care nu au calitatea de salariat, prin proiectul de lege, aºa cum a fost adoptat în comisie, este, practic, eliminat ºi deci este un obiectiv care nu se realizeazã ºi este un lucru cu care nu suntem de acord, sperãm sã se modifice pe parcursul acestei dezbateri. Legea stimuleazã organizarea sindicatelor ºi în societãþile cu capital privat, în unitãþile mici, prin faptul cã pot sã adere la sindicate nu numai lucrãtori din aceeaºi unitate, ci ºi din alte unitãþi ºi sã formeze un singur sindicat. Aº spune cã nu sunt rezolvate o serie de incompatibilitãþi în ce-i priveºte pe demnitari ºi cei cu funcþii în administraþia publicã în legãturã cu aderarea la organizaþii sindicale ºi reprezentarea în conducerea acestor organizaþii.

Cu toate acestea, sper ca, pe parcursul dezbaterii, ele sã fie luate în considerare. Avem o serie de amendamente la acest text, pe fond, însã legea este un lucru bun, care vine în sprijinul miºcãrii sindicale din România. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Drept la replicã!

Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am înþeles cã nu este suficient argumentul cã unele federaþii sindicale sunt nemulþumite de acest proiect de lege. Atunci am sã vin cu un alt argument. La o lege atât de importantã era nevoie ºi de avizul Comisiei juridice ºi un astfel de aviz nu existã. Vã rog, pentru acest motiv, sã retrimiteþi proiectul legii, pentru dezbatere, la comisie.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Dumneavoastrã puteþi sã propuneþi acest lucru numai în baza art. 102. Art. 102 cred cã, dacã aveþi bunãvoinþã,

îl puteþi citi ºi o sã vedeþi cã este legat de amendamente care au fost depuse ºi care se discutã în plenul ºedinþei. În cursul dezbaterilor se discutã niºte amendamente. Rezultã cã existã probleme de fond ridicate de aceste amendamente care se supun dezbaterii ºi atunci preºedintele de ºedinþã poate dispune retrimiterea la comisie.

Deci avem nevoie de amendamente, amendamente nu sunt sau nu s-a legat nimeni de niºte amendamente care sã fi fost depuse la comisie.

În ceea ce priveºte sesizarea comisiilor, tot conform prevederilor regulamentare, orice comisie, într-un termen de 10 zile de la sesizarea fãcutã în plen cu privire la un anumit proiect de lege sau propunere legislativã, are dreptul sã solicite sã fie sesizatã fie în fond, fie pentru aviz. Comisia juridicã nu a cerut sã fie sesizatã în fond. Ca atare, nici acesta nu este motiv regulamentar.

Începem. Doamna preºedinte a comisiei doreºte sã spunã ceva?

Aº vrea, domnule preºedinte, sã spicuiesc câteva lucruri din derularea discuþiilor pe aceastã lege în cadrul comisiei noastre.

În primul rând, colegii au fost de acord de la bun început ca, din multitudinea de amendamente trimise de cãtre federaþiile sindicale, noi sã nu le luãm în considerare, pentru cã ele fac parte din confederaþii, acestea au grad de reprezentativitate, aceºtia ºi-au trimis amendamente ºi, mai mult decât atât, au fost invitate toate confederaþiile sã avem o discuþie generalã asupra legii, care a durat o ºedinþã întreagã a comisiei. Mai mult, dacã s-au depus amendamente la comisie din partea unor confederaþii sau a unor colegi deputaþi acestea au fost însuºite de cãtre membri ai comisiei dacã s-a considerat necesar. Cu alte cuvinte, putem sã trimtem înapoi la comisie, dar nu avem, procedural, de ce.

Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca.

Stimulat de argumentele întotdeauna tonice ale doamnei preºedinte, eu am avut curiozitatea sã urmãresc, în textul acestui raport pe marginea proiectului Legii sindicatelor ºi sã vãd câte dintre propunerile despre care amintea Domnia sa la început cã ar fi venit din partea sindicatelor au fost reþinute sau respinse de cãtre comisie cu prilejul dezbaterilor. ªi constat, cum puteþi s-o faceþi, de altfel, ºi dumneavoastrã, cã aceste puncte de vedere care provin din partea sindicatelor sunt ca ºi inexistente.

Prin urmare, care este adevãrul: sindicatele au fost prezente la dezbateri, s-a þinut cont de punctele lor de vedere, iar dacã s-a þinut, în ce formã, aceste puncte de vedere au condus la îmbunãtãþirea textului ºi la apropierea lui de interesele reale ale celor care urmeazã sã se foloseascã de aceastã lege?

Da, ºi din partea comisiei, ºi din partea Grupului parlamentar P.S.D., ºi din partea Guvernului, în final ºi închidem aceastã discuþie.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea de retrimitere a Legii sindicatelor, care s-a dezbãtut în ºedinþa din 13 martie 2000, deci propunerea de retrimitere la comisie este o propunere care nu are nici un argument pentru susþinerea ei.

Dacã Grupul parlamentar al P.R.M.-ului ar fi dorit sã introducã în dezbaterile comisiei anumite amendamente, ar fi trebuit sã fi trimis în timpul regulamentar sau chiar ºi dupã timpul regulamentar, noi am fi acceptat aceste amendamente pentru a fi dezbãtute în comisie. Ele ar fi fost menþionate, în cazul acesta, la amendamente respinse, deci atunci ar fi existat un temei sã se cearã, ca nefiind luate în considerare sau, eu ºtiu, nefiind acceptate de comisie.

Ne aflãm, în momentul acesta, în faþa unui raport întocmit în mod regulamentar, am fost abilitaþi conform prevederilor noastre regulamentare ºi probabil cã aceste propuneri nu au decât rolul de a întârzia dezbaterea sau, pur ºi simplu, de a crea, eu ºtiu, o anumitã întârziere a apariþiei acestei legi pe care confederaþiile sindicale au solicitat-o.

Faptul cã anumite...

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Avizul Comisiei juridice!

Nu e nevoie de nici un aviz al Comisiei juridice. Faptul cã amendamentele au fost acceptate sau n-au fost acceptate, ele sunt menþionate în raportul comisiei ºi pot fi susþinute în plen. Dacã plenul Camerei va decide cã unele dintre amendamentele respinse sunt de luat în considerare, atunci va vota pentru aceste amendamente.

Nu existã, în momentul acesta, absolut nici un temei regulamentar pentru a retrimite la comisie. Nu vãd ce am putea sã mai discutãm la comisie, în absenþa oricãror observaþii, în absenþa oricãror propuneri noi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc. Domnul Chiriþã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Îmi cer scuze cã trebuie sã revin la microfon ºi, poate, prin intervenþia mea, sã mai întârzii procesul legislativ, dar cred cã e necesarã o precizare care trebuie fãcutã la adresa colegilor din partea stângã a mea, care au þinut cu tot dinadinsul sã amânãm dezbaterile în plenul Camerei Deputaþilor asupra proiectului Legii cu privire la sindicate.

Vreau sã le reamintesc cã, în conformitate cu repartizãrile pe care le avem fiecare în comisiile de specialitate, ºi Grupul parlamentar al Partidului România Mare a avut prezenþi, la dezbaterile în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, membri care, din pãcate, fiind prezent acolo, nu au avut nici o opinie în legãturã cu susþinerea unor amendamente la anumite articole ale proiectului de lege, ba, mai mult, pot sã spun, fãrã teama de a greºi, poate cã stenograma îmi va sta mãrturie, unele amendamente ale sindicatelor, care au fost susþinute prin vocea mea ºi a altor colegi membri ai Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, au fost respinse ºi prin vot, ºi prin susþinerea reprezentanþilor P.R.M.-ului, aºa cã mã simt

obligat sã spun cã, din pãcate, Domniile lor nu promoveazã interesele salariaþilor organizaþi în sindicate reprezentative.

ªi mai pot preciza cã, în salã, la balcon, sunt reprezentanþi ai confederaþiilor sindicale, interesaþi sã vadã modul în care noi dezbatem proiectul Legii cu privire la sindicate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Sindicatele de partid ºi de stat, asta este!

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu. ªi cu asta am încheiat discuþiile ºi trecem la dezbaterea proiectului.

## Domnule preºedinte,

Nu insist asupra regulamentului, pentru cã nu este rolul meu.

Vreau sã spun, însã, douã cuvinte.

Eu sunt ºi preºedintele Consiliului Economic ºi Social ºi cred cã aceastã lege este una dintre legile care s-au discutat foarte mult împreunã cu confederaþiile sindicale ºi este o lege care, nefiind perfectã, însã îndeplineºte aproape consensul colegilor din sindicate.

De altfel, s-a vãzut cã reacþia confederaþiilor sindicale, dupã ce legea a trecut de Guvern, nu a fost o reacþie de respingere, confederaþiile sindicale au avut câteva cereri de îmbunãtãþire, care, însã, nu afecteazã fondul legii ºi cred cã este momentul ca aceastã lege sã treacã cât mai repede prin Camere, pentru cã vechea lege deja are multe puncte caduce.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul legii.

Dacã la titlul legii sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei la pagina 1, punctul 1.

Dacã sunt obiecþii?

Da, poftiþi! Din partea Guvernului ºi ... Nu, poftiþi întâi domnule profesor ªtefan Cazimir!

## **Domnul ªtefan Cazimir** _(din salã):_

Nu am la punctul 1.

Din partea Guvernului.

Vã mulþumesc.

În cadrul comisiei a fost adoptat un amendament, amendament care a fost susþinut de cãtre un coleg al nostru deputat ºi care eliminã partea de legislaþie, sã spun, pentru cã în art. 9, spre exemplu, din Constituþie se spune aºa: ”Sindicatele se constituie ºi îºi desfãºoarã activitatea potrivit cu statutele lor, în condiþiile legiiÒ.

Dacã sunteþi de acord, domnule preºedinte, ºi dacã colegii vor fi de acord, eu am sã propun o formulã de mijloc între ceea ce a propus Guvernul ºi ce au propus colegii parlamentari, formulã care sunã aºa: ”Sindicatele...Ò

Numai dacã este de redactare, domnule secretar de stat, cã, dacã e de fond, nu pot sã-l admit.

angajator, iar aceste contracte individuale se sprijinã în fond pe prevederile contractelor colective de muncã care sunt negociate tripartit.

Vã mulþumesc.

Este de redactare, domnule preºedinte.

Da. Comisia?

Da, poftiþi!

”Sindicatele, denumite în continuare Çorganizaþii sindicaleÈ, sunt constituite în scopul apãrãrii drepturilor prevãzute în legislaþia naþionalã, pactele, tratatele ºi convenþiile internaþionale la care România este parte, precum ºi în contractele colective de muncã ºi promovãrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ºi sportive ale membrilor acestoraÒ.

Comisia a respins toate amendamentele care aveau în vedere ºi contractele individuale, pe o motivaþie pe care a susþinut-o ºi domnul ministru Giurescu ºi, mai mult, componenþa, structura unui contract individual de muncã care reprezintã legea pãrþilor se gãseºte foarte clar detaliatã în Codul muncii. Ca atare, nu este nevoie de un al treilea pentru conseiere.

Vã mulþumesc.

Da. Dacã comisia este de acord? Da.

Iniþiatorul, domnule Chiriþã, poftiþi, cel care a fãcut modificarea formei care a venit de la Guvern.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum a fãcut precizarea domnul secretar de stat ºi cum a prezentat aici modul în care trebuie sã fie redactat art. 1, consider ºi eu cã este vorba de o redactare, ºi nu de o modificare pe fond a textului adoptat în comisie, deci o redactare mai bunã a textului, ºi cred cã poate fi acceptat fãrã rezerve ceea ce s-a propus aici de cãtre domnul secretar de stat.

Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Bun. Comisia? Dacã ºi comisia ºi iniþiatorul sunt de acord pentru aceastã formã ºi cel care propusese modificarea, vã supun... Domnul Brudaºca, poftiþi! Aveþi vreo problemã? Nu.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu. De acord.

Da, poftiþi!

Stimaþi colegi, eu la art. 1 am propus sã introducem ºi în finalul articolului ”ºi în contractele colective ºi individuale de muncãÒ, datoritã faptului cã în sindicate au dreptul sã intre ºi persoane cu contracte individuale de muncã, iar sindicatele trebuie totodatã sã le apere drepturile.

Mulþumesc.

Iniþiatorul. Da, poftiþi!

## **Domnul Ion Giurescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cei care sunt angajaþi au ºi contracte individuale de muncã. Problema se puneÉ contractele individuale de muncã nu fac obiectul negocierilor tripartite patronat-sindicat-salariaþi, ele fiind negocieri directe între angajat ºi

## ªi eu vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã cum rezultã din raport, la ”amendamente respinseÒ am un amendament la art. 2 alin. 1. Dupã cum puteþi observa, în acest articol, la alin. 1 se prevede cã ”...persoanele încadrate cu contract individual de muncã, precum ºi funcþionarii publici, denumite în continuare salariaþiÒ, deºi este vorba de salariaþi cu contract individual de muncã, ”pot sã adere la organizaþii sindicaleÒ, ceea ce înseamnã, în opinia mea, o interdicþie pentru alte categorii. De fapt, este vorba despre o dispoziþie restrictivã ºi aº avea intenþia sã lãrgim aceastã sferã, acest cadru. În ce sens? Dupã cum aþi putut observa din textul propus în proiect, pot adera la sindicat numai persoane încadrate în muncã cu contract de muncã, care poate fi, bineînþeles, cu duratã limitatã sau nelimitatã, mai bine zis mai întâi nelimitatã ºi/sau pe perioadã limitatã, însã pe piaþa muncii Ð ºi aceasta este o realitate de fapt Ð existã ºi persoane încadrate în muncã exclusiv, deci, subliniez, exclusiv cu contracte civile de prestaþii, lucru ce este admis atât în Legea nr. 130/1999 privind protecþia persoanelor încadrate în muncã ºi lucru ce este, recunosc, de fapt, ºi în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.

Deci, în opinia mea, aceastã categorie care lucreazã, activeazã este încadratã cu contracte civile de prestaþii, deci în exclusiv cu acestea, având un singur loc de muncã, ar trebui sã beneficieze de acest drept de a adera la sindicate. Altfel, ne-am lovi de neconstituþionalitate, am nega dreptul acestor persoane încadrate în muncã la dreptul de asociere la sindicat.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 2 alin. 2 v-aº ruga sã observaþi cã în modul în care a fost adoptat de comisie acest articol ºi alineat practic s-a eliminat textul iniþial propus de Guvern ºi aceasta face ca sã nu li se recunoascã dreptul de asociere lucrãtorilor care nu au contract individual de muncã.

Pe acest considerent, vã rog sã luaþi în considerare amendamentul pe care l-am fãcut, ºi anume: ”Persoanele care exercitã, potrivit legii, o meserie sau o profesie în mod independent, membrii cooperatori, precum ºi persoanele în curs de calificare se pot organiza în sindicate, în condiþiile legiiÒ.

”ªomerii ºi pensionariiÒ Ð un alineat nou Ð ”pot sã adere la organizaþii sindicaleÒ.

Nu am fãcut altceva decât sã reparãm propunerea iniþiatorului în sensul cã ºomerii ºi pensionarii nu au nici un fel de raporturi de muncã în comparaþie cu ceilalþi.

În textul propus însã de comisie, deºi au fost destule discuþii, ºi dacã îmi amintesc exact nici mãcar nu a fost o majoritate pentru eliminarea acestui text, în comisie a fost 6 la 6 numãrul de voturi, v-aº ruga sã luaþi în considerare textul iniþiatorului ºi, sigur, propunerea noastrã ca el sã fie diferenþiat datoritã absenþei raporturilor de muncã pentru ºomeri ºi pensionari, pentru a le da ºi lor posibilitatea sã adere la un sindicat.

Mulþumesc.

Domnul Brudaºca.

Din câte se poate constata din textul acestui articol, prin voinþa comisiei s-a eliminat într-un fel conþinutul alin. 2, care este extrem de important pentru reglementarea raporturilor, acelor persoane care îndeplinesc o profesie în mod independent, a cooperatorilor, precum ºi Ð cum se spune în faza finalã Ð a persoanelor în curs de calificare, ºomerilor ºi pensionarilor.

Consider cã prin eliminarea acestor precizãri se sãrãceºte de conþinut ºi într-un fel se atenteazã la ”...inclusiv esenþa sau scopul pentru care sunt înfiinþate sindicatele, aceea de apãrare a drepturilor ºi promovãrii intereselor cetãþenilor sau, cum se spune aici, ale membrilor de sindicat. De aceea eu susþin amendamentul care a fost fãcut de cãtre antevorbitor, întrucât apreciez cã aceastã lege trebuie sã rezolve ºi trebuie sã vinã ºi în sprijinul categoriilor evidenþiate prin acest alineat care, în forma sa nouã, este absolut golit de conþinut. Mulþumesc.

Dacã alþi colegi parlamentari doresc sã ia cuvântul? Da, poftiþi! Domnul profesor ªtefan Cazimir.

Cu permisiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte, aº vrea sa reintru în regulament, fãcând un amendament de redactare. Toate cele pe care le-am auzit pânã acum erau amendamente de fond. În art. 2 alin. 1, rândurile 3 ºi 4, ne întâmpinã o greºealã de sintaxã. Verbul ”a constituiÒ este un verb tranzitiv, deci cere sau admite complemente directe. Verbul ”a aderaÒ este un verb intranzitiv, care nu poate accepta decât complemente indirecte. Ca atare, legarea prin ”ºiÒ duce la o structurã

inacceptabilã, ”sã constituie ºi sã adere la organizaþii sindicaleÒ.

Remediul ar putea suna astfel: ”sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acesteaÒ. Cu permisiunea dumneavoastrã, ca sa nu revin la microfon, aº face ºi o observaþie privitoare la alin. 2. Forma literarã este ”profesiuneÒ ºi nu ”profesieÒ. Am intervenit în toate ocaziile similare de câte ori am avut, în diverse legi, cuvântul respectiv. El mai apare ºi în art. 41 la alin. 1, 2 ºi 3. Cred cã aceastã a doua propunere nu trebuie supusã la vot.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Bun. Cuvântul ”profesiuneÒ sã fie în tot textul legii în locul cuvântului ”profesieÒ ºi formularea de redactare cred cã nu presupune nici o discuþie în plus.

Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Am ºi eu ceva de redactare la 3 ºi 4.

La art. 2 propun un alineat nou: ”Persoanele cãrora li se desface contractul individual de muncã pentru motive pe care legea le lasã la aprecierea celui care angajeazã pãstreazã calitatea de membru de sindicat, cu toate drepturile ºi obligaþiile decurgând din acesteaÒ. Comisia a respins acest alineat, spunând cã textele propuse nu sunt în concordanþã cu prevederile Codului muncii ºi cu recomandãrile misiunii O.I.M.

Eu vreau sã vã citesc dintr-un text adoptat la Conferinþa internaþionalã a muncii, a 59-a sesiune, care spune cã, dupã pãrerea comisiei, dispoziþiile de acest tip pot împiedica ca un conducãtor sindical care a fost concediat sã îºi pãstreze funcþia. Aceste dispoziþii pot, de asemenea, sã lipseascã sindicatele de experienþa anumitor conducãtori, atunci când ele nu dispun în propriile rânduri de suficiente persoane calificate. În fapt, în astfel de cazuri concedierea unui lucrãtor, conducãtor sindical poate, fãcându-l sã-ºi piardã calitatea din aceastã cauzã, sã aducã atingere libertãþii de acþiune a organizaþiei ºi dreptului sãu de a-ºi alege liber reprezentanþii ºi chiar sã favorizeze actele de ingerinþã din partea celui care angajeazã.

Eu v-aº propune sã prindem acest amendament. Mulþumesc.

Da. Altcineva? Poftiþi!

Tot pentru supleþea textului, dacã se poate spune aºa, aº propune suprimarea câtorva cuvinte de la alin.3, respectiv formularea finalã sã aibã urmãtoarea formã: ”Nici o persoanã nu poate fi constrânsã sã facã sau sã nu facã parte, sã se retragã sau nu dintr-o organizaþie sindicalãÒ. Iar la alineatul urmãtor, permiteþi-mi sã facem separarea prin virgule, ”pot face parte, în acelaºi timp, din mai multe organizaþii sindicaleÒ.

Comisia are ceva împotrivã la problema aceasta? Nu. Deci aceasta este o propunere adoptatã. Alte propuneri? Da. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Din capul locului doresc sã fac precizarea cã este singura intervenþie pe care o voi face la acest proiect de lege, considerând cã, din foarte multe puncte de vedere, varianta aflatã în dezbaterea Camerei Deputaþilor este una foarte bunã.

Punctul de vedere pe care doresc sã-l susþin ºi care se regãseºte în lista amendamentelor respinse la numãrul curent 6 este legatã de posibilitatea pensionarilor de a se constitui în sindicate ale pensionarilor care, la rândul lor, sã adere la sindicatele constituite în baza acestei legi.

Doresc sã vã informez, ºi punctul meu de vedere are în spate argumentul existenþei unor sindicate ale pensionarilor în România, încã din octombrie 1990 s-a constituit Federaþia Naþionalã a Sindicatelor Pensionarilor din România, care, în acelaºi an, s-a afiliat la C.N.S.L.R. Frãþia, iar din 1995 este membrã a Federaþiei Europene a Pensionarilor, care este, la rândul ei, organizaþie sindicalã ce face parte din Confederaþia Europeanã a Sindicatelor ºi din care fac parte numai organizaþii naþionale sindicale ale pensionarilor, cum s-ar spune, peste tot în Europa, în Uniunea Europeanã existã sindicate ale pensionarilor. Au existat, aºa cum v-am menþionat ºi pânã acum, dar iatã, prin aceastã lege venitã ºi aflatã în dezbaterea Camerei Deputaþilor, existã o prevedere în art. 2 alin. 2 în care se spune în mod expres cã pensionarii pot numai sã adere la sindicate constituite din salariaþi.

Din acest punct de vedere ºi adãugând un alt lucru, care cred cã trebuie sã stea în atenþia ºi a domnului ministru ºi a colegilor parlamentari, acela cã prin afilierea acestei Federaþii Naþionale a Sindicatelor Pensionarilor la aceastã Confederaþie europeanã care urmeazã sã desfãºoare în luna mai o reuniune europeanã aici, la Bucureºti, aº vrea sã revedem acest text ºi sã luãm în discuþie amendamentul, aºa cum a fost reformulat, sigur, þinând cont ºi de observaþia fãcutã de domnul deputat ªtefan Cazimir, respectiv, ”pensionarii de asigurãri sociale au dreptul sã constituie sindicate proprii ºi sã adere la organizaþiile sindicaleÒ. Vã mulþumesc frumos.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã clarificaþi anumite aspecte. Problema aceasta cu pensionarii, problema contractelor celor cãrora li s-a desfãcut contractul de muncã, dacã pot sã mai fie membri de sindicat sau nu, problema dacã se pot constitui organizaþii sindicale ale unor persoane care nu au raporturi de muncã, da?

Poftiþi!

## Vã mulþumesc.

În primul rând trebuie sã stabilim un lucru, cei care nu au raport de muncã, care nu au contract individual de muncã se pot organiza în asociaþii. Existã Asociaþia avocaþilor º.a.m.d. Deci neavând raport de muncã, nu au de ce sã se constituie în sindicat.

În al doilea rând, acum începem sã încercãm sã facem sindicate ale unor tipuri de organizaþii cum sunt ale pensionarilor care, de asemenea, nu au raport de muncã ºi nu apãrã... deci sindicatul trebuie sã apere drepturile angajaþilor. Ele sunt create tocmai de asta, în faþa patronilor, ca sã poatã sã negocieze acel contract colectiv de muncã ºi din acest contract sã poatã sã promoveze interesele celor pe care îi reprezintã, deci interesele salariaþilor.

În principiu, din tot ce s-a spus aici, în afarã de formele de redactare cu care s-a cãzut de acord, cred cã se poate admite ca ºi cei care sunt numai pe convenþii civile, deci, sã spunem, ”persoanele încadrate în muncã, precum ºi funcþionarii publici, º.a.m.d.Ò, deci ºi cei care sunt cu convenþii civile, exclusiv pe convenþii civile, sã poatã sã facã parte din sindicate.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, dar aceia sunt într-un raport civil de prestãri servicii, tocmai cã ei nu sunt încadraþi în nici un fel în muncã, ei presteazã niºte activitãþi profesionale pentru care, de fapt, nu ar trebui sã li se perceapã decât impozitul pe profit, nimic altceva. Cã noi aici le luãm ºi taxe de ºomaj, le luãm ºi altele, este altã treabã. Trebuie clarificat.

Domnule preºedinte, aveþi dreptate, însã la ora aceasta cei care lucreazã numai pe convenþii plãtesc ºomajul, plãtesc pensia, cum este legislaþia actualã, ºi eu cred cã din aceastã cauzã poate ar fi bine ca ºi pe aceºtia sã-i putem prinde, sã le dãm dreptul de a fi membri de sindicat, pentru cã pânã în momentul în care vedem exact ce vom face cu convenþiile, atunci vom hotãrî dacã mai lãsãm convenþii, în ce mod le mai lãsãm... Se poate abroga.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, comisia, vã rog.

Nu, vã rog, eu am insistat foarte mult, toþi colegii care doresc sã vorbeascã sã ia cuvântul. Doresc o sutã, iau cuvântul o sutã, nu este nici o problemã. În clipa în care s-a spus... s-au terminat intervenþiile, trebuie sã tragem concluziile cu reprezentantul Guvernului ºi reprezentantul comisiei, trebuie sã avem o regulã.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi am gândit iniþial când am respins ideea convenþiilor civile cã acelea care sunt exclusive, deci purtãtoare, ºi sunt în momentul de faþã, conform legislaþiei, purtãtoare de toate taxele sociale, se vor transforma în urma aprobãrii noului Cod al muncii în contracte de muncã. Pe de altã parte, cele care sunt de prestãri servicii ºi au un numãr de 2, 3 ore zilnic sau pe sãptãmânã sau conform înþelegerii, acelea probabil cã sunt multiple ºi nu au nici un interes de a se sindicaliza persoanele respective. Acesta este motivul pentru care noi am respins ideea convenþiilor civile.

Pe de altã parte, în momentul de faþã funcþioneazã încã în România convenþiile civile, nu ºtiu cât ºi cum, dar legislaþia permite convenþii civile, chiar de 8 ore ºi exclusive. Deci nu putem, pe baza actualei legislaþii, ºi este ºi un raport de muncã, sã nu le luãm în considerare. Ca atare, ºi eu sunt de pãrere sã acceptãm mãcar pânã la apariþia Codului muncii acest amendament al domnului Kerekes.

În privinþa celei de a doua probleme, pentru care domnul deputat Barbu, domnul deputat Raicu, domnul deputat Iliescu au avut amendamente, adicã a sindicalizãrii ºi a altor categorii în afara celor exclusive pe care le-am propus noi, care reprezintã raporturile de muncã, noi ne-am bazat, pur ºi simplu, pe convenþiile internaþionale care sunt ratificate de cãtre România în momentul de faþã. La bazã, bineînþeles, stã Convenþia O.I.M. nr. 87/1948, din care vã citesc: ”Muncitorii ºi patronii, fãrã nici o deosebire, au dreptul, fãrã autorizaþie prealabilã, sã constituie organizaþii la alegerea lor, precum ºi sã se afilieze acestor organizaþiiÒ. ªi mai departe, art. 5: ”Organizaþiile de muncitori ºi patroni au dreptul sã constituie federaþii ºi confederaþii, precum ºi sã se afilieze acestora.Ò Deci nu face vorbire despre nici o altã categorie acea convenþie ratificatã de þara noastrã care vorbeºte despre sindicalizare.

Existã alte propuneri de convenþii sau ce ne-a citit domnul deputat Raicu, hotãrâri ale unor ºedinþe pentru þara noastrã, pentru alte þãri, acelea nu au caracter obligatoriu, întrucât nu sunt ratificate. De exemplu, pentru lucrãtorii rurali existã Convenþia 141 care nu a fost ratificatã. Deci nu existã decât o anumitã practicã a unor state care doresc sau nu doresc sã-ºi facã, ºi la noi este permisiv, dacã doresc sã-ºi facã sindicate pot sã-ºi facã, dar în cazul pensionarilor vreau sã vã reamintesc cã dumnealor participã în Consiliul Naþional al Persoanelor Vârstnice în calitatea pe care o au, chiar aceastã federaþie, de care vorbea domnul deputat Iliescu, în aceeaºi calitate în care sunt toate celelalte organizaþii de pensionari, deci dreptul de asociere, dreptul de reprezentare este prezent ºi permisiv. Mai mult, un reprezentant al unei confederaþii, prezent la comisie, ne-a rugat, s-a manifestat ºi am aici textual notat: ”Scoaterea din unitate a sindicatelor, adicã externalizarea sindicatelor ºi în alte domenii de activitate decât aceea a raporturilor de muncã are riscuriÒ. Sindicatele nu mai sunt profesionalizate, trebuie pãstrate ca obiect al activitãþii lor raporturile de muncã strict. Rolul lor este de a încheia contracte colective, nu sã organizeze mitinguri de interes general pentru a cere mãrirea cheltuielilor bugetare. Comisia acceptã punctul de vedere, amendamentul domnului Kerekes, reformulat cu ajutorul domnului deputat Brudaºcu ºi atât.

Doamnã, trebuie sã daþi o formulare clarã a acestui articol, sã-l citiþi în integralitate, cu toate modificãrile acceptate, ca sã pot sã-l supun la vot.

Da, o completare din partea comisiei. Poftiþi, domnule Buzatu!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Când am dezbãtut proiectul acesta de lege, am adus în faþa distinºilor colegi din comisie o sumedenie de materiale pentru a ne lãmuri care este fundamentul, cum este definitã organizaþia sindicalã ºi care este fundamentul organizãrii sindicale. Am adus atunci Codul muncii francez, am adus în faþã Codul muncii german, am adus studiul comparativ al organizaþiilor sindicale.

Deci organizare sindicalã nu poate exista în afara raportului dintre angajat-angajator, consfinþit printr-un raport juridic care este contractul de muncã. Din punctul acesta de vedere, deci, nu putem lua în considerare propunerea de a constitui sindicate în rândul membrilor cooperatori, pentru cã membrii cooperatori nu au patroni, nu au angajator; prin propria lor voinþã ei constituie o uniune din aceasta în care îºi reglementeazã activitatea potrivit statutelor lor. De asemenea, am luat în dezbatere ideea de a da liber celor care practicã o profesiune liberalã, denumitã profesiune liberalã, sã se asocieze, cum sunt avocaþii. Nu existã nicãieri în lume sindicate ale avocaþilor, sunt persoane care nu au raport decât cu ei înºiºi, deci, dacã se poate spune aºa, nu existã o altã persoanã cu care ei sã intre în raport, cu care sã poatã negocia, cu care sã poatã sã-ºi apere drepturile ºi interesele sau sã ºi le promoveze. Deci, practic, dacã am accepta aceste propuneri, intrãm undeva în domeniul absurdului.

De asemenea, dacã ne referim la categoriile de pensionari, sigur cã pensionarii au dreptul la asociere, ei se pot asocia sub diverse forme, dar nu sub forma sindicatului, pentru cã raporturile sale de muncã, ale pensionarului, raporturile de muncã ale pensionarului au încetat în momentul în care el îºi încheie activitatea; cartea lui de muncã este închisã, primeºte pensia ºi celelalte lucruri ºi celelalte drepturi care se cuvin ca urmare a muncii prestate.

Sunt aici câteva propuneri pe care, dacã le-am accepta, am ajunge la ideea absurdã cã sub forma aceasta a organizãrii sindicale ar trebui cuprinse practic toate persoanele. De ce sã interzicem copiilor sã se organizeze în sindicate, de exemplu?

A fost o dezbatere în Franþa, acum 20 de ani, în legãturã cu organizarea sindicalã a studenþilor. Urmare acestei dezbateri a fost cã nu s-a permis organizarea lor sindicalã decât în mãsura în care studenþii sunt încadraþi cu un contract individual de muncã ºi au raporturi cu un angajator, deci ca oameni care lucreazã se pot înscrie în sindicate, nu ca studenþi.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule deputat, mulþumesc.

Înainte de a da cuvântul altor colegi, vreau sã vã informez cã se aflã la balcon delegaþia Camerei Popoarelor din Adunarea parlamentarã a Bosniei-Herþegovina, condusã de domnul Sejfudin Tokic, preºedintele în exerciþiu (

, domnul Nikolas Piric, primvicepreºedinte, domnul Zedran Hajovic, secretar general

ºi funcþionari din Ministerul de Externe.

Deci lucrurile sunt destul de delicate ºi eu o rog pe doamna preºedinte a comisiei sã gândeascã dacã nu ar fi bine sã retrimitem acest text la comisie, pentru cã vãd cã ºi în cadrul comisiei sunt probleme. Înainte doreºte domnul Brudaºca. Poftiþi! Sunt de clarificat niºte lucruri.

Eu îmi cer scuze. Nu vreau sã se considere cã sunt nepoliticos, însã voiam sã-i dau posibilitatea doamnei preºedinte sã se refere ºi la cele ce urmeazã sã le spun eu.

Eu consider cã aceastã lege pe care noi ne zbatem s-o facem cât mai bunã sã nu contribuie la reducerea forþei sindicatelor. Prin aceste exclusivisme pe care le imaginãm, unele dintre ele justificate, altele gândite cu scop politicianist, nu facem decât sã reducem forþa ºi posibilitãþile sindicatelor.

De aceea, sunt de acord cu ideea cã persoanele care au calitatea de pensionari nu se justificã sã-ºi continue ºi calitatea de membri de sindicat decât în mãsura în care, dupã încetarea activitãþii de bazã, se reangajeazã în diverse locuri de muncã pe bazã de contracte individuale sau pe bazã de convenþii civile. Însã nu consider cã aceastã lege este acoperitoare, în sensul apãrãrii drepturilor ºi promovãrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ºi sportive, în mãsura în care persoanele care sunt beneficiare doar ale contractului de convenþie civilã nu sunt primite în sindicat, indiferent de durata pe care o are un asemenea contract. În aceastã perioadã, persoanele respective trebuie sã aibã siguranþa cã drepturile lor sunt apãrate de cineva. ªi cine mai bine decât o organizaþie sindicalã se poate pronunþa în acest sens?

De aceea, susþin punctul de vedere al domnului secretar de stat privind necesitatea includerii ºi acestei categorii de persoane în rândul persoanelor care au dreptul de a fi membri ai unor organizaþii sindicale.

Din partea comisiei, vã rog, ºi dupã aceea sã vedem ce decidem.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã nu inducem idei false care nici mãcar nu s-au pronunþat.

Domnul secretar de stat Giurescu nu a susþinut ideea introducerii pensionarilor.

În raportul comisiei, dupã cum v-am spus, a fost votat cu o anumitã majoritate. Confederaþiile prezente ºi în momentul de faþã, care au citit raportul nostru, nu au avut obiecþii. Domnul deputat Buzatu, domnul deputat Kerekes, acei care au intervenit din partea comisiei, pentru cã au dorit sã ia loc ca reprezentanþi ai comisiei, ºi cu mine susþinem acelaºi lucru.

Deci nu existã nici un caz ºi, dacã domnul deputat Brudaºca ar fi ascultat ºi punctul de vedere al Grupului parlamentar social-democrat, reprezentat de cãtre domnul deputat Chiriþã, acesta a spus cã proiectul Legii nu vine sã slãbeascã forþa sindicalã, ci, dimpotrivã, ºi a enumerat câteva criterii ºi câteva argumente în acest sens.

Cu alte cuvinte, nu existã, domnule preºedinte, nici un motiv sã întoarcem la comisie acest proiect de lege.

Deci sã înþeleg cã mergem pe textul comisiei, în plus, acceptaþi amendamentul domnului Kerekes. Bun.

Citiþi, vã rog, citiþi cum aratã textul cu care sunteþi de acord acum, ca sã ºtim precis ce votãm.

Alin.1 al art. 2: ”Persoanele încadrate în muncã, precum ºi funcþionarii publici, denumite în continuare salariaþi, au dreptul, fãrã nici o îngrãdire sau autorizare prealabilã, sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acesteaÒ.

Este o combinaþie a propunerii de redactare Ð domnul Cazimir, domnul Brudaºca.

Alin.2: ”Pentru constituirea unei organizaþii sindicale este necesar un numãr de cel puþin 15 persoane din aceeaºi ramurã sau profesiune ÉÒ ºi curge.

Alin.3 Ð amendarea fãcutã de domnul deputat Brudaºca: ”Nici o persoanã nu poate fi constrânsã sã facã sau sã nu facã parte, sã se retragã sau nu dintr-o organizaþie sindicalãÒ.

Alin.4: ”Persoanele care deþin mai multe locuri de muncã în domenii diferite de activitate pot face parte, în acelaºi timp, din mai multe organizaþii sindicaleÒ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Supun aceastã variantã votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Numãraþi. 42 de voturi pentru. Contra, vã rog? Câþi sunt? Un vot contra. Abþineri? Câþi sunt? Numãraþi. 10 abþineri.

Deci s-a adoptat aceastã variantã a comisiei la art. 2. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Aveþi amendament respins, da? Da, poftiþi!

La art. 4, întrucât Convenþia Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 87 din Õ48 despre care vorbea doamna preºedinte admite cã pot exista excepþii de la prevederile sale doar în privinþa forþelor armate ºi a poliþiei, extinderea excepþiei la salariaþii care deþin funcþii de conducere în cadrul persoanelor juridice care angajeazã salariaþi ºi la procurori sau judecãtori contravine prevederilor Convenþiei, precum ºi la funcþii de demnitate publicã, poate da naºtere la abuzuri, atâta vreme cât nu existã în cuprinsul legii o definiþie a funcþiei de demnitate publicã, contravenind, de asemenea, prevederilor Convenþiei.

Organizaþia Internaþionalã a Muncii s-a pronunþat în mod constant în aceastã privinþã, precizând cã, în ceea ce priveºte dispoziþiile interzicând afilierea personalului de direcþie la sindicatele lucrãtorilor, comitetul a considerat cã termenul de ”conducãtorÒ ar trebui sã se limiteze doar la persoanele care reprezintã efectiv interesele angajatorilor.

Eu am propus reformulare; la art. 4 am propus ca alin. 1 sã fie: ”Personalul forþelor armate, precum ºi personalul militar al Ministerului de Interne nu poate face parte dintr-o organizaþie sindicalãÒ, iar alin. 2 Ð ”Miniºtrii ºi cei care ocupã funcþii asimilate celor de miniºtri, senatorii ºi deputaþii, precum ºi persoanele care reprezintã efectiv interesele angajatorilor nu pot fi membri ai sindicatelor lucrãtorilorÒ.

Eu cred cã trebuie precizat clar cã aceste persoane nu pot face parte din sindicat, ºi nu doar cum se precizeazã în textul adoptat de comisie, cã nu pot constitui organizaþii sindicale.

Vã mulþumesc.

Pãi atunci se exclud prefecþi, subprefecþi ºi mulþi alþii, care ºi ei ar intra în categoria celor care nu pot sã facã sindicate.

Alte obiecþii? Nu mai sunt alte obiecþii. Din partea iniþiatorului, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Colegul nostru invocã tot timpul anumite prevederi ale O.I.M.-ului.

Vreau sã vã spun cã aceastã lege are auditul O.I.M.ului. A fost trimisã ºi ne-a venit de acolo exact cu ce nemulþumiri ar fi existat faþã de aceastã lege ºi nu se referã deloc la ceea ce spune domnul deputat Raicu.

Eu cred cã formularea datã de proiectul de lege ºi neamendatã, deci cu amendament respins, cred cã trebuie sã adoptãm forma propusã de Guvern, pentru cã este clar cã angajatorul nu trebuie sã aibã, deci cei care au funcþii de conducere nu trebuie sã aibã acest drept ºi cred cã nici cei din justiþie ºi nici cei menþionaþi aici nu pot sã organizeze sindicate. Acest lucru a fost discutat cu O.I.M.-ul, sunt diverse formule în diverse þãri. Deci nu este o încãlcare a ceea ce O.I.M.-ul gândeºte la ora asta despre organizarea sindicatelor.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

## Domnule preºedinte, vã rog!

Domnule Brudaºca, cred cã ar trebui sã rãmânã valabil principiul ãsta. Eu sunt dispus, având în vedere complexitatea legii Ð ºi aºa ºi regulamentul îmi spune Ñ, sã dau cuvântul chiar tuturor deputaþilor, dacã doresc, dar înainte de concluziile iniþiatorilor ºi ale preºedintelui comisiei, pentru cã, altfel, întotdeauna vom prelungi dezbaterea.

Poftiþi, dar, vã rog, tot ceea ce doriþi sã spuneþi, spuneþi, dar spuneþi înainte de secvenþa asta, vã rog.

Domnule preºedinte, dar astea n-au fost concluzii. Au fost niºte precizãri fãcute la interpelarea anterioarã. Sã nu confundãm precizãrile cu concluziile.

Eu voiam doar sã atrag atenþia cã este obligatoriu sã facem o lege care sã corespundã ºi intenþiilor pe care le are Guvernul. Una dintre ele este aceea de demilitarizare parþialã a Ministerului de Interne. În aceste condiþii, dacã o parte din personalul Ministerului de Interne va primi calitatea sau se va bucura de drepturi ca oricare funcþionar public, de ce sã nu aibã ºi posibilitatea unei organizãri în sindicate? Pentru cã au calitatea de funcþionari publici ºi în unul dintre articolele anterioare am menþionat cã funcþionarii publici pot sã se constituie în organizaþii sindicale.

Aceasta era dorinþa pe care voiam sã v-o supun atenþiei, având în vedere cã nici domnul secretar de stat nu a þinut cont de aceastã necesitate. Eu nu vreau decât sã vin în sprijinul politicii Guvernului, de a realiza o lege care sã fie în conformitate cu intenþiile viitoare ale acestuia.

Domnule Brudaºca, îmi pare rãu cã trebuie sã spun, din pãcate nu faceþi o analizã logicã a textelor la care vã referiþi. În clipa în care se spune: personalul militar din structurile X, Y, Z nu face parte din sindicate, rezultã cu o claritate extraordinarã cã absolut toþi civilii din aceste structuri Ð care pot sã fie 99% la un moment dat, sã spunem, într-o eventualã evoluþie Ð au dreptul sã facã parte din sindicate.

Deci dumneavoastrã nu aduceþi absolut nimic nou prin ce aþi spus ºi vã rog, atunci când vorbiþi despre un text, sã-l citiþi cu foarte multã atenþie ºi sã vã gândiþi la implicaþiile lui.

- Deci Executivul are ceva de spus în sensul acesta? Da. Comisia? Nu.

Eu supun, în primul rând, varianta comisiei. Cine este pentru? Numãraþi. 42 pentru. Voturi contra? Numãraþi. 15 voturi contra. Abþineri, vã rog? Nu sunt abþineri.

S-a adoptat varianta comisiei la art. 4. Titlul capitolului II.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport, la

- pagina a doua, punctul 3; sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat art. 6, cu modificãrile fãcute de comisie. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Titlul secþiunii a 2-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Poftiþi! Vã rog sã priviþi, de asemenea, ºi în raport, la pagina 3, punctul 3, la modificãrile propuse de comisie.

## Domnule preºedinte,

La art. 8 am propus un alineat nou, care a fost respins. El se referã la faptul necesitãþii de a introduce unele incompatibilitãþi. Aº vrea sã menþionez cã existã o serie de categorii de persoane care pot, conform prezentului proiect de lege, aºa cum a fost adoptat în comisie, sã ocupe funcþii de conducere în organizaþiile sindicale, chiar ºi în condiþiile în care este posibil sã se declanºeze un conflict de interese Ð ºi mã refer aici la demnitari ºi persoanele care deþin funcþii de conducere în structurile administraþiei publice.

Când un conducãtor al unei organizaþii sindicale este în acelaºi timp demnitar sau are o funcþie în administraþia publicã, el reprezintã interesul membrilor de sindicat sau reprezintã interesul instituþiei pe care o conduce, respectiv al Guvernului, þinând seama de faptul cã în România, când vorbim de patronat, nu putem sã eliminãm faptul cã statul încã deþine un capital social deosebit de mare din economia naþionalã? Acest lucru face ca sindicatele sau o mare parte a sindicatelor, în mod constant, sã fie în negocieri directe cu reprezentanþii Guvernului ºi, în principal, cu cei cu funcþii de conducere în administraþia publicã.

Drept urmare, am propus un alineat nou Ð alin. 2 Ð la art. 8: ”Demnitarii ºi persoanele care deþin funcþii de conducere în structurile administraþiei publice nu pot face parte din structurile de conducere ale organizaþiilor sindicaleÒ.

Menþionez cã în proiectul care vi se propune, aºa cum a subliniat aici domnul deputat Raicu, nu existã nici o prevedere care sã interzicã acestor persoane pe care le-am enumerat faptul de a fi membri de sindicat. Le interzice sã nu constituie organizaþii sindicale, dar nu de a fi membri de sindicat; putând fi membri de sindicat, pot fi ºi alese în organismele de conducere ale sindicatelor.

Acest lucru pe care l-am propus acum, însã, nu interzice reprezentanþilor sindicali desemnaþi de cãtre organizaþiile respective ºi care doresc sã facã ºi politicã sã candideze, sã fie alese sau numite în diverse funcþii, doar cã trebuie sã opteze pentru o funcþie sau alta în momentul în care au fost aleºi.

Vã mulþumesc.

Da. Deci dumneavoastrã consideraþi cã art. 4 nu presupune în nici un fel faptul cã ei n-ar putea sã aibã funcþii de conducere. Dacã nu sunt membri deloc, pot sã aibã funcþii de conducere? Întreb ºi eu.

Domnule preºedinte,

Dumnealor nu pot constitui organizaþii, dar pot adera la o organizaþie. În textul legii se prevede clar cã pot adera la oricâte organizaþii vor.

Da. Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã pãrerea mea ºi a comisiei propunerea domnului Barbu atenteazã grav la libertatea sindicalã.

Deci noi nu am introdus nici o restricþie în ceea ce priveºte alegerea conducãtorilor de cãtre organizaþia sindicalã. Singura restricþie care a fost introdusã a fost aceea cã nu poate sã ocupe un post de conducere într-o organizaþie sindicalã acela care a fost condamnat cu o pedeapsã complementarã pentru o infracþiune pentru care a uzat de calitatea sa. Adicã, domnule, eu, ca lider sindical, uzând de calitatea mea de lider sindical, am comis o infracþiune, am fost condamnat ºi atunci sigur cã nu

pot sã fiu ales. Este firesc sã nu poatã fi ales în aceastã ipotezã, conform acestei ipoteze.

Dincolo de aceasta, organizaþiile sindicale sunt libere sã-ºi aleagã pe aceia pe care-i doresc. Nu putem acum sã mergem pe calea acestor restricþii pas cu pas, în aºa fel încât pânã la urmã îngrãdim absolut în totalitate libertatea sindicalã; le spunem ºi pe cine sã aleagã, le putem ºi nominaliza ºi-i putem supune ºi la vot pe lideri ºi atunci rezolvãm problema, nu mai dãm nici o bãtaie de cap nimãnui.

Eu cred cã cel mai bine este sã adoptãm aceastã propunere pe care a fãcut-o comisia, în redactarea pe care a dat-o textului respectiv, fãrã sã încercãm sã mai introducem elemente suplimentare de constrângere sau de restrângere a libertãþilor sindicale.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnule Buzatu, ca sã fie mai clar, dincolo de considerentele foarte teoretice: cei de la art. 4, în opinia comisiei, pot sã conducã organizaþii sindicale? Pot sã fie membri în organizaþii sindicale sau nu? Ca sã fie clarã treaba.

Domnule preºedinte, vã rog, mi s-a menþionat numele!

Nu, cã nu v-am menþionat numele dumneavoastrã. L-am întrebat pe domnul Buzatu.

Aºa cum interpretãm noi proiectul de lege înseamnã cã domnul ministru al muncii poate sã fie Ð deci poate sã fie Ð conducãtor al unei organizaþii sindicale. În acelaºi timp, sã negocieze cu sindicatele.

Domnul prefect din orice judeþ poate sã fie lider de sindicat ºi dumnealui este cel care, reprezentând Guvernul în teritoriu, este cel care negociazã sau, în orice caz, cel în faþa cãruia se manifestã toate organizaþiile sindicale când sunt într-un conflict de muncã.

Aceasta este propunerea pe care o avem. Legea nu le interzice decât sã constituie organizaþii de sindicat. Pãi, una este sã constitui organizaþia miniºtrilor, de sindicat, a prefecþilor, a parlamentarilor, dacã vreþi, care sunt 15 oameni, pânã la urmã, ºi alta este sã fiu membru de sindicat, ceea ce pot sã fiu; am fost director, muncitor nu ºtiu unde, mi s-a suspendat contractul de muncã pe perioada cât îndeplinesc funcþia de prefect, rãmân membru de sindicat acolo.

În aceste condiþii, dacã nu menþionez o incompatibilitate, pot sã fiu ales conducãtor. Unde este atunci conflictul de interese?

Vã mulþumesc.

Domnul Chiriþã. Sã termine toþi deputaþii ºi pe urmã iniþiatorul ºi comisia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã lucrurile sunt foarte clare aºa cum sunt ele enunþate în art. 8 propus de iniþiator, acceptat de comisie, ºi-mi permit sã citesc din textul propus de iniþiator ºi acceptat de comisie: ”Pot fi aleºi în organele de conducere membri ai organizaþiilor sindicaleÒ. Dacã este mem- bru al organizaþiei sindicale, el are dreptul sã aleagã ºi sã fie ales. Sunt lucruri foarte simple. Asta este valabil în organizaþiile care funcþioneazã în mod democratic. În organizaþii care funcþioneazã dupã alte reguli, probabil cã nu-i valabil.

Vã mulþumesc.

Mai existã vreun deputat care doreºte sã ia cuvântul? Nu. Bun.

Atunci din partea comisiei ºi pe urmã din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Considerentele acestea nu sunt deloc teoretice. Sunt niºte considerente practice, care izvorãsc din experienþa de 12 ani a sindicatelor din þara noastrã.

Dumneavoastrã m-aþi întrebat dacã cei care sunt prevãzuþi la art. 8 pot fi aleºi în organele de conducere, dacã sunt de acord cu aceastã prevedere. Sigur cã suntem de acord Ð comisia Ð, din moment ce am adoptat aceastã propunere.

Ideea aceasta cã, sã spunem, la conducerea unui sindicat se aflã ministrul muncii este o idee, sã zicem, realistã într-un anumit fel. Dar dacã organizaþia sindicalã de acolo, deci atâta experienþã sindicalã are încât sã aleagã ca lider de sindicat pe ministrul muncii, atunci eu nu vãd de ce trebuie sã restrângem dreptul organizaþiei respective?!

Haideþi sã fim serioºi, cã nu s-a întâmplat nici un caz din acesta, în care sã fie ales un ministru. Dãm niºte exemple absurdeÉ Miniºtrii sã fie ºi ºefii organizaþiilor sindicale! Eu cred cã existã suficient discernãmânt în cadrul organizaþiilor sindicale, existã ºi o apreciere suficient de clarã a oportunitãþilor din partea acestor organizaþii ºi nu cred cã este cazul acum sã introducem noi incompatibilitãþi într-o lege care nu se ocupã, de fapt, cu acest lucru.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Eu am vrut sã fie foarte clar, ca sã ºtim ce votãm. De asta am pus întrebãrile, nu din alt motiv.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Eu cred cã colegii de la P.D. sunt un pic impacientaþi. Este un lucru care se întâmplã frecvent în toatã lumea; a se vedea Germania, a se vedea Anglia ºi aºa mai departe. ªi nicãieri nu s-au întâmplat aberaþii de care nouã ne-ar fi fricã acum, cum a spus domnul deputat Buzatu, cã ministrul nu ºtiu care ar putea sã ajungã lider de sindicat.

Deci cred cã trebuie sã lãsãm autonomia organizaþiilor sindicale, sã-ºi aleagã pe cine cred ei cã-i reprezintã mai bine ºi cred cã trebuie sã lãsãm ºi demnitarii sã poatã sã gândeascã dacã pot sã reprezinte în fond sindicatul respectiv ºi dacã este cazul sã fie în fruntea unui sindicat.

Eu vã mulþumesc.

Dupã ce am clarificat lucrurile foarte bine, zic eu, toatã lumea ºtie la ce se referã acum acest articol, îl putem supune votului în formularea comisiei.

Cine este pentru? Numãraþi. 33 de voturi pentru. Voturi contra? Numãraþi. 14 voturi contra. Abþineri, vã rog? Nu sunt.

Deci a rãmas aceastã variantã a comisiei pentru art. 8.

Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10.

Da, poftiþi! Iniþiatorul are o problemã.

## Domnule preºedinte,

Art. 10, în fond, creeazã dreptul reprezentanþilor aleºi, cât ºi al celor care nu mai deþin aceastã funcþie pe o perioadã de doi ani, sã nu li se desfacã contractul de muncã individual pentru motive neimputabile lor decât cu organul colectiv de conducere ales al organizaþiei sindicale ºi al structurilor sindicale la care sunt asociaþi.

Rugãmintea mea este urmãtoarea: existã o greºealã de virgulã aici, în sensul cã din articolul iniþial rezultã cã numai cei care au plecat din sindicate au aceastã protecþie, nu ºi cei care sunt în funcþie la momentul respectiv.

Deci rugãmintea mea este ca redactarea sã fie: ”Reprezentanþilor aleºi în organele de conducere ale organizaþiilor sindicale, precum ºi persoanelor care au deþinut o astfel de funcþie, în termen de doi ani de la încetarea mandatului, ÉÒ Ð ºi curge articolul.

Comisia? Este de acord. Deci se opereazã aceastã modificare. Alte obiecþii? Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ceea ce priveºte art. 10, împreunã cu colegul Romeo Raicu am depus un amendament care a fost respins ºi noi considerãm cã pentru a da cu adevãrat eficienþã mãsurilor de protecþie ºi pentru a garanta exercitarea liberã a drepturilor sindicale tuturor celor care au mandat sindical se impune la alin. 1 introducerea noþiunii ”sancþiunea nulitãþii absoluteÒ, întrucât practica a demonstrat cã numai sancþiunea anulabilitãþii este insuficientã, prevederea legalã fiind practic ignoratã de multe ori de cãtre angajatori.

În fapt, aceastã reglementare de principiu este ocolitã de angajatori, militanþii sindicali incomozi fiind înlãturaþi prin recurgerea la desfacerea disciplinarã a contractelor lor de muncã, situaþie pentru care actuala reglementare nu conþine o soluþie eficientã de prevenire sau de sancþionare ºi în legãturã cu care Organizaþia Internaþionalã a Muncii s-a pronunþat în mod constant, subliniind cã existenþa normelor legislative fundamentale interzicând actele, discriminarea antisindicalã este insuficientã, dacã acestea nu sunt însoþite de proceduri eficiente care sã asigure aplicarea lor în practicã.

Astfel, de exemplu, pare a fi adesea dificil, dacã nu chiar imposibil pentru un lucrãtor sã facã dovada cã a fost victima unei mãsuri de discriminare antisindicalã. Acesta este sensul în care capãtã importanþã art. 3 din Convenþia 98, care prevede cã organisme potrivite condiþiilor naþionale, dacã este necesar, sã fie instituite pentru a asigura respectarea dreptului de organizare.

Noi propunem ca alin. 1 sã aibã urmãtoarea formulare: ”Sub sancþiunea nulitãþii absolute, reprezentanþilor aleºi în organele de conducere ale sindicatelor, precum ºi persoanelor care deþin o altã funcþie sindicalã nu li se poate modifica sau desface contractul de muncã pentru motive neimputabile lorÒ, pe care legea le lasã la aprecierea celui care angajeazã, doar cu acordul organului colectiv de conducere sau al sindicatului ºi al structurii la care sunt afiliaþi.

Iar pentru a întãri aceastã protecþie, alin. 2 sã aibã forma urmãtoare: ”În cazul modificãrii sau desfacerii contractelor de muncã ale persoanelor prevãzute la alin. 1, pânã la proba contrarie se prezumã cã acestea privesc activitatea sindicalã.Ò

Asta este mai complicat. Comisia ºi pe urmã iniþiatorul.

Comisia a luat în discuþie acest amendament, de fapt propunerea Cartelului Alfa, dar ºi a domnilor deputaþi de la P.D. A pus-o în balans cu textul care ne-a venit de la iniþiator, convenit, se pare, cu celelalte confederaþii, ºi a votat în consecinþã. Ne pãstrãm punctul de vedere.

Domnule Giurescu, spuneþi ºi dumneavoastrã opinia iniþiatorului.

Domnule preºedinte,

Nulitatea absolutã o dã pânã la urmã tribunalul. Noi suntem pentru forma pe care am propus-o.

Da. Referitor la aceastã prezumþie cã orice desfacere de contract de muncãÉ deci alin. 2, sã ne spuneþi ceva ºi despre alin. 2.

Da. Deja este o ingerinþã în ceea ce priveºte legãtura dintre salariaþi ºi angajator. Nu putem spune cã numai... propunerea este efectiv o ingerinþã. Nu se poate aºa ceva, sã spunem cã un lider de sindicat, în fond, nu poate sã greºeascã niciodatã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

În fond, aceste desfaceri de muncã sunt cenzurate de cãtre o instanþã de judecatã, oricine având dreptul sã se adreseze instanþei.

În ceea ce priveºte formularea art. 10, aþi ascultat ºi argumentaþia celor care au avut amendamente respinse ºi eu vã

A trecut varianta comisiei.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul Secþiunii a 3-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport, la punctul 5 niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

- Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul Secþiunii a 4-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

- Art. 22. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta

- comisiei.

Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul Secþiunii a 5-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 31. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secþiunii a 6-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 32. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 34. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 35. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 36. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 37. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 38. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 39. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 40 Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 41. Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Giurescu.

Vã rog sã priviþi ºi la punctul 10 din raport.

## Domnule preºedinte,

La art. 41 alin. 2 propun sã se menþinã varianta Guvernului, care spune: ”Douã sau mai multe organizaþii sindicale, constituite la nivelul unor unitãþi diferite din aceeaºi ramurã de activitate sau profesie, se pot asocia în vederea constituirii unei federaþii sindicale.Ò

De ce susþin acest lucru? Pentru cã se poate crea o federaþie sindicalã din douã sindicate create în aceeaºi unitate, ceea ce ar fi aberant. Deci rugãmintea mea este cu aceastã menþiune, cu menþinerea propunerii Guvernului, în rest sunt de acord cu ceea ce s-a spus la comisie.

Da. Comisia e de acord, da? Bun. Comisia e de acord cu aceastã variantã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat aceastã variantã a art. 41. Art. 42. Dacã sunt obiecþii la art. 42? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 43. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 44. Obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi la punctul 13 din raport. Nu sunt obiecþii. Adoptat cu modificarea propusã de comisie.

Art. 45. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 46. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 47. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 48. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 49. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 50. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 51. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 52. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 53. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului VI. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 54. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 55. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 56. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Am parcurs întregul proiect de lege. Urmeazã ca el

- sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã

- a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea anexei nr. IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobatã prin Legea nr. 383 din 2001.

Suntem în procedurã de urgenþã. Rog reprezentanþii comisiei sã ne facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Vã propunem 10 minute dezbateri generale ºi un minut luãri de poziþii.

Da. Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa IV punctul I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexelor la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Aceiaºi timpi. Un minut, total zece minute.

Cine este pentru aceºti timpi? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Sã ºtiþi cã nu mi-e fricã dacã rãmân singur, dar nu cred cã ar fi cazul. Vã rog sã rãmâneþi totuºi în salã. Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articol unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Suntem în procedurã de urgenþã. Timpii de dezbatere, vã rog.

Vã propunem un minut pentru intervenþie ºi zece minute total.

- Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere?

- Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa nr. 1 A. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa nr. 1 B. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Totul, adoptat în varianta comisiei.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 1B ºi celelalte, adoptate în varianta modificatã de comisie.

Am parcurs ºi legea. Urmeazã sã fie supusã dezbaterii într-o ºedinþã specialã de vot.

Din partea Comisiei de învãþãmânt este cineva? Nu. Trecem mai departe.

Din partea Comisiei pentru industrii avem reprezentanþi? Da.

Din partea iniþiatorului? Da.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei cine doreºte? Din partea comisiei ne spune cineva ceva? Avem din partea comisiei reprezentanþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã vã prezint raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat publicprivat.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã pentru avizare ºi dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are drept scop stabilirea unui cadru juridic privind relaþiile dintre sectorul public ºi sectorul privat, în scopul proiectãrii, finanþãrii ºi construirii unor lucrãri de utilitate publicã, prin atragerea resurselor financiare ºi a managementului privat.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a examinat proiectul de lege în ºedinþa

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/19.IV.2002

din 6 martie 2002 ºi a hotãrât, cu 24 de voturi pentru, avizarea favorabilã a proiectului de lege, cu amendamentele admise, respectiv neavizarea amendamentelor care sunt prezentate ca amendamente respinse în anexa la acest raport.

Precizãm cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã priviþi în raport. Sunt anumite modificãri la art. 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Evident, cu toate

- modificãrile propuse în raport.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat, cu toate modificãrile

- propuse de comisie.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Sunt obiecþii? Vã rog sã observaþi cã în raport sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8, cu modificãrile comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 12. Vã rog sã mai priviþi ºi în raport. Sunt modificãri propuse de cãtre comisie.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 12.

- Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Unde? La poziþia 53 din raport? Dar asta este la lege!

- Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã rog sã observaþi, la poziþia 53 din raport se introduce un articol II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

S-a adoptat întregul proiect de lege. Urmeazã sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind declararea oraºului Cugir, Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Iniþiativa legislativã de faþã are dorinþa sincerã de a face dreptate ºi luminã cu privire la miºcãrile revoluþionare din Decembrie 1989 din judeþul Alba, desfãºurate concomitent cu cele din întreaga þarã.

Cronologia evenimentelor precum ºi violenþa confruntãrilor poziþioneazã Cugirul înaintea altor localitãþi,

locul unde acþiunile revoluþionare au dus la pierderi de vieþi omeneºti, la un numãr mare de rãniþi.

Iatã de ce iniþiatorii, împreunã cu asociaþiile de revoluþionari ºi administraþia localã au dorit ºi doresc o reparaþie moralã faþã de locuitorii Cugirului, supunând atenþiei dumneavoastrã declararea ca oraº-martir a acestei localitãþi.

În speranþa votului pozitiv al plenului Camerei Deputaþilor, menþionãm ºi apreciem modul în care Guvernul ºi comisiile permanente sesizate au analizat ºi au acordat aviz favorabil prezentei iniþiative.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiilor.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a luat spre analizã propunerea legislativã privind declararea oraºului Cugir ca oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989, þinând cont de avizele favorabile date de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi punctul de vedere favorabil exprimat de cãtre Guvern.

Am gãsit întemeiatã propunerea respectivã ºi raportul întocmit de cãtre comisie este unul favorabil. ªi vã rugãm, stimaþi colegi, sã-l votaþi în forma în care comisia l-a întocmit.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doresc sã participe grupurile parlamentare? Nu doresc.

La titlul legii. Vã rog sã observaþi, la punctul 1 al raportului comisiei este propusã o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi, la punctul 2 al raportului este propusã o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Bãlceºti, judeþul Vâlcea.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizatã cu propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Bãlceºti, judeþul Vâlcea. La dezbaterea care a avut loc la nivelul comisiei au fost luate în considerare avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi punctul de vedere al Guvernului, care este unul de susþinere a acestei propuneri legislative.

De aceea, susþinem ºi noi ºi vã rugãm sã votaþi aceastã propunere în forma pe care comisia v-o supune atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Dacã cineva doreºte sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Urmeazã sã fie supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias ºi a Complexului Olãneºti din subordinea ºi administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în administrarea Academiei Române.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Avem iniþiator?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Mircea Ifrim, preºedintele comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Privind proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului Elias ºi a Complexului Olãneºti din subordinea M.Ap.N. în administrarea Academiei, comisia a dezbãtut ºi avizat favorabil acest proiect.

Prin acest proiect se va da posibilitatea ca Spitalul Elias, care a fost în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, sã poatã intra în circuitul sanitar al României, sã poatã fi înfiinþate baze de învãþãmânt ºi sã se facã o selecþie mai bunã a personalului de la acest spital, aºa încât absolut acest proiect nu face decât sã ridice nivelul asistenþei medicale.

De asemenea, este fãcut de comun acord cu Fundaþia Elias, care e proprietara unei pãrþi din acest patrimoniu. Vã rugãm sã votaþi acest proiect de lege.

Din partea grupurilor parlmentare dacã doreºte cineva. Da, poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Se solicitã a se amâna aceastã dezbatere întrucât în Comisia juridicã s-a fãcut o micã greºealã, în sensul nestabilirii proprietãþii Fundaþiei Elias. De aceea, se solicitã o amânare.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al comisiei.

Am avut în acest sens o discuþie cu domnul preºedinte al Comisiei juridice, domnul Olteanu. Proiectul a fost dezbãtut de Comisia juridicã ºi avizat.

Ca atare, rugãm sã nu mai revenim, nu suntem de acord cu aceastã revenire, cu atât mai mult cu cât obiecþia pe care am discutat-o atât cu iniþiatorul, care este Guvernul ºi senatorul Sorin Oprescu, cât ºi cu pãrþile în cauzã nu îºi are justificarea. Dorim sã dezbatem acest proiect.

Da, vã rog sã precizaþi totuºi care este obiecþia dumneavoastrã.

Domnule preºedinte,

Din punct de vedere juridic se ridicã urmãtoarea problemã: Spitalul Elias e format din douã pãrþi componente. O componentã a Fundaþiei Elias, proprietate privatã, ºi o altã parte componentã construitã în anii anteriori, care este proprietate în domeniul public. Din acest punct de vedere, nu s-a fãcut o diferenþiere de patrimoniu al fundaþiei ºi patrimoniul inventarului bunurilor publice.

De aceea, se solicitã o amânare ºi o rediscutare a acestei situaþii. Nu este o urgenþã aceastã aprobare a Ordonanþei nr. 39 ºi hai sã facem o treabã, zic eu, sãnãtoasã ºi bunã. ªi nici reprezentantul Ministerului Sãnãtãþii nu este ca sã suþinã ordonanþa.

Domnul preºedinte al comisiei.

În ce priveºte Ministerul Sãnãtãþii, are acest punct de vedere ºi este pe drum reprezentantul, ajungând mai repede.

Eu vreau sã vã spun urmãtorul fapt, cã în data de 21.03.2002, cu nr. 107, s-a dat avizul Comisiei juridice. În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de lege privind aprobarea ordonanþei.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, comisia a dezbãtut proiectul menþionat mai sus în ºedinþa din 21 martie. Membrii comisiei au examinat Ordonanþa Guvernului nr. 39/2002 supusã aprobãrii ºi expunerea de motive la proiectul de lege, precum ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Menþionãm, avizul Consiliului Legislativ nr. 112 din 26.01.2002.

În urma dezbaterilor membrii au hotãrât cu majoritate de voturi sã avizeze favorabil proiectul de lege, în forma adoptatã de Senat în ºedinþa din 28 februarie 2002.

În aceste condiþii, Comisia pentru sãnãtate considerã cã este normal sã continuãm discutarea acestui proiect ºi sã ne spunem cuvântul asupra lui, cu atât mai mult cu cât problema de patrimoniu este inclusã ºi este foarte clarã. Fundaþia Elias vreau sã vã spun cã a cedat acest patrimoniu ºi l-a cedat de multã vreme, acest spital fiinþând fãrã a lua o chirie de 1 leu în decursul timpului de dinainte de 1989, aºa încât susþinem sã luãm în considerare actele existente ºi semnãturile existente la dosar.

Nu doriþi totuºi sã aºteptãm iniþiatorul?

Bine, în momentul când vine iniþiatorul continuãm discuþia.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2000 privind finanþarea din bugetul de stat, bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi bugetele locale a unor activitãþi ºi programe în domeniul sãnãtãþii publice, desfãºurate de organizaþii neguvernamentale.

Domnule preºedinte al comisiei, poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia, luând în dezbatere aceastã ordonanþã a Guvernului nr. 54/2000, a dezbãtut-o ºi a avizat-o favorabil, fiind un cadru legislativ care permite o mai bunã finanþare a unor programe prioritare de sãnãtate. Vã rugãm sã ne daþi votul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Dacã cineva doreºte sã participe la dezbateri? Nu doreºte.

Sã trecem la dezbatere.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã priviþi o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport, sunt propuse niºte modificãri. Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Obiecþii? Cu modificãrile comisiei ºi adãugirile comisiei, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu forma prezentatã în raportul comisiei la punctul 4 ºi 5.

Articolul 3. Vã rog sã priviþi la punctul 6 din raportul comisiei, cu modificãrile respective. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat ºi art. 3 în forma modificatã de comisie.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptatã forma comisiei. Am parcurs întregul proiect de lege. Urmeazã sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Vreau sã vã supun aprobãrii ºi constituirea unor comisii de mediere.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termicã a fondului construit existent ºi stimularea economisirii energiei termice: Florescu Ion, Popescu Kanty Cãtãlin, Lazãr Maria, Nãstase Ioan Mihai Ð Grupul parlamentar P.S.D.; Pleºa Eugen, Dinu Gheorghe Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Berceanu Radu Ð Grupul P.D.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat aceastã componenþã a comisiei de medi-

## ere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã: domnul Cãºunean Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Timiº Ioan Ð Grupul parlamentar P.S.D., Bogea Angela Ð Grupul parlamentar P.D., Negoiþã Gheorghe Liviu Ð Grupul parlamentar P.D., Mogoº Adrian Ð Grupul parlamentar P.N.L., Tam‡s S‡ndor Ð Grupul U.D.M.R.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ordonanþa Guvernului nr. 4 prevede modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe, cu modificãri ºi completãri ulterioare.

În principiu, acestea sunt: generalizarea principiului înregistrãrii fiscale prin depunerea declaraþiei de înregistrare fiscalã de cãtre contribuabilii supuºi impozitului pe venitul global, pentru care plãþile anticipate se realizeazã prin reþinere la sursã.

A doua problemã: reglementarea procedurilor de înregistrare ca plãtitori de T.V.A. ºi accize a contribuabililor care desfãºoarã activitãþi cuprinse în sfera de aplicare a acestor impozite; crearea cadrului legal care sã permitã Ministerului Finanþelor Publice, prin unitãþile sale teritoriale, angajarea de personal cu contract individual de muncã pe o perioadã determinatã, pentru desfãºurarea unor activitãþi cu caracter sezonier privind gestionarea impozitului pe venit, care presupune un volum mare de muncã ºi care nu necesitã o specializare strictã în domeniul economic, fiscal sau informatic.

În urma examinãrii proiectului de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, în unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doresc grupurile parlamentare sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Votul final asupra acestui proiect de lege se va da într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaþiilor de platã ale instituþiilor publice stabilite pe titluri executorii.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã se ia cuvântul? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi,

Prin acest act normativ s-a reglementat obligaþia instituþiilor bugetare la plata voluntarã a sumelor stabilite prin titluri executorii, prin creditele bugetare aferente titlurilor de cheltuieli la care se încadreazã obligaþiile de platã respective, fãrã a exclude celelalte modalitãþi de executare silitã.

Acest act normativ a fost necesar pentru a fi evitatã blocarea activitãþii instituþiilor publice ale administraþiei publice centrale ºi locale, generate de popririle care sunt înfiinþate de executorii judecãtoreºti asupra sumelor aflate în trezoreria statului.

Senatul a adoptat actul normativ în 11 martie 2002. Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare în forma Senatului, iar Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de iniþiator, propune ºi susþine adoptarea proiectului de lege de aprobare a ordonanþei Guvernului în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Comisia, vã rog?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaþiilor de platã ale instituþiilor publice stabilite prin titluri executorii. S-au avut în vedere ºi avizele primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

Comisia a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat. Menþionez cã Senatul a introdus un articol nou sub formã de amendament.

Menþionez cã suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã sã fie supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul sau din partea comisiei? Se propune respingerea.

Vã rog sã motivaþi propunerea.

În urma examinãrii proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât în unanimitate sã propunã plenului respingerea, din urmãtoarele motive: fondurile de garantare reglementate prin Ordonanþa Guvernului nr. 23/1999 nu au funcþionat întrucât nu s-au putut asigura subvenþii de la bugetul de stat în vederea constituirii capitalului social.

Prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 23 nu mai sunt de actualitate întrucât a fost creat un nou cadru juridic prin Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, articolele de la 28 la 35, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Faþã de acestea, comisia propune respingerea proiectului de lege, cu menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Considerãm dezbaterile generale încheiate ºi urmeazã ca votul asupra acestei propuneri de respingere sã fie date într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi prestãri de servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Se propune respingerea. Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã.

Vã rog, din partea comisiei.

Examinând proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea, din urmãtoarele motive: prevederile ordonanþei nu mai au obiect, acestea nu mai produc efecte deoarece se referã la perioada anului 1999 ºi 2000, pentru care exerciþiul financiar a fost închis. În acest sens, Guvernul, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 295/2000 ºi respectiv legea de aprobare a acesteia, a suspendat aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000.

De asemenea, este în curs de dezbatere la Camera Deputaþilor proiectul Legii nr. 55/2002 privind operaþiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziþii pentru nevoi de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care are drept obiect stabilirea principiilor, a cadrului general ºi a procedurilor pentru derularea operaþiunilor compensatorii, pentru achiziþionarea de sisteme, produse, lucrãri ºi servicii.

Faþã de acestea, propunem respingerea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile încheiate. Urmeazã ca votul asupra propunerii de respingere sã fie dat într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog biroul Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare sã facã propuneri de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a primit avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Propunem pentru dezbateri douã minute de articol, cu 20 minute per total.

Proiectul Legii a fost adoptat de Senat, cu modificãri, în ºedinþa din 20 decembrie.

Mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la analiza proiectului.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Vã rog sã priviþi la punctul 8 din raport; sunt niºte propuneri de modificare ºi la punctul 9, de asemenea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3, cu modificãrile propuse de comisie ºi cu adãugirile propuse de comisie la punctele 10, 11, 12, 13, 14, 15 ºi 16. Sunt obiecþii din partea dumneavoastrã? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4, cu propunerile de modificare fãcute de comisie de la punctul 20 pânã la punctul 24. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5, cu propunerile de modificare fãcute de comisii de la punctul 25 la punctul 28 inclusiv. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 6, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 7, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 8, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul 9, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 10, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Denumirea capitolului III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 11, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 11.

Articolul 12, cu modificarea propusã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 13, cu modificarea propusã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 14, cu modificãrile ºi adãugirile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul 15, cu modificãrile propuse de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vorbiþi la microfon!

Eu vorbesc, dar mi-e nu ºtiu cum sã stau cu spatele. Nu sunt obiºnuit. La Senat este pe partea dreaptã ºi atunci am senzaþia cã stau cu spatele la dumneavoastrã ºi la colegi, de aceea.

Nu vi se întâmplã nimic.

Nu fiþi aºa de sigur. Mi-au mai promis unii în 2000 ºi mi s-a întâmplat!

De ce este proprietate publicã? Pãi, este proprietate publicã pentru cã atunci când iniþiatorul, adicã Academia Românã, împreunã cu Secretariatul General al Guvernului, care are dreptul de a iniþia aceste proiecte, au fãcut ordonanþa, au scris în felul urmãtor: ”Spitalul Elias, proprietate a Academiei Române Ð a Fundaþiei Menahem EliasÒ.

În momentul când am ajuns cu ordonanþa Ð spun am ajuns pentru cã am ajuns personal cu ordonanþa la Ministerul de Finanþe Ð am constatat cã Spitalul Elias este trecut în registrul proprietãþii publice, iar Fundaþia Menahem Elias nu are nici un act, nici un titlu de proprietate.

Am vorbit cu domnul profesor, domnul academician Cajal, i-am explicat, dânsul a înþeles perfect, urmând ca dânºii sã facã toate demersurile necesare, pe care nu le-au fãcut 12 ani, din ce motive nu ºtiu, mã depãºeºte, pentru a-ºi obþine titlul de proprietate pe parte din Spitalul Elias.

În condiþiile acestea, am explicat adjunctului domnului profesor, domnului academician Cajal, de la Fundaþia Elias, cã nu putem sã trecem din administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în administrarea unei fundaþii care este o formaþiune privatã, chestiune cu care toatã lumea a fost de acord.

În testamentul lui Elias lucrurile s-au întâmplat aºa: Elias a murit, a lãsat un testament foarte clar, prin care numeºte legatar universal Academia Românã. Dupã aceea s-a înfiinþat Fundaþia Menahem Elias, care a venit lângã Academia Românã, Academia Românã fiind legatar. Iatã de ce, printre altele, Spitalul Elias trece la Academia Românã, din administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în administrarea Academiei Române.

În condiþiile acestea, ultima posibilitate a fost ca dânºii sã se înscrie pe Legea nr. 10 ºi sã-ºi facã notificarea respectivã. Eu am fost unul dintre oamenii care am insistat sã-ºi facã notificarea.

Aº vrea sã înþelegeþi foarte bine cã numai parte din Spitalul Elias este parte privatã ºi este construit din dorinþa lui Elias, restul sunt construcþii fãcute dupã anii 1948, 1950, 1956, pentru care existã acte. Cum au fost fãcute, din ce fonduri ºi aºa mai departe... nu intru în amãnunte, însã eu vã stau la dispoziþie dacã existã întrebãri.

ªi noi vã mulþumesc.

Domnule profesor, dacã aveþi ºi dumneavoastrã ceva de adãugat...

Eu, încã o datã, susþin acest proiect. Iniþiatorul a dat mai multe detalii, este un proiect graþie cãruia, aºa cum se spunea, vom finanþa, dar nu numai atât, devine bazã de învãþãmânt, poate sã foloseascã circuitului naþional al reþelei de sãnãtate, trece dintr-un sistem închis într-un sistem deschis. Este o lege absolut necesarã pentru sistemul de sãnãtate.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã o votaþi.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Cred cã suntem edificaþi ºi putem sã trecem la dezbateri.

Trecem la dezbateri. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot. ªi sã sperãm cã n-o sã fim, la spitalul acesta, pacienþi...

## **Domnul Sorin Mircea Oprescu**

**:**

Domnule preºedinte, pentru mine ar fi o onoare, dar vã doresc sã fiþi sãnãtoºi ºi sã nu aveþi nevoie!

## Sãnãtate!

Suspend ºedinþa. Vã mulþumesc pentru participare.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 55/19.IV.2002 conþine 44 de pagini.**

Preþul 40.876 lei