Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Întrucât constat faptul că nu este întrunit cvorumul, rog secretarii Senatului să facă apelul nominal.

Fac apel către liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală.

Mulțumesc.

Stimați colegi, fac apelul nominal.

Albert Álmos absent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina Guvern Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion absent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă

|Bokor Tiberiu|prezent| |---|---| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|absent| |Diaconescu Cristian|Guvern| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|absent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|absent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|absent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|prezent| |Geoană Mircea Dan|cabinet| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin delegație Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond delegație Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel concediu fără plată Mihăilescu Petru Șerban concediu medical Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru învoire Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru învoire Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț absent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent

|Rădulescu Șerban|prezent| |---|---| |Robu Nicolae|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Rușanu Dan Radu|prezent| |Rușeț Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|Guvern| |Sbîrciu Ioan|absent| |Secășan Iosif<br>Severin Georgică|absent<br>prezent| |Silistru Doina<br>Staicu Dumitru Florian<br>Stănișoară Mihai<br>Șova Dan Coman<br>Tămagă Constantin<br>Toma Ion<br>Țopescu Cristian George<br>Țuțuianu Adrian<br>Udriștoiu Tudor<br>Urban Iulian<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasilescu Lia Olguța|prezentă<br>prezent<br>Guvern<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>învoire<br>prezent<br>absent<br>prezentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|

Pe domnul senator Iordănescu l-am pus prezent. A ridicat altcineva mâna în locul dumneavoastră. Savu... Da.

Mulțumesc, domnule secretar Orest Onofrei. În acest moment suntem în cvorum.

Putem începe ședința noastră.

Doresc să vă informez că lipsesc 6 senatori, care sunt membri ai Guvernului, doi senatori sunt în delegație, un senator este în concediu și 3 senatori au fost învoiți.

Trecem la ordinea de zi și la programul de lucru. Ordinea de zi este cea care v-a fost comunicată. Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

V-aș ruga să supuneți votului plenului Senatului ca proiectul de lege de la punctul 19 din ordinea de zi să fie retrimis la comisie, pentru că am unele elemente noi și doresc să corectez raportul cu aceste elemente.

Vă rog să supuneți votului această cerere.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Într-adevăr, domnul senator a ridicat acest subiect și ieri în Biroul permanent al Senatului, la care toate partidele politice au fost prezente. Domnul senator a solicitat în timpul ședinței retrimiterea la comisie a punctului 19 din ordinea de zi și s-a convenit că astăzi, în plenul Senatului, vom fi de acord.

Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog. Microfonul 3.

În calitate de membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, solicit retrimiterea la comisie a punctului 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, din cauza faptului că în comisie s-a hotărât introducerea unor noi reglementări legate de normativele europene, deoarece s-a mărit foarte mult cuantumul amenzilor care se dau televiziunilor și avem extrem de multe sesizări din teritoriu, atât de la televiziunile centrale, cât și de la cele locale, care ne solicită să revizuim acest cuantum al amenzilor.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Întrucât deja am votat ordinea de zi – asta este procedura –, vă rog să interveniți și a doua oară la momentul în care acest proiect va fi dezbătut.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25–30 mai 2009.

Luni, programul obișnuit – declarații, dezbateri, vot final, întrebări, interpelări.

Marți și miercuri – activități în comisii, iar joi, vineri și sâmbătă activități în circumscripțiile electorale.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru

următoarea inițiativă legislativă: Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Biroul permanent al Senatului a fost sesizat și a aprobat, în ședința din 19 mai 2009, solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind prelungirea cu 60 de zile a termenului de dezbatere pentru Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economicocomercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima la 16 mai 1994.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul președinte Titus Corlățean.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată pe fond cu dezbaterea și întocmirea raportului cu privire la Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima la 12 decembrie 2006, de amendare a Acordului de cooperare economicocomercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima la 16 mai 1994.

În cadrul procesului de ratificare de către Parlament a protocolului sus-menționat au fost remarcate unele inadvertențe de ordin tehnico-juridic apărute în variantele în limba română și limba engleză ale protocolului semnat la Lima în 2006, referitoare la numerotarea articolelor și la denumirea exactă a comisiei mixte pentru comerț. Din această cauză, adoptarea legii de ratificare a fost amânată o perioadă la Senat, până la rezolvarea problemelor identificate. Recent, ministrul afacerilor externe ne-a comunicat la ședința Comisiei pentru politică externă că erorile materiale din traducerile oficiale ale acordului, semnalate anterior, au fost corectate prin schimb de note verbale. În această situație am continuat procedura de ratificare.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia economică, industrii și servicii, iar în urma dezbaterilor, în prezența reprezentanților ministerelor competente, în ședința din 19 mai 2009 comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marin Gheorghe.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Marin** — _secretar de stat_

_în Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum arată și titlul proiectului de lege, se ratifică Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru și, prin acest protocol, se amendează Acordul de cooperare economico-comercială dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru, semnat la Lima la 16 mai 1994.

De ce a fost nevoie de acest protocol? Pentru că România s-a angajat, atât în cadrul negocierilor de aderare, cât și prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, să aducă în conformitate cu dreptul comunitar toate tratatele sale bilaterale, în special acordurile din domeniul comerțului și cooperării economice.

În cest context, în cursul anului 2006 a fost negociat Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru de amendare a acordului de cooperare economicocomercială.

Protocolul de amendare are în vedere, printre altele, eliminarea unor prevederi incompatibile cu legislația comunitară, precum și introducerea unei clauze potrivit căreia prevederile acordului în cauză nu afectează obligațiile României ce decurg din statutul de membru al Uniunii Europene.

Totodată, protocolul de amendare prevede lărgirea sferei atribuțiilor comisiei mixte de cooperare economică. Prin acest protocol se preconizează că modificările propuse vor lărgi sfera de atribuții ale comisiei mixte bilaterale și vor avea impact pozitiv asupra mediului de afaceri, ducând la amplificarea cooperării economice dintre cele două state și, implicit, a relațiilor dintre operatorii economici respectivi.

Noi susținem ratificarea acestui protocol.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dezbateri generale.

Mulțumim.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului senator Alexandru Mocanu.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege are ca obiect cererea de reexaminare formulată de Președintele României la ordonanța de urgență pe care ați amintit-o, și ea se referă, în exclusivitate, la o singură prevedere din respectiva ordonanță, și anume trecerea unui imobil, cu titlul gratuit, din patrimoniul Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat în proprietatea publică a statului.

Președintele României învederează în cererea sa de reexaminare faptul că acest lucru contravine art. 44 din Constituția României, care prevede în mod expres că sunt interzise exproprierea fără dreaptă și prealabilă despăgubire, și consideră că, în acest fel, prevederile acestei ordonanțe încalcă dreptul de proprietate și contravin ordinii constituționale.

În baza acestei cereri, comisia noastră a analizat conținutul acesteia și, cu unanimitate de voturi, a hotărât să vă înfățișeze Domniilor Voastre un raport de admitere a cererii de reexaminare, după ce, în prealabil, am luat act de avizul favorabil pe care l-a formulat Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Deci raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului are cuvântul domnul Valentin Iliescu.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** — _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Bună dimineața!

Guvernul României susține cererea de reexaminare a Președintelui României și, fără a mai intra în detalii care au fost prezentate de reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Guvernul își exprimă susținerea față de solicitare, având în vedere argumentele de natură constituțională invocate de Președintele României. Soluția prin care comisia revine la textul inițial al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2008, respectiv la art. III, reprezintă și punctul de vedere al Guvernului, motiv pentru care vă solicităm votarea raportului formulat de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnul senator Frunda György. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Atât în punctul de vedere al comisiei, cât și în documentarul care ni s-a prezentat, se susține că ar fi vorba despre o lege ordinară. Fiind vorba despre regimul proprietății, din câte știu eu, acesta duce automat la caracterul organic al legii.

Aș vrea un răspuns la întrebarea dacă legea nu are caracter organic. După primirea răspunsului ar trebui să votăm ca atare și, dacă, într-adevăr, este o lege ordinară...

Eu cred că este o lege organică din moment ce se decide asupra naturii proprietății publice.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Corlățean.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Și eu aștept cu interes răspunsul Guvernului sau al comisiilor.

Cu titlul personal, pentru că domnul senator Frunda totdeauna ridică probleme interesante și pertinente, nu cred că se pune problema, totuși, în acești termeni. Obiectul principal al reglementării este cu totul și cu totul altul, conex și subsecvent, se punea problema destinației unui imobil având ca finalitate deservirea procesului respectiv. Înțeleg că se revine la o altă formulă, deci nici măcar această problemă nu se mai pune, aceea a imobilului respectiv. Obiectul de reglementare nu vizează regimul proprietății.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Același lucru l-au spus și stafful nostru, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Acum m-am consultat cu Domniile Lor. M-am consultat acum și cu stafful nostru, și cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Frunda dorește să reintervină. Microfonul 2.

Sunt convins că domnul senator Corlățean nu crede că sunt atât de naiv ca să cad într-o asemenea capcană.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Când o lege are o anumită prevedere generală, reglementează o plajă, dar are un singur articol care reglementează regimul proprietății, al libertății persoanelor și alte câteva domenii, indiferent de domeniile de reglementare, legea devine organică, fiindcă aduce atingere libertății persoanei, dreptului de proprietate și așa mai departe.

Pe mine m-a surprins susținerea colegului nostru, președinte al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări, care a arătat că în cererea domnului președinte este vorba despre dreptul de proprietate asupra unui imobil.

Personal, sunt de acord cu propunerea de reexaminare. Doresc să evit o greșeală a Senatului, care să ducă la sesizarea Curții Constituționale și la revenirea votului. Eu am pus o întrebare: dacă privește natura dreptului de proprietate, atunci este lege organică, indiferent dacă obiectul de reglementare al proiectului de lege este regimul pașapoartelor, dacă se prevede doar un transfer administrativ al unui imobil, rămâne lege ordinară. De asta am întrebat dacă aduce atingere sau nu dreptului de proprietate, pentru că nu am avut toată legea în fața mea.

Nu este niciun capăt de țară, nu se vrea votarea împotrivă. Vreau doar ca, dacă se aduce atingere dreptului de proprietate, să amânăm votul pe luni și să se clarifice dacă este vorba despre o lege ordinară sau organică. Aceasta este toată problema.

Cred că domnul Corlățean, care are subtilitatea și finețea criticului din partidul de guvernământ și care nu vrea să se ajungă la o decizie nefastă a Curții Constituționale, va fi de acord cu mine.

Vă mulțumesc.

Da.

Domnul senator Berca, microfonul 2.

Aș vrea să intervin aici. Este o ordonanță din perioada Guvernului Tăriceanu. Ea a venit ca o necesitate a unui centru unic de personalizare a pașapoartelor și nu cred că s-ar aduce atingere dreptului de proprietate, fiindcă este un transfer al unui imobil către ministerul respectiv pentru a exista un centru unic de personalizare a acestor pașapoarte. Transferul însă se face cu plată, fiindcă așa spune legea. Înțeleg că, după ce a venit ordonanța care prevedea acest transfer cu plată, aici s-a făcut o modificare care poate fi neconstituțională și, din acest punct de vedere, cererea de reexaminare este absolut justificată.

În concluzie, nu cred că se pune problema unui drept de proprietate afectat.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Constat că nu mai sunt intervenții din sală.

De altfel, de la bun început aceasta a fost o lege cu caracter ordinar. Am consultat și serviciile de specialitate ale Senatului, avem și punctul de vedere al comisiilor. Chiar și când cererea de reexaminare a fost transmisă, la un moment dat s-a sesizat că nu are ce să caute acel transfer care nu intră în domeniul de reglementare al legilor organice.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Frunda. Microfonul 2.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Pot vorbi de la masa comisiilor? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Legislația actuală prevede că, în cazul în care cineva comite o contravenție și este obligat la plata unei amenzi, trebuie să o plătească. În situația în care nu are mijloacele necesare sau este de rea-credință, atunci instanța de judecată poate transforma amenda contravențională în muncă în folosul comunităților locale, cu condiția ca acel contravenient să fie de acord cu efectuarea muncii.

Această prevedere înseamnă disoluția autorității statului, pentru că statul lasă la aprecierea contravenientului. S-a dovedit – avem anual sute de mii de cazuri – că el nu-și plătește amenzile, refuză munca în folosul comunității și, astfel, se creează un vid în executarea legii.

De mai multe ori am încercat eliminarea sintagmei care prevede acordul contravenientului prin posibilitatea ca instanța de judecată să poată trece la o decizie de efectuare a unei munci în folosul comunității chiar dacă contravenientul

nu este de acord. De câteva ori această inițiativă a fost respinsă, considerându-se că este neconstituțională și că este o muncă forțată.

Am studiat legislația internațională, deciziile CEDO și, în sfârșit, Decizia nr. 1.354/10 decembrie 2008 a Curții Constituționale. Anul trecut, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională, cerând a se constata că sintagma „obligația de a cere consimțământul contravenientului” este neconstituțională, raportat la art. 1 al Constituției și la întreg capitolul care privește justiția în România.

Curtea Constituțională a decis că cererea consimțământului contravenientului este neconstituțională, astfel încât am mers la practica CEDO, care, de asemenea, a stabilit că, în situația în care munca în folosul comunității nu este o muncă dificilă, are o perioadă determinată de numai 4 ore pe zi și are ca scop prevenirea contravențiilor sau a infracțiunilor ușoare, aceasta intră în regimul normal al pedepselor aplicabile de către țările membre.

Eu cred că această modificare legislativă va avea mai multe efecte, va însemna o mai bună implementare a justiției, va însemna o scădere a numărului contravențiilor, pentru că atunci când doamna prostituată va trebui să curețe în fața primăriei...

se va gândi de două ori dacă să mai continue această nobilă muncă pe care o prestează în favoarea comunității largi sau nu, motiv pentru care eu vă rog să fiți de acord cu inițiativa mea și să votați această propunere.

Ceea ce am spus, doamnă președinte, este valabil și pentru punctul 5 și pentru punctul 6 de pe ordinea de zi, pentru că prima propunere legislativă prevede contravențiile, iar cealaltă prevede regimul muncii în folosul comunității.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că mai economisim timp la punctul 6.

Din partea Guvernului este prezent domnul Gabriel Tănăsescu.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea alin. 5 al art. 9, precum și alin. 2 al art. 39[1] din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul înlăturării sintagmelor „cu acordul acestuia”, respectiv „dacă există acordul expres al acestuia”.

Așa cum s-a precizat de către domnul senator, prin Decizia nr. 1.354/10.12.2008, Curtea Constituțională a admis cererea de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „cu acordul acestuia” din art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor este neconstituțională. Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că propunerea legislativă asigură conformitatea actului normativ cu prevederile constituționale, așa cum au fost ele interpretate de Curtea Constituțională prin decizia amintită. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

După ce, în triplă calitate, domnul senator Frunda, colegul nostru, ca inițiator ne-a convins prin pledoaria făcută în fața noastră, după ce a avizat favorabil, în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, propunerea legislativă și după ce va fi și votat această propunere legislativă, nu îmi mai rămâne să adaug decât că și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a considerat că este bine-venită o asemenea măsură.

Vreau să adaug că este vorba de convertirea, de transformarea amenzii în maximum 50 de ore în folosul colectivității și de 25 de ore săptămânal, dacă este vorba despre minori între 16 și 18 ani.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată, astfel încât vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC are cuvântul domnul senator Daea, urmează domnul senator Chelaru.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Ați intuit că vreau să pun o întrebare, motiv pentru care dumneavoastră mi-ați dat dreptul de a fi primul la microfon, de aceea domnul Chelaru nu poate fi supărat pe mine.

Sigur, domnul președinte Greblă, în pledoaria Domniei Sale, ne-a descifrat, într-un fel sau altul, locul pe care îl ocupă domnul Frunda – pe care eu îl respect extraordinar de mult – în această sală, ca inițiator.

Întrebarea mea este legată de prevederea de la art. 9 alin. (2), care spune că „sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității pe o durată maximă de 50 de ore”... Un

minut este suficient dacă amenda se transformă în sancțiunea de a presta o muncă obligatorie în folosul comunității?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Chelaru, urmează domnul senator Titus Corlățean.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Cu eleganța cunoscută de acum – și nu numai de acum, și nu numai din sala Senatului –, domnul senator Frunda la cele două inițiative face și o expunere de motive extrem de detaliată și vine, într-adevăr, cu o propunere care, după părerea noastră, este de îmbrățișat, de votat și trebuie să devină lege, fiindcă este, până la urmă, în folosul cetățenilor care comit contravenții.

Este adevărat însă – și asta voiam să spun în principal – că în expunerea de motive, pentru a justifica modul în care sunt formulate noile texte, se pleacă de la pedepse, pedepse cu caracter penal, pentru că discutăm de contravenții aici, nu discutăm de pedepse și sancțiuni contravenționale.

E adevărat că pentru pedepse... Este vorba de infracțiuni, și atunci pericolul social este mai mare. În aceste condiții, eu cred că bine a intuit dumnealui și din practică și, probabil, i s-a și atras atenția că de nenumărate ori – și nu știu dacă exemplul pe care l-a dat era cel mai potrivit, vizavi de activitatea anumitor... doamne, le-a numit dumnealui, eu nu le-aș numi așa, dar în sfârșit –, din activitatea practică rezultă că suntem în postura în care zeci sau chiar sute de contravenții săvârșite de anumite persoane nu sunt plătite pe motiv că nu există resurse materiale. Este adevărat însă că sancțiunea transformată în 50 de ore de muncă în folosul comunității mie, personal, mi se pare extrem de redusă.

În aceste condiții, vom vota, așa cum, de altfel, am făcut și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că măsura este bine-venită, dar cred că, pentru viitor, în condițiile în care contravențiile sunt multe și sunt săvârșite de aceleași persoane, chiar zilnic, ar trebui să mai reflectăm asupra numărului de ore pe care persoana respectivă trebuie să le presteze.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corlățean.

Mulțumesc, doamna președinte, în primul rând, pentru îngăduința de a-mi da cuvântul.

Sunt totuși trei senatori din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Totuși, voiam să fac câteva comentarii, ca dovadă că spusele domnului senator Frunda stârnesc ecou, în special, în Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Există, în primul rând – și nu descoperim noi Europa acum –, o practică ceva mai largă într-o serie de state europene, care dă posibilitatea instanțelor, fără consimțământul celui vizat, să schimbe sancțiunea, s-o transforme în muncă în folosul comunității.

Pe de altă parte, așa cum s-a spus, există o jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în condiții cumulative, care au fost menționate de domnul senator, care permite exact această procedură. Ceea ce avem noi de făcut, pentru că acest lucru poate fi făcut numai dacă există o normă internă, o lege, este să adoptăm această lege pentru a permite transformarea sancțiunii în muncă în folosul comunității.

Și un ultim comentariu. Sunt curios ce va răspunde domnul senator Frunda la întrebarea domnului senator Daea, dar în drept există chestiuni de genul „în termen rezonabil”, în care nici legislația nu prevede foarte clar și lasă la rolul activ al judecătorului să aprecieze – 50 de ore, un minut și jumătate, cinci ore – în funcție de circumstanțele cazului. Termenul „rezonabil” acoperă și dă instanței o anumită libertate de a aprecia.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Robu. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că am avut o întâlnire cu șefii Poliției Comunitare din Timișoara și am aflat acolo niște cifre care, pur și simplu, m-au lăsat blocat. În ultimii ani, s-a încasat mai puțin de 20% din valoarea contravențiilor. Poliția Comunitară se arăta total neputincioasă în a-și exercita atribuțiile și cei cu care am stat de vorbă spuneau că așa stau lucrurile și în cazul Poliției Române, și în general când este vorba de contravenții.

Prin urmare, eu nu pot decât să salut această inițiativă și sunt convins că noi vom face o faptă bună dacă o vom vota. Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții din sală? Nu.

Pentru răspuns la întrebări, vă rog, domnule senator György Frunda.

La întrebarea pusă de domnul senator Daea, precizez că în situația în care nu prevezi minimul – este o problemă de tehnică legislativă – se poate stabili de la zero până la 50 de ore.

De ce 50 de ore? – și îi răspund și domnului senator Corlățean, care a pus problema maximalizării –, aceasta este practica internațională. Efectuarea a peste 50 de ore se consideră muncă forțată.

A fost o dezbatere de ani de zile în forurile europene pentru a se găsi un prag până la care se consideră sancțiune și un prag de la care se consideră muncă forțată. Este de 50 de ore. Aceasta înseamnă că nu pot fi mai mult de patru ore pe zi. Deci munca nu are voie să aibă caracter represiv, ci caracter social, educațional, de rușine, ca să nu se facă o nouă contravenție.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Și eu am făcut anumite investigații. Amenzile contravenționale se încasează nu de poliție, ci de instituțiile financiare, în cotă foarte mică, și, dacă trebuie să spunem lucrurilor pe nume, pe primul loc între cei care nu plătesc amenzile sunt cerșetorii, urmează prostituatele și, apoi, amenzile primite de la Brigada de Poliție Rutieră, când nu se suspendă carnetul de conducere.

Organele statului nu au niciun mijloc de a executa amenda contravențională. Nu constituie titlu executor. Or, dacă eu știu că mi se transformă amenda în muncă corecțională, în mod cert, îmi voi plăti amenda contravențională.

Domnule senator Corlățean, în practica europeană, într-adevăr, situația este foarte diferită. Pot să dau exemplul Franței, unde, tot așa, o perioadă de timp s-a cerut consimțământul contravenientului pentru a transforma amenda în muncă în folosul comunității, dar s-a revenit asupra acestei prevederi, pentru motivele pe care le avem și noi.

Trebuie să fim atenți, stimați colegi, să nu depășim limita pentru care modificăm legea. Nu vrem să reînființăm închisorile contravenționale. Până în 1990 au fost închisori contravenționale, când se ridicau oamenii de pe stradă și când erau duși în pușcărie, aceasta ar fi grav și contravine și Constituției României, și legislației internaționale, dar această practică internațională cu transformarea amenzii în pedeapsă până la 50 de ore de muncă, defalcat pe patru ore zilnic, înseamnă cel puțin 13 zile în care trebuie să mergi zilnic și să lucrezi la șanțuri, la măturat, la munci în folosul comunității, la vopsit, la spălat, curățat, toate acestea cred că își vor face efectul pe care îl dorim.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, vreau să mulțumesc tuturor colegilor pentru observațiile făcute și pentru întrebările puse.

Mi s-a părut, domnule senator Daea, că aveți mâna ridicată sau a fost o încercare timidă, de data aceasta? Prima a fost foarte hotărâtă, recunosc.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Am sentimente de timiditate în momentul în care dumneavoastră mă invitați la microfon, dar nu am niciun sentiment de timiditate vizavi de răspunsul pe care mi l-a dat colegul, apreciatul și valorosul om György Frunda, un valoros jurist.

Știam că poate să înceapă de la zero dacă nu pui termenul minim, dar întrebarea mea a fost punctuală: un minut este suficient? Aceasta a fost întrebarea și așteptam răspunsul descifrat al unui jurist care pune în pagină o prevedere care înseamnă interpretarea și executarea ei, în condițiile în care scopul nu are alt temei decât cel prezentat și susținut de colegii din Senat.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

Se prevede un termen maxim de 50 de ore. Deci unitatea de măsură sau pașii pe care trebuie să-i parcurgă judecătorul se măsoară în ore, nu în altceva, nici în zile, nici în săptămâni, nici în minute, nici în secunde. Și atunci, este la aprecierea judecătorului dacă de la o oră până la 50 de ore scopul pentru care, având în vedere circumstanțele concrete în care nu s-a achitat amenda contravențională și circumstanțele personale ale contravenientului, judecătorul apreciază că o oră, 10 ore, 40 de ore, 50 de ore sunt suficiente pentru a echilibra necesitatea ca ceea ce a transformat amenda în muncă corecțională să-și atingă scopurile pe care le-am amintit la începutul intervenției mele, astfel încât nu considerăm necesar să fie reglementat de la o oră la 50 de ore sau de la trei ore la 50 de ore, fiind suficient ca judecătorul să aprecieze concret și să lăsăm libertatea judecătorului să decidă nivelul minim pentru care, într-un anumit caz, poate aproba transformarea amenzii în patru ore de închisoare, în alt caz poate aproba transformarea amenzii în opt ore de închisoare și așa mai departe.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru această dezbatere extrem de importantă și de relevantă, până la urmă.

Vă propun să

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 55 din 16.08.2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

Același inițiator, domnul senator György Frunda. Vă rog.

Aveți microfonul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba despre o corelare legislativă între cele două acte normative. Am prevăzut posibilitatea, și acum facem aceeași modificare și în Ordonanța Guvernului nr. 55/2002, care prevede reglementarea regimului juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă vizează abrogarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002, care prevede că sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității poate fi aplicată numai dacă există consimțământul contravenientului, precum și modificarea art. 8 alin. (5) litera b) din ordonanța sus-menționată, în sensul înlăturării sintagmei „cu consimțământul contravenientului” din text, care va avea următorul cuprins: „aplică sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității dacă apreciază că aplicarea amenzii contravenționale nu este îndestulătoare ori contravenientul nu dispune de mijloacele materiale și financiare pentru plata acesteia”. Așa cum s-a arătat mai devreme, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.354 din 10 decembrie 2008 s-a constatat că sintagmele „numai dacă există consimțământul contravenientului”, „cu consimțământul contravenientului” și „după luarea consimțământului contravenientului” sunt neconstituționale.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că propunerea legislativă asigură conformitatea actului normativ cu prevederile constituționale.

Remarcăm totuși că, deși prin Decizia nr. 1.354/2008 Curtea Constituțională a statuat că și sintagma „după luarea consimțământului contravenientului” din art. 13 al ordonanței este neconstituțională, propunerea legislativă nu cuprinde și modificarea acestui articol. Or, pentru asigurarea conformității depline a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 cu decizia Curții Constituționale, considerăm necesară modificarea art. 13 în sensul înlăturării sintagmei menționate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Greblă, vă rog.

Microfonul 7.

Dacă principalul a fost adoptat de plenul Senatului, acesta este un act subsecvent, care are și el aceeași soartă ca actul principal.

Se propune modificarea regimului juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității. A fost adoptat de comisii, inclusiv de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu înlăturarea sintagmei „cu consimțământul contravenientului”.

Caracterul legii este de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, astfel încât vă supunem, stimați colegi, spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 al Legii apiculturii nr. 89/1998.

Inițiatori sunt domnii deputați Valeriu Tabără, Mircia Giurgiu și Corneliu Olar – PD-L, precum și domnii Victor Surdu și Ion Dumitru – PSD.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent pentru susținere?

Nu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Marian Hoinaru – Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 9.

## **Domnul Marian Hoinaru** — _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii modului de amplasare a stupilor de albine pe terenurile deținute de apicultori, față de „căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăților din domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan”.

Față de propunerea legislativă, menționăm că există o eroare materială și solicităm corectarea ei, respectiv în propunerea legislativă s-a scris art. 8 în loc de art. 7.

Având în vedere cele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentul respectiv: corectarea erorii materiale.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Petru Daea. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este o inițiativă care vine pe culoarul clarității și rigorii juridice, cu modificarea unui articol.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost atentă pentru a rectifica eroarea materială care a fost cuprinsă în amendamentul admis.

Este un raport favorabil, deci de admitere.

Suntem primă Cameră sesizată, legea are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă.

În acord cu domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Petre Daea, și noi apreciem că, pentru rigoare, acest text poate fi adoptat.

Îmi pare rău că nu este prezent niciunul dintre inițiatori. Nu știm ce au dorit: numai rigoarea în clarificare sau și înlăturarea răspunderii civile a proprietarului, a păzitorului juridic al albinelor?

Pentru că, dacă a urmărit acest lucru, și anume să exonereze de răspundere civilă delictuală, scopul nu este atins, pentru că răspunderea civilă pentru paza animalelor, în care intră inclusiv această categorie de viețuitoare, este obiectivă, astfel încât, chiar dacă stupina este amplasată conform noilor reguli și se produce un fapt delictual, răspunderea civilă există și aparține păzitorului juridic al acestor bunuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule președinte Petre Daea.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnul președinte Toni Greblă a expus în plenul Senatului, în detaliu, avizul pozitiv al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru acest act normativ. Deci sunt întrunite toate elementele ca votul favorabil să fie soluția plenului, astăzi, în Senatul României.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Are cuvântul, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare introducerea – la art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului – unui nou alineat, care prevede ca „tractoarele, mașinile agricole, standurile de încercare, aparatele de măsură” să treacă din domeniul public al statului

în domeniul privat al statului, să poată fi casate conform normelor în vigoare, sumele rezultate din valorificarea acestora urmând a se face venit la bugetul de stat.

Față de această propunere, Guvernul a venit cu următoarele observații:

Se consideră necesar să se menționeze în acest alineat (2) că sumele rezultate din valorificarea activelor corporale casate să se vireze la Agenția Domeniilor Statului și să se facă venit la bugetul statului.

De asemenea, la expirarea contractului de concesiune, beneficiarul este obligat să restituie liber de orice sarcini bunul încredințat prin contract, inclusiv investițiile realizate, cu excepția bunurilor care fac obiectul alineatului (2).

Guvernul a susținut în forma inițială, cu aceste amendamente, propunerea legislativă, a susținut și amendamentele comisiei și susține în continuare și ultima formă prezentată în raport.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul președinte Calcan.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cu adresa nr. 91/2009, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001, avându-i inițiatori pe domnii deputați Ioan Munteanu și Ion Dumitru.

Conform prevederilor Legii nr. 268/2001, concesionarul, după finalizarea contractului de concesiune, trebuie să predea concedentului bunurile prevăzute în contractul de concesiune, cu toate că acestea suferă în timp uzură fizică și morală, concesionarul neavând dreptul să le caseze, întrucât legea sus-menționată nu prevede acest lucru.

Prin această propunere legislativă, inițiatorii completează art. 20, dând posibilitatea concesionarului să caseze bunurile prevăzute în contractul de concesiune.

De asemenea, sumele rezultate din valorificarea activelor corporale urmează să facă venit la bugetul de stat.

Având în vedere cele de mai sus, în ședința din data de 7 aprilie 2009, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât să adopte, în unanimitate, raport favorabil cu amendamente.

La ședință au participat, din partea Agenției Domeniilor Statului, domnul Nicolae Giugea, președinte, și doamna Emilia Pavel, șef serviciu juridic.

La prezentarea raportului, în ședința plenului Senatului din data de 29 aprilie 2009, s-a luat act de avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, primit în data de 28 aprilie 2009, deci după termenul prevăzut, și s-a hotărât trimiterea spre reexaminare a acestei propuneri. A urmat ședința din data de 5 mai, unde, din nou, au participat reprezentanții Agenției Domeniilor Statului, care au făcut amendamente ce au fost aprobate de comisie.

Având în vedere cele de mai sus, comisia a reanalizat această propunere și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamentele din anexă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Trebuie să justific avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Noi intervenim, printr-o lege, în niște contracte în derulare. Statul, prin Agenția Domeniilor Statului, din considerente pe care el le-a știut la momentul potrivit, a concesionat terenuri, clădiri, bunuri mobile unor persoane particulare pentru a le exploata pe o anumită perioadă, cu obligația, evident, să le restituie.

Acum, ni se propune prin această propunere legislativă ca tractoarele, mașinile agricole, standurile și alte asemenea, care îndeplinesc normele de casare, să permitem noi, prin lege, să fie casate.

Avem o lege care reglementează scoaterea din evidența societăților comerciale ale statului a unor bunuri care sunt uzate fizic sau moral, iar ea trebuie respectată. Nu putem acum...

Primul text suna cam în felul următor: „Se transferă din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului tractoarele, mașinile agricole și standurile care sunt date în concesiune.” Nu s-a făcut nicio dovadă că tractoarele, mașinile agricole, unele de prin anii 1960, ar fi proprietatea publică a statului român.

Acum s-a modificat textul și s-a zis că bunurile sunt în proprietatea privată a statului român și că pentru a le casa am nevoie de o lege. Se precizează: „cu acordul concesionarului”.

Nu am nevoie de prezenta lege pentru a le casa. Cu acordul concesionarului, Agenția Domeniilor Statului poate să facă un act adițional, să înceteze contractul de concesiune pentru niște bunuri pe care le consideră uzate fizic sau moral și care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru casare și să procedeze la casarea lor. Această lege nu adaugă nimic în plus la prevederile actuale.

Nu știu cui folosește și de ce avem nevoie de o asemenea lege.

Unui anume concesionar i-au fost concesionate niște bunuri imobile și mobile, cu obligația să le restituie la încetarea concesiunii. Este un contract între două părți în care, prin lege, noi nu putem interveni.

Dacă concesionarul nu mai are nevoie de anumite bunuri mobile, pentru că sunt considerate uzate fizic și moral, dacă Agenția Domeniilor Statului este de acord cu acest lucru, nu pot decât să facă un act adițional, să înceteze concesiunea pentru 3, 4, 5 sau 15 bunuri mobile expres menționate în contract și identificate în contract și, apoi, pe prevederile legale, să le scoată din evidența contabilă a Agenției Domeniilor Statului prin casare, urmând ca veniturile să revină bugetului statului.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Sigur că legea nu retroactivează, dar, pe de altă parte, ceea ce a spus aici domnul senator Toni Greblă mi se pare că este destul de pertinent și că trebuie să mai reflectăm puțin asupra acestor lucruri.

Din câte am înțeles, reprezentanții Guvernului au fost prezenți la comisie și au susținut respectiva inițiativă legislativă.

Poate că ar trebui să ascultăm și aici care au fost argumentele lor în cadrul comisiei și nu excludem posibilitatea să retrimitem proiectul de lege la comisie – dacă nu sunt pregătiți reprezentanții Guvernului să ne dea acum un răspuns –, pentru a mai medita asupra acestei legi.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din sală?

Domnule președinte Valentin Gigel Calcan, aveți cuvântul.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Tocmai având în vedere raportul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am rediscutat raportul la comisie și în prezența președintelui Agenției Domeniilor Statului.

În principiu, dânsul ne-a explicat că sunt contracte de concesiune, conform Legii nr. 268/2001, prin care mașini, utilaje, tractoare etc. sunt date în concesiune și se spune clar că la termenul de finalizare a concesiunii, care poate să fie 10, 15 sau 20 de ani și așa mai departe, aceste bunuri trebuie date înapoi.

Problema este că, între timp, acestea se distrug, pentru că prin funcționarea lor își încetează viața de funcționare și, practic, este imposibil ca acestea, după atâția ani, să poată fi date înapoi. De aceea au venit cu această propunere legislativă, pentru a le da posibilitatea să caseze.

Deci dânșii susțin că, având în vedere Legea nr. 268/2001, nu pot casa aceste bunuri în acest termen, ba mai mult, trebuie ca la terminarea perioadei de concesiune, care este destul de lungă în timp, să predea aceste bunuri înapoi, ceea ce, practic, este imposibil.

De altfel, și amendamentele adoptate în raportul suplimentar prevăd la fel, și anume că „tractoarele, mașinile agricole, standurile de încercare, aparatele de măsură și control și alte bunuri aflate în domeniul privat al statului” – pentru că au verificat și, într-adevăr, sunt în domeniul privat, și nu public, cum au fost în prima variantă – „și prevăzute în contractul de concesiune ca bunuri de retur, uzate fizic și moral, pot fi casate, cu acordul concesionarului”.

Acesta este amendamentul și pe acest text și reprezentantul ADS-ului a susținut această propunere. Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din sală, propunerea legislativă va fi votată lunea viitoare în ședința stabilită pentru voturile asupra legilor organice.

Trecem la punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Preda.

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 10.

## **Domnul Valentin Preda** — _secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are drept scop completarea și modificarea unor prevederi generale privind activitățile reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 78/2000, precum și completarea și modificarea prevederilor referitoare la obligațiile producătorului de vehicule rutiere și sancțiunile aplicabile acestora, în concordanță cu modificările introduse de Directiva 2007/46/CE față de situația actuală.

Prin adoptarea prezentului proiect de lege se ating următoarele obiective:

– se asigură crearea cadrului general necesar pentru modificarea reglementărilor existente în scopul transpunerii prevederilor Directivei 2007/46/CE;

– se asigură completarea prevederilor privind obligațiile producătorilor de vehicule și sancțiunile aplicabile acestora, în conformitate cu aceeași directivă;

– se asigură îmbunătățirea prevederilor ordonanței, în baza experienței acumulate pe perioada aplicării acesteia;

– se asigură respectarea cerințelor Regulamentului (CE) nr. 715/2007 privind includerea în legislația națională a sancțiunilor prevăzute de regulament și punerea în aplicare a acestora.

## Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule senator Trifon Belacurencu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia a fost sesizată pentru un raport suplimentar la acest proiect de lege, ca urmare a observației domnului senator Attila Cseke, care a dorit să afle dacă alin. (2) de la art. 7[1] are susținere în directiva invocată de către inițiator în acest proiect de lege.

Răspunsul a fost dat în ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din data de 12.05.2009, la care au participat și reprezentanții Registrului Auto Român, în sensul că respectivul alineat este susținut de Capitolul IV – Desfășurarea procedurilor de omologare CE de tip, art. 8 – Dispoziții generale.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu două amendamente admise, în anexa nr. 1, și un amendament respins, în anexa nr. 2.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Attila Cseke – microfonul 2 –, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Stimați colegi,

Am citit și eu raportul suplimentar și textul invocat de RAR prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și vreau să vă spun că nu sunt lămurit. Sunt două ipoteze și două situații diferite.

Situația invocată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este, într-adevăr, prevăzută în directivă și se referă la situația în care un stat membru poate refuza să acorde omologarea. Eu am invocat alin. (2). Această situație supusă atenției de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se găsește, într-adevăr, la art. 7[1 ] alin. (1). Ni se spune că RAR poate refuza să acorde omologarea în anumite situații.

Este absolut conform cu directiva, doar că la alin. (2) al aceluiași articol avem o altă situație, care a fost invocată de subsemnatul săptămâna trecută sau acum două săptămâni, și anume situația în care un autovehicul deține deja omologare comunitară de tip, iar RAR, totuși, din cauza unor motive descrise aici, refuză, pe o perioadă de șase luni, eliberarea cărții de identitate. Or, această situație nu se regăsește în directivă.

Din punctul meu de vedere, este o adăugare, iar RAR își asumă o atribuție prin care depășește prevederile directivei și, până la urmă, va cenzura o omologare emisă de un alt stat membru, ceea ce, în principiu, în Comunitatea Europeană nu este permis.

Deci nu sunt lămurit, nu văd textul din directivă care ar da acest drept României, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și RAR-ului.

Și m-am uitat, stimați colegi, și în tabelul de concordanță care însoțește proiectul de lege atunci când pleacă de la Guvern. În tabelul de concordanță, dacă vă uitați, în stânga este textul directivei, iar în dreapta avem textul inițial al proiectului de lege, în care nu se regăsește acest text.

Și mă întreb și eu, retoric, de unde a apărut acest text pe ruta de la Guvern până la Parlament, pentru că, după părerea mea, încă o dată, este o adăugire la directivă și ne asumăm o atribuție pe care România nu o are.

Aștept un răspuns de la domnul secretar de stat. Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea colegilor senatori?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul la microfonul 10, vă rog.

Dacă-mi permiteți, profit de faptul că reprezentantul RAR-ului este în stânga mea – eu am și directiva în față, capitolul și clauzele de salvgardare – și vom face mențiunile necesare.

## — **Domnul Cristian Uță** _șef departament la Registrul Auto Român_ **:**

Mulțumesc.

Cred că este o confuzie.

Domnul senator a avut dreptate când a vorbit de alin. (1), care se regăsește în art. 8 din directivă. Cu referire la alin. (2) de la art. 7[1] , și acesta este tot o transpunere a prevederilor directivei, pe care domnul senator o poate găsi la art. 29 alin. (1) din directivă, la capitolul „Clauzele de salvgardare”.

Deci este o clauză care permite tuturor statelor membre să amâne introducerea pe piața proprie a unor vehicule care au fost omologate comunitar de alt stat membru, în anumite condiții. Directiva stabilește aceste condiții care se referă la „lacunele din actele de reglementare relevante” sau la „aplicarea incorectă a cerințelor relevante”.

Este, deci, o amânare de maximum șase luni pe care o poate aplica un stat membru, perioadă în care cele două state membre, statul membru care a acordat omologarea comunitară și statul membru care nu o recunoaște, sub monitorizarea Comisiei, trebuie să cadă la un acord privind omologarea respectivă. La sfârșitul celor șase luni, Comisia Europeană emite o decizie, care este obligatorie pentru cele două părți.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2, vă rog.

Din păcate, textul acesta nu îl am la mine, și este prima dată când se invocă acest text, dar am buna-credință de a crede că este așa.

Totuși, eu cred că, în principiu, nu este corect, nici pentru România, nici pentru un alt stat membru, de a impune un drept de a cenzura o omologare emisă de un alt stat membru.

Deci aici vorbim despre o omologare emisă în Germania, iar noi vom spune despre acel vehicul rutier că, totuși, deși omologarea este emisă în Germania, noi credem că nu emitem acea carte de identitate a autovehiculului. Dar am buna-credință de a crede că acest lucru este prevăzut în directivă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul la microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cred că textul prezentat de reprezentanții Guvernului este așa, dar problema se pune în ceea ce se întâmplă în practică.

Cine sesizează acest lucru?

Persoana fizică sau juridică care vine la omologare ce face timp de șase luni?

Cade în sarcina acelei persoane să umble cu jalba în proțap între cele două state?

Cred că acel text care s-a prezentat astăzi trebuia să însoțească nota de fundamentare.

Prin urmare, cred că cetățeanul, în primul rând, va fi păgubit și va fi plimbat pe drumuri. Dacă este să dăm crezare textului care a fost prezentat astăzi, foarte bine. Registrul Auto Român nu are decât, când sesizează asemenea cazuri, să pună în aplicare prevederile pe care directiva i le permite, să facă toate diligențele cu statul respectiv și de-acolo încolo să ia act și să reglementeze problema respectivă.

Probabil că, din practică, s-a ajuns să se facă această prevedere, dar nu au explicitat-o corect, iar oamenii vor fi plimbați pe drumuri și vor sta cu mașinile șase luni pe dreapta sau, chiar mai rău, vor trebui să meargă cu ele înapoi, în statul de unde le-au cumpărat.

Prin urmare, cred că nu este corect cum s-a procedat, iar autoritățile statului nu au decât să facă diligențele și să reglementeze ceea ce întâlnesc în practică.

Mulțumesc.

Eu nu susțin această inițiativă.

Mulțumesc domnului senator Marius Sorin Bota.

Domnule senator Iulian Urban, aveți cuvântul la microfonul 2.

Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Vreau să vă spun că în momentul la care noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am dezbătut și în momentul în care am dat avizul pe acest proiect de lege am avut, într-adevăr, dificultăți. Și aici nu pot decât să apreciez faptul că, de fiecare dată, colegul nostru, domnul senator Attila Cseke, ne atrage atenția asupra transpunerii în legislația națională a acestor directive.

Să știți că noi întâmpinăm serioase dificultăți în a ne face treaba, cel puțin la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, întrucât, iată, apar lămuriri suplimentare pe care le primim uneori abia în plen sau este nevoie să amânăm acordarea unui aviz ca să se vină din partea inițiatorilor – când acesta este Guvernul – cu lămuriri suplimentare.

Dacă vrem să fim eficienți în activitatea noastră, dacă vrem să evităm asemenea dezbateri sau să se ajungă la

acordarea unor avize sau a unor rapoarte nefavorabile pe nedrept, trebuie totuși să avem la dispoziție, de la început, prin notele de fundamentare, absolut toate aceste trimiteri, mai ales când este vorba de transpunerea în legislația națională a unor directive europene.

Și am cerut în repetate rânduri ca, atunci când se invocă o directivă europeană, să ne fie atașată la aceste materiale, însă, din păcate, nu primim așa ceva.

Fac acest apel din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – văd că nu este aici domnul președinte Toni Greblă – și vă rugăm frumos ca, atunci când transpuneți directive europene, să ne puneți la dispoziție textul acestora, pentru că și nouă ni s-a părut ciudat ca România, ca RAR să poată, de exemplu pe ultimul tip de Mercedes, să spună că nu-l omologhează întrucât consideră că poate să prezinte un risc pentru circulația din România.

Repet – domnule director, degeaba dați din cap –, dacă nu ne puneți la dispoziție toate materialele pe care noi să le putem consulta când dăm aceste avize, pierdem timpul și noi, și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Verestóy Attila. Microfonul 2, vă rog.

## Doamnă președinte, Onorat Senat,

Cred că este și în favoarea legii, a actului normativ, și a noastră, a tuturor, dacă, în urma celor auzite, veți înțelege că este bine să mai aveți o discuție în comisie, unde să aduceți aceste directive, să le puneți în fața domnilor senatori, nu să se afle aici că mai aveți anumite argumente care ne pun în situația ingrată să luăm o decizie fără să fim informați asupra unor detalii care, sigur, ar trebui să fie cunoscute de noi. Dar, iată, mai avem și noi scăpări.

De aceea, este bine ca în comisie să aduceți aceste documente și să le prezentați tuturor.

Vă solicit să mai aveți o discuție în comisie asupra acestor divergențe și în următoarea revenire în plenul Senatului să putem lua o decizie în conformitate cu binele tuturor.

Vă mulțumesc.

Solicit retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție.

Sper să fi luat notă și reprezentanții Guvernului de propunerea pe care o fac domnii senatori, de altfel foarte constructivă în relația cu Guvernul și foarte eficientă, într-un final.

Îi ofer cuvântul domnului senator Trifon Belacurencu, președintele comisiei.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

## Stimați colegi,

Observația colegului Cseke este valabilă, în sensul că în raportul suplimentar pe care l-am întocmit s-a strecurat o eroare, și anume motivația pentru alin. (2) al art. 7[1 ] este cea prevăzută la punctul 29/1 din tabelul comparativ.

Aici se explică foarte clar și, cu permisiunea dumneavoastră, am să citez din directivă: „Dacă un stat membru consideră că anumite vehicule, sisteme, componente sau unități tehnice separate noi prezintă un risc serios pentru siguranța rutieră sau dăunează semnificativ mediului înconjurător sau sănătății publice, deși sunt conforme cerințelor aplicabile sau sunt marcate corespunzător” – fac o paranteză: la întrebarea pe care am pus-o reprezentantului Guvernului în comisie, dacă această sintagmă, repet, „sunt conforme cerințelor aplicabile sau sunt marcate corespunzător”, înseamnă omologarea de tip comunitar, mi s-a răspuns că da –, continui citatul: „statele membre pot refuza, pentru o perioadă de maximum șase luni de zile, să înmatriculeze astfel de vehicule.”

Deci vreau să iau, într-un fel, apărarea reprezentantului Guvernului, de aici și a celui care a fost în comisie, pentru că la momentul respectiv ne-a explicat, iar această prevedere a fost cuprinsă în tabelul comparativ care a fost la dispoziția comisiei noastre și a celorlalte comisii sesizate pentru aviz.

Mulțumesc.

De aceea, vă propun să susțineți raportul suplimentar, de admitere, pe acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi ofer cuvântul domnului senator Bota.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Clauza de salvgardare nu avea un termen până la care România trebuia să uziteze de ea sau poate oricând să facă acest lucru? Aceasta este o întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Noi am mai retrimis acest proiect de lege la comisie, prin urmare, nu cred că-l mai putem retrimite, pentru că nu mai avem timp.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții din sală?

Vă rog, domnule senator Urban, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

În principiu, nu suntem împotriva acestui act normativ și îl vom vota, dar vreau și rog alte comisii ca, atunci când noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, spunem că nu am avut un tabel comparativ de genul celui pe care l-ați avut dumneavoastră la dispoziție, să ne creadă, pentru că nu cred că suntem 11 oameni care nu înțelegem ce scrie în hârtiile pe care le primim. Deci nu am avut un asemenea tabel comparativ, iar dacă dumneavoastră l-ați avut la dispoziție, atunci, cu atât mai mult, nu putem decât să avem încredere că ați luat cea mai bună hotărâre.

Repet, trebuie ca tuturor comisiilor, indiferent că se solicită de la ele aviz sau raport, să le puneți la dispoziție materialul informativ complet.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să iau cuvântul înainte de a oferi cuvântul reprezentantului Guvernului.

Susțin întru totul poziția colegilor care au menționat puțin mai devreme faptul că, atunci când fundamentezi o modificare legislativă, trebuie să pui la dispoziția celor cărora le ceri s-o voteze și documentele necesare, astfel încât lumea să înțeleagă despre ce vorbim.

Nu aș vrea să pledez în favoarea Guvernului doar de dragul de a pleda în favoarea Guvernului, dar pentru că au existat o serie de întrebări din sală, ca om care știe ce înseamnă acquis comunitar și directive europene, aș vrea să justific de ce au venit cu această propunere și să încerc să vă transfer încrederea că în ceea ce facem astăzi nu este nicio ilegalitate.

Practic, noi am avut un termen de transpunere, care este depășit, și, pentru a nu risca declanșarea procedurii de _infringement_ , Guvernul a luat decizia ca prin acest amendament să prelungească termenul pe care și-l asumase inițial pentru transpunerea directivei cu 60 de zile. De aceea au venit cu acest amendament.

Este adevărat că, din păcate, nu au explicat foarte bine despre ce este vorba și ce înseamnă, până la urmă, tot acest procedeu de _infringement_ și care sunt consecințele pe care le-ar putea avea asupra cetățenilor români și asupra României, dar cred că, explicând mai bine, data viitoare, cu siguranță, propunerile vor avea mult mai mult succes, și văd că „unde-s doi puterea crește”.

Poate veniți câte doi la comisii, și atunci este mult mai simplu.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului.

Ca răspuns la întrebarea domnului senator Bota, se poate declanșa oricând clauza de salvgardare.

Ca o precizare, în cazul în care unul dintre statele membre refuză, în astfel de cazuri statul membru în cauză informează de îndată producătorul, celelalte state membre și Comisia, specificând motivele care au condus la decizia sa și, în particular, dacă aceasta este rezultatul – și aici se dau exemple – „lacunelor din actele de reglementare relevante sau al aplicării incorecte a cerințelor relevante”.

Așa că nu cel în cauză depune un raport către Comisie și se zbate singur pentru a-și omologa produsul respectiv. Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții din sală? Vă rog, domnule senator Bota.

Și ce se întâmplă după șase luni? Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog. Microfonul 10.

Obligatoriu, în termen de șase luni, Comisia trebuie să ia o decizie și să admită sau nu omologarea în statul respectiv.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Domnule senator Verestóy Attila, vă mențineți propunerea de retrimitere la comisie?

Cred că trebuie să mergem pe bună-credință și, într-adevăr, să avem încredere că cei care au fost suficient de bine informați și documentați – și există în comisiile noastre – au luat decizia cea mai bună.

Un singur lucru trebuie să aveți în vedere: o omologare, deci apartenența sub jurisdicția acestui stat a unui vehicul, nu exclude faptul că acele vehicule pe care, teoretic, nu le-am omologa funcționează, staționează, lucrează și circulă fără niciun impediment în această țară, pe termen de șase luni, un an etc., pentru că suntem deja într-o comunitate europeană și, probabil, aceste excepții pe care noi le solicităm, le invocăm nu-și vor avea efectele și rostul de-a lungul timpului, dar am buna-credință că, într-adevăr, colegii care au fost informați și au reflectat asupra acestor aspecte au luat decizia cea mai bună. Deci nu insist pe retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Există un amendament respins.

Dorește cineva să susțină acest amendament? Nu.

Atunci

Dacă nu se susține, rămâne respins.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Inițiatori sunt domnii senatori Iulian Bădescu și Iulian Urban.

Vă rog, domnule senator Urban.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dincolo de expunerea de motive care a fost făcută acestei propuneri legislative, vreau să vă spun cum am ajuns la concluzia că este bine să modificăm Legea nr. 350/2001.

Am plecat de la premisa că multe localități din România au ajuns adevărate dezastre urbanistice, am plecat de la situații incredibile în care tineri care, practic, și-au amanetat viitorul contractând credite extrem de costisitoare de la bănci pentru a-și putea îndeplini visul de a avea o locuință, o casă cu gărduleț alb, s-au trezit că lângă zona liniștită în care ei au cumpărat această casă s-a „plantat” un bloc cu 20 de etaje, astfel încât intimitatea lor, toată zona respectivă au fost distruse. Iar sursa acestui rău constă în faptul că în această Lege nr. 350/2001 se prevede faptul că funcția de arhitect-șef al localităților din România – și mă refer aici la orașe, mă refer la comune, mă refer aici la absolut tot ceea ce înseamnă zonă urbanistică din țara noastră – poate fi ocupată de persoane care nu au studii de arhitectură.

S-a ajuns la situații în care, de exemplu – da, recunosc, chiar în colegiul meu, în județul Ilfov, și nu cred că este greu să vedem acest lucru dacă mergem în Voluntari, dacă mergem în Buftea –, ingineri constructori au distrus pur și simplu aceste zone în care cu toții sperăm să putem duce o viață liniștită, fugind, în mod firesc, de cutiile de chibrituri comuniste, cum s-au chemat blocurile făcute pe vremea lui Ceaușescu.

Ca atare, am propus ca funcția de arhitect-șef al unei localități să poate fi ocupată numai de o persoană care are formația de arhitect sau este urbanist licențiat al învățământului superior de lungă durată.

Am văzut faptul că Guvernul nu susține acest proiect de lege.

Sigur, consider că, de exemplu, dacă în alte situații, cum a fost Legea apiculturii, mutarea stupului de la trei metri la cinci metri față de drumurile de acces poate să reprezinte o prioritate legislativă a Executivului, nu cred că putem neglija faptul că orașele noastre, localitățile în care noi trăim nu trebuie să fie lăsate, totuși, pe mâna unor persoane care pur și simplu nu au niciun fel de cunoștințe despre ceea ce ține de arhitectură.

Domnule senator, vă rog să vă referiți la subiect.

La subiect, deoarece acesta a fost motivul pentru care, inclusiv la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, s-a făcut un raport de respingere a acestui proiect de lege, întrucât s-a spus că nu vom găsi personal calificat, astfel încât eu stau și mă întreb: ce facem atunci, care este prioritatea noastră? Să ne gândim cum, când și unde România va fi în stare să pregătească o generație de arhitecți care să acopere aceste necesități sau să-i lăsăm, în continuare, pe românii care se îndatorează la bănci ca să-și cumpere o locuință să se trezească că zonele

în care ei locuiesc devin adevărate dezastre care nu le asigură traiul liniștit la care ei visează. Însă am constatat un lucru puțin surprinzător, ca să spun așa...

Domnule senator, vă rog să vă îndreptați către încheierea expunerii. Vă rog frumos.

Da. Cum să nu...

Am văzut că raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost făcut la data de 12 mai 2009, astfel încât eu am constatat că la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu s-a primit avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a fost un aviz favorabil și în care era cuprins amendamentul la care eu m-am referit. Este adevărat că noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am dat avizul pe 11 mai 2009, însă el a fost înregistrat la Senat de-abia după trei zile, pe 14 mai 2009, astfel stau și mă întreb dacă nu cumva, plecând de la premisa faptului că la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu s-a primit avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care conținea amendamentul care înlătura temerile ce au dus la întocmirea unui raport de respingere, nu am putea cere să se retrimită la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pentru a se ține cont de avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Microfonul 9.

## **Domnul Iulian Matache** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

După cum a spus și domnul senator, propunerea legislativă prevede ca funcția de arhitect-șef să fie ocupată de un funcționar public care să aibă formația de arhitect sau urbanist licențiat al învățământului de lungă durată.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere că eliminarea posibilității ocupării acestor posturi și de către persoane care au o altă pregătire profesională în domenii conexe, dar cu specializare postuniversitară în domeniul urbanismului, ca de exemplu ingineri constructori, nu va conduce automat la creșterea interesului arhitecților și urbaniștilor pentru locurile rămase vacante și care, în acest moment, sunt multe în municipiile din România. În contextul socio-economic și în condițiile actuale de reglementare a exercitării acestei profesiuni, există o dificultate reală, cunoscută, de a atrage profesioniști din acest domeniu în structurile administrației publice, această dificultate datorându-se nivelului de salarizare scăzut, în comparație cu oportunitățile de pe piața liberă a celor două profesii, și interdicției legale de a exercita activități de proiectare pe durata exercitării funcției publice.

Considerăm că pentru profesionalizarea structurilor de specialitate din administrație este necesară o strategie complexă de atragere a specialiștilor și de formare profesională pentru o mai bună acoperire a nevoilor din teritoriu.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului senator Trifon Belacurencu.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În ședințele din 5 mai și 12 mai 2009, comisia a analizat propunerea legislativă în prezența reprezentanților Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuințelor, reprezentantului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea raportului de respingere, inclusiv pe considerentele pe care le-a prezentat reprezentantul Guvernului în fața plenului Senatului.

Aș dori să mai menționez faptul că, în cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuințelor au menționat că pe agenda priorităților legislative se înscrie elaborarea unei noi legi privind amenajarea teritoriului și urbanismul și modificarea și completarea Legii privind organizarea profesiei de arhitect nr. 184/2001.

## Stimați colegi,

Vă informez că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Guvernul nu susține, după cum s-a afirmat și aici, adoptarea acestei propuneri legislative.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este chemat să adopte în plenul său această inițiativă legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tiberiu Günthner.

Vă rog, microfonul 2 sau veniți la microfonul central.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Îmi permit să mă prezint în fața dumneavoastră, ca, probabil, singurul reprezentant al breslei arhitecților, nu pentru a susține interesele arhitecților, care nu au niciun interes în sfera publică, care sunt bine apreciați și bine plătiți în sfera privată, unde, într-adevăr, se pune accent pe calitate. Fiecare investitor, fiecare dezvoltator imobiliar doresc calitate și, în acest sens, sunt dispuși să plătească de multe ori sume mai mari decât cele normale pentru a primi un plus de calitate. Eu cred că orașele noastre, localitățile noastre ar avea nevoie și ele ca programele de dezvoltare să fie coordonate de profesioniști.

Meseria de arhitect este una complexă, necesitând studii de foarte lungă durată. Alături de medicină, facultățile de arhitectură sunt singurele care necesită șase ani de studii, care se pot face numai la curs de zi, nu există varianta de studii la fără frecvență, seral sau alte variante, necesită dificile teste de aptitudini.

Nu cred că poate fi înlocuită munca arhitectului cu munca oricărui alt individ cu o altă profesie, ca inginer sau altele. Inginerii au și ei o meserie de o mare responsabilitate, o muncă deosebită, dar tot așa cum un arhitect nu poate face munca inginerului de rezistență, pentru că nu poate să o facă chiar dacă are șase ani de studii, nici inginerul nu poate să facă, decât la nivel de amator, munca arhitectului. Munca arhitectului, care până la urmă modelează cadrul construit al localităților noastre, cadrul nostru de viață, și coordonează dezvoltarea localităților, cred eu, este una de foarte mare responsabilitate. Până la urmă, munca tuturor arhitecților din localitățile respective, într-un fel, este coordonată de arhitectul-șef al localității.

Nu știu ce prestanță poate avea un inginer care nu are drept de proiectare în domeniu, care nu este în Ordinul Arhitecților, nu cred că are drept de proiectare în urbanism, ce prestanță poate avea, cum poate dicta celorlalți arhitecți din localitate, din județ ideile în care să se dezvolte localitatea respectivă.

Aș spune că dumneavoastră, aici, în săptămânile trecute, ați votat referitor la consilierii juridici, care să nu poată face munca avocaților, să nu poată să reprezinte, să-și reprezinte clienții în justiție, deși au aceleași studii, aceeași specializare, dar ați votat ca munca avocatului să fie numai a avocatului.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Olguța Vasilescu. Vă rog. Microfonul 4.

## Vă mulțumesc.

Și mie mi se par pertinente argumentele inițiatorului, pentru că am mai văzut cazuri și la parcurile naționale, unde trebuie un anumit tip de arhitectură, și aflăm că în consiliile științifice ale acestor parcuri nu există nici măcar un singur arhitect, dar toți își dau cu presupusul despre cum ar trebui să arate arhitectura zonei. Mi se pare că proiectul de lege este bine-venit, iar acel amendament care i s-a adăugat, de „orașe sub 10 mii de locuitori pentru această funcție”, este pertinent și, în aceste condiții, cred că putem retrimite proiectul de lege la comisie.

Doamna președinte de ședință,

V-aș ruga să fiți puțin mai atentă la chestiunile de procedură. Data trecută am solicitat să se retrimită la comisie un proiect de lege pentru un punct de vedere din partea Guvernului. Înțeleg că nu ați mai supus votului cererea mea de retrimitere la comisie pe motivul, poate, că se mai retrimisese o dată, deși cred că se putea supune votului. Eram foarte interesată de punctul de vedere al Guvernului, pentru a-mi da votul în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

## Doamna senator,

Sunt foarte atentă la ce se întâmplă și foarte permisivă. Cred că ar trebui să aplic strict regulamentul într-un final, ca să fim și eficienți, dacă tot începem cu o oră întârziere.

Am o rugăminte. Văd că de la grupurile parlamentare se ridică câte trei mâini deodată. Dacă s-ar putea să limităm

intervențiile de la grupurile parlamentare, pentru că deja am o listă de 7 colegi senatori care doresc să intervină. Sunt aproape trei din fiecare grup politic. Vă rog să limităm și timpul de intervenție, pentru că este deja prea mult. Vă rog să ajungem la o armonie din acest punct de vedere.

Următorul domn senator care a ridicat mâna era domnul senator Bota.

Vă consult dacă vă mențineți dorința de a interveni. Domnul senator Mazăre.

Da, doamnă președinte, sunt foarte scurt.

Am înțeles că, în momentul de față, se poate cu anumite studii postuniversitare sau de specialitate să se ocupe această funcție, însă eu vă spun că într-un municipiu, într-un oraș este o poziție-cheie această funcție de arhitect-șef, pentru că nu presupune numai cunoștințe stricte de arhitectură, ci înseamnă și abilități în ceea ce privește urbanismul, peisagismul, estetica.

Din acest punct de vedere, eu susțin întru totul propunerea legislativă și consider că avem nevoie ca această funcție să aibă o anumită specializare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt trei mâini ridicate.

Domnii senatori Hașotti, Robu...

Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Hașotti.

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În primul rând, trebuie să observăm că este o propunere legislativă, așadar este inițiativă parlamentară și trebuie să-i acordăm toată atenția, mai ales că este a unor colegi senatori.

Dumneavoastră, în înțelepciunea președintelui de ședință, așa cum s-a întâmplat întotdeauna, dat fiind că este un subiect important, puteți lua decizia ca, din partea grupurilor parlamentare, să vorbească nu doar un singur reprezentant.

Eu vreau să vă spun că propunerea legislativă este judicioasă în proporție de 100%. Nu mai aduc alte argumente, ele au fost aduse și de antevorbitorii mei, chiar și de ultimul dintre aceștia, domnul senator Mazăre. Evident că în fruntea acestor departamente din municipii, cel puțin în orașele mari, trebuie să stea un arhitect. Arhitectul este cel care se pricepe și la urbanism, și la ambient, la toate, deci propunerea legislativă este foarte judicioasă.

Răspunsul Guvernului este surprinzător: cum că la ora actuală nu ar fi tentați arhitecții să ocupe aceste funcții. Păi acesta este rolul Guvernului, să-i facă să fie atrași de aceste posturi, și bănuiesc că Guvernul nu vorbește pentru eternitate, ci, eventual, pentru momentul de față. Darul premoniției, oricât ar fi acest guvern de susținut cu o majoritate mare, nu-l poate avea nimeni, nici măcar „Mama Omida”. Sper că nu s-au luat lecții de la sus-menționata...

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Rădulescu.

trebuie să fie la locul lui. Desigur că mai sunt și accidente în care, dincolo de calitățile profesionale, nu sunt îndeplinite cele de ordin moral, dar asta este o altă discuție.

Cred că avem o obligație să promovăm această inițiativă legislativă, altfel vom vedea, la altă scară, cum se degradează orașele noastre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu vorbește pentru eternitate, dar un arhitect poate strica o localitate pentru 100 de ani și ne vom întâlni cu urmările imaginației sau, dimpotrivă, cu lipsa sa de rigoare științifică foarte mult timp de atunci înainte.

Este adevărat că și un arhitect, chiar cu studii de urbanism, poate să facă praf și o capitală. În urmă cu vreo 10 ani de zile auzeam un celebru arhitect jurându-se că numai peste cadavrul lui se va construi într-un anumit loc, unde era pepiniera din partea de nord a Bucureștiului. Acum, acolo se întinde un frumos cartier unde prețurile săriseră anul trecut de 2.500 euro/metru pătrat. E plin Bucureștiul de astfel de exemple și este plină țara de astfel de exemple. Cauza stă în acest lucru pe care noi dorim să-l reglementăm și, pe de altă parte, în salariile mici.

Aici, cineva dinainte, care și-a expus punctul de vedere, are dreptate. Într-o localitate cum este orășelul BoldeștiScăieni, dau exemplu din județul Prahova, arhitectul nu are un venit mai mare de 10 milioane de lei pe lună și, în aceste condiții, nici nu este nimeni încurajat să vină acolo. Pe de altă parte, arhitectul este încurajat să facă tot felul de concesii de la regula bunului-gust sau de la multe alte reguli.

Nu este, deci, o condiție care ne garantează că țara se va dezvolta urbanistic de acum înainte ca Elveția, dar cred că ideea este bună și vom putea corecta ceva din situația actuală.

La Comisia pentru muncă, familie și protecție socială am dat aviz pozitiv, fiindcă, din punct de vedere al relațiilor de muncă, sigur, această chestiune este acceptabilă, iar eu, personal, consider că este un prim pas. Și drumul de 1.000 de kilometri începe cu un pas. Haideți să-l facem și să aprobăm această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Domnul senator Robu.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Profesia de inginer este una dintre cele mai complexe și vă asigur că școala de arhitectură a rămas în România una dintre cele mai grele și serioase. Nu cred că putem să ne jucăm cu această profesie de arhitect-șef. Profesionistul

Ultima intervenție, domnul senator Mocanu, PD-L.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dezbaterea a fost deosebit de importantă. Dreptate au și inițiatorii, ținem să respectăm și punctul de vedere al Guvernului.

Consider că ar fi oportun să supun atenției dumneavoastră retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Acolo vor discuta, vor dezbate și vor hotărî din nou, deoarece iau de bun ce a spus domnul senator Urban, referitor la avizele primite de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care nu au fost luate în calcul de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. E posibil.

Atunci invităm colegii din cele două comisii să discute și să se pună de acord.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Hașotti, procedură.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Procedură... într-un fel. Partidele aflate la guvernare sunt dimineața la putere și după-amiaza în opoziție. Este treaba lor, sigur că da. Constat...

Domnule senator, ca președinte v-am crezut. Ați spus că e procedură. Data viitoare va fi ca în povestea cu lupul.

Nu, doamna președinte, voiam să exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

Înainte însă, constat că în cadrul Grupului parlamentar al PD-L există divergențe evidente. Domnul senator Cristian Rădulescu a susținut votarea acestei propuneri legislative inițiate de un coleg de partid, dar viceliderul grupului solicită retrimiterea la comisie.

Și acum procedură: noi vom vota împotriva retrimiterii la comisie. Găsim că este o propunere legislativă cât se poate de utilă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Și repet ce v-am spus: data viitoare mă voi gândi de două ori până să vă dau cuvântul, dacă să vă cred sau nu, sau vi-l dau pe semnătură.

Tot procedură, domnule senator? Nu.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.

Are cuvântul inițiatorul. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Nu, doamna președinte, nu procedură.

Nu aș fi vrut să intervin, însă, din păcate, cam toți colegii care au luat cuvântul au dreptate. O inițiativă legislativă care să reglementeze modul în care se ocupă funcția de arhitect-șef este necesară, asta este evident. Modificarea adusă prin amendamentul ca la sub 10.000 de locuitori să poată ocupa oricine nu este judicioasă.

Eu cred că este bine că această propunere legislativă a fost pusă în discuție. Nu sunt de acord cu punctul de vedere al Guvernului că salarizarea este o problemă. Dacă este o problemă, să se modifice legea în asemenea măsură încât o funcție importantă să fie ocupată, fiindcă este o funcție importantă, și aș fi de acord cu colegul senator Mocanu, care a propus retrimiterea la comisie pentru ca să se pună de acord aceste puncte de vedere.

Din punctul meu de vedere – și am condus câțiva ani de zile acest domeniu –, reglementarea ocupării postului de arhitect-șef este foarte importantă. În afară de arhitecți – aici nu sunt de acord cu domnul arhitect –, sunt și urbaniști cu studii specializate de urbanism, care, după părerea mea, pot ocupa foarte bine aceste funcții. Sunt, din păcate, oameni în țară care nu au nimic de-a face cu funcția respectivă, doar că o ocupă.

De acord cu observația că sunt arhitecți de meserie care fac greșeli din diferite motive, dar asta este o excepție care nu înseamnă că trebuie să ne îndepărteze de la principiu.

De aceea, cred că am greși dacă am respinge astăzi inițiativa legislativă, dar nici nu cred că ar trebui să o adoptăm așa cum este în forma prezentată. Este un pic cam brutal modul în care este pusă problema în această propunere legislativă. Sunt convins că, având ajutorul și al altor colegi care au lucrat sau lucrează în domeniu, putem să-i dăm o formă mai complexă, nu atât de simplistă. România trebuie să aibă o reglementare serioasă în ceea ce privește urbanismul.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Vasile Cristian Roman** — _vicepreședintele_

_Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Bună ziua!

Sunt Cristian Roman, vicepreședinte în Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici susține aprobarea prin lege a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 în forma propusă de noi.

Asta a fost tot? OK.

Din partea comisiei, domnul senator Belacurencu.

Am fost uimită, deoarece astăzi au fost intervenții foarte lungi.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

În ședințele din 5 și 12 mai anul curent comisia a analizat proiectul de lege în prezența reprezentantului Guvernului și a hotărât, cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, să adopte un raport de admitere cu două amendamente, cuprinse în anexa nr. 1 la raport, și nouă amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2 la raport.

Doresc să vă informez că au fost primite avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Intervenții?

Domnul senator Berca.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Nu voi avea o intervenție lungă pe această temă, ea a tot fost dezbătută și în media, și în alte zone publice. ## Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de senator PNL, dar și în calitate de om care a lucrat în administrația publică locală. Cred că prin această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 37/2009, pe care reprezentantul Guvernului, foarte laconic, a definit-o ca necesară pentru România, nu facem altceva decât să afectăm bunul mers al administrației publice românești, atât locală, cât și centrală. Sunt specialiști care spun acest lucru.

Dacă noi, în perioada Guvernului Tăriceanu, am mai făcut greșeli din acest punct de vedere, mă așteptam ca o administrație guvernamentală, din acest moment, cu o majoritate de asemenea natură să găsească soluțiile corecte pentru a nu afecta administrația publică locală.

Nu mi se pare corect, stimați colegi, ca până și Casa Corpului Didactic, până și Casele de Studenți din România să fie politizate. Cred că ne întoarcem într-o perioadă apusă a anilor ’60–’70, când proletcultismul își spunea punctul de vedere în administrația românească, în cultură și în tot felul de domenii care afectau viața socială românească.

Cred că în acest moment ar trebui să fim ceva mai atenți. Mâine-poimâine vom veni noi la guvernare și poate vom face aceleași greșeli, pe aceleași principii pe care noi suntem puși în situația de a le adopta astăzi.

Nu aș vrea să discut mai mult pe această temă, însă sunteți colegi cu mine, știți, mergeți în județele dumneavoastră și vedeți că, în acest moment, administrația publică locală este paralizată din aceste considerente.

Vă dau un singur exemplu. Ministerul Mediului organizează, în acest moment, selecția dosarelor de proiecte.

Vă spun, stimați colegi, că cei care au depus proiectele nici măcar nu sunt chemați fizic să fie văzuți la față și să susțină un interviu. În aceste zile, se întâmplă acest lucru la agențiile locale de mediu și la Garda de Mediu.

Cred că era necesar să stabilim care sunt pozițiile prin care Guvernul își numește oamenii în teritoriu. Este dreptul legitim al oricărui guvern, dar trebuie să fim foarte atenți când mergem, într-un mod de neacceptat, către politizarea acestor instituții.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Cseke.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

S-au spus, într-adevăr, multe despre această ordonanță de urgență și, în afara conținutului acestui act normativ, cred că ceea ce este tot atât de grav este modalitatea prin care Executivul a ajuns să ia această decizie.

Vă amintiți și dumneavoastră, pentru că am discutat și noi în Senat, ca primă Cameră sesizată, o propunere legislativă care a avut foarte multe probleme procedurale, foarte multe probleme, până s-a ajuns la adoptarea acestei propuneri legislative, inclusiv la Camera Deputaților, și cred că nu a fost o surpriză pentru nimeni atunci când, în cadrul controlului de constituționalitate, acea propunere legislativă a fost declarată neconstituțională, sigur, pe probleme procedurale, nu s-a intrat pe fond.

Or, eu nu mă așteptam ca într-o societate democratică, cu un guvern responsabil, când există un control de constituționalitate cu privire la o propunere legislativă cu același obiect, Guvernul să reglementeze, atâta timp cât acea procedură ajunsă la Curtea Constituțională nu este finalizată. Din păcate, Guvernul n-a mai putut aștepta cele două săptămâni până când Curtea Constituțională a dat acea soluție.

Și din acest punct de vedere, adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 este un lucru foarte grav, pentru că încalcă acel principiu de a aștepta instanța sau Curtea Constituțională să se pronunțe asupra actului normativ.

În ceea ce privește acest act normativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, sigur, știți și dumneavoastră, prin acest act normativ se politizează toate serviciile deconcentrate, 40 la număr, din subordinea a 11 ministere, și la fel de grav este că acea evoluție care a avut loc de-a lungul timpului, de la aprobarea Statutului funcționarului public din 1999, o evoluție de 10 ani a României, a societății românești, în privința creării unui corp de elită al funcționarilor publici, care să fie apolitici, acea tendință, brusc, acum este întreruptă, se sfârșește și ne întoarcem la începutul anilor ’90. Va fi foarte greu de reconstruit ceea ce am început să construim.

Eu nu spun că totul a fost perfect, că nu s-au făcut greșeli, că nu se putea mai bine. Sigur, se putea mai bine, totuși a fost o evoluție, o tendință a societății românești de a construi ceva, și eu cred că și Guvernul, și clasa politică, indiferent de partidele care formează acea clasă politică, trebuie să înțeleagă că în România în 2009 acesta era obiectivul Executivului sau al Parlamentului, și anume acela de a merge mai departe pe acest drum și de a construi acel corp de elită.

Domnule senator, poate mai restrângeți un pic intervenția, vă rog.

Mulțumesc mult.

Este pentru prima dată când actualul Guvern și actuala majoritate își asumă această decizie politică, și anume în funcțiile de conducere pentru serviciile deconcentrate să fie oameni care să răspundă și să asculte de decizia politică. Este momentul în care minciuna a încetat.

Vreau să vă spun că, personal, am propus ca și funcțiile de prefect și subprefect să fie trecute în același rând cu cei care sunt numiți pe criterii politice sau asumate politic, mai bine spus, la nivel local. Din considerente, dacă vreți, de imagine, această propunere a mea nu a fost acceptată, cu toate că și eu sunt unul dintre prefecții care au fost schimbați și, în momentul în care partidul care m-a susținut a pierdut alegerile, mi-am făcut curat în birou și l-am părăsit.

Haideți să nu ne mai ascundem după deget și să fim onești cu noi înșine.

Vreau să închei, pentru a nu întinde foarte mult această intervenție. Nu înțeleg – și este o întrebare retorică – de ce trebuie mereu ca membrii PNL și chiar membrii UDMR să fie neapărat șefi pe vecie.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Deci ceea ce este grav și din punctul de vedere al comunității maghiare este că acea tendință de a asigura reprezentarea ei, indiferent de cine este la guvernare, prin actuala ordonanță de urgență este anulată brusc și nu știu când vom mai putea reconstrui ceea ce se pierde.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al UDMR nu poate susține această ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Necula.

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am rămas mut de admirație în urma intervenției colegului din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și vă anunț, cu respect, că, între timp, mi-am revenit.

În primul rând, acest proiect de lege nu face nimic altceva decât să reinstaureze adevărul. Ne mințim de atâta timp că promovăm specialiști în funcțiile de conducere din serviciile deconcentrate, când, de fapt, nu facem decât să promovăm oameni obedienți sau posesori de carnete de partid. Și există o luptă acerbă ca, de fiecare dată când se schimbă puterea, să se „schimbe” – puneți între ghilimele – și specialiștii, prin presiuni, amenințări și șantaj politic.

Există intervenții din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC?

Da.

Vă rog, domnule senator. Microfonul nr. 3.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Pe scurt, poziția Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC este clară: vom susține adoptarea proiectului de lege.

N-aș fi intervenit dacă nu aș fi auzit reluat un argument pe care l-am mai auzit săptămânile acestea: necesitatea unei reprezentări în structurile deconcentrate pe criterii etnice.

Vreau să-i răspund colegului senator de la UDMR, care este un bun jurist și un bun orator, în felul următor: va trebui să fim extrem de atenți, să facem distincție între ceea ce înseamnă reprezentarea politică rezultată în mod firesc prin proces democratic, electiv în administrația locală, la nivel politic – consiliu județean, consiliu local, primar, președintele consiliului județean și așa mai departe – și ceea ce înseamnă reprezentarea la nivel de conducere în aparatul birocratic, în administrație.

Fie că vorbim de prefecturi, fie că vorbim de... Repet, vorbim de funcțiile de conducere care reflectă schimbările politice. Vine un guvern la putere, pleacă un guvern de acolo, asta este viața. Până unde ducem aceste schimbări, da, sunt de acord, și aici va trebui să discutăm, la un moment dat, cu luciditate, și să terminăm acest vârtej al schimbărilor, odată ce unii vin, alții pleacă. Până unde ducem aceste schimbări? Există o anumită limită, și există o limită europeană, va trebui și noi, în România, la un moment dat, s-o învățăm și s-o respectăm, dar, repet, reprezentarea la nivel de conducere în aceste structuri nu se face pe criterii etnice, ci ține cont de o configurație de ordin politic.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator, ați mai luat o dată cuvântul.

Vă anunț că de data viitoare aplic strict regulamentul, cu timpi de dezbatere, cu absolut tot...

Cine a hotărât ca printre instituțiile deconcentrate să fie inclusă Casa de Cultură a Studenților?

Încă nu vă dădusem cuvântul. Doar vă anunțam că la următoarele ședințe vom aplica strict regulamentul, pentru că se pare că, la un moment dat, colegialitatea și democrația se transformă în devălmășie, ceea ce nu e chiar corect.

Dacă vreți corectitudine, haideți să ne comportăm cu corectitudine!

Microfonul nr. 2.

Ultima dată.

Voiam doar să pun această întrebare: cine a stabilit că anexa respectivă, componența anexei înseamnă instituții deconcentrate? Aici e o temă de reflecție și ar trebui să întrebați specialiștii.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Günthner.

Vreau să vă spun că domnul Corlățean are perfectă dreptate și, practic, varianta pe care a prezentat-o dânsul chiar se putea susține, dar Guvernul a adoptat soluția de a organiza un fel de concursuri, un fel de selecție de proiecte, care sunt trucate. Știe toată țara că este o chestiune trucată. La ora actuală, se desfășoară peste 2.000 de concursuri, selecții de manageri. Se știe deja, listele cu managerii au fost înaintate, sunt cunoscute peste tot, și nimeni altcineva... Se prezintă, sigur, se încearcă și de la alte partide, dar așa se întâmplă.

Deci nu au fost numite într-un mod curajos aceste funcții politice. S-a adoptat o variantă șmecheră, sigur, pe criterii politice, dar noi organizăm totuși concurs... Concursul este trucat și, sigur, care este exemplul care se dă întregii țări? Până la urmă, „de la cap se împute totul”.

Vorbim de concursuri trucate. Ce vor face acești directori? Ce fel de concursuri vor organiza în continuare? Nu știu ce se va pretinde polițiștilor, juriștilor, ce fel de concursuri vor mai fi pentru ocuparea posturilor din învățământ, din justiție, dacă noi dăm acest exemplu cu concursuri trucate. Nu știu dacă...

Zilele trecute, ascultam în media că au fost arestați șase inspectori de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Constanța pentru că au organizat niște concursuri trucate. Nu știu cum se raportează autoritățile la aceste peste 2.000 de concursuri care, până la urmă, vor fi modele de urmat pentru întreaga țară. Iar motivul care se tot menționează aici, că au organizat și alții și că și înainte a fost așa... Până la urmă, să nu uităm că de 20 de ani țara asta o conduc PSD și PD. Deci acel un an și jumătate cât au fost PNL cu UDMR...

Hai să fim serioși, nicio lege, nimic nu se putea aproba cu 20%! Tot din cele două partide trebuia obținută susținerea și tot ele dictau, de fapt. Deci de 20 de ani, schimbările acestea le dictează PSD și PD. De ce să nu recunoaștem acest lucru?

Vă rog să finalizați intervenția. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am să-l rog doar pe colegul meu Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PD-L, să vă transmită ce aș fi vrut să vă transmit eu, dar, ca să nu mai cobor încă o dată la tribună, o să vă ajute un pic la memorie.

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Sigur că atunci când ești la putere vezi lucrurile într-un fel, când ești în opoziție le vezi altfel, și e și normal să fie așa.

Colegul nostru, într-o declarație politică, tocmai chema Guvernul să reglementeze odată aceste schimbări și până unde, până la ce nivel.

## Stimați colegi,

Eu cred că în acest domeniu am puțină experiență, pentru că am fost șef de serviciu deconcentrat, propus ca mare specialist, schimbat, după patru ani, ca nespecialist. Am fost și reprezentantul Guvernului în teritoriu, am schimbat șefi ai instituțiilor deconcentrate și chiar m-am sfătuit cu colegul meu cum să procedăm. Singura diferență este că atunci procedam ilegal, iar acum legal și transparent.

Pe de altă parte, colegul nostru de la UDMR, domnul senator Tiberiu Günthner, ne spunea că PNL nu putea să facă schimbări, pentru că nu putea trece nicio lege, dar schimbările nu s-au făcut după legi, s-au făcut prin presiuni politice. Diferența este – și eu cred că este un prim pas de bun-simț – ce să se reglementeze și până unde, e vorba de directori și directori adjuncți și e vorba de a fi serioși cu noi înșine. De fapt, legalizăm, reglementăm o practică de 20 de ani, bună sau rea nu știm, dar o reglementăm, și se întâmplă după lege.

În ceea ce privește problema reprezentării pe criterii etnice, eu cred că, prin propunerea de descentralizare cu care va veni Guvernul în Parlament, foarte multe dintre aceste servicii vor trece în subordinea autorităților județene și locale și, astfel, acele comunități îi vor numi pe mulți dintre acești oameni care în prezent sunt numiți prin lege.

Referitor la examene, un examen pentru funcția publică se dădea exact la fel cum se dă acum examenul pentru un proiect de management.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC mai sunt intervenții?

Domnule senator, v-aș ruga, dacă se poate, să ne uităm un pic la ceas. Până la ora 13.00 mai sunt câteva minute și mai avem pe ordinea de zi încă 7 legi.

Nu vă cred că intervenția este pe procedură, dar vă dau cuvântul. Sunteți ultima persoană care intervine.

Dar nici nu am cerut cuvântul pe procedură!

Solicit participarea la dezbateri și vreau, cu această ocazie, să dau și o replică, sub forma unei reflecții, antevorbitorului meu.

Constat, încă o dată, că un proaspăt convertit întotdeauna e mai credincios decât vechii credincioși și mai constat că un fost liberal este mai popular decât foștii socialiști.

Nemaifiind intervenții, vă propun ca votul pe raport și votul final pe acest proiect de lege, care are caracter de lege organică, să fie date în ședința de luni, 25 mai 2009, când vom vota legile organice.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Dau cuvântul inițiatorului – microfonul 8 –, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Dorește să intervină domnul senator _... (Replică neinteligibilă din sală.)_

Domnule senator, am încheiat dezbaterile.

Vă rog să fiți îngăduitor, pentru că, altfel, vom fi puturoșii puturoșilor, doar vorbim mult și nu producem nimic într-o ședință.

Am trecut la următorul punct din ordinea de zi. Dacă nu v-am văzut, îmi pare rău, dar vă rog să-i certați pe cei doi secretari. Mă străduiesc, de la începutul ședinței, să vă văd pe toți. ( _Replică neinteligibilă din sală.)_

Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Iliescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului în această ședință, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2009, are ca obiect de reglementare modificarea dispozițiilor unor acte normative privind organizarea și funcționarea Guvernului, în scopul îmbunătățirii activității unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

În fapt, prin prezentul act normativ se corelează prevederile Hotărârii Parlamentului nr. 31/2008, prin care s-a constituit Guvernul Boc, cu ordonanța de urgență a Guvernului privind reorganizarea structurii proprii, adoptată la sfârșitul anului trecut, și cu prevederile din Legea nr. 99/2008, cu completările ulterioare, privind aparatul de lucru al Guvernului.

În fapt, și voi fi foarte scurt, prezentându-vă modificările esențiale, noua reglementare preconizează schimbarea statutului funcției de secretar general al Guvernului, din înalt funcționar public fiind asimilat, din punct de vedere al salarizării și reprezentării, cu funcția de ministru, iar funcția de secretar general adjunct fiind asimilată cu rangul de secretar de stat.

De asemenea, o altă prevedere importantă a acestei ordonanțe de urgență este înființarea Corpului de control al primului-ministru ca departament, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, care preia toate reprezentările și competențele Departamentului de control al Guvernului, structură care se desființează.

Personalul Corpului de control al primului-ministru urmează să fie încadrat numai pe baza încrederii acordate de primul-ministru și cu condiția semnării unui angajament de loialitate.

De asemenea, această ordonanță mai prevede atribuțiile conferite de lege conducătorului Departamentului pentru Afaceri Europene, care reprezintă Guvernul la nivelul instituțiilor europene la cel mai înalt nivel, deci i se atribuie rang de ministru, și participarea acestuia la ședințele Guvernului.

De asemenea, se mai precizează în textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 trecerea Departamentului pentru Lupta Antifraudă din structura Cancelariei PrimuluiMinistru în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, urmând ca departamentul să funcționeze ca structură fără personalitate juridică, în subordinea primului-ministru și în coordonarea viceprim-ministrului, finanțată, bineînțeles, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. În final, vă rog, din partea Guvernului, să votați acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, vă rog, domnule senator Belacurencu, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 29 aprilie anul curent, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre examinare Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în vederea întocmirii unui raport suplimentar la acest proiect de lege, iar în ședința din 12 mai anul curent comisia a analizat, în prezența reprezentantului Guvernului, proiectul de lege și a hotărât menținerea raportului favorabil, cu două amendamente admise cuprinse în anexa nr. 1 la raport și opt amendamente respinse ce se regăsesc în anexa nr. 2.

## Stimați colegi,

Vă informez că proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul va dezbate acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnule senator Necula, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, voi fi foarte succint.

Ca membru în comisia sesizată pentru raport, vreau să vă spun că, în sfârșit, avem în față o decizie responsabilă a Guvernului, prin care tot ceea ce a însemnat material didactic, personal care ocupa funcții în special în aparatul de control al primului-ministru, nereușind într-un an de zile să adune cap la cap două controale, a fost desființat. Pe lângă economia care s-a realizat în ceea ce privește partea de cheltuieli, s-au rentabilizat și modalitățile prin care această structură poate să-și aducă, realmente, contribuția, lipsind astfel marea tentație de a rezolva probleme de partid și familiale prin crearea unei structuri extraordinar de stufoase ca cea existentă până la această dată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Berca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Voi fi la fel de scurt ca și colegul meu. Stimați colegi,

Să știți că, în general, minciunile repetate nu devin niciodată adevăruri, apropo de activitatea Departamentului de Control al Guvernului de anul trecut. Vă rog să cereți informații oamenilor care lucrează acolo de foarte mulți ani și care acum nu mai au această posibilitate.

Sunt plăcut surprins că Guvernul Boc a luat o decizie pe care și eu am susținut-o la un moment dat, dar nu am reușit să o impun, cu privire la politizarea unor funcții și funcția de ministru pe care trebuie să o aibă cu adevărat secretarul general al Guvernului, pentru că este membru cu drepturi depline al Guvernului. Însă, am o rugăminte la dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă rog să eliminați acea frază, mă rog, acel paragraf cu „angajamentul de loialitate”, pentru că, nu știu, parcă ne ducem undeva... în istorie, în alte epoci, și cred că, totuși, discutăm de administrația publică românească a anului 2009. Nu cred că avem nevoie de angajamente de loialitate față de nimeni în această țară membră a Uniunii Europene, avem nevoie de profesioniști și de profesionalism.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnule senator Cseke.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

O parte însemnată din prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 sunt necesare și, indubitabil, este dreptul oricărui guvern de a reglementa cum dorește în privința aparatului propriu de funcționare. Aici nu dorim să comentăm, să facem aprecieri și nu am adus amendamente.

Există însă și unele inovații, ca să nu le spun noutăți, pe care le introduce acest guvern și care merită, totuși, să fie luate în discuție. Am și propus amendamente care au fost respinse și îmi afirm dorința de a le susține, dacă este necesar, deși Regulamentul Senatului prevede o procedură clară în acest sens.

„Personalul Corpului de control al primului-ministru este încadrat numai pe baza încrederii acordate de primulministru și cu condiția semnării unui angajament de loialitate.”

Din punctul nostru de vedere, se impune o condiție suplimentară, absolut subiectivă, „la dispoziția primuluiministru”, care este un om politic care intervine în funcționarea unei instituții de stat.

Aș vrea să vă spun ce s-a întâmplat în fapt, ca să nu vorbim de texte. S-a organizat concurs pentru ocuparea mai multor posturi în cadrul Corpului de control al primuluiministru – informația apare în ziar –, 13 persoane din cele care s-au prezentat la concurs, cu dosarul în regulă, au luat ambele probe, atât proba scrisă, cât și interviul, doar că, surpriză!, la angajare, au fost angajați doar 11, pentru că domnul prim-ministru a decis ca doi dintre ei să nu primească încrederea personală a dânsului.

În afară de acțiunea absolut absurdă ca un prim-ministru să se ocupe personal de angajări într-o instituție bugetară – mi se pare total absurd, cred că nu mai există o țară unde se întâmplă acest lucru –, totuși, mă întreb și eu retoric: domnul prim-ministru cum a decis că nu-i va angaja pe cei doi? I-a chemat în biroul dânsului?! I-a măsurat din cap până în picioare?! S-a uitat la dânșii?! Unii aveau ochi mai albaștri?! Unii erau mai blonzi decât alții?! Le-a pus întrebări?! Care au fost motivele pentru care două persoane nu au putut fi angajate, iar ceilalți 11 da, deși toți îndeplineau condițiile cerute de lege?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC sunt intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al PD-L?

Din partea Grupului parlamentar al PNL? Grupul UDMR?

Fac apel către liderii grupurilor parlamentare să cheme colegii în sală, pentru că riscăm să pierdem cvorumul.

Domnii lideri ai grupurilor parlamentare, vă rog. Domnule senator Toma, vă rog să faceți apel către colegii noștri să se reîntoarcă în sală de pe hol.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

## Stimați colegi,

După cum am văzut, materialul de dinainte nu numai că nu elimină minciuna din politica românească, ci, dimpotrivă, ridică la nivel de politică de stat minciuna, înșelătoria în ceea ce privește concursurile trucate. Acest material aduce o inovație în câmpul muncii, al relațiilor de muncă, și anume aceste mult comentate jurăminte de fidelitate care să înlocuiască jurămintele tradiționale de credință față de țară și popor și față de respectarea legilor țării, a Constituției țării, asta pe de-o parte, iar, pe de altă parte, existau acele examene de competență care triau personalul, acum se introduce acest jurământ de fidelitate care, în mod inexplicabil, este o inovație ce până în prezent caracteriza relații mai intime între oameni, nu relațiile de muncă bazate pe corectitudine și respectarea legilor.

Dacă jurământul de credință față de țară și popor utilizat până în prezent obliga angajații să se solidarizeze în jurul liderului, respectiv primul-ministru, în toate acțiunile care sunt derulate spre binele națiunii, în schimb îi obliga și să se disocieze, ba chiar să-l denunțe pe primul-ministru în situația în care derapează, nu rezistă tentațiilor care însoțesc această funcție politică, pentru că, până la urmă, la sfârșitul mandatului se dovedește dacă a fost un om corect sau nu a fost. Sunt atâtea dosare politice, până la urmă primul-ministru poate fi și un infractor, nu? Sunt atâția miniștri, prim-miniștri, care au dosare politice. Deci cum poți să obligi oamenii să fie fideli acestor personaje politice? Nu înțeleg... Jurământul de credință care se utiliza până în prezent era foarte bine gândit, înlătura această posibilitate de a fideliza față de o persoană, față de un politician, angajații care sunt plătiți din banii publici.

În aceste condiții, după cum am spus, diferența este că fidelizarea îi obligă să se solidarizeze și în acțiunile de derapaj, în acțiunile care sunt în interes personal, care nu deservesc interesul public. Senzația cu care rămânem este că se pregătește un tun mare, o lovitură mare care să fie dată economiei, mai ales că deja sunt semne că împrumutul pe care l-am obținut, prin bănci, deja se strecoară în afară.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Revin. Sunt intervenții din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC? Din partea Grupului parlamentar al PD-L?

Domnul senator Marius Gerard Necula, vă rog.

Urmează domnul senator Puiu Hașotti, după care domnul senator Frunda György.

Doamna președinte, Mulțumesc.

Aș fi vrut să renunț, dar colegul meu de comisie m-a făcut să iau această decizie de a avea această scurtă intervenție.

În primul rând, ca un funcționar, ca un angajat să fie fidel șefului, și șeful să-i solicite acest lucru, mi se pare un gest de bună-credință, așa cum fiecare – sau majoritatea noastră – suntem fideli soțiilor noastre, cu siguranță că și angajații vor fi fideli primului-ministru.

În ceea ce privește tunurile, probabil că, într-adevăr, domnul coleg de la UDMR are informații și, dacă le are, ar trebui să le facă publice, dar eu mă gândesc că în ceea ce privește resursele din Marea Neagră este greu să mai dăm vreun tun, în ceea ce privește pădurile din anumite zone este greu să mai dăm vreun tun, de aceea singurele tunuri pe care vom vrea să le dăm sunt legate de revenirea economică și trecerea României prin criză cât mai ușor posibil, cu implicații cât mai mici pentru populație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Acest jurământ de fidelitate are și o nuanță comică, foarte comică, și am să vă spun de ce.

Înainte, însă, aș vrea să-i spun domnului senator Necula, în privința tunurilor din silvicultură, să-l întrebe pe domnul Flutur cam care a fost și cam care este situația.

Aspectul comic: vă dați seama, un jurământ de fidelitate, o atmosferă medievală, vine cavalerul acela amărât în fața seniorului și depune jurământul de fidelitate. Îmi imaginez că pe-acolo, prin Guvern, sunt și angajați de statura domnului senator Orest Onorei și îmi imaginez cum cineva de statura domnului senator Orest Onofrei depune jurământ de fidelitate în fața domnului prim-ministru Emil Boc...

Domnule senator Frunda György, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Între un stat de drept și un stat dictatorial diferența esențială este față de cine depui jurământul. În statele de

drept, unde democrația, drepturile și principiile sunt recunoscute, jurământul se depune față de Constituție și lege. În dictaturi, în statele nedemocratice, care nu pun pe prim-plan respectarea drepturilor, a legalității, jurământul se depune față de o persoană. Nu cred că e bine ca jurământul să se depună față de o persoană, cred că este un pas înapoi care nu va avea efecte reale.

Într-un parlament și într-un guvern în care foarte mulți oameni politici și-au schimbat de multe ori partidul nu cred că un jurământ față de un partid sau față de o ideologie poate fi luat în serios. Este un joc prin care se încearcă influențarea oamenilor simpli și crearea unei vederi, a unei situații care nu este reală. Nu va avea niciun fel de efect! Dar o asemenea prevedere, un asemenea jurământ este, domnilor colegi, profund neconstituțională.

Art. 1 din Constituție, care prevede principiile fundamentale ale României, este încălcat atunci când eu oblig funcționarul să depună jurământ față de o persoană sau față de un guvern.

Un asemenea jurământ este contrar principiilor care prevăd egalitatea de șansă în afirmarea persoanei în domeniul vieții publice și angajamentul ca funcționar public.

Acestea sunt doar două dintre motivele pentru care voi fi printre cei care vor ataca această ordonanță la Curtea Constituțională.

Și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, cred că cei mai puțin de 40 de senatori câți suntem prezenți în sală nu putem să luăm o decizie. Drept urmare, vă rog, în numele Grupului parlamentar al UDMR, să verificați dacă avem cvorum de ședință sau nu.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Aș fi apreciat și mai mult solicitarea dumneavoastră de a verifica cvorumul, dacă îmi propuneați acest lucru înainte de a lua cuvântul. Atunci, verificam cvorumul și, cu siguranță, ar fi fost în sală mult mai mulți colegi care să asculte intervenția dumneavoastră. Bineînțeles, propunerea de a verifica cvorumul este bine-venită, putem face și apel nominal, mai avem încă 20 de minute de lucru. Deci facem apelul nominal, să vedem unde sunt colegii noștri și să ne reîntoarcem la lucru.

Drept la replică, vă rog!

Avem o solicitare de drept la replică din partea domnului senator Orest Onofrei.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Bineînțeles, pentru domnul senator Puiu Hașotti. Faptul că domnul senator Puiu Hașotti îmi acordă o foarte mare atenție mă îngrijorează. Gelos, întâi, că am plecat din PNL, atent, că nu știu ce se întâmplă la Guvern, dar îngrijorarea nu este foarte mare, pentru că încă nu mi-a cerut jurământ de fidelitate.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Domnul Geoană o să vă ceară!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pentru susținerea amendamentelor, proiectul de lege are un număr de amendamente respinse...

Domnul senator Cseke Attila Zoltán, vă rog. Microfonul 2.

## Doamna președinte,

S-a făcut o solicitare de verificare a cvorumului, cred că ar fi prioritar acest lucru, după care nu am nicio problemă să-mi susțin amendamentele.

Verificăm cvorumul.

Vă rog, verificarea cvorumului prin apel nominal.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>absent<br>Guvern<br>absent<br>prezent| |Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|absent<br>prezent| |Banias Mircea Marius<br>Bara Ion|absent<br>absent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>absent| |Bălan Gheorghe-Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent|

|Cibu Constantin Sever|absent| |---|---| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel|prezent<br>absent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|absent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|absent| |Diaconescu Cristian|Guvern| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|absent| |Fekete-Szabó András Levente|absent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|absent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|absent| |Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>prezent<br>cabinet| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|absent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|delegație| |Ion Vasile|absent| |Iordănescu Anghel|absent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|delegație| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|absent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|absent| |Mazăre Alexandru|prezent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Mărcuțianu Ovidius|absent| |Meleșcanu Teodor Viorel|concediu fără plată| |Mihăilescu Petru Șerban|concediu medical| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|absent| |Mîrza Gavril|absent| |Mocanu Alexandru|absent|