Stenogramă plen

O invit la microfon pe doamna deputat Intotero NataliaElena, Grupul parlamentar al PSD.

## Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează „Cum «se spală pe mâini» un guvern atunci când vine vorba despre educație”.

Modernizarea educației prin PNRR, compromisă!

Mecanismul european de redresare și reziliență – prin Programul național de redresare și reziliență – promite multe, însă întâmpină dificultăți în elaborarea și implementarea lui, din cauza superficialității unui întreg aparat executiv!

Unul dintre pilonii principali de investiție prevăzuți de PNRR este educația, domeniu care, în documentul pe care l-ați oferit spre consultare, stimați guvernanți, tratează probleme cu care România se confrunta acum un an de zile! PNRR se presupune că ar trebui să aducă noutăți și inovații sistemului educațional, nu tablete! Să vă amintesc?

În anul 2020, elevii din România s-au văzut nevoiți să își achiziționeze singuri tablete, telefoane, din economiile părinților. Multe au fost cumpărate prin implicarea autorităților locale, în pofida bugetelor tăiate, ori cu ajutorul cultelor și al ONG-urilor. Același lucru a fost valabil și în cazul profesorilor, care s-au adaptat din mers, fără repere instituționale! Ordonanța Guvernului nr. 144, care viza inclusiv achiziționarea de tablete, a venit la finalul lunii august 2020, cu toate că pandemia a ajuns oficial în România în luna martie!

## Stimați guvernanți,

Renunțați să pătați politic acest program și începeți să munciți. Soluția pentru elevii care sunt în prag de abandon școlar, care nu au mediile încheiate, care au dobândit frici sau anxietăți pe perioada pandemiei, care nu au resurse financiare să își susțină participarea la orele de curs nu poate fi doar digitalizarea. Sunt necesare proiecte de reformă care să răspundă direct efectelor COVID-19 asupra tânărului, asupra elevului, și nu măsuri scoase din sertare.

Mai mult, cum rămâne cu cei peste 7.500 de elevi din România care nu au reușit să participe săptămâna aceasta la simularea examenului de bacalaureat? Vă jucați cu viitorul acestor tineri? Dacă ministrul educației declara duminică seara că această situație putea să fie evitată, pentru ministrul sănătății erau necesare măsuri și mai stricte. Ca să cadă la pace și să mențină actualul guvern, ieri aflam din presă că actualul ministru al educației decide o lună de vacanță, adică, cu alte cuvinte, închiderea școlilor. Când s-a mai întâmplat ca în timpul anului școlar să fie modificată structura acestuia?!

România în pandemie nu are nevoie de trei guverne, ci de unul singur. Unul care să gândească, să elaboreze și să implementeze măsuri demne de o țară care își dorește modernizarea, o resuscitare a domeniilor medicale, educaționale, și nu numai.

Tot din presă aflam, în urmă cu câteva minute, că actualul ministru al sănătății, USR, acuză liberalii că au măsluit cifrele pandemiei înainte de alegerile parlamentare, cică, ca să dea bine.

Stimați guvernanți, fuga de răspundere sub sloganuri politice reprezintă singura dovadă a nepăsării, neștiinței și necunoașterii sarcinilor care vă revin la Palatul Victoria.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, județul Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Florian-Emil.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației politice este „Bugetul României pe agricultură în perioada de tranziție 2021–2022”.

Stimați colegi,

Prin această declarația politică doresc să clarific câteva aspecte ce țin de situația actuală și de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească și pentru fermieri.

Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cât și acum, în calitate de deputat și membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, am fost și sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfășurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii românești și a spațiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susținerea capacităților de depozitare și procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării și a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare românești, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca și în multe altele din România, este evident că avem multe necesități și mereu există lucruri care pot fi îmbunătățite.

Politica agricolă comună este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcționează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate și de alte politici. Această politică finanțează acțiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltării rurale, economiei, siguranței alimentare, sănătății, cercetării și inovării.

În ceea ce privește bugetul alocat României în Politica agricolă comună 2021–2027, suma totală alocată este de 21,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sunt destinate plăților directe, 363 de milioane de euro sunt alocate măsurilor de piață – intervenții sectoriale și 6,9 miliarde de euro alocate pentru dezvoltare rurală.

În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce privește politica agricolă comună, iar propunerea Comisiei are în vedere ținte mai ambițioase pentru mediu și climă, o nouă arhitectură verde, cu alocări inclusiv din pilonul I, și se va propune un nou model de performanță după care vor fi evaluate statele membre.

Pentru cei doi ani de tranziție, cumulat, România are la dispoziție un buget de 2,84 de miliarde de euro, din care 2,15 miliarde FEADR și 692 milioane de euro EURI, la care se adaugă cofinanțarea națională, astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 de miliarde de euro. Nu zic că

această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulți bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, ale spațiului rural din țara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigențele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele și țintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile naționale strategice.

O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare.

Submăsura 4.1 – 760 de milioane de euro; submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, precum și pentru cei care sunt sprijiniți de către statul român prin politici naționale și tinerii care s-au instalat cu mai puțin de cinci ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa și submăsura 4.1.

Măsurile sunt mai multe.

Întrucât timpul nu-mi va permite, vreau să închei prin a vă spune că, din perspectiva mea și a Grupului parlamentar al PNL, trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbție a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală, astfel încât satul românesc și agricultura României să se modernizeze, pentru că avem un potențial uriaș pe care trebuie să-l valorificăm, astfel încât România agricolă să devină o forță în Uniunea Europeană, întrucât suntem al cincilea stat, ca dimensiune agricolă, în Europa.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Lőrincz Iulian-Ștefan, Grupul USR PLUS.

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vreau să vorbim despre pădurile României, păduri care an de an dispar în urma defrișărilor ilegale, a corupției și incompetenței cu care fondul forestier a fost tratat, a cinismului complicilor celor care distrug plămânii României.

Din păcate, deși este un fenomen care ne afectează în mod direct pe toți, împotriva acestuia luptă prea puțini dintre noi. În ultimii ani a beneficiat de mult interes mediatic, tot mai multe dovezi ale jafului fiind aduse de cetățeni. Cu toții le-am văzut pe rețelele de socializare. La nivel oficial însă reacțiile au venit anemic și doar pe hârtie. Realitatea din teren a pădurilor din România, așa cum a reieșit din zecile de investigații făcute de jurnaliști independenți, ne demonstrează cât de puține au rămas și cât suntem de aproape de un dezastru ecologic.

Conform unor investigații recente, vorbim de 5 milioane de camioane de lemn – repet, 5 milioane de camioane de lemn –, o cifră care ne arătă cât de amplu este acest fenomen și cât de mare a fost complicitatea sau pasivitatea autorităților care au permis acest jaf. Mafia lemnului a ajuns să fie atât de sigură că brațul legii nu o va atinge, încât în ultimii ani a ajuns să ucidă pădurarii care nu o lasă să jefuiască în liniște pădurea.

Partenerii noștri din străinătate sunt uneori mai interesați decât noi de dezastrul pădurilor din România, întrucât consecințele asupra mediului vor afecta în curând întreaga Europă. O statistică recentă estimează că România pierde în fiecare oră peste trei hectare de pădure. Trei hectare pe oră – un adevărat genocid verde!

Volumul de lemn tăiat ilegal din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, în timp ce numărul dosarelor penale trimise în instanță pentru aceste infracțiuni s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.

PSD, cu cele trei guverne Liviu Dragnea, care au întunecat România, ar trebui acum să ne explice cum s-a ajuns la înjumătățirea dosarelor penale pentru infracțiuni silvice, în timp ce volumul lemnului furat din pădurile noastre se dubla. PSD, care astăzi, din opoziție, acolo unde a fost trimis de cetățeni, strigă și amenință, făcând exerciții de dicție pe banii și spinarea românilor! PSD, care își închipuie, probabil, că închidem ochii și că uităm!

În 2017, prima voastră grijă, doamnelor și domnilor de la PSD, a fost să blocați aplicația „Inspectorul Pădurii”. Aplicația, care fusese introdusă în lupta împotriva hoților de lemne în 2016 de către Guvernul Cioloș, reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru pădurile noastre, dar sufoca însă hoții de lemne. La vocea acestora din urmă PSD s-a demonstrat foarte receptiv și sensibil, astfel că aplicația „Inspectorul Pădurii” a fost rapid eliminată, ca să nu îi mai încurce pe hoți.

Constat, cu regret, că autoritățile au fost preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor. Am ajuns să asistăm la perpetuarea hoției și a crimei, pentru că masacrul pădurilor ne omoară încet și pe noi, dacă nu îl oprim acum!

Va fi prea târziu altfel!

USR PLUS vine cu soluții, cu ajutorul ministrului Cristian Ghinea, care alocă prin programul PNRR un miliard de euro pentru împăduriri și pentru înființarea „DNA-ului pădurilor”.

Să stopăm tăierile ilegale și să plantăm, pentru că ne putem face bine cu măsuri concrete, nu cu declarațiile mincinoase făcute de PSD în ultimii ani.

Nu mai putem asista pasiv la defrișări. Trebuie să oprim acest genocid verde și o vom face noi, cei de la guvernare! Vouă, celor care, în loc să protejați pădurea, ați apărat interesele hoților de lemn, nu v-a păsat timp de 30 de ani. Nouă ne pasă de cetățeni și de viitorul României!

Mulțumesc, doamnelor și domnilor de la PSD!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Uitați ce succes ați avut la public!

Îl invit pe domnul deputat Volosatîi Boris, Grupul AUR.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

„104 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Spunem într-un glas cu psalmul: „Unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac.” (Psalmul 132).

Sâmbătă, 27 martie, în toată România vom marca pentru a patra oară, în recenta noastră istorie postcomunistă, o importantă sărbătoare națională – Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Basarabia, singura noastră regiune istorică cu nume voievodal, al fost prima care a dat semnalul unirii tuturor românilor și al făuririi statului modern român de la Nistru până la Tisa.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău, Parlamentul reprezentativ al Basarabiei, a decis cu majoritate de voturi unirea pentru vecie cu România.

22 de ani de aflare a Basarabiei în cadrul statului național au însemnat enorm pentru românii de la răsărit de Prut: alfabetizare și instruire în limba română, reformă agrară și împroprietărirea tuturor țăranilor, alegeri democratice, avânt economic și industrializare, creșterea natalității și a calității vieții, dezvoltarea infrastructurii și comunicațiilor, organizarea vieții spirituale pe temelii naționale și înființarea Mitropoliei Basarabiei, înflorirea învățământului și presei în limbile minorităților naționale conlocuitoare, siguranța vieții de zi cu zi.

A urmat 28 iunie 1940 – ocupația sovietică a celor 11 județe ale României din Basarabia și nordul Bucovinei, foametea, colectivizarea, deportarea, deznaționalizarea, ateismul și teroarea roșie s-au extins și asupra milioanelor de români rupți din trupul țării.

Republica Moldova a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice, într-un spațiu care cuprinde doar două treimi din Basarabia istorică. Nu exagerez dacă spun de la această înaltă tribună parlamentară că Republica Moldova a fost de mai multe ori în pragul falimentului și a dat adesea semne de stat eșuat. Suntem cu ochii pe elitele politice de la Chișinău, atenți mai cu seamă la felul cum se raportează la problema identitară, căci Basarabia ori va redeveni românească, cum a fost dintru început, ori nu va mai fi deloc. Iar testele sunt simple: permit sau nu intrarea liberă a donațiilor de carte românească, restituie sau nu proprietățile Mitropoliei Basarabiei, anulează sau nu serviciile de roaming pentru ambele maluri ale Prutului, restituie sau nu Televiziunii Române frecvența de emisie luată pe nedrept, se retrag sau nu din acordul cu privire la televiziunea CSI–MIR, anulează sau nu interdicția absurdă și neîntemeiată de intrare a lui George Simion în republică, încetează sau nu să mai facă presiuni asupra populației în timpul recensămintelor și altele.

Se spune că, atunci când Republicii Moldova i se ia totul, singurul lucru care îi mai rămâne este România. Și acesta este un mare adevăr. Cauza Basarabiei este una transpolitică, transpartinică. În acest subiect trebuie să depășim orice deosebiri sau divergențe între noi, stimați colegi, și să ne dăm mâna, ca români.

Dragi frați basarabeni,

România – țară NATO și UE – este patria noastră istorică și etnică, singurul nostru stat național, care ne poate asigura nouă și copiilor noștri un viitor mai bun, mai stabil, mai sigur și mai prosper, cu toate beneficiile și binefacerile unei vieți naționale în unitate.

Trăiască România! Trăiască Unirea Basarabiei cu patria-mamă!

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripția nr. 43.

Vă mulțumesc.

Trăiască România și cu toți românii!

Grupul parlamentar al UDMR, doamna Biró RozáliaIbolya.

Se pregătește?

Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav.

„Dezechilibrul dintre muncă și viața privată, mult mai accentuat în cazul femeilor, comparativ cu bărbații” – declarație politică.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Organizația de femei a UDMR a inițiat, în cadrul organizației similare din cadrul Partidului Popular European, instituirea unei zile europene dedicate echilibrului dintre muncă și viața privată. Am ales ca această zi – Work-Life Balance Day – să fie marcată la 20 martie, în mod simbolic, în ziua echinocțiului de primăvară, când ziua este egală cu noaptea.

Motivațiile care au stat la baza acestei inițiative au avut în vedere studiile recente, care sunt tot mai îngrijorătoare în ceea ce privește egalitatea de șanse dintre femei și bărbați în timpul pandemiei. Astfel, în această perioadă, femeile din Uniunea Europeană au alocat îngrijirii membrilor familiei și activităților domestice neplătite cu 13 ore pe săptămână mai mult decât bărbații. La această situație se adaugă și faptul că un procent de 85% din familiile monoparentale din Uniunea Europeană sunt reprezentate de femei, iar 48% dintre acestea se află la limita de risc a sărăciei și excluziunii sociale. După cum arată statisticile, femeile alocă activităților casnice, în medie, 2-3 ore pe zi, în timp ce bărbații dedică gospodăriei, în medie, 1,4 ore. Aceste cifre reale sunt valabile și pentru cei care susțin că muncesc la fel de mult precum femeile.

Înaintea pandemiei, la fiecare oră în care bărbații se ocupau de îngrijirea copiilor femeile alocau acestei activități câte trei ore. Pe durata pandemiei, perioada de timp a ajuns la șase ore în cazul femeilor și la o oră în cazul timpului alocat de bărbați.

În întreaga Europă, închiderea școlilor impusă de pandemie a dus la apariția unei noi forme de îngrijire fără plată. Trecerea la sistemul de învățământ online a creat încă o formă de muncă neremunerată pentru femeile care și-au supravegheat copiii în timpul orelor de curs. În schimb, situația părinților singuri – categorie în care se află în cea mai mare parte femei – este și mai dificilă. Acestea, fiind singure, trebuie să își împartă timpul între lucratul de acasă și îngrijirea copiilor.

Încă de la începutul pandemiei, o mare parte a populației Uniunii Europene a trecut în sistemul de telemuncă. Numărul persoanelor care au ales să lucreze de acasă a fost mai mare în cazul gospodăriilor cu copii și, în special, în rândul părinților singuri, sugerând, astfel, că telemunca este folosită pentru a echilibra viața profesională cu cea de familie, în special în rândul femeilor.

Pornind de la situația prezentată, organizația de femei a UDMR consideră prioritare și necesare următoarele aspecte pentru reducerea sarcinilor exercitate de femei.

Pe de o parte, asigurarea de servicii accesibile pentru îngrijirea copiilor pe care și le pot permite, din punctul de vedere al costurilor. Este o modalitate importantă prin care se asigură că pot continua să lucreze în domeniul lor de activitate.

Pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii de creșe și grădinițe.

Demontarea stereotipurilor de gen și a ideilor preconcepute despre rolul tradițional al femeilor și bărbaților.

Acordarea de sprijin financiar părinților singuri/familiilor monoparentale pentru a contribui la îngrijirea copiilor, a plății chiriei și a altor cheltuieli necesare în gospodărie, care ar putea ajuta la ameliorarea unor dificultăți financiare.

Știind că asistența și serviciile domestice neremunerate sunt evaluate între 10% și 39% din produsul intern brut al

unei țări și pot contribui la economie mai mult decât sectoarele producției, comerțului sau transporturilor, este timpul să acordăm mai multă recunoaștere și apreciere celor care își asumă aceste activități, pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, este necesară o împărțire mult mai echilibrată între femei și bărbați a acestor sarcini creatoare de plusvaloare aproape inestimabilă.

Inițiativa Zilei europene dedicate echilibrului dintre muncă și viață privată ne oferă ocazia de a înțelege care sunt limitele și oportunitățile pentru crearea de șanse egale între femei și bărbați și găsirea oportunităților de a le pune în practică, asigurând, totodată, un echilibru între timpul petrecut la locul de muncă și timpul liber.

Vă mulțumesc.

Biró Rozália-Ibolya, deputat, membru al Grupului parlamentar al UDMR, județul Bihor.

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul parlamentar al minorităților.

Și se pregătește domnul deputat Popa Radu-Mihai, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice: „Nevoia de soluții reale pentru susținerea performanței în educația elevilor și în formarea continuă a cadrelor didactice”.

În ultima perioadă, pandemia generată de noul coronavirus aduce în atenția noastră tot mai multe dezbateri legate de situația învățământului, acesta rămânând în continuare unul dintre cele mai afectate sectoare, iar, dacă admitem că educația reprezintă viitorul unei societăți prospere, atunci trebuie să recurgem la toate mijloacele legale și morale ca acest proces să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Din păcate, de multe ori progresul învățământului este influențat de evoluția clasei politice, fără ca punctele slabe ale acestuia să fie dezbătute și clarificate. Or, lucrul acesta se poate obține doar în urma unor dezbateri echilibrate, cu participarea specialiștilor, prin prezentarea de argumente metodologice și psihopedagogice și, nu în ultimul rând, prin analiza obiectivă a procesului educațional desfășurat în ultimul an pandemic.

Dacă pentru activitățile curriculare încă se caută soluții de gestionare a situațiilor apărute în ultimul an, acestea reprezentând un subiect dezbătut frecvent, latura activităților extracurriculare – cu desfășurare față în față ori mutarea acestora în mediul online – ori neorganizarea consfătuirilor naționale pentru toți factorii implicați în procesul educațional generează o depreciere a calității actului educațional, fapt care, dacă nu o să fie tratat cu maximă seriozitate, va avea consecințe negative și de lungă durată.

Prin urmare, este foarte important ca și pentru aceste laturi ale educației să se găsească soluții, prin raportare la practicile europene, care să corespundă întocmai nevoilor reale ale elevilor, cadrelor didactice și părinților, astfel creând un mediu propice atât pe perioada studiilor preuniversitare, universitare și postuniversitare, cât și în ceea ce privește condițiile prin care vor contribui la dezvoltarea societății noastre.

Cu toate acestea, am convingerea că, prin dezbateri echilibrate și transparente, elementele direct implicate în procesul educațional, inclusiv în timpul unei perioade pandemice ca cea pe care o traversăm, sunt capabile să contureze o viziune mult mai clară, prin care putem aspira la o educație solidă, în urma căreia, prin noi înșine, aici, în țara noastră, să ne formăm viitorii specialiști.

Să nu uităm totuși că educația, știința și cercetarea au fost factorii care au contribuit decisiv la punerea în practică a marilor realizări din istoria țării noastre și la europenizarea României.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Popa Radu-Mihai, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Radu-Mihai Popa:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

N-aș fi vrut să fac această declarație politică, dar trăim o zi foarte tristă. Ieri, angajații de la Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște au primit notificări oficiale pentru încetarea contractului colectiv de muncă. Sunt o mie și ceva de angajați și, după cum știți, combinatul de oțeluri speciale de la Târgoviște este singurul producător de oțel-beton cu ciclu complet din România și principalul producător de oțel pentru industria de apărare.

De astăzi a murit! Criminalul economic al acestui combinat se numește Claudiu Năsui! Și l-am ascultat mai devreme pe un coleg de la USR lăudând politicile USR-iste. Asta face USR-ul! Așa salvează România, ucigând-o economic!

În calitate de parlamentar, am făcut nenumărate solicitări în cadrul Comisiei pentru industrii, am făcut interpelări către ministrul Năsui, am făcut întrebări către ministrul Năsui, i-am cerut să vină să discutăm în cadrul comisiei. Nu vreau să mă duc să flutur o legitimație în fața ministerului ca să mi se deschidă ușa, pentru că nu cred că așa trebuie să procedăm, dar cred că această abordare a ministrului Năsui este criminală. Și astăzi avem dovada!

Abandonarea combinatului de oțeluri speciale de la Târgoviște înseamnă că ne dăm, din punct de vedere economic, pe mâna producătorilor ruși. I-am propus ministrului Năsui măsuri concrete pentru evitarea acestei situații. I-am propus, în ultima interpelare pe care i-am trimis-o, restricționarea importurilor de oțel-beton pentru protejarea activității combinatului. N-a auzit nimic! N-am primit niciun răspuns!

În 2019, o astfel de măsură a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin impunerea de cote de import a căror depășire atrage aplicarea unei taxe de 25% din cifra de afaceri. Cotele au fost instituite după ce administrația de la Washington a pus tarife la o serie de produse siderurgice de import, ceea ce a făcut ca mulți producători non-UE să își reorienteze exporturile dinspre SUA spre Europa, afectând vânzările combinatelor din spațiul comunitar, însă administratorii COS Târgoviște afirmă că măsurile luate de Bruxelles n-au avut niciun efect pozitiv, ba chiar dimpotrivă.

I-am propus, de asemenea, acestui ministru inconștient înăsprirea semnificativă a obligațiilor de certificare pentru conformitate a produselor din oțel importate din România, o procedură care astăzi durează maximum două luni și costă o firmă 2.000 de euro. Cu 2.000 de euro, în două luni, omorâm

o industrie. Pentru că așa salvează USR-ul România! Și nimeni nu răspunde, și nimeni nu aude, și nimeni nu vorbește!

Nu știu dacă vă spune ceva acest ministru. De două luni de zile, de când sindicatele protestează, stă ascuns într-un birou. Eu însumi am fost cu sindicatele la minister și în ziua aceea a fugit.

Dacă cineva crede că așa se guvernează România, eu cred că așa se omoară!

Ar trebui schimbat numele acestui partid în „Uniunea care ucide România”.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Dâmbovița, Radu Popa.

Am o rugăminte. Pentru că mai mulți colegi mi-au sesizat din sală, indiferent de formațiunile politice.

Rog colegii: să vă încadrați în cele trei minute, pentru că, practic, îi puneți în dezavantaj pe ceilalți colegi care vor și dânșii să facă declarații.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.

Se pregătește domnul deputat Havârneanu Filip, Grupul USR.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Unirea Basarabiei, un moment pe care suntem obligați să nu-l uităm”.

Când vorbim despre Unirea Basarabiei cu România nu ne gândim doar la trecut, nu ne gândim doar la o evocare istorică, nu ne gândim doar la 104 ani de la un moment care a dat startul pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și nu ne gândim strict din perspectiva trecutului.

Din nefericire, de 30 de ani, de când Republica Moldova este stat independent, România a greșit grav în ceea ce privește raportarea sa la politica estică și la politica în raport cu Republica Moldova, deoarece la ea ne referim.

De multe ori am fost prea lași, am fost prea temători, am lăsat Basarabia la mâna Rusiei, am încercat să pasăm această temă în tot felul de cotloane, de discuții pe filiera Moscova–Berlin sau, pur și simplu, statul român s-a predat unei oligarhii corupte, inepte și semianalfabete, care a pus mâna pe Republica Moldova și a transformat-o într-un stat sărăcit, într-un stat subjugat și într-un stat capturat de grupuri de interese dintre cele mai murdare.

Afirmarea identității comune românești, atât la București, cât și la Chișinău, pe ambele maluri ale Prutului, este o chestiune fundamentală și o chestiune care nu ține doar de trecut, ci ține de prezent și ține mai ales de viitor.

În ultimii ani, România a arătat, în sfârșit, după multe erori, că poate să fie un susținător al Republicii Moldova, o Republică Moldova care aproape că se află în pragul eșuării statale. Dar trebuie să ne afirmăm nu doar ca principalul partener economic al Republicii Moldova, trebuie să ne afirmăm ca națiunea-mamă, ca națiunea care integrează Basarabia pentru totdeauna în propria sa direcție de evoluție și dezvoltare.

De aceea, în aceste momente foarte grele, când Republica Moldova se confruntă cu o pandemie mult mai agresivă chiar decât cea din România, când sistemul sanitar de dincolo de Prut este, practic, în colaps și când vedem că statul moldovean are mari-mari dificultăți să țină sub control această situație pandemică, în calitate de președinte al Comisiei pentru integrare europeană a Republicii Moldova din Parlamentul României, doresc să înaintez o propunere către Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul României, prin care, ținând cont că Basarabia nu este doar un vecin, ci este mai mult decât un frate, ținând cont că în Moldova de peste Prut trăiesc peste un milion de cetățeni români cu acte în regulă, statul român să asigure sprijin sanitar spitalelor și sistemului medical din Republica Moldova, și nu doar atât, să fie deschise pe lângă reprezentanțele noastre diplomatice de peste Prut și pe lângă consulatele pe care România le are în Republica Moldova centre de vaccinare a populației. Mi s-ar părea un gest fundamental și un gest nu doar de bunăvoință și de frățietate, ci un gest de normalitate.

România, la 104 ani de la Unirea cu Basarabia de la 27 martie 1918, trebuie să fie prezentă la Chișinău și trebuie să fie solidară cu frații noștri de dincolo de Prut.

Există o singură Românie, iar cu toții suntem români. Trăiască România în hotarele de la 1918!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Havârneanu Filip, Grupul USR. Se pregătește domnul Roman Nicolae, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

„România, în sfârșit pe drumul cel bun”

Pentru ca un stat să prospere este nevoie de eforturi susținute și progrese în toate sectoarele economiei, dar și de instituții puternice. Iar România este în sfârșit pe drumul cel bun.

Doar dacă ne uităm la un capitol uitat și îngropat de vechile guvernări, acela al investițiilor, ne dăm seama că ne putem uita încrezători spre viitor. Dincolo de investițiile bugetate de Guvern, PNRR, Programul național de redresare și reziliență, va conține cele mai mari investiții făcute în România după 1990: în școli, în spitale, în protecția mediului și în infrastructură.

Din cele 30 de miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană, aproximativ 4,4 miliarde de euro vor merge spre educație, 3,4 miliarde de euro spre sănătate și 9,5 miliarde de euro spre transport. Investițiile în infrastructura medicală spitalicească, în extinderea rețelelor de apă și canal și modernizarea sistemelor de irigații sunt doar câteva dintre măsurile care ne vor face o viață mai ușoară și mai bună.

Bineînțeles că aceasta este doar o fațetă a ceea ce înseamnă o guvernare responsabilă.

Echitatea socială este esențială dacă vrem să vorbim despre recâștigarea încrederii cetățenilor în mediul politic. Primul pas l-am făcut deja: am eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. Urmează, desigur, și celelalte categorii.

Apoi, e vital să reparam greșelile făcute în trecut. Nici nu mai contează care au fost interesele care au condus la astfel de erori, important e ca ordinea să fie restabilită. Un exemplu în acest sens este pensionarea anticipată a magistraților după doar 20 de ani de vechime. Parlamentul a eliminat săptămână aceasta o sfidare la adresa românilor, care ar fi creat încă o categorie privilegiată de pensionari într-o țară în care majoritatea oamenilor ies la pensie la 65 de ani.

Ultimul subiect despre care vreau să vă vorbesc este cel al securiștilor care activează în politică. Ministrul economiei

a anunțat deja un proiect de lege prin care să fie dezvăluiți toți securiștii și rudele lor până la gradul al III-lea care ocupă funcții publice în România. Cu alte cuvinte, gata cu tacticile comuniste, cu minciunele repetate, în ideea că poate-poate vor deveni realitate. În politică nu este vorba de sloganuri, de lozinci, ci despre acțiune.

Filip Havârneanu, deputat de Iași, Circumscripția nr. 24. Mulțumesc.

E foarte bine, că sunteți singurul care ați reușit să vă încadrați în timp. Este foarte bine acest lucru, pentru că și managementul timpului este un element important în activitatea noastră.

Îl invit pe domnul deputat Roman Nicolae.

- Se pregătește domnul deputat Miklós Zoltán, Grupul

- UDMR.

- Vă rog.

## **Domnul Nicolae Roman:**

Stimate domnule președinte, Distinse și distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează tema pe care am început-o și care se referă la „Populația României trebuie protejată”.

Și cea de-a doua intervenție are ca întrebare „Modificarea scării valorilor sociale este cauzată de superficialitate, neglijență sau de trădare?”.

În toate mediile sociale, în mass-media, dar și în discuțiile private, românii constată și discută lipsa modelelor și a unor repere morale de certă valoare, ceea ce a bulversat societatea în care trăim. Întrebarea referitoare la adevăratele valori și puterea lor de exemplu este omniprezentă nu numai în familii, în instituțiile de învățământ de toate nivelurile, ci și în toate domeniile vieții sociale și politice ale României.

Doi colegi m-au determinat ca acum să renunț la timpul meu și să-l acord unui om care este o voce puternică pentru români.

Vă rog să-i dați puțină ascultare.

„Păpușaru’ a hotărât: tu acolo, el aici, Lăsați liberi hoții mari, arestați hoții cei mici. Puneți șefi oameni pătați, șantajabili mai ales. Fac ce vrem, când vrem și putem să-i schimbăm des. E..., fiți atenți la procurori, căutați veleitari, Caractere de nimic, oameni mici ce se vor mari.

N-am nevoie de deștepți! Mediocri, cât mai mulți!

- Proștii care-i promovăm sunt mai buni decât cei culți.”

-

Aici este poporul.

- „Ei nu-ntreabă, nu gândesc, fac ce vrem și e de-ajuns! N-are sens să-i bănuim c-ar avea vreun gând ascuns... Cei mai buni sunt cei lipsiți de cultură și talent. Guralivii cu tupeu să meargă în Parlament! Cumpărați, că nu sunt scumpi, câțiva ziariști... de top! Care spun că e senin, când afară e potop!

În Guvern, incompetenți, e de-ajuns să fie... trei.

- Da’ bătuți în cap de tot, să putem conta pe ei!”

Vreau să vă informez că timpul a expirat. Cred că și teatrul la microfon...

În concluzie, domnule președinte...

... radiofonic. Vă rog.

În concluzie, da?

În concluzie, într-o frază, dacă vreți să închideți.

## **Domnul Nicolae Roman:**

Dacă nu puteam să depășesc cu câteva secunde timpul alocat, în concluzie, doamnelor și domnilor, numai o reașezare pe baze corecte din punct de vedere moral și profesional a valorilor sociale poate să transforme societatea noastră și să o așeze pe un făgaș care să determine o evoluție pozitivă, generatoare de bunăstare pentru acest popor.

Roman N. Nicolae, deputat de Buzău.

Forma scrisă o depun la secretariat.

Are cuvântul domnul deputat Miklós Zoltán, Grupul UDMR.

Se pregătește domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir, Grupul minorităților.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarație politică cu titlul „Avem dreptul la folosirea fără represalii a simbolurilor noastre naționale!”.

An de an, data de 15 martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni – oferă prefecturilor unor județe ocazia să-i amendeze pe acei primari care împodobesc orașele cu drapele, cocarde și inimi în culorile roșu, alb și verde, culorisimbol ale comunității maghiare.

Asemănător cu anii precedenți, și în anul 2021 primarii municipiilor Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc au fost amendați cu 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei de către prefecturile Covasna și Harghita, pe motiv că ar fi încălcat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, lege care stipulează faptul că steagurile oficiale ale altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul național.

15 martie marchează data izbucnirii Revoluției din 1848, moment de cotitură al emancipării naționale, și este considerată o sărbătoare a întregii națiuni maghiare. În cadrul evenimentelor de comemorare, peste tot în lume comunitatea maghiară folosește simboluri ale națiunii. Culorile roșu, alb și verde îi reprezintă pe maghiari oriunde ar trăi ei.

Subliniez faptul că simbolurile folosite la evenimentele organizate nu reprezintă steagurile oficiale ale statului maghiar, fiind lipsite de orice conținut statal. Cocardele, drapelele și inimioarele în culorile roșu, alb și verde reprezintă o modalitate de exprimare a identității etnice, care atestă apartenența comunității maghiare din România la națiunea maghiară, așa cum este cazul culorilor roșu, galben și albastru pentru comunitatea românească.

Astfel, nu putem vorbi de încălcarea legislației naționale. Dimpotrivă, este vorba despre aplicarea corectă a Convenției-cadru pentru protecția minorităților, la care România este parte și care prevede că minoritățile naționale au dreptul să-și păstreze elementele esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul lor cultural. În înțelesul convenției, comunitatea maghiară poate utiliza simbolurile sale naționale în deplinătatea drepturilor conferite de aceasta. Ca argument în favoarea acestei afirmații, adaug faptul că România este singurul stat în care maghiarii care cu ocazia sărbătorilor își afișează culorile naționale specifice sunt sancționați în vreun fel.

Astfel, amenzile repetate aplicate discreționar sunt nejustificate și nu fac altceva decât să perturbe an de an conviețuirea pașnică a membrilor celor două comunități.

Mai mult, aplicarea amenzilor este un gest primitiv și destructiv, care contravine de altfel și conținutului mesajelor formulate cu ocazia acestei zile de Președintele și de prim-ministrul României. Atitudinea agresivă a prefecților și a subprefecților în această materie a contribuit și la intensificarea vocilor naționaliste din ultimii ani, culminată cu intrarea în Parlament a unui partid profund naționalist.

Credem cu tărie că în secolul XXI conviețuirea pașnică presupune printre altele și respectarea reciprocă a sărbătorilor naționale, inclusiv prin utilizarea liberă și nerestricționată a simbolurilor naționale.

Miklós Zoltán, deputat de Covasna. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir, Grupul parlamentar al minorităților.

Se pregătește doamna deputat Stoica Elena, Grupul PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vaccinarea împotriva COVID nu este o conspirație, viața are prioritate!”.

Acest virus ne-a relevat tuturor o idee mai sobră despre conceptul de libertate, și anume a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică.

Pandemia a dus la o izolare fizică, dar și la o îndepărtare fără precedent de cunoaștere, prin avalanșa de știri false, dezinformări și teorii ale conspirației.

O astfel de stare este ideală pentru manipularea în masă și este mediul propice pentru a induce emoții și, în final, acțiuni pentru sau împotriva unor realități.

Informația incorectă abundă pe internet și, mai ales, pe rețelele de socializare. Este răspândită de boți și de oameni care nu știu că este incorectă.

Tratamentele false și metodele de prevenție au fost cele mai populare subiecte pentru dezinformarea în masă.

Deși ni s-a explicat de atâtea ori că berea Corona nu vindecă COVID-19, nici usturoiul și nici ardeiul iute din ciorbă, sunt foarte mulți oameni care recurg la astfel de metode.

Din păcate, și în țara noastră sunt foarte multe persoane care alimentează teorii conspiraționiste privind COVID-19. Mai mult, aceste persoane incită populația țării la nerespectarea regulilor minimale de protecție împotriva COVID, reguli adoptate de majoritatea statelor lumii.

Ceea ce ar trebui să înțelegem este că în prezent cu toții luptăm pentru a rămâne în viață. Suntem la pragul dintre viață și moarte și trebuie să înțelegem acest lucru și să fim foarte responsabili.

Am fost informați că în luna aprilie vom avea un nou val masiv de infectări.

Nu sunt medic, însă consider că cea mai eficientă măsură este o informare cât mai corectă a populației.

Astăzi încrederea populației, în general, în comunicările statului este una mică. Protecția se face la nivel personal și după credințe proprii.

Una dintre problemele din această perioadă este, desigur, și claritatea mesajelor transmise în spațiul public de către autorități.

Pe această cale, fac un apel către Guvernul României, către Ministerul Sănătății și către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 să extindă campania de informare privind vaccinarea la nivelul tuturor comunităților locale din România, în special la nivelul comunităților din mediul rural.

Populația aparținând minorității rome este de departe cea mai expusă riscului de infectare. Cauzele sunt multiple – sărăcia severă în care trăiesc aceste familii, gospodării care nu au apă potabilă și care încă nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică.

Oamenii aceștia trebuie informați corect și sprijiniți în mod real de către autoritățile administrației publice și de către cele sanitare.

De aceea, în numele minorității pe care o reprezint, vă rog să facem un efort comun pentru a veni în sprijinul acestei populații, cu informații clare privind importanța vaccinării și importanța prevenirii infectării cu COVID. Altfel, oamenii din aceste comunități riscă să fie carantinați cât de curând. În plus, s-ar putea repeta linșajul mediatic de anul trecut împotriva minorității rome.

Să ne reamintim că în acea perioadă principalele televiziuni din România au încercat să identifice ca principală cauză a COVID-ului românesc romii din România.

Or, minoritatea romă nu poate fi țapul ispășitor pentru toate relele din țara aceasta și cu atât mai puțin nu poate fi țapul ispășitor pentru pandemia de COVID.

Virusul și criza ne afectează pe toți.

Vă rog să concluzionați.

Virusul nu are etnie, nici vârstă și nici preferințe rezidențiale.

Așadar, stimați colegi, vă invit să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a veni în sprijinul întregii populații! Vă mulțumesc.

Cătălin Manea, deputatul minorității rome.

Mulțumesc.

Doamna deputat Stoica Elena, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Balan Ioan, Grupul PNL.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Asistăm neputincioși la falimentul industriei românești”.

## Stimați colegi,

Încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare, cu prilejul fiecărei ședințe a Comisiei pentru industrii, am atras atenția asupra situației dezastruoase în care se află firmele exportatoare românești, implicit cele din industria textilă, pe fondul austerității.

Mi-am permis să-mi spun punctul de vedere ca urmare a celor 37 de ani de experiență în industria ușoară și a mai bine de 25 de ani ca antreprenor și exportator de produse textile, perioadă în care am acumulat suficientă experiență încât să pot previziona catastrofa ce va urma în această industrie dacă nu vor fi luate măsuri urgente.

Pe mine mă recomandă experiența și seriozitatea în această breaslă, însă mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, stimați colegi: ce-l recomandă pe domnul ministru Năsui să ocupe funcția de ministru al economiei? Și, mai mult, ce-l recomandă pe dânsul să facă declarații la adresa mea fără nicio bază justificativă?

Să folosești atacul la persoană, chiar și sub forma unei declarații politice, consider că este sub demnitatea oricărui politician, cu atât mai mult a unui membru al Guvernului. De fapt, cred că intenția Domniei Sale a fost ca, folosindu-se de imaginea mea, să-i amenințe pe toți beneficiarii programelor de promovare a exportului. Și asta este foarte trist.

Acest gen de intimidări nu funcționează nici în cazul meu și sunt convinsă că nici în cazul antreprenorilor din industriile exportatoare din România. Prin prestația dumnealui din Senat a demonstrat că nu-l interesează imaginea României, soarta locurilor de muncă a mii și mii de oameni, atitudinea sa fiind una de total dispreț față de cei cărora le pasă de soarta acestei țări.

Cu toate acestea, vreau să vin în sprijinul pornirilor polițienești ale domnului Năsui – amintesc aici contul de administrator de pe platforma de granturi – și îi transmit că cele două firme menționate de dumnealui nu au mai participat la niciun târg internațional încă din 2017.

Mai mult, în perioada în care au făcut-o, firmele respective au generat statului român, atenție!, un aport valutar de 500 de euro la un euro investit pentru promovarea producției și a brandurilor românești, domnule ministru.

Îmi pare rău, domnule Năsui, dar trebuie să știți că firmele exportatoare nu sunt abonate la bani publici, sumele de care vorbiți fiind, de fapt, o investiție a statului român în organizarea de pavilioane naționale necesare promovării imaginii țării noastre.

Menționez faptul că aceste sume sunt încasate de organizatorii acestor evenimente, aleși de minister în baza sistemului public de achiziții, și nu de participanții selectați.

Într-o altă ordine de idei, nu pot să nu remarc politicile divergente din interiorul USR PLUS...

Încercați să concluzionați.

...cu privire la industria textilă, care, așa cum am mai zis, este una exportatoare.

Stimați colegi, dincolo de aceste șicane politice stă un adevăr crunt! Industria textilă din România, ca și alte industrii din zona de export, se află în pragul falimentului. Avem un ministru care poartă o pălărie prea mare pentru el și care, din lipsă de preocupare, face pe detectivul și avem un guvern pus pe tăieri, care încă dă vina pe PSD, deși din noiembrie 2019 se află la cârma acestei țări.

Vă mulțumesc.

Elena Stoica, Vrancea, Circumscripția electorală nr. 41.

Da.

Îl rog pe domnul deputat Balan Ioan, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Ichim Cristian-Paul, Grupul USR PLUS.

Vă rog.

Tema declarației politice de astăzi este autostrada A7. „Autostrada Moldovei nu se poate opri la Pașcani, cum a vrut PSD, ci la Siret. Guvernul are obligația de a corecta greșelile din trecut, nu să le continue”

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale Guvernului PNL, România a obținut accesul la resurse financiare fără precedent în istorie, în valoare de 80 de miliarde de euro, pentru a se moderniza și a construi infrastructură. Mult așteptatele autostrăzi, care să lege provinciile istorice ale țării, au acum asigurate resursele financiare necesare pentru a se realiza.

Din păcate, această situație financiară deosebit de bună se suprapune pe proiecte de infrastructură făcute în bătaie de joc, moștenite din timpul guvernărilor PSD. Vorbim despre proiecte de slabă calitate sau chiar greșite, care, din păcate, nici astăzi nu au fost corectate și care, dacă vor fi duse mai departe în mod greșit, îi vor nemulțumi și mai mult pe oameni. Spre exemplu, aflăm că Autostrada Moldovei, care trebuie să lege nord-estul țării de capitală, se oprește brusc la Pașcani, pentru că acolo a considerat PSD normal să traseze frontiera pentru infrastructura modernă. Nu știu cui i-a trecut prin cap o asemenea năstrușnicie, însă știu precis că Moldova nu se oprește nici la Roman, nici la Pașcani, nici la Suceava, ci acolo unde este frontiera de stat a țării, la Siret!

Vă spun sincer că m-am întristat să constat că nici astăzi Guvernul nu a corectat această eroare majoră a proiectului Autostrăzii Moldovei, ci tolerează o soluție greșită, din timpul PSD.

## Stimați colegi,

Știu că tot ceea ce a promis PSD în domeniul infrastructurii a făcut în bătaie de joc față de banii publici și față de oameni. Dar mai știu și că PSD nu mai este la guvernare de peste un an de zile și unele lucruri nu s-au îndreptat nici astăzi. Actualul guvern nu mai poate da vina la infinit pe greșelile PSD! Are toate instrumentele să corecteze erorile trecutului. Cei care mă cunosc știu bine că am fost cel mai puternic critic al incompetenței guvernelor PSD și mai știu că nu mă voi abține de la a critica inclusiv Guvernul pe care îl susțin, dacă acesta deviază de la obiectivele pe care ni le-am asumat. Oamenii așteaptă enorm de la noi, după ani întregi de dezamăgiri din partea PSD.

Stimați colegi, am promis în fața oamenilor că vom realiza o adevărată revoluție în infrastructura din Moldova, cu fonduri europene și cu fonduri naționale! Trebuie să ne ținem de cuvânt! Am promis că vom corecta proiectele PSD și că Autostrada Moldovei va deveni realitate cât mai curând, nu peste decenii. Trebuie să ne respectăm promisiunea în integralitate, nu pe jumătate.

Actualul guvern are obligația istorică să mute „granița” Moldovei de la Pașcani, acolo unde a stabilit-o PSD, la Siret, acolo unde este firesc.

Îi solicit insistent Guvernului să nu ducă mai departe erorile fostelor guverne, ci să le corecteze. Să demareze

imediat procedurile pentru revizuirea proiectului Autostrăzii Moldovei, astfel încât autostrada A7 să meargă până la Siret. Să includă acest proiect de care se leagă toate speranțele Moldovei între finanțările prioritare prin PNRR și fondurile structurale, astfel încât să nu mai pierdem aceste oportunități de finanțare.

Vă garantez că voi monitoriza, personal, modul în care Guvernul se va achita de angajamentele făcute în fața oamenilor.

Domnule președinte,

În dimineața aceasta, așteptând aici și ascultând declarațiile colegilor, m-a sunat un coleg de-al nostru, fost prefect, fost senator, și m-a întrebat despre tema declarației de astăzi. I-am spus, autostrada A7, și mi-a spus că e bine, dar că avem și un motiv extrem de important, și anume COVID, boala aceasta, COVID. Și mi-a transmis un mesaj. Îl citesc în două cuvinte.

„A trecut fix un an de când Flutur era făcut responsabil de carantinarea Sucevei. Acum, când Suceava are cel mai scăzut procent de bolnavi de COVID-19 din țară, după această logică ar trebui să rezulte cu necesitate că e meritul lui Flutur. Postulatul sună cam așa – dacă atunci a fost vina lui Flutur, acum e meritul lui. Dacă nu e meritul lui, atunci, cu siguranță, nu a avut nicio vină.”

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da, este afirmația în matematică, ați spus, prin contrapoziție, care păstrează valoarea de adevăr. Corect!

Și vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului deputat Beniamin Todosiu...

Nu? Sau cine?

Ichim.

Ichim Cristian-Paul, Grupul USR PLUS.

Și se pregătește domnul deputat Albișteanu Mihail, Grupul AUR.

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Funcția de parlamentar este o onoare și o responsabilitate, nu un instrument pentru demagogie”.

Mandatul nostru de parlamentari a început de mai bine de trei luni. Pentru unii dintre noi, printre care mă număr și eu, acesta este primul mandat. Suntem aici, în Parlament, pentru că cetățenii ne-au dat mandatul de a le reprezenta interesele, iar partidele din care facem parte și-au pus încrederea în noi că vom susține proiectele și programele politice asumate în folosul acestei țări.

Principala noastră prerogativă este elaborarea proiectelor de lege. Ar trebui să fie de la sine înțeles că suntem la fel de responsabili să le și respectăm. Românii și-au pus speranța în noi că nu vom fi la fel ca cei care ne-au precedat. Dar obiceiurile vechi nu se uită – chiar și pentru aceia dintre noi care nu au mai fost în Parlament în legislatura trecută.

Dragi colegi, consider că este o mare rușine ca unii dintre noi să se folosească de privilegiile oferite de funcția de parlamentar pentru a încerca să ocolească legea. Este rușinos că se ascund în spatele legitimației sau al pașaportului diplomatic pentru a trage beneficii necuvenite. Sau refuză să poarte masca, una dintre cele mai facile măsuri de protecție împotriva infectării cu COVID-19. Suntem în vârful celui de-al treilea val al infecțiilor cu COVID, iar cifrele anunțate zilnic de oficialități sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.

Dacă vom tolera în continuare astfel de atitudini, vom fi părtași la distrugerea și ultimei fărâme de decență a instituției din care facem parte, permițând unora să se considere mai presus de lege și obligații. Nu suntem aici pentru a afecta relațiile diplomatice cu țări de care suntem legați cu inima și sufletul. Nu suntem aici pentru a minimaliza importanța sănătății publice prin gesturi de fals patriotism.

Reputația Parlamentului este în joc și orice lipsă de sancțiune ne va afecta credibilitatea. Calitatea de membru al Parlamentului României trebuie să devină din nou o onoare și un îndemn la un comportament decent, nu o tribună pentru șmecherii, încălcarea legii și populism.

Vă mulțumesc.

Deputat al USR PLUS de Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Albișteanu Mihail, Grupul AUR. Se pregătește domnul deputat Amet Varol, Grupul minorităților.

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi are în vedere Proiectul de lege pentru instituirea Zilei românității balcanice, proiect adoptat de Senatul României, care însă are un raport de respingere în Comisia pentru drepturile omului.

Acest proiect a fost dezbătut ieri în Cameră și știți că a fost retrimis la comisii.

Această inițiativă este susținută, de 30 de ani încă, de Societatea de Cultură Macedo-Română, care propune ca ziua de 10 mai să redevină Ziua românității balcanice, așa cum a fost în perioada 1905–1948.

Intervenția mea de astăzi dorește să se constituie într-o pledoarie pentru adoptarea zilei de 10 mai ca Zi a românității balcanice și sper ca deputații PNL și PSD care au susținut acest proiect să voteze proiectul la Cameră.

Pentru a arăta că este imperios necesar ca Ziua românității balcanice să fie stabilită pe 10 mai, și nu într-o altă zi, voi face un scurt recurs la istorie și voi aminti că, în anul 1905, statul român, prin vrerea regelui Carol I, a depus eforturi considerabile pentru ca Imperiul Otoman să recunoască minoritatea românească – adică aromânii și meglenoromânii – din Balcani, minoritate care, atunci, era singura minoritate pe care Imperiul Otoman nu o recunoștea în mod oficial.

Nu a fost un demers ușor – ministrul României la Constantinopol, Alexandru Emanuel Lahovary, a primit instrucțiuni clare din partea Ministerului de Externe de la București să facă presiuni asupra Guvernului otoman în acest sens. Rezistența acestuia din urmă l-a determinat pe ambasadorul României să amenințe autoritățile otomane cu ruperea relațiilor diplomatice dintre România și Imperiul Otoman, dacă sultanul nu accepta până în data de 10 mai 1905 să recunoască existența oficială a minorității românești trăitoare în teritoriile otomane din Peninsula Balcanică.

Supus acestei presiuni, sultanul a semnat în seara zilei de 9 mai decretul de recunoaștere și gestul a fost un cadou făcut României și, personal, regelui Carol I, pentru că, astfel, coincidea cu ziua de 10 mai, Ziua Națională a României.

Deci alegerea zilei de 10 mai nu a reprezentat o întâmplare, ci dorința expresă a Regelui României, și se

circumscrie politicii acestuia de a uni cât mai multe evenimente sub aceeași aureolă a zilei de 10 mai, care atunci era și Ziua monarhiei și Ziua Națională a României.

Domnia regelui Carol I a început la 10 mai 1866, iar proclamarea independenței de stat a României, în 1877, și proclamarea Regatului României, în anul 1881, au fost legate, de asemenea, de ziua de 10 mai, ca o modalitate gândită de marele rege de a consolida dinastia, împletind destinul acesteia cu destinul istoric al României.

Acesta a fost și motivul pentru care regele a dorit ca recunoașterea românilor din Balcanii otomani să aibă loc tot pe data de 10 mai, urmarea fiind aceea că până la lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947 ziua de 10 mai a fost sărbătorită în România și ca Zi Națională a României, dar și ca Zi a românilor – aromâni și meglenoromâni – din Balcani.

De aceea, dacă dorim să reînnodăm această tradiție și să stabilim o zi a românității balcanice, aceasta trebuie să fie neapărat ziua de 10 mai, și nu oricare altă zi.

Vă mulțumesc.

Iar pentru domnul...

Da.

Vă mulțumesc și eu.

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

Iar pentru domnul Zoltán Miklós – îi atrag atenția că în acest Parlament mai există un partid naționalist, intrat încă din anul 1990, se numește UDMR.

Îl invit pe domnul deputat Amet Varol, Grupul parlamentar al minorităților.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „21 martie – sărbătoarea sosirii primăverii, sărbătoarea Nawrezului pentru comunitatea turco-tătară din România”.

Se împlinesc anul acesta șase ani de la momentul în care Parlamentul a adoptat, la inițiativa lui Varol Amet, deputat al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Legea nr. 333 din 25 noiembrie 2015, prin care ziua de 21 martie devine zi oficială de sărbătoare pentru minoritatea tătară turco-musulmană din România.

21 martie este o zi cu totul și cu totul specială pentru comunitatea tătară din România – Nawrezul, sărbătoare asemănătoare Paștelui creștin, eveniment ce marchează debutul primăverii și al anului nou. Cu acest prilej, femeile fac curățenie în casă și pregătesc cele mai bune bucate, vopsesc ouă în trei-patru culori – roșu, galben, verde și albastru –, bărbații merg la geamie, iar copiii colindă, primind drept răsplată dulciuri și bani.

Din păcate, anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, nu s-au putut organiza la nivel național evenimentele noastre tradiționale. Nawrezul este prin excelență o sărbătoare a vieții, a renașterii, a bucuriei sufletului, a respectului față de ceilalți.

De aceea, au fost îndemnați toți reprezentanții și membrii comunității noastre să respecte normele legale de prevenire a pandemiei, să fie alături de cei dragi, pentru a păstra darurile cele mai de preț ale lui Allah, ale lui Dumnezeu – viața și sănătatea.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 44/5.IV.2021

Tuturor le doresc sănătate și Nawrez fericit, o primăvară frumoasă!

Cu respect, deputat al UDTTMR, Amet Varol.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Rasaliu Marian, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Cozma Adrian-Felician, Grupul PNL.

## **Domnul Marian-Iulian Rasaliu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea din această dimineață se referă la Compania Națională a Uraniului.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu regret constat că salvarea Companiei Naționale a Uraniului nu este o prioritate pentru actuala guvernare.

În ultimele zile am asistat la o serie de proteste ale angajaților.

Peste 100 de mineri de la exploatările de uraniu de la Crucea au refuzat să mai iasă din subteran pentru că nu și-au primit salariile de două luni, dar nici suplimentul alimentar antidot de peste un an.

Este adevărat că, în urma protestelor, salariile au fost plătite, dar vreau să vă spun că au rămas o serie de obligații pe care Ministerul Economiei, statul român le are atât către minerii de la Crucea, cât și către cei de la fabrica de prelucrare a uraniului de la Feldioara. O serie de obligații neplătite, neachitate. Și aici mă refer la hrana-suport și la celelalte suplimente legale.

Există o soluție – și aici vreau să punctez – pe care Guvernul o amână de foarte mult timp, și anume preluarea Companiei Naționale a Uraniului, respectiv a sucursalei de la Feldioara, de către Societatea Nuclearelectrica. Dar în momentul de față sunt doar vorbe, povești, acorduri scrise și nerespectate de către actualul guvern.

Eu cred că ar trebui să începem să devenim serioși – și aici mă refer la Ministerul Energiei – și să ne gândim că acest circuit complet al producției de uraniu, al combustibilului nuclear pe care România îl are, o bogăție enormă, să nu îl rupem în momentul de față, pentru că cum s-ar numi acest lucru dacă nu un act de trădare?

Fac un apel către guvernanți – plătiți-vă obligațiile către cei care muncesc în condiții extreme!

Și vreau să vă spun că aceste condiții extreme constau în faptul că oamenii aceștia, muncitorii, își câștigă cinstit și cu muncă grea pâinea, lucrând în condiții de radiații extreme.

Domnilor guvernanți, vă rog, nu mai aruncați cu promisiuni deșarte! Există varianta de a deschide o exploatare de uraniu la Tulgheș–Grințieș, un lucru care, dacă s-ar întâmpla și dacă ne-am ocupa cu seriozitate de el, le-ar prelungi munca, viața economică a muncitorilor de la Crucea pe perioadă nedeterminată.

Avem soluții, haideți, împreună, cei de la guvernare, cei din opoziție, să ne dăm mâna și să facem în așa fel încât această problemă să fie rezolvată!

Situația Companiei Naționale a Uraniului nu are culoare politică.

Oamenii trebuie să meargă acasă cu bani și cu toate drepturile care li se cuvin.

Eu vă mulțumesc și mă aplec în fața celor care vor găsi o soluție pentru rezolvarea de fond a acestei probleme, indiferent din ce partid provin.

Vă mulțumesc.

Și voi milita la infinit pentru salvarea circuitului complet al uraniului și al producției de uraniu în țara noastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cozma Adrian-Felician, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică se referă la decizia din Parlamentul European cu privire la ghidul lingvistic pe care trebuie să și-l însușească funcționarii europeni și care a născut controverse mari în toate statele Uniunii Europene. Pe bună dreptate.

Sigur că eliminarea cuvintelor de mamă și tată din vocabularul unei categorii sociale este un lucru care trebuie să ne alarmeze pe toți.

În primul rând pentru că e atacată instituția fundamentală a societății noastre și vorbim de un drept care nu poate fi anulat prin decizii și regulamente ale unor instituții publice.

Consider că nu pot fi puse în discuție valori care s-au născut și au supraviețuit de-a lungul istoriei, și nu pentru că au fost votate și legiferate, ci pentru că fac parte din drepturile și virtuțile pe care le-am dobândit pe cale naturală și sigur că mulți dintre noi și pe cale spirituală.

Nu putem renunța la valorile fundamentale.

Familia e pilonul de bază al societății noastre, în jurul ei am dezvoltat întreaga civilizație care ne-a adus unde suntem astăzi. Avem o democrație europeană, care s-a născut și s-a dezvoltat în jurul valorilor ce țin de credință, familie, neam, iar societatea românească are la baza ei socială familia, așa cum o știm dintotdeauna.

„Mama” și „tata” sunt primele cuvinte pe care le dobândește orice copil și care îi dau copilului siguranța și liniștea de care are nevoie oriunde s-ar afla.

A ne distanța de sensul și valoarea acestor cuvinte dragi e o foarte mare eroare și nu putem tolera niciun fel de agresiune față de nicio valoare de care ne-am atașat natural și care are efecte benefice asupra întregii societăți, lucru incontestabil timp de secole.

Comunicarea în cadrul familiei, dar și în afara ei face parte din setul de valori care ne țin laolaltă și care dau coeziune întregii societăți. „Mama” și „tata” nu sunt doar niște cuvinte, ci o valoare care nu se poate schimba sau degrada în vreun fel, indiferent de spațiu și de timp.

Orice copil are o mamă și un tată și educația pe care trebuie să o promovăm trebuie să fie în acest sens.

Mama și tata sunt exemplele cele mai apropiate pentru copil, iar dezvoltarea lui are la bază întregul set de reguli nescrise, valori și o bună comunicare, care să exprime cât mai firesc relația din cadrul familiei, iar comunicarea mamăcopil, tată-copil este esențială pentru dezvoltarea noastră și fiecare dintre ele are un rol bine definit și specific totodată.

Chiar și noi, ca adulți, rămânem atașați de cuvintele „mamă” și „tată” și de simbolistica puternică dată de ele.

Avem obligația morală de a apăra toate aceste valori și credințe care ne-au unit timp de secole și care ne vor ține uniți și de acum înainte. Patria, familia, credința strămoșească, limba și tradițiile trebuie să rămână ca o piatră de hotar pentru toate generațiile de astăzi și cele care vor veni.

Toate acestea afirmate rezumă o stare de normalitate și de consensualitate pe care noi, ca reprezentanți ai poporului, trebuie să le afirmăm, dar mai ales să le garantăm.

În acest sens, familia formată dintr-un bărbat și o femeie care din iubire și-au unit destinele este o binecuvântare a iubirii lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate, iar rodul iubirii sunt copiii.

De aceea, noi, care suntem părinți, care ne-am născut dintr-o mamă și dintr-un tată, avem obligația morală atât față de Dumnezeu, cât și în fața istoriei moșilor și strămoșilor noștri, precum și a marilor noștri înaintași să promovăm, să apărăm și să consolidăm instituția sacră a familiei, apărând familia și moralitatea neamului nostru românesc.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Hai, Doamne-ajută!

Deputat Cozma Adrian, Circumscripția nr. 32 Satu Mare.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Domnul Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

Se pregătește doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Da?

Domnul deputat Teniță Dragoș-Cătălin. Este?

Domnul Teniță Dragoș-Cătălin? Nu este.

Doamna deputat Stoica Diana, Grupul USR PLUS? Nu.

Doamna deputat Tulbure Simina-Geanina? Nu este.

Am încheiat lista de la Grupul USR PLUS. Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, este? Vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația politică de astăzi se numește „Luați mâinile de pe spitale, luați mâinile de pe sănătatea românilor!”.

La Piatra-Neamț, sâmbătă, un artist, o mamă de 36 de ani, moare la câteva ore după naștere, într-un spital din Bacău, pentru că în spitalul din Piatra-Neamț de mult nu se mai naște, acest spital fiind suport COVID.

De peste câteva săptămâni, televiziunile ne arată știri uluitoare, printre care:

OMS ne anunță noi valuri în cascade, cu noi tulpini ale virusului „ucigaș”, coordonatorul campaniei de vaccinare și Guvernul ne impun noi reguli să ne determine să ne vaccinăm, pregătind și o lege a obligativității vaccinării în acest sens, deși tot ei ne anunță că nu avem suficiente doze de vaccin, nu avem suficient personal calificat și nici suficiente centre de vaccinare pentru a face acest act medical în condiții de securitate.

Ministerul Sănătății este acuzat că nu a plătit de două săptămâni angajații voluntari implicați în vaccinare.

Un medic bronhopneumolog tratează pacienți infectați cu virusul COVID după un protocol propriu, iar Colegiul Medicilor îl admonestează că nu are încredere în protocolul național stabilit. Stabilit de cine?

Prim-ministrul îi numește teroriști pe românii care nu au încredere în vaccin și în cei care îl administrează și în măsurile lor.

La Piatra-Neamț, spitalul județean a schimbat nouă manageri într-un an, manageri numiți politic, spital administrat politic, iar în acest timp au ars de vii 10 persoane la ATI și nimeni nu este responsabil.

Din bugetul județului Neamț au plecat 3 milioane de euro la Spitalul Modular ATI Lețcani, un spital rămas închis și, ironia sorții, la Piatra-Neamț românii donează pentru alt spital ATI și nimeni nu se întreabă ce se întâmplă acolo.

Între timp, românii mor nu doar de COVID. Mor de cancer, că nu li se mai aplică tratamentul conform bolii pe care o au, mor în casă, pentru că nu mai vor să moară umiliți prin spitale, spitalele de psihiatrie au devenit și ele suport COVID și nu mai tratează persoanele cu probleme psihice.

Dar cel mai rău este că ne mor mame, femei însărcinate, care aleargă între spitale cu teama de necunoscutul care le așteaptă în spitalul în care vor trebui să aducă în lume o nouă viață. Mor mame, iar vina este tot a lor, că poate nu au fost suficient de atente, că, deși nașterea a decurs normal, sunt lăsate să stea ore în șir să se întrebe dacă durerile pe care le simt sunt normale sau nu.

Și nu este în regulă să moară mame care ar trebui să poată să-și crească copilul abia născut.

Dacă în această perioadă am acceptat toate umilințele și neregulile la care am fost supuși, nu voi accepta și voi milita să nu mai moară mame tinere în spitalele românești, să fie anchetați toți cei implicați în aceste cazuri și să răspundă pentru ele, vreau ca spitalele să nu mai fie subordonate politic.

Luați mâinile de pe spitale și de pe sănătatea românilor! Lăsați medicii să își facă meseria, să trateze așa cum au fost învățați în facultate, cu protocol personalizat în funcție de afecțiunea fiecărei persoane, nu cu protocoale impuse de oameni aserviți politic!

Opriți-vă!

Ajunge bătaia voastră de joc!

Românilor le aparține propria viață, pe care nu le-o puteți vinde celor care v-au cumpărat sufletul.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da.

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul parlamentar al PSD?

Este?

Dacă nu, doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul PSD? Nu.

Dacă nu mai este, atunci vă informez că au mai fost înscriși pentru a susține declarații politice următorii:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, Mang Ioan, Huțu Alexandra, Șlincu Dan-Constantin, Popica Eduard-Andrei, Presură Alexandra, Bulai Oana-Gianina, Lungoci DumitruLucian, Stancu Paul, Dinu Cristina-Elena, Budăi MariusConstantin, Albotă Emil-Florin, Șoldan Gheorghe, Ivan Bogdan-Gruia, Dumitrache Ileana-Cristina – Grupul PSD.

Muraru Iulian, Crușoveanu Marian, Huțucă Bogdan, Stănescu Vetuța, Bola Bogdan, Roman Florin, Moisin Radu, Stângă George, Pirtea Marilen, Cozmanciuc Corneliu, Giugea Nicolae, Avrămescu Gabriel, Burduja Sebastian, Burciu Cristina – declarații în scris. De asemenea, înscriși la cuvânt au mai fost: Teniță Dragoș, Stoica Diana, Tulbure Simina – de la Grupul USR PLUS; și în scris – Brian Cristian.

De asemenea, în scris a depus, de la Grupul parlamentar al minorităților, domnul Zisopol Dragoș, cu ocazia Zilei Greciei.

Au mai fost înscriși la prezentarea declarațiilor, de la Grupul AUR: Scripnic Lilian, Șerban Gianina, Ciubuc Ciprian, Focșa Dumitru-Viorel, Suciu Sebastian.

Și, de asemenea, declarații depuse în scris, de la Grupul PSD: Macovei Silviu, Cîtea Vasile, Ostaficiuc Marius, Weber Mihai, Adomnicăi Mirela, Niță Nicu, Mușoiu Ștefan, Oteșanu Daniela, Tudorache Daniel, Bejinariu Eugen, Toma Vasilică, Holban Georgeta, Remus Munteanu, Florea Daniel, Ilișanu Claudiu-Augustin.

Cu acestea, declar închisă ședința cu privire la prezentarea declarațiilor politice și a intervențiilor de astăzi, 24 martie 2021.

În câteva minute va începe ședința de plen privind dezbaterile proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

„Prin mult doritul, lăudatul și divinizatul PNRR, Planul național de redresare și reziliență, România are posibilitatea de a primi și a cheltui de la UE peste 30 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență!”

Așa cum a apărut, în ultimele zile, propunerea României către Bruxelles privind nevoile și sumele necesare – se solicită aproximativ 41 de miliarde –, constatăm cu stupoare că, așa cum am fost în ultimii ani, adică tot timpul „pe lângă”, și de data aceasta ne dovedim incompetența privind depistarea nevoilor și necesităților economice, sociale, ale oamenilor, IMM-urilor, ale vremurilor etc.

Aceeași rețetă din ultimii 10 ani, aceleași rezultate: ba am finanțat ferme de porci și noi nu aveam abatoare, ba am acordat miliarde de euro pe subvenții pentru terenuri nemuncite, dar am scos de la finanțare achiziția de utilaje, ba am finanțat să montăm panouri solare pe școli cu toaleta în fundul grădinii, ba am finanțat cu miliarde de euro împăduriri, iar, pe de altă parte, vindeam mii de hectare de păduri, ba am finanțat firme sociale și noi nu aveam spitale, ba am finanțat cursuri de reconversie profesională pentru cei care le obțineau ca să poată munci în străinătate și lista poate continua!

Studiind cum este gândit mecanismul de cheltuire a celor peste 30 de miliarde de euro prin PNRR, aflăm că cele mai importante domenii și sectoare care trebuie finanțate în 2021 și 2022 sunt:

- Valul renovării – 2,2 miliarde de euro;

- Cloud guvernamental – 2,6 miliarde de euro;

- Broadband și 5G – 650 de milioane de euro;

- România creativă – 77 de milioane de euro;

- Împădurirea României și biodiversitatea;

- Fondul de reziliență pentru localități – 4 miliarde;

- România Velo – încurajarea transportului pe bicicletă –

- 120 de milioane de euro;

- România atractivă – 400 de milioane de euro;

– Reforma administrației publice – salarizare unitară, adică niște măriri de salarii în sistemul bugetar – 148 de milioane de euro;

– Investiții în instrumente financiare pentru sectorul privat, adică credite de la bănci, și reforma companiilor de stat – 2,4 miliarde de euro.

Când nu știi de ce are nevoie o societate în dezvoltare, pe care o dorești aliniată la creșterile și trendul celorlalte țări europene, asta se întâmplă – nu ai cum să ai grad de accesare mai mare de 50% din fonduri europene în perioada 2014–2020. A se vedea tabelul, publicat de Guvern, privind gradul de accesare în ultimii șapte ani, dar și problemele identificate privind sectorul privat prin acest PNRR.

Unde am depășit 50% grad de accesare? Pe programul POR – „Asistență tehnică” și pe PNDR – cu ajutorul sutelor de milioane de euro acordate prin subvenții directe –, cel mai ineficient, dar cel mai simplu mod de a cheltui niște bani, metodă marcă înregistrată... „made in Romania”.

O simplă radiografie a celor mai accesate programe din ultimii doi ani și îți dai seama cum stăm cu nevoia firmelor românești de a investi, a inova, cu dorința acestora de a se dezvolta, de a crește:

– POR 2.2 (2020) – peste 1.400 de proiecte depuse, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro; bani disponibili alocați: 150 milioane de euro;

- POR 2.1 – o situație asemănătoare;

– Start-up Nation – ultima sesiune: fonduri disponibile pentru mai mult de 8.000 de firme și 33.000 de proiecte depuse;

- măsura 3 – 27.736 de proiecte depuse, adică de peste

- șase ori bugetul alocat.

Ce au pregătit și cum au prevăzut cei în măsură să vină în ajutorul firmelor românești?

Din februarie 2019 până în noiembrie 2020, când chiar s-a promulgat și legea privind modificările aduse noului SUN, cel puțin trei ordonanțe și legi, zeci de discuții, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou Start-up Nation, cel puțin câte o declarație în fiecare lună că „săptămâna viitoare, luna viitoare”, dar rezultatul final, martie 2021 – zero!

- Programul Comerț – martie 2021 – zero;

- Programul Microindustrializare – martie 2021 – zero;

- Programul HoReCa – martie 2021 – zero;

- Programul de digitalizare – martie 2021 – zero;

- măsura 3 – martie 2021 – zero;

– măsura 2 – martie 2021 – doar 20% plăți realizate. Efectele le vom vedea în 2021, 2022, 2023... 2030!

Ce este de făcut? România Velo..., să dăm din pedale!

Și cum prin acest PNRR se alocă peste 90% pentru firmele de stat, salariile din sistemul bugetar etc., bineînțeles că nu o să cheltuim mai mult de 50% din cele peste 30 de miliarde! De ce? Pentru că noi, România Velo..., dăm din pedale!

„Miniștrii guvernării fug de transparență și de asumarea responsabilităților”

Asistăm sistematic la gafe impardonabile, pe care premierul și miniștrii din jurul său le fac zi de zi. În plus, tot zi de zi se demască ipocrizia acestor indivizi, pentru care concepte precum transparența publică, depolitizarea instituțiilor, împărțirea resurselor guvernamentale în mod echitabil erau teze valabile doar în campania electorală și în opoziție, când era de bonton să clameze transparența totală și să utilizeze sloganuri de genul „fără penali”, „fără securiști în instituțiile statului”, „fără politizarea instituțiilor”, „fără împărțirea discreționară a fondurilor publice”.

Micii băieți de securiști s-au făcut, astăzi, mari și au ajuns să conducă destinele țării, de la cele mai înalte ministere. Mai grav este că pozează în victime ale opresiunii comuniste, când ei sunt urmașii și beneficiarii direcți ai nomenclaturiștilor, care au fost bine ancorați în contractele cu statul român.

Ministrul economiei, absolvent al unui liceu francez din București, ale cărui taxe anuale nu sunt accesibile unui om de rând, a avut șansa să devină un fin cunoscător al domeniului, având la bază înalte studii de specialitate în străinătate, dar și un tată care i-a explicat „practica reală” a circuitului banilor în economie, bazată pe contracte cu statul, prețuri supraevaluate și prejudicii de milioane de dolari.

În altă ordine de idei, colegul său de la USR PLUS, ministrul „nu știu, nu semnez, nu răspund”, care se ocupă de sănătatea României, ne transmite, în plin proces de vaccinare, de care depinde foarte mult evoluția valului trei al pandemiei, că nu este răspunzător și că nu-și poate asuma neglijența unui funcționar, pe care-l are în subordine și care a „uitat să facă o hârtie”, întârziind două luni plata personalului care se ocupă fix de vaccinare, așa cum nu a fost răspunzător nici de tragedia de la „Matei Balș”, nici de frigul din spitale, nici de vaccinarea cu multe sincope, nici de scăderea paturilor la ATI, nici de lipsa medicilor specialiști, nici de subfinanțarea sistemului de sănătate.

În plus, preocupat mai mult de comunicarea media decât de problemele reale ale ministerului pe care se chinuiesc să-l conducă, intră frecvent pe contrasens cu premierul sau miniștrii care îndrăznesc să-i contrazică soluțiile adoptate „pe ici, pe colo, dar care lipsesc cu desăvârșire”. Toată această hârjoneală mediatică este, bineînțeles, în detrimentul românilor, care riscă noi restricții din cauza incapacității guvernului de a gestiona pandemia, își pierd locurile de muncă și își închid afacerile.

Radiografia unui an de pandemie este următoarea: teste, nu, vaccinuri, nu, locuri noi la ATI, nu, restricții noi pentru români, da – și Voiculescu încă... rezistă!

Între timp, premierul Cîțu, cel căruia îi plac foarte mult cuvintele „transparență” și „profesionalism”, face abracadabra cu numele, funcția și CV-urile consilierilor din cabinetul său și ale vicepremierilor.

Având în vedere politica de cadre pe care au făcut-o PNL-iștii – a se vedea cazul chelneriței de la Apele Române, al dansatoarei de manele de la DSP –, este posibil ca „geniul finanțelor românești” să nu-și dorească să împărtășească cu noi, civilii, „calitățile” consilierilor Domniilor Sale.

Mai mult, Guvernul poreclit „n-am bani de dat” girează sinecuri politice, inventând funcții pentru toată lumea: un post în plus la TVR, altul în plus la Radioul Public, unul la Casa de Asigurări de Sănătate, al doilea post de subprefect în toate județele țării, căci doar coaliția subțire cu cheltuială bugetară se ține!

Nici povești frumoase despre modernizarea statului român, cu ajutorul fondurilor europene, nu o să auzim în această perioadă. Planul național de reconstrucție și reziliență, un eșec total, criticat chiar de colegii lor din Parlamentul European, este încă la stadiul de „o să”. În plus, fără nicio dezbatere publică cu sindicatele, patronatele, ONG-urile, puterea negociază proiectele și destinația acestor bani doar în funcție de interesele politice și financiare ale PNL, USR și UDMR.

Încheind această radiografie a subiectelor pentru care s-au „remarcat” miniștrii care ne conduc destinele, le reamintesc acestora subiectele esențiale ale agendei publice: pandemie în evoluție, vaccinare îngreunată, scăderea numărului de paturi la ATI, falimentul HoReCa,

disperarea fermierilor români, educație sub semnul întrebării, creșterea continuă a prețurilor ș.a.m.d.

„Degringolada învățământului românesc continuă!”

Pandemia și lipsa de măsuri ale guvernelor de dreapta au adus învățământul românesc pe marginea prăpastiei. La un an de la prima zi în care școlile din România s-au închis, continuă degringolada din învățământ. În consens cu declarația fostului ministru al finanțelor și actualului prim-ministru, același Florin Cîțu, conform căreia educația nu reprezintă o prioritate a guvernării PNL, lipsa unei gestiuni adecvate a problemelor cauzate de pandemie a condus la o deteriorare fără precedent a calității învățământului, cu repercusiuni nebănuite asupra viitorului țării.

Conform unei analize recente a World Vision România, 40% din elevii dezavantajați, majoritatea din mediul rural, nu au făcut școală online. Practic, elevii dezavantajați au pierdut foarte multe săptămâni de școală care nu vor putea fi niciodată recuperate cu adevărat. Acești tineri vor intra în viață și pe piața muncii cu marele handicap al lipsei de cunoștințe generale și competențe.

Aproape o treime din absolvenții de clasa a VIII-a din comunitățile defavorizate nu s-au prezentat anul trecut la examenul de evaluare națională. Anul acesta s-ar putea ca acest procent să fie mult mai mare.

Deși situația este cunoscută, mă întreb de ce Guvernul și Ministerul Educației nu iau măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor defavorizate și pentru elevii din mediul rural.

Răspunsul mi-l dau singură – pentru că aceștia sunt indiferenți la nevoile cetățenilor și la problemele reale din societate. Altfel nu se explică de ce persoanelor defavorizate nu le-au fost date măști sau de ce încă nu s-a găsit o soluție pentru plata transportului elevilor. Ca o glumă amară, salariile profesorilor au fost înghețate, probabil ca „premiu” pentru eforturile suplimentare ale acestora de a menține învățământul în viață.

Ne plângeam înainte de pandemie că tot mai mulți tineri nu știau să scrie și să citească, că abandonul școlar era ridicat. România avea înainte de pandemie una dintre cele mai ridicate rate de șomaj în rândul tinerilor. Toate acestea vor exploda după pandemie. Și acum, în ceasul al 12-lea, nu există o politică de răspuns la pandemie. Ministerul Sănătății și Ministerul Educației continuă să discute în contradictoriu despre cum să se desfășoare învățământul; s-a ajuns să nu se știe dacă se poartă sau nu se poartă mască la orele de sport, dar niciunul dintre conducători nu vede că tabletele promise nici acum nu au fost distribuite în totalitate, că sunt numeroase familii care nu pot să cumpere pentru copii măști, că sunt zone în care școlile ba sunt deschise, ba sunt închise de la o zi la alta.

Deși gradul de infectare este foarte redus în școli, multe dintre cazuri provenind din afara unităților școlare, Guvernul continuă să ia măsuri în defavoarea învățământului; ultima măsură, respectiv aceea de a nu se mai da teze, suspendă, de fapt, singura modalitate corectă de verificare a pregătirii elevilor. Motivația este hilară, cum că un milion de elevi fac orele în sistem online, ca și cum ei ar fi vinovați că nu merg la școală. Un învățământ de calitate nu se poate face doar online, fără teze și prezență în clasă. Nu există nicio preocupare pentru stabilirea unui program de învățare care să prevină infectarea, dar să respecte și rigorile școlare.

Ca urmare a neglijării educației copiilor în ultimii doi ani, aceștia vor deveni în viitor defavorizații societății. Pentru PSD, accesul la educație înseamnă combinarea celor două metode care conferă calitate și modernitate – informatizare și digitalizare, pe de o parte, și sprijin pentru prezența elevilor în clasă, în condiții de siguranță sanitară, pe de altă parte.

Informatizarea nu înseamnă doar câteva tablete, rămase și acum prin depozite, ci conceperea unor programe naționale, viabile și postpandemie, precum cele propuse de PSD:

– Programul național privind achiziția de laptopuri sau tablete cu abonament la internet, pentru dotarea elevilor, studenților și cadrelor didactice;

– Programul național pentru conectarea școlilor la internet, a tuturor unităților și instituțiilor de învățământ, cu precădere a celor preuniversitare din localități situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum și a celor din zone izolate și/sau defavorizate;

– Programul privind digitalizarea resurselor educaționale, prin realizarea unui sistem integrat de e-learning bazat pe o platforma open-source, cu facilități de videoconferință incluse.

Din acest punct de vedere, măsurile propuse prin Planul național de reformă și reziliență, PNRR, sunt bune, dar nu sunt suficiente. Ele nu pot compensa reducerea gratuității transportului, lipsa investițiilor din buget, înghețarea salariilor profesorilor, măsuri luate de actualul Guvern în detrimentul învățământului.

Prin PNRR se propune, în fapt, o schemă de granturi, investiții, pentru circa 1.600 de școli care sunt și cele mai vulnerabile la abandonul școlar și un program de burse punte pentru copiii care fac trecerea la liceu, pentru acoperirea cheltuielilor cu mutarea din localitatea de proveniență în localitatea unde este liceul. Nu poți fi contra unor astfel de propuneri, dar, din păcate, ele au mai fost „pilotate”, cum a afirmat ministrul investițiilor și proiectelor europene, dar nu au fost aplicate. În plus, ele nu fac parte dintr-o strategie sectorială care să conducă la o educație modernă și de calitate, cu acces egal al tuturor copiilor și tinerilor.

De aceea, se naște întrebarea legitimă: există oare o strategie a Ministerului Educației și Cercetării de revenire a educației măcar la nivelul calitativ de dinainte de pandemie pentru următorul an școlar, când singurele resurse utilizabile vor fi tot cele naționale?

„Accesul în profesiile juridice al titularilor diplomelor de doctor în drept”

Declarația mea politică de astăzi constituie apelul absolvenților de științe juridice, care dețin doctorat în domeniu, care, de câțiva ani încoace, se găsesc prinși în capcana unui cerc vicios, într-un soi de retorică generalizantă ce lasă loc la perpetue interpretări.

Supun, astfel, atenției dumneavoastră problematica titularilor diplomelor de doctor în drept care nu mai pot accede în nicio profesie juridică – avocat, notar, executor judecătoresc – cu scutire de examen, în virtutea diplomei de doctor în drept.

Oprindu-ne mai exact la forma actuală a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, vom observa că primirea în profesia de avocat a licențiatului în științe juridice se realizează doar în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, cel puțin anual și la nivel național.

Lucrurile nu au stat însă mereu așa. Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat a oferit,

la un moment dat, doctorilor în drept, prin intermediul art. 14 lit. a) și ulterior prin intermediul art. 16 alin. (2) lit. b), în urma republicării Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000, posibilitatea de a accede în profesia de avocat cu scutire de examen.

Se pare că noi – oamenii, în general, și juriștii, în special – avem o oarecare teamă față de dubiu și preferăm a ne înconjuram întotdeauna de argumente raționale, pe care nu de multe ori le confundăm cu simplele opinii.

Dacă urmăm logica acestui argument: „Toți posesorii unei diplome de doctor în drept și-au plagiat tezele de doctorat”, afirmație, prin formulare și conținut, vădit injustă pentru toți studenții doctoranzi și profesorii conducători de doctorat în drept, nu vom face decât să perpetuăm o stare de incertitudine, să alimentăm o generalizare atât de simplistă, din care singurii afectați sunt doctoranzii ale căror eforturi de cercetare a problematicilor specifice dreptului au căzut într-un plan secund, în derizoriu.

Să nu uităm totuși că într-o societate cu adevărat democratică, pătrunsă de spiritul și valorile statului de drept, evitarea unor astfel de situații este posibilă, cunoscut fiind întreg hățișul birocratic pe care doctorandul îl parcurge până ce i se conferă titlul de doctor: numeroasele comisii și comitete din cadrul universității sau ale Ministerului Educației și Cercetării responsabile de verificarea originalității lucrărilor.

Soluții de evitare a plagiatului, după cum se vede, sunt, dar de recunoaștere a activității de cercetare a dreptului întreprinse de acești studenți, preocupați de o permanentă pregătire și perfecționare profesională, sunt? În prezent, posesorii unei astfel de diplome nu pot urma decât o carieră în mediul academic. Mediul juridic nu are nevoie de expertiza unor astfel de profesioniști?

Iată de ce, în calitate de jurist, de reprezentant al cetățenilor, voi depune un proiect de inițiativă legislativă, pe care îl găsesc necesar, fiind o reparație morală care se poate aduce acestor persoane, titulare ale unei diplome de doctor în drept, de a li se oferi acces fără examen în profesia de avocat.

Mă opresc tocmai asupra acestei profesiuni liberale, întrucât unii membri ai barourilor teritoriale se află în profesie grație unei astfel de dispoziții normative, care a fost abrogată prin Legea nr. 270 din 22 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010.

Vechiul principiu latin _in dubio pro reo_ este aplicabil și aici?

„Mina de uraniu și Crucea celor năpăstuiți”

În Suceava există încă mii de oameni care trăiesc în condiții amare, din exploatarea de zăcăminte. Minerii de la Crucea, ultima mină de uraniu a României, muncesc în condiții de risc extrem, sunt expuși la radiații ucigătoare. Ei și familiile lor sunt năpăstuiții al căror urlet de durere este ignorat de mai bine de un an. Guvernul chefliilor liberali nu s-a preocupat un an întreg pentru ca acești oameni să își primească banii alocați pentru hrană; erau bani meniți să le asigure traiul, suma alocată prin lege pentru antidotul la radiațiile care le-au mistuit sănătatea.

A plecat Guvernul liberal și a venit Guvernul „dreptu’-n-stângu’”, care nu le-a mai plătit nici salariile luni de zile. Minerii de la Crucea, oameni destoinici, temerari și necăjiți, care sfidează moartea coborând în adâncuri toxice, pentru a-și crește copiii, și-au cerut drepturile. Au fost ignorați. Au anunțat că vor protesta închizându-se în galeriile subterane, acolo unde respiră radon și unde fiecare oră în plus îi apropie de moarte.

Au fost ignorați în continuare. Suferința lor n-a clintit nepăsarea unui prim-ministru perpetuu abulic. Autoritățile toate au fost preocupate doar să pună batista însângerată de durerea ortacilor pe batista mass-mediei. După zile întregi de agonie în subteran, minerii au primit o parte din datoria pe care statul, atât de cinic administrat astăzi, o are față de ei. Dregătorii județului și administratorii țării se comportă ca și când minerii le-ar cere favoruri personale, ca și cum existența minei ar fi o concesie făcută mărinimos unor nepricepuți la alte munci. Le vorbesc jignitor, iar atunci când nu-i ignoră îi umilesc. Rușine, guvernanți de mucava! Să vă fie rușine că nu aveți putința de a vă imagina soarta acestor oameni, că nu aveți știința de a găsi soluții pentru viața lor și a familiilor lor, că le vorbiți astfel sau nu le vorbiți deloc!

Minele trebuie ecologizate, exploatarea de uraniu de la Crucea este de mult în fază finală – nu mai există resursă și deopotrivă avem obligația de a găsi, ca țară, alternative pentru dezvoltarea sustenabilă. Știm cu toții că mineritul va trebui, treptat, înlocuit cu producție de energie mai puțin dăunătoare planetei, știm că avem angajamente internaționale și urgențe climatice care ne obligă să ne desprindem de condițiile aproape medievale ale activităților din subteran, dar este obligația Guvernului ca toate aceste lucruri să se întâmple, în timp ce minerilor li se respectă drepturile, inclusiv dreptul la muncă – muncă plătită! –, dar și dreptul la sănătate, la viață.

Este treaba Guvernului să identifice alternative, să se asigure că grija pentru planetă e însoțită de grija pentru cei care plătesc taxe. Este treaba Guvernului să știe și să poată!

Dacă minerii nu își strigă durerea pe rețele sociale, nu înseamnă că îi puteți ignora. Dacă mii de oameni de la Crucea nu protestează în fața Guvernului, nu înseamnă că suferința lor poate fi sfidată. Minerii nu pot adopta manifestul vizionar al zilei „Vinerea verde”, nu pot posta ipostaze conforme pe trotinetă electrică și nu pot să-și exprime doct nevoia de a diminua amprenta de carbon în aer, dar pentru toate acestea nu aveți dreptul să-i condamnați la inexistență! Ei așteaptă bani pentru muncă, exact ca voi, la sfârșitul fiecărei luni în care au lucrat. Așteaptă să-și încaseze toate drepturile, la fel ca voi. Așteaptă respect de la statul cu care au contract, la fel ca voi! Așteaptă soluții atunci când locurile lor de muncă dispar... de la voi!

„22 martie – Ziua mondială a apei –, prilej de meditație, dar și de decizie!”

22 martie marchează, la nivel global, Ziua mondială a apei.

Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România această zi se sărbătorește din anul 1993.

Fiecare an abordează o temă de importanță globală. Tema pentru Ziua mondială a apei 2021 este „Locul apei în societățile noastre și cum să o protejăm”. Aceasta reprezintă o adaptare a dimensiunilor principale ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Scopul Zilei mondiale a apei este acela de a trage un semnal de alarmă asupra necesității de a proteja cantitativ și calitativ resursele globale de apă, de care avem atât de multă nevoie. Apa reprezintă o resursă naturală crucială pentru viață și sănătate.

Astfel, cel de-al 6-lea obiectiv al Agendei ONU de dezvoltare durabilă prevede ca până în 2030 fiecare persoană să aibă acces la apă de calitate și include măsuri eficiente privind protejarea mediului natural și reducerea poluării.

Obiectivul nr. 6 de dezvoltare durabilă – Garantarea accesului tuturor la apă și canalizare și asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă – vizează reducerea la jumătate a proporției apelor uzate. Mai mult de 80% din apele reziduale provenite din gospodării, mediul urban, industrie și agricultură sunt deversate în natură fără nicio decontaminare.

Inundațiile, seceta și poluarea sunt agravate de degradarea vegetației, solurilor, râurilor și lacurilor.

Agricultura este în prezent responsabilă pentru două treimi din consumul de apă din lume, iar previziunile arată că în 2050, dacă nu ne schimbăm comportamentul, va fi necesară o cantitate de două ori mai mare pentru a asigura hrana necesară populației.

Neglijarea ecosistemelor conduce la distrugerea resurselor de apă de care avem nevoie pentru a supraviețui și a prospera. Din păcate, în ultimii ani, evenimentul este totalmente ignorat de autorități. De ce? Pentru că impune obligațiile unei gestionări eficiente.

România dispune de un sistem complex de amenajări hidrotehnice, în toate bazinele hidrografice, destinate valorificării, pe de o parte, a potențialului hidroenergetic al râurilor țării, dar și cu scopul asigurării alimentărilor cu apă a localităților și a tuturor utilizatorilor de apă, precum și pentru protecția împotriva inundațiilor și a altor fenomene negative, precum și pentru protecția calității apelor.

Se impun alocații bugetare destinate explicit verificării, remedierii și redării funcționalității acestor obiective. Din păcate, nu am văzut niciun proiect specific legat de amenajarea cursurilor de apă sau de exploatarea lucrărilor hidrotehnice, respectiv hidroenergetice.

Poluarea surselor de apă, distrugerea unor lucrări de apărare, ignorarea zonelor de protecție în cazul tuturor cursurilor de apă au efecte negative, care necesită programe prioritare în regim de urgență.

Este nevoie de o acțiune energică pentru respectarea legislației în domeniu, pentru protecția responsabilă și utilizarea rațională a tuturor resurselor de apă.

Gospodărirea apelor presupune o conlucrare amplă interdisciplinară cu specialiști din domenii conexe, precum meteorologia și științele agricole.

Folosesc acest prilej pentru a menționa că data de 23 martie marchează, la nivel global, Ziua mondială a meteorologiei. Tema pentru acest an este „Oceanul, clima și vremea noastră”.

Sunt subiecte ce nu pot fi ignorate!

## „Ziua mondială a apei”

De Ziua mondială a apei gândiți-vă la un aspect: un copil moare la fiecare 21 de secunde, pe întreg mapamondul, din cauza consumului de apă contaminată. Se estimează că până în anul 2030 deficitul de apă va determina până la 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, pentru a-și asigura accesul la apă potabilă, potrivit UN-Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizației Națiunilor Unite.

În aceste vremuri, în care mulți sunt influențați de fake-news-uri și de discursuri bombastice, problemele cu adevărat grave, care trenează de ani de zile, sunt aproape uitate. Cu toate că apa acoperă 70% din suprafața Pământului, doar o mică parte din aceasta este apă dulce. Apa potabilă disponibilă este distribuită inegal pe glob – peste 30% din resurse sunt localizate în Asia, pe locurile următoare situându-se America de Sud și cea de Nord. Însă, din cauza faptului că multe surse de apă dulce sunt poluate sau disputate, miliarde de oameni încă nu au acces la apă curată în fiecare zi.

Astfel, se estimează că în prezent aproximativ 4,5 miliarde de persoane încă nu dispun de servicii de salubritate gestionate în siguranță, în special în zonele rurale. Pentru fiecare produs fabricat pe care îl folosiți este nevoie de apă. Pentru a produce o singură coală de hârtie sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 de grame de plastic este nevoie de 91 de litri de apă.

Se estimează că cererea de apă globală pentru procesul de fabricație din industrie va crește până în 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult, comparativ cu alte sectoare economice. Pentru un om, cantitatea de apă recomandată pentru a fi consumată într-o zi este de 50 de litri – consum propriu-zis, prepararea mâncării etc. Însă, în timp ce un american consumă de cinci ori mai multă apă decât un european – 500 de litri _vs_ 100 de litri –, în Gambia locuitorii se mulțumesc cu doar 4,5 litri pe zi.

Organizația Națiunilor Unite a decretat în 2010 că accesul la apă potabilă este un drept uman. Însă, cu toate acestea, multe dintre guvernele lumii sau administrațiile locale trec cu vederea acest drept fundamental al omului, îmbolnăvind mai mulți oameni pe zi decât a făcut-o COVID-19 de la începutul pandemiei.

Să luăm în considerare faptul că aproximativ 1,8 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc constant o sursă de apă potabilă contaminată. Din cauza accesului deficitar la apă potabilă de calitate și a lipsei serviciilor de reciclare a apei uzate menajere, se înregistrează aproximativ 780.000 de decese, cauzele principale fiind dizenteria și holera.

Lipsa apei curate cauzează mai multe victime anual decât conflictele armate, cutremure și epidemii la un loc!

În anul 2015 aproximativ 844 de milioane de persoane nu aveau acces la servicii de apă potabilă și doar 39% din populația mondială dispunea de servicii de reciclare a apei uzate sigure. Iar cererea de apă potabilă se estimează că va crește până în 2050 cu aproximativ 20%-30%.

La final, este de reținut un singur lucru: fără mâncare putem rezista chiar și trei săptămâni, dar fără apă corpul uman rezistă doar trei zile.

Cu toate acestea, noi ignorăm total și ne batem joc zilnic de această resursă prețioasă a Pământului!

„Reglementarea criptomonedelor constituie o necesitate a zilelor noastre”

Apariția și dezvoltarea criptomonedelor reprezintă un fenomen extraordinar, pe care probabil îl vom înțelege complet abia peste mai mulți ani. Totodată, inovația adusă pe piețele de capital de această nouă „valută” poate face și mult rău, nu doar bine. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului este o prioritate pentru Uniunea Europeană, dar mai ales pentru România. În această problemă, Parlamentul României va transpune directivele europene 2015/849 și 2018/843, care o completează pe prima, elementul de noutate pentru legislația noastră fiind reglementarea tranzacțiilor cu criptomonede.

Cred că nevoia unui act normativ în sfera criptomonedelor rezidă din volumul enorm al tranzacțiilor operate minut de

minut, care au depășit într-o perioadă valoarea de un trilion de dolari. În acest context, a apărut obligația de a autoriza și de a înregistra furnizori de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, adică au o valoare fictivă, și a furnizorilor de portofele digitale. Însă, din nefericire, această inovativă și facilă metodă de tranzacționare a fost și este folosită în scopuri dăunătoare societății deschise și liberale, precum spălarea banilor, dar, mai mult decât atât, recentele atacuri teroriste au scos la lumină noi tendințe emergente, în special în ceea ce privește modul în care grupurile teroriste își finanțează și își desfășoară operațiunile.

De aceea, cred că este important ca România să țină pasul cu noile tendințe de reglementare. În acest sens, consider că este important să asigurăm o transparență mai mare a tranzacțiilor financiare, a entităților corporative și a altor entități juridice, precum și a fiduciilor și a monedelor virtuale.

În prezent, avem numeroase servicii de tehnologie care au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative și care au rămas totuși în afara domeniului de aplicare a dreptului, la nivel atât european, cât și național. Aceste tranzacții beneficiau până acum de exceptări de la cerințele legale. Furnizorii implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale nu au nicio obligație stabilită de Uniune să identifice activitățile suspecte.

Prin urmare, grupurile specializate în spălarea banilor pot transfera fonduri către sistemul financiar al Uniunii sau în cadrul rețelelor de monede virtuale, prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe platformele respective. De aceea, este nevoie ca autoritățile competente să poată monitoriza utilizarea monedelor virtuale într-un cadru legislativ transparent și eficient.

„Planul național de redresare și reziliență, construit de Guvernul dreptei, este o formă fără fond, de unde s-au tăiat 40%, sprijin pentru antreprenorii români”

Mărețul Plan național de redresare și reziliență, anunțat cu surle și trâmbițe de Orban și trântit de Comisia Europeană, a fost reluat de Cîțu, care, așa cum se pricepe cel mai bine, a tăiat banii dedicați programelor de susținere a IMM-urilor locale, afectate de pandemie. Suma alocată mediului privat scade de la prima variantă de PNRR de la 3,8 la 2,4 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 40%, în condițiile în care evaluarea nevoilor antreprenorilor era de minimum 5 miliarde de euro, din care 3 miliarde granturi și 2 miliarde fonduri rambursabile.

Niciun ministru din Guvernul austerității naționale nu a fost în stare să le prezinte românilor care sunt proiectele de investiții identificate care vor primi fonduri din Planul național de redresare și reziliență.

Pe bună dreptate, criticile formulate de comisarul european al PNL, Adina Vălean, la adresa Planului național de reconstrucție și de reziliență propus de România arată clar incapacitatea Guvernului Cîțu de a atrage banii europeni pe care îi prezintă ca pe o salvare a țării. Toate investițiile pe care le-au anunțat demagogic se bazează pe alocări despre care chiar colegii lor de partid din Parlamentul European spun că nu sunt în stare să-i atragă, pentru că nu au venit cu niciun obiectiv și nicio strategie concretă.

Castelul de nisip cu care se laudă Iohannis și Cîțu, acest PNRR, este bazat pe fonduri europene și se va prăbuși, pentru că puterea negociază proiectele și destinația acestor bani doar în funcție de interesele politice și financiare ale PNL, USR PLUS și UDMR, dar și pentru că refuză să supună dezbaterii Parlamentului Planul național de reconstrucție și reziliență.

Cel mai duplicitar dintre cele trei partide de la guvernare este de departe USR PLUS, care atunci când era în opoziție critica vehement politizarea alocării fondurilor publice, iar exact asta fac.

Coaliția austerității naționale nu vrea să înțeleagă că toți românii sunt cetățeni europeni, având dreptul, în egală măsură, să beneficieze de avantajele aderării României la Uniunea Europeană, și trebuie să fie informați în mod transparent de modul în care se alocă aceste fonduri în fiecare comunitate locală.

Antreprenorii români sunt complet dezarmați, pentru că au constatat că nicio propunere transmisă nu a fost luată în seamă de „profesioniștii-politruci” ai lui Cîțu, iar de modul în care își revine mediul de afaceri din fiecare județ al țării depinde supraviețuirea economiei românești pe următorii ani.

Nu există în acest PNRR niciun fel de obiective de etapă, ținte și indicatori propuși, descrierea modului de finanțare pe fiecare minister și program în parte.

După ce au mimat consultarea cu patronatele și sindicatele pe tema Planului național de redresare și reziliență și au refuzat fără nicio motivare orice dezbatere parlamentară cu toate partidele politice, liderii coaliției austerității s-au adunat în spatele ușilor închise, într-o întâlnire pur politică la Cotroceni, pentru o împărțire pur politică a banilor europeni, după modelul deja consacrat al anexei nr. 7.03, în care alocarea banilor se suprapune cu algoritmul politic din coaliția austerității.

Le reamintesc colegilor de la putere că PSD va acorda votul pentru ratificarea suplimentării contribuției României la Uniunea Europeană doar după ce Guvernul va pune PNRR pe masa consultărilor parlamentare, astfel încât reprezentanții românilor din fiecare județ să fie informați.

„Planul național de relansare și reziliență”

Prin apariția Planului național de relansare și reziliență, Guvernul actual nu a mai putut ascunde mizeria rezultată dintr-o guvernare abuzivă, în care cuvântul de bază a fost clientelismul politic. Dacă lecturăm din acest plan, ne îngrozim de realitatea care se află în țară.

România are cea mai mică rețea de apă/canalizare din țările Uniunii Europene, în localitățile cu populație între 2.000 și 5.000 de locuitori. România are cea mai mare rată de defrișări ilegale de pădure din țările UE, iar guvernul actual propune doar limitarea defrișărilor ilegale, prin apelarea la sisteme moderne de supraveghere și control. Cu alte cuvinte, uită de aplicarea măsurilor reactive și apelează, exclusiv, doar la măsuri proactive, care nu vor putea să dea roade pe termen scurt împotriva fenomenului infracțional.

Infrastructura de cale ferată, sub raportul căilor ferate reabilitate sau noi, este un alt punct unde deținem lanterna roșie. Cu toate acestea, Guvernul României nu vede ca măsuri imediate reabilitarea unor tronsoane din zona Moldovei sau crearea unor noi tronsoane de cale ferată în această regiune, unde au rămas destule tronsoane încă neelectrificate, în care viteza medie de deplasare a trenurilor este cu mult sub viteza din epoca locomotivelor cu aburi.

În schimb, Guvernul Cîțu dorește să reabiliteze infrastructura feroviară pe tronsoanele Arad–Timișoara–Caransebeș, Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, dorește construirea de noi magistrale de metrou în București

și Cluj-Napoca și dorește realizarea conexiunilor feroviare pentru transportul călătorilor la aeroporturile din Brașov, Timișoara și, nu în ultimul rând, realizarea Proiectului trenului metropolitan din Cluj-Napoca. Nimic în Moldova!

La infrastructură rutieră statisticile arată și mai dezastruos.

Conform raportului Forumului Economic din 2019, România ocupă locul 119 din 141 de țări analizate la capitolul infrastructură rutieră, ultimul loc din Europa la capitolul kilometri de autostradă raportat la 100.000 de locuitori, precum și penultimul loc la capitolul densitatea de autostrăzi raportat la suprafața totală a țării, înregistrând un procent de 4,96% autostrăzi din toată rețeaua de transport.

Raportul de competitivitate globală, publicat de World Economic Forum, plasează România pe ultimul loc în cadrul țărilor UE în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructurii de transport, cu un punctaj de 2,96 dintr-un total de 7 puncte.

De asemenea, țara noastră se situează la cea mai ridicată rată de accidente din statele membre și la o rată a mortalității dublă față de media europeană, cu 96 fatalități la un milion de locuitori, față de media europeană de 49 fatalități la un milion de locuitori, motivul principal fiind faptul că 90% din rețeaua de drumuri sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, considerate a fi și cele mai periculoase. Dacă ne raportăm și la numărul kilometrilor de autostradă existenți, vom vedea că din cei peste 800 de kilometri de autostradă, zona Moldovei, cu toate cele opt județe ale sale, se va putea bucura de existența a doar 20 de kilometri.

Nu în ultimul rând, suntem pe locuri fruntașe la capitolul declinului demografic, al îmbătrânirii populației, precum și al migrației. Pentru populația din zona Moldovei, riscul de sărăcie sau de excluziune socială se ridică la 47,1%. Rata de inactivitate a populației este de 31,6%, cu specificația că în cazul femeilor între 15 și 64 de ani ajungem la o rată de inactivitate de 41,7%.

Aceasta este țara guvernată de PNL!

A plouat cu promisiuni electorale, dar a secat fondul pentru agricultură! Fenomenul acesta meteorologic ciudat se întâmplă mult prea des în noua guvernare. Legea bugetului de stat pe anul 2021 a uitat și de fermierii care au pierdut recolte întregi din cauza secetei, și de agricultură, care pentru mulți români reprezintă principala activitate și singura sursă de venit.

Amendamentul care prevedea suma de un miliard de lei pentru fermieri a fost respins de Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanțe și bănci, care au avizat în schimb pozitiv bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021, fără să cuprindă despăgubirile pentru recoltele distruse de secetă și fondurile pentru realizarea de sisteme de irigații în zonele afectate.

În „linie” au fost votate negativ mai multe propuneri aduse Proiectului Legii bugetului, printre care și cele care vizau două subiecte de importanță majoră pe care doresc să le aduc în atenția dumneavoastră: acordarea despăgubirilor pentru fermierii din județul Călărași pentru culturile afectate de secetă și realizarea unor sisteme de irigații în zonele cele mai afectate de secetă, printre care se numără și acest județ.

Folosiți ca pretext în campania electorală, banii alocați despăgubirilor pentru culturile de toamnă și pentru cele de primăvară nu au mai fost acordați, iar fermierii călărășeni privesc neputincioși la ploaia de promisiuni mincinoase, care nu le mai salvează recoltele, nici nu le achită creditele la bănci, mulți dintre aceștia fiind în pragul falimentului și trăind la limita subzistenței.

Fiind un județ de câmpie, terenurile agricole ocupând peste 84% din suprafață, agricultura este activitatea economică principală a județului Călărași. Circa două treimi din producția agricolă a județului o reprezintă aportul sectorului vegetal, acesta fiind orientat cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante oleaginoase și plante de nutreț.

Cu toate că ministrul agriculturii a promis la mijlocul anului trecut că despăgubirile de aproape 450 de milioane de euro vor ajunge încă din decembrie 2020 în conturile fermierilor din toată țara, pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului 2019 și primăvara anului 2020, urmând a fi despăgubiți 35.000 de fermieri ale căror culturi au fost calamitate, aceste despăgubiri nu sunt precizate în Legea bugetului pe 2021, drept urmare nu s-au alocat.

Cum producția medie la hectar a scăzut la toate culturile de toamnă din anul 2019, precum și la cele din primăvara anului 2020, din cauza secetei, județul Călărași a fost extrem de afectat, fermierii din acest județ având nevoie urgentă de fonduri pentru acoperirea daunelor suferite, pentru plata ratelor la creditele contractate cu diferitele bănci și de fonduri pentru implementarea unui sistem viabil de irigații, pentru a preîntâmpina asemenea situații dezastruoase.

Agricultura județului Călărași și agricultura României, în general, nu își ating însă întregul potențial din cauza fragmentării masive a suprafețelor agricole, a tehnologizării precare și a lipsei unui sistem de irigații funcțional, acestea fiind și unele dintre principalele motive pentru care, la mai multe culturi, România înregistrează unele dintre cele mai slabe randamente la hectar din UE.

Județul Călărași merită o politică agricolă adecvată, care să răspundă eficient așteptărilor fermierilor în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, protecția biodiversității, dar și în vederea asigurării unui venit echitabil pentru munca și sudoarea fermierilor, pentru că – așa cum susținea și Mihail Kogălniceanu: „...agricultura este maica neamului omenesc, care hrănește fiii săi...”.

„Investind în tehnologia informațiilor, Guvernul vine în sprijinul persoanelor cu dizabilități”

Procesul de digitalizare a României continuă în ritm susținut grație determinării Guvernului Cîțu de a atinge în cel mai scurt timp acest obiectiv extrem de ambițios. Ultimul proiect lansat în acest sens de către Autoritatea pentru Digitalizarea României se referă la achiziționarea de instrumente de tehnologia informației și comunicațiilor, TIC, pentru persoanele cu dizabilități.

Consider că este vital ca acest proiect să fie cât mai urgent implementat în România, deoarece se înscrie în prevederile Strategiei Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021–2030.

Conform acesteia, persoanele cu dizabilități aflate în centre de îngrijire se confruntă cu dificultăți majore privind accesul la educație prin intermediul noilor tehnologii informatice, mai ales acum, în perioada pandemiei.

Pentru a rezolva acest deficit, Comisia Europeană a solicitat autorităților de la nivel central și local să implementeze proiecte concrete, prin intermediul cărora persoanele cu handicap vor putea învăța la distanță, astfel încât condițiile vieții lor să fie îmbunătățite.

Realitatea românească arată că accesibilitatea precară la instrumentele de tehnologia informațiilor îngreunează chiar și activitățile de bază ale persoanelor cu dizabilități. Din cauza lipsei mijloacelor moderne de comunicații, persoanele cu deficiențe se confruntă cu rate mai ridicate de infectare și, totodată, suferă de izolare din cauza normelor de distanțare socială.

Absența acestor mijloace moderne afectează nu doar persoanele care trăiesc în comunități, ci și pe cele care stau în propriile locuințe, fapt ce le îngrădește libertatea de mișcare, accesul la serviciile personale, precum și viața independentă.

Îmbucurător este faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României a gestionat deja până acum solicitările pentru îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul educației, unde au fost depuse o serie de proiecte, inclusiv ale unităților de învățământ special, cu elevi cu dizabilități.

Aplicarea Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021–2030 poate fi un succes și în România, dacă consiliile județene care au în subordine centre de îngrijire rezidențiale vor depune proiecte pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile necesare achiziționării de echipamente electronice.

„Cu un ochi râdem, cu altul plângem!”

România are, în sfârșit, un film nominalizat la Oscar, chiar la două categorii, o performanță excepțională!

Este un film grandios, despre cum arată, de fapt, România reală, care, iată, cunoaște faima la nivel mondial, un film însă care n-ar fi fost posibil fără contribuția decisivă a unor actori-cheie. Mă refer aici la politicienii din vechea clasă politică și la oamenii incompetenți pe care i-au promovat în toate funcțiile posibile, de la manager de spital la paznic, de la șef de secție la asistent medical, toate funcțiile alocate folosind un singur criteriu de selecție: loialitatea față de partid.

Întâi găsim „omul potrivit” și apoi organizăm „concursul public”.

Trebuie să scăpăm România de clientelism și nepotism, iar în acest demers avem nevoie de o legislație puternică, de norme care să-i protejeze pe cei din interior care au curajul să denunțe ilegalitățile comise de funcționari și politicieni corupți și incompetenți. Avertizorii de integritate, cei care semnalează abuzurile și încălcările legii, trebuie să fie apărați cu adevărat împotriva represaliilor șefilor și superiorilor ierarhici.

Alături de colegii din USR PLUS, începem o amplă discuție pentru consolidarea legislației avertizorilor de integritate.

Vă chem alături de noi, pentru a-i apăra pe cei care astăzi își riscă cariera pentru a demasca corupția endemică! Vă chemăm alături de noi să schimbăm România!

„Agricultura României, pusă pe butuci de camarila guvernamentală”

După ce a falimentat sistemul de sănătate, Guvernul de dreapta fără idei mai pregătește o catastrofă pentru români, mai exact distrugerea agriculturii. Deciziile luate de Executivul impus de Iohannis, cu ignorarea voturilor populației, nu fac altceva decât să arunce sistemul agricol într-un colaps iminent. Ultima măsură care-i duce pe fermieri la sapă de lemn este înjumătățirea subvențiilor, hotărâre care vine după refuzul acordării despăgubirilor pentru agricultorii afectați de secetă și după eliminarea programelor de susținere lansate de PSD, precum cel de cultivare a tomatelor și cel de creștere a porcinelor. Praful și pulberea se va alege de afacerile fermierilor după aceste „strategii inteligente” ale guvernanților!

În timp ce reprezentanții coaliției austerității îi tratează cu aroganță și dispreț pe fermieri, PSD a venit în sprijinul agricultorilor, analizând soluțiile necesare pentru ieșirea din impas. Noi vrem în mod clar să oprim dezastrul generat de măsurile Guvernului, iar pentru aceasta avem nevoie de un plan de acțiune care să salveze ceea ce se mai poate salva din agricultura României.

Nu este normal că am ajuns astăzi ca România să plătească pe importuri alimentare de cinci ori mai mult decât primește pe exporturile produselor agricole, ceea ce este inacceptabil pentru noi, „grânarul Europei” de odinioară.

Culmea este că, așa cum s-a întâmplat și cu salariile, pensiile și alocațiile copiilor, camarila cocoțată la guvernare declară că nu are bani pentru despăgubirile și subvențiile agricultorilor! În schimb, Guvernul „Nu se poate” târăște România în împrumuturi colosale, de sute de miliarde de euro, a căror rambursare va cădea tot pe spinarea oamenilor!

Securitatea alimentară a țării a devenit un concept abstract pentru Cîțu și Oros?! Așa se pare, din ceea ce se întâmplă și se vede în realitate!

La toate acestea se adaugă și intenția de a le da străinilor terenurile agricole ale României, prin accesul liber la vânzarea necondiționată a acestora, prevăzută de un proiect de lege promovat de parlamentarii din coaliția de guvernare. Dacă va fi votat, actul normativ prevede ca terenurile agricole să poată fi cumpărate de către străini chiar dacă aceștia nu sunt rezidenți în România și chiar dacă sunt doar samsari de terenuri, un alt fapt incoerent și intolerabil pentru situația în care se află astăzi agricultura națională.

Este inadmisibil ca, în plină criză economică și într-o nouă etapă dură a pandemiei, fermierii să fie abandonați și umiliți, iar „Guvernul meu” să nu dea doi bani pe ei și pe problemele lor. Acest fapt nu poate avea vreo justificare logică, în afară de aceea că Executivul acționează imoral, în baza unor interese străine celor firești.

„Inseminarea artificială în cazul familiei monoparentale” Săptămâna trecută, în plenul de marți, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa de la Grupul parlamentar al AUR, membru și în Comisia pentru drepturile omului, a luat cuvântul în legătură cu un proiect de lege despre susținerea financiară a procedurilor de inseminare artificială.

Pentru că proiectul stipula explicit că nu există niciun tratament diferențiat dacă mama este căsătorită sau nu, dumnealui a declarat următoarele: „Acest proiect de lege ascunde sub masca încurajării natalității o politică de tip neomarxist, prin care se încearcă promovarea familiei monoparentale total artificiale.”

Consider că trebuie să iau poziție cu privire la această declarație discriminatorie.

În primul rând, orice susținere a familiei trebuie să fie nediscriminatorie. Există familii în care cei doi părinți sunt căsătoriți, există familii în care cei doi părinți nu sunt căsătoriți și există familii în care există un singur părinte, care

are grijă de unul sau mai mulți copiii. Numărul de copii care se nasc în familii în care părinții nu sunt căsătoriți se apropie de 50%.

Nicio lege nu trebuie să distingă, iar politicienii nu trebuie să stigmatizeze niciuna dintre aceste tipuri de familii. Toate aceste familii trebuie tratate egal, pentru că ele sunt egale.

Nu trebuie să existe familii tradiționale și familii neomarxiste, familii conservatoare și familii progresiste, din perspectiva legii. Există doar familii.

În România sunt sute de mii de copii care cresc cu un singur părinte. Orice discriminare rostită de la tribuna Parlamentului este o palmă pe obrazul acestora. Sunt sute de mii de cetățeni care depun eforturi pentru a-și crește copiii cât mai bine, deși multora le este extrem de greu financiar.

În România, sute de mii de copii, dacă nu milioane, au fost crescuți de mamele lor singure, după ce tații lor au murit pe front sau în închisorile comuniste. Este un afront la adresa unei întregi generații să insinuăm că un copil crescut de o mamă este mai prejos decât un copil crescut de doi părinți. Iar în privința inseminării artificiale, pe care domnul de la AUR a numit-o „însămânțare artificială”, se aplică aceleași reguli ca în cazul adopției.

Este o procedură pe care o poate utiliza un cuplu sau o persoană, în cazul inseminării artificiale a unei femei, mame care vor să aibă grijă de o viață.

Și aș mai spune ceva.

Ideologia împărtășită de colegul de la AUR este una proviață.

Oare nu este un lucru minunat când cineva dorește să aducă o viață pe lume, când face toate eforturile, când alege chiar și o variantă asistată medical, tocmai pentru că dorește să ofere iubire și grijă unei ființe umane?

De ce trebuie să îi aruncăm unei astfel de persoane cuvinte grele?

De ce să spunem că acest tip de maternitate este unul greșit?

- De ce să stigmatizăm fapte bune și copii cu sufletul curat? Și încă ceva.

- I-am arătat copilului meu declarația colegului de la AUR. M-a întrebat: „Și voi aveți bullying în Parlament?”

Din păcate, da, și noi avem bullying în Parlament, la adresa unor întregi categorii de persoane, iar acest lucru trebuie să înceteze!

„Mesajul E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, Președintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia zilei naționale, 25 Martie”

În calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să vă prezint mesajul E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, Președintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia zilei naționale, 25 martie 2021.

„Dragi compatrioți greci de peste hotare,

Mesajul pe care vi-l transmit anul acesta, cu ocazia aniversării din 25 martie, cuprinde o simbolistică deosebită, deoarece sărbătorim 200 de ani de la începutul Revoluției care a condus la înlăturarea jugului otoman, la eliberarea patriei și la crearea statului grec contemporan.

În acest context istoric, un loc aparte în memoria noastră colectivă îl dețin grecii din diasporă, care, cu abnegație și aport dezinteresat, au contribuit la trezirea conștiinței naționale a grecilor și la pregătirea luptei, sprijinind prin orice mod și mijloace acest țel sfânt. Execuția eroului nostru național Rigas Velestinlis de către turci determină eforturi sistematizate în ceea ce privește organizarea grecilor din străinătate. În comunitățile grecești din Europa de Vest, intelectualii greci, în contact cu curentele culturale ale epocii, transformă cazul Greciei într-unul internațional și promovează ideea națiunii grecești care are dreptul la o existență politică distinctă. La Paris se înființează «L’Hôtel Hellénophone», iar la Viena se înființează Societatea «Philomuse», două dintre organizațiile precursoare ale grupării «Philiki Hetairia».

De asemenea, la Viena se publică primul ziar grecesc, «Efimeris», care are un puternic ecou, transmițând ideile iluminismului grecesc, în care prinde contur efervescența ideologică a perioadei prerevoluționare. Clerici învățați, precum Anthimos Gazis și Neophitos Doukas, transformă acest oraș în cel mai mare centru spiritual de răspândire a ideilor europene în Grecia, iar dezvoltarea economică a firmelor comerciale grecești favorizează finanțarea școlilor de limbă greacă.

Activități asemănătoare se întâlnesc și în alte locuri din Europa Centrală. Grecii care reușesc să se refugieze din Cipru, Smirna, Rodos și din Epir, să scape de măcelul din Chios și din alte locuri din Grecia, găsesc refugiu în Marsilia și în Trieste, iar comunitățile grecești din Ancona și din Livorno finanțează misiunile, oferindu-le eroilor din 1821 arme, echipamente de luptă și alimente. Mare este și numărul grecilor din diasporă care și-au dat viața pentru independența țării noastre, luptând «pentru credință și patrie», alături de frații lor revoluționari.

La două secole după Revoluție, patosul nestins pentru libertate, pe care ni l-au insuflat luptătorii noștri, iubirea față de patrie și sacrificiul lor suprem reprezintă busola cu care suntem chemați să ne orientăm într-un mediu geopolitic cu tensiuni continue. Grecia constituie un puternic stat de drept în nucleul Uniunii Europene și un factor stabil de pace în Mediterana de Est și în întreaga regiune. Țara noastră își întărește alianțele, își apără eficient frontierele și răspunde cu hotărâre agresivității turcești, aplicând cu consecvență principiile dreptului internațional. Iar, dacă astăzi independența noastră națională se consideră incontestabilă, la fel de incontestabilă este dedicarea noastră în apărarea drepturilor naționale la autodeterminare și asigurarea securității naționale.

Dragii mei compatrioți, criza coronavirusului, cu care se confruntă de un an încoace întreaga planetă, nu ne permite să acordăm sărbătoririi aniversării a două secole de la Revoluția noastră strălucirea pe care o merită. Aceasta însă nu ne împiedică să ne mândrim cu tot ceea ce am reușit să realizăm până astăzi și să fim optimiști pentru tot ceea ce trebuie să realizăm în viitor.

Voi toți, greci din prima, a doua sau a treia generație, care trăiți în străinătate, fără să uitați nicio clipă Grecia, care prosperați în locuri îndepărtate și abordați provocările contemporane, sunteți demnii ambasadori ai elenismului în întreaga lume. Exemplul vostru constituie strălucita dreptate pentru cei care au luptat în 1821 cu eroism, pentru ca să fim noi astăzi liberi!

La mulți ani!”

În acest context, la 200 de ani de la declanșarea Revoluției din 1821, în numele conducerii Uniunii Elene din România, doresc să le urez la mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni!

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani prieteniei româno-elene!

„Stelian Ion – «ultrasul» DNA”

Din momentul învestirii Domniei Voastre în funcția de ministru al justiției, ați devenit, fățiș, „ultrasul” DNA. În sport nu este nimic greșit în a fi suporterul febril al cuiva, însă în justiție da, este profund greșit.

Am urmărit cu atenție toate acțiunile și declarațiile Domniei Voastre dinainte, dar și după luna decembrie a anului 2020. Toate au o singură țintă: eliminarea Secției de investigare a infracțiunilor în justiție și întărirea Departamentului Național Anticorupție.

Secția de investigare a infracțiunilor în justiție este singura structură care, astăzi, reprezintă centura de siguranță a oricărui român în fața potențialelor abuzuri săvârșite de orice magistrat, indiferent de structura în care activează acesta. În loc să o întăriți, dumneavoastră o desființați!

De ce? Pentru un DNA singur pe tot terenul!

Desigur, trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului și să recunoaștem că, de-a lungul timpului, Departamentul Național Anticorupție a bifat rechizitorii care au stat la baza unor hotărâri judecătorești de răsunet, dar, de asemenea, trebuie să fim onești și să arătăm că, la polul opus, au existat și derapaje pentru care nu a răspuns nimeni.

Să știți, domnule ministru, că toți românii își doresc justiție corectă, imparțială, „oarbă” în fața ispitelor lumești, care pot transforma ușor un vinovat în nevinovat și invers! Toți românii își doresc parchete și instanțe solide, puternice, dar care să și răspundă atunci când se joacă cu viețile celor anchetați sau judecați.

Numai că, în timp ce românii își doresc sincer o justiție imparțială, demersurile dumneavoastră nu sunt sincere. Nu vă doriți un DNA puternic pentru că vă pasă de independența acestei structuri, ci pentru că știți foarte bine că ați putea fi anchetat oricând pentru două evenimente din trecutul Domniei Voastre.

Mă refer, desigur, la garsoniera pe care ați dobândit-o ilegal în perioada în care condamnatul Radu Mazăre era primarul municipiului Constanța, dar și la suma de 10.000 de euro pe care ați primit-o de la un dezvoltator imobiliar, tot din Constanța, în plină campanie electorală a anului 2016, pentru a vă retrage o acțiune în instanță care viza anularea unei autorizații de construire.

Domnule Stelian-Cristian Ion,

Ministerul Justiției nu trebuie să fie condus de cineva care urmărește să câștige simpatie și clemență din partea procurorilor parchetului care l-ar putea ancheta oricând pentru fapte din trecut.

Dar, dacă aranjamentele politice, și nu numai, v-au adus aici, atunci fiți ministrul care aplică dictonul _fiat justitia et pereat mundus_ .

Întăriți DNA, dar întăriți și SIIJ! Respectați CSM și avizele sale, așa cum trebuie să o facă orice ministru al justiției. Fiți un factor de echilibru, nu suporter al unui parchet. Fiți ministrul justiției, nu al injustiției!

Și nu uitați: sunteți vulnerabil, șantajabil, dar și „penabil”!

În fond, nu este nevoie ca eu sau orice alt parlamentar să vă cerem demisia de onoare. Toate aceste trei însușiri vă cer demisia.

„Minciuna are picioare scurte, domnilor guvernanți!” Culmea tupeului este să minți și să-i acuzi pe ceilalți că falsifică adevărul!

Am asistat în aceste zile la o halucinantă fugă de răspundere privind măsurile care trebuie luate neapărat pentru combaterea pandemiei, în condițiile în care în București rata de infectare crește alarmant de rapid, iar ministrul sănătății, PLUS-eristul Vlad Voiculescu, tace și se ascunde în spatele celor 22 de consilieri onorifici, care și ei tac în cor, și al unei doamne, secretar de stat, care pare un fel de kamikaze – nu știe, nu explică, dar poate spune orice trăsnaie, pentru că, atunci când nu va mai fi avatarul lui Vlăduț, oricum nu își va mai aduce aminte nimeni de numele ei.

Nu-l înțelegeam de ce nu scoate niciun cuvânt fostul ministru al sănătății, PNL-istul Victor Costache, acum consilier al premierului Cîțu! Îl știți, cel care a plecat din Guvern, în primul val al pandemiei, nu pentru că a încercat să vândă sănătatea publică spitalelor private, ci, chipurile, fiindcă ar fi fost de acord să se testeze în masă în București, activitate deplin asumată și susținută de primarul general Gabriela Firea și de toți primarii de sector.

Acum, când întreaga lume testează masiv, pentru a putea vaccina eficient, nu spune nimeni că, dacă testarea s-ar fi făcut la timp, așa cum începuse în capitală, s-ar fi reușit ținerea pandemiei sub control, sistemul medical nu ar fi în colaps, mii de români nu ar fi murit cu zile, iar alte zeci de mii nu ar fi suferit cumplit în lupta cu boala.

Asurzitor tace și Nelu Tătaru, fostul ministru al sănătății, tot PNL-ist, care acum este președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.

Vorbește, în schimb, Raluca Turcan, care ne anunță senină că medicilor li se vor reduce veniturile, nu li se vor mai plăti integral gărzile și sporurile, pentru că au prea mulți bani.

Asta după ce am aflat, cu stupoare, că personalului medical din centrele de vaccinare nu i s-au plătit de două luni banii prevăzuți de lege.

Vine apoi cel mai prost ministru al muncii din toate timpurile, Violeta Alexandru, să ne spună că trebuie zis adevărul.

Iar marele bărbat de stat Vlăduț Voiculescu postează curajos un reply pe Facebook, răspuns tăios în miez de noapte, și subliniază adevărul pe care PSD îl tot strigă de când a început pandemia: Guvernul minte și măsluiește cifrele privind rata de infectare și criteriile de testare, și numărul de vaccinați, și numărul de zile la care se raportează media de infectare comunicată public.

Confirmarea acestui adevăr dureros, și anume că actuala coaliție de guvernare este doar un castel de minciuni și un ghem de interese meschine, confirmare venită chiar din mijlocul struțocămilei politicianiste cocoțate samavolnic, perfid și mincinos la conducerea țării, dar care pretinde că vrea binele românilor, pe care îi minte zilnic de 16 luni încoace, nu poate avea decât un deznodământ: demisia, mincinoșilor!

„Nu trebuie să ne batem joc de luptătorii anticomuniști!”

Acum aproximativ două săptămâni comemoram Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944–1989. Din păcate, în preajma acestei comemorări, am aflat despre demiterea domnului Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989.

Cred că trebuie subliniat faptul că domnul Octavian Bjoza nu semnifică doar numele președintelui foștilor deținuți politici, ci reprezintă unul dintre ultimii eroi în viață ai neamului românesc. Acesta este un adevărat „Memorial al durerii” în carne și oase. La finele anului I, după ultimul

examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat și arestat de Securitatea din Iași, judecat de către Tribunalul Militar Brașov la data de 10 octombrie 1958 și condamnat la 15 ani de muncă silnică, la 10 ani de degradare civică și confiscarea totală a averii, prin Sentința nr. 672/10 octombrie 1958, pentru delictul „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”.

Pedepsele fiind exagerat de mari în comparație cu faptele comise, la 9 februarie 1962, prin Decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române, RPR, Colegiul Militar admite recursul declarat de procurorul general al RPR, casează sentința de mai sus și îl condamnă la patru ani de temniță grea.

Domnul Bjoza a trecut, astfel, prin închisorile Codlea, Gherla, Galați, Brăila, Văcărești și Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei, de la Strâmba, Stoienești și Salcia, precum și cele din Delta Dunării, precum Bacul „4” și Periprava – Secția Grindu, de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.

Acest om, căruia regimul comunist nu i-a îndoit nici coloana vertebrală, nici convingerile, după ani grei de suferință și degradare fizică și socială, chiar nu merită să fie aruncat la coșul de gunoi al istoriei!

Știu din câteva discuții cu domnul Bjoza că nu era tocmai confortabil cu postul ocupat, mai ales după ce partea de revoluționari a rămas fără șef, dar dumnealui nu-și putea abandona puținii colegi care mai trăiesc, în urma suferințelor îngrozitoare din temnițele comuniste!

Având în vedere astfel de întâmplări reprobabile, pare că suntem blestemați să nu ne prețuim adevăratele valori morale, poate cel mult după ce nu le mai avem. În cazul domnului Bjoza, pentru toate comentariile urâte și denigratoare ale unora care nu-și cunosc și nici nu-și prețuiesc cum se cuvine istoria și pe cei cu adevărat oprimați de regimul comunist, sper ca aceștia să-și ceară totuși iertare!

Eu, oricum, nu pot să nu-i cer iertare domnului Bjoza pentru tot ce a pătimit!

„Planul național de redresare și reziliență este șansa noastră să construim România la care am visat cu toții!”

Anul acesta este unul plin de provocări cauzate de pandemia de coronavirus, doar că aceste provocări sunt și mai mari atunci când vine vorba despre închiderea proiectelor din cadrul programelor operaționale pentru perioada 2014–2020, în contextul pandemiei de COVID-19, și finalizarea negocierilor privind programele operaționale și a Acordului de parteneriat pentru perioada 2021–2027, în același context. Dincolo de noul cadru financiar multianual, 2021–2027, marea provocare o reprezintă Planul național de redresare și reziliență, prin care României îi sunt alocate 29,2 miliarde de euro pentru reconsolidarea economiei.

Guvernul condus de PNL a lansat în dezbatere publică PNRR, programul național care reprezintă prioritățile României astăzi: alocăm resurse importante pentru infrastructura rutieră, rețeaua de gaze, spitale noi, măsuri sociale. PNRR este al doilea test al coaliției de guvernare, după adoptarea bugetului de stat, test trecut cu succes, care arată clar că este o coaliție unită și puternică. Mecanismul de redresare și reziliență, MRR, este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual. Oferă sprijin financiar statelor membre pentru o revenire economică rapidă. În urma negocierilor de succes, purtate anul trecut de președintele Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism, cu o alocare consistentă de granturi și împrumuturi. Acești bani vor finanța obiective de investiții și reforme amânate 30 de ani, care vor duce la creșterea calității vieții românilor. Reforma costă, iar România are o șansă istorică astăzi la finanțarea consistentă a acestui proces profund pe care Guvernul condus de PNL și-l asumă.

PNRR înseamnă cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului. Pe lângă investiții, vorbim despre reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Cu ajutorul banilor din PNRR vom demara un proces major de digitalizare a statului, care va schimba total modul de interacțiune cu cetățeanul și va crea o cetățenie digitală.

Planul național de redresare și reziliență este șansa noastră să construim România la care am visat cu toții și pe care acum avem oportunitatea de a o realiza. Avem această responsabilitate uriașă față de copiii noștri, față de viitorul țării noastre și sper să înțeleagă acest lucru toți oamenii politici, indiferent de partidul în care se află, de ideologia în care cred, pentru că acum este momentul să fim solidari în jurul dezvoltării României și al oportunităților oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență.

„România azi, la limita normalității”

Domnul Președinte al României invoca în sprijinul candidaturii sale un slogan frumos: „Pentru o Românie normală.” Astăzi ne punem întrebarea dacă dumnealui și coaliția de guvernare pe care o dirijează și o girează cu ardoare își doresc într-adevăr această normalitate.

Întrebarea vine, la fel de normal, în contextul în care politicile promovate de reprezentanții României la Consiliul European, în special cei din partea partidelor aflate la guvernare, duc această țară spre pragul ridicolului, punând înaintea valorilor tradiționale românești acest progresism radical, încercând să impună în rândul populației idei ce contravin grav atât istoriei, cât și accepțiunilor de veacuri, creștine, ale poporului român.

Vorbim despre două chestiuni cu implicații majore în viața noastră: dispariția din vocabular a noțiunilor de mamă, tată și declararea Europei – și implicit a României – „zonă liberă pentru persoanele LGBTIQ”.

Dacă de mâine ar trebui să mă numesc părinte unu sau părinte doi, îmi vin în minte, în mod natural, câteva dileme. De ce n-ar fi părinte trei, patru și așa mai departe? Cum vă veți adresa, domnilor, celor care v-au născut și crescut dacă mamă și tată nu le veți mai putea spune? Cât de tare vă veți jigni bunicii? Cei care ne-au părăsit se vor întoarce din morminte!

A îngrădit cineva drepturile comunităților LGBT? Nu! Ne amintim că acest fenomen era privit ca o boală la începuturile sale. Mai ieri li s-au recunoscut drepturile, fiind o minoritate sexuală. Azi, din această poziție, ne impun tuturor să fim ca ei. Făcând o analogie cu situația epidemiologică de azi, dacă cel bolnav are drepturi până nu încalcă drepturile celui sănătos, trebuie să ne protejăm drepturile noastre, ale copiilor noștri!

Vă vorbesc și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, nu de egalitate între genuri, să fim bine înțeleși. Iar, în calitate de mamă, nu-mi voi încuraja copiii să gândească în acest fel,

dar, dacă – Doamne ferește! – se va întâmpla ca vreunul dintre ei să devină tată din mamă sau invers, voi accepta, așa cum au fost acceptate în societate aceste comunități.

Politica privind familia este exclusiv de competența guvernelor membre ale Uniunii Europene. Să nu uităm, Uniunea Europeană a fost creată pe considerente economice, financiare, pentru sprijinul și dezvoltarea țărilor membre, pentru drepturile cetățenilor europeni. Însă, dacă drepturile unora atacă drepturile altora și vom permite asta, atunci direcția în care ne îndreptăm nu este către o Românie normală!

Să nu vă bateți joc de români! Nu veți șterge nici istoria României, nici nu veți putea da uitării familia tradițională, formată dintotdeauna și pe vecie dintr-un bărbat și o femeie!

„Cu ministrul Năsui, economia românească ajunge în prăpastie!”

Conducerea Ministerului Economiei continuă linia deciziilor iresponsabile luate încă de la instalarea în funcție a lui Claudiu Năsui, care au un efect nefast pentru toți românii: blocarea economiei. Ministrul economiei nu se pricepe să gestioneze industria românească, dar, în același timp, dă dovadă de lașitate, prin refuzul unui dialog firesc cu reprezentanții antreprenorilor.

60.000 de locuri de muncă au dispărut doar anul trecut în România. Precum se vede, actualului ministru nu-i pasă! Claudiu Năsui nu are viziune, nu vorbește cu nimeni, nu are un obiectiv bine definit de a salva economia și locurile de muncă ale românilor. Sau, dacă are totuși un obiectiv, este cel de distrugere a economiei românești și a capitalului autohton!

Este de neconceput că niciunul dintre programele care susțin antreprenorii români nu mai funcționează în prezent. Nici Start-up Nation, un program de succes, inițiat de PSD, nici programul de internaționalizare, nici programul de susținere a exportatorilor.

Tot ministrul economiei este cel care a îngropat și ultimele speranțe ale industriei HoReCa, prin eliminarea voucherelor de vacanță. Despre HoReCa, Năsui a promis că va reduce cu 20% diferența de venituri dintre anul trecut și acest an, dar este doar o promisiune, cât timp realitatea ne arată că, în acest ritm, nu va mai avea pe cine ajuta, deoarece din faliment nu te scoate nimeni.

De la „înălțimea” trotinetei verzi cu care se mândrește, ministrul economiei nu a avut timp în ultimele trei luni nici să desemneze reprezentanți la ședințele Fondului Român de Contragarantare, astfel că toată activitatea instituției este, practic, suspendată.

Nimeni nu știe cu ce se ocupă în mod real Claudiu Năsui, în afară de a genera catastrofe, precum blocarea schemei 3 – Granturi pentru investiții, în valoare de 16 miliarde de lei. Zeci de mii de IMM-uri vor fi lipsite, astfel, de fondurile necesare pentru a face față crizei generate de noile restricții.

În concluzie, fiecare zi în plus cu Năsui la conducerea unui minister de care depinde soarta economiei românești prelungește agonia firmelor locale și produce mii de șomeri.

În numele zecilor de mii de întreprinzători români umiliți de ministrul USR, consider că este un prim gest de minimă decență să părăsească acest portofoliu, care se dovedește a fi o pălărie mult prea mare pentru Domnia Sa.

„Situația unității mobile de terapie intensivă din județul Botoșani”

În declarația de astăzi vă prezint o situație intolerabilă care a avut loc în județul Botoșani, în contextul pandemiei de COVID-19. Deși este o problemă de nivel local, ea e relevantă pentru modul în care este gestionată pandemia în România. Un astfel de caz poate deveni de actualitate în orice alt județ al României și de aceea nu poate fi trecut cu vederea.

Problema se referă la unitatea mobilă de terapie intensivă care a fost instalată în Botoșani, lângă Spitalul Județean „Mavromati”, în data de 11 noiembrie 2020. La aproape patru luni de la instalare, unitatea a funcționat mai puțin de o lună, aceasta în condițiile în care ea reprezintă speranța de viață pentru mulți pacienți.

În celelalte aproape trei luni, unitatea nu a putut funcționa din cauza unor găuri din acoperișul unității, prin care apa de ploaie se infiltrează exact în zona unor conexiuni electrice.

Încă nu știu cât a costat această unitate și cât s-a plătit pentru lucrările de reparații efectuate de o echipă venită tocmai din Turcia. De aceea am adresat aceste întrebări miniștrilor de resort. Dar este cu totul intolerabil ca în contextul actual, în care nu mai avem paturi la ATI, iar pacienții cu COVID în stare gravă mor pe holurile spitalelor sufocate, să nu putem pune în funcțiune o astfel de unitate mobilă doar pentru că are o gaură în acoperiș. Este penibil și revoltător, în același timp!

Cum este posibil ca în România secolului 21 să avem oameni care efectiv mor cu zile din cauza unei găuri în acoperișul unei unități medicale?

Cum este posibil ca, în cele patru luni de la instalare, cei responsabili de această problemă să nu fi fost în stare să găsească acea gaură din acoperiș pentru a remedia problema? Cine e responsabil? De ce nu s-au luat măsuri? De ce nu s-au dat sancțiuni? Vorbim aici despre vieți omenești!

Mi-l amintesc pe domnul premier, Florin Cîțu, cum ne explica savant găurile din bugetul țării pe care le-ar fi găsit după guvernarea PSD. Dar nu îl văd în stare să găsească o nenorocită de gaură din acoperișul unei unități medicale de urgență, o nenorocită de gaură din cauza căreia mai mulți oameni își pierd viața, neputând avea acces la un pat de terapie intensivă!

Iar, ca și cum toate aceste lucruri nu ar fi fost de-ajuns, am aflat la finalul săptămânii trecute că cineva, undeva, a luat decizia de a muta această unitate de la Botoșani la Iași, asta la doar două zile după ce șeful DSP Botoșani anunța că nu mai avem paturi ATI disponibile în Botoșani și punerea în funcțiune a acestei unități este de importanță vitală pentru județul nostru. Și, ca și cum am fi într-un film cu glume proaste, prefectul județului Botoșani declară public că singura problemă pe care a identificat-o la unitatea mobilă de terapie intensivă este faptul că aceasta nu este înmatriculată, deci nu poate fi transportată la Iași. Ce fel de gospodar ești și câtă indiferență să ai să nu te preocupe nici măcar acest mic detaliu, dar care generează întârzieri pentru pacienții care au neapărat nevoie de ajutor?

Vedem, așadar, că șansele de supraviețuire ale oamenilor depind acum mai mult de numărul de parlamentari ai puterii din fiecare județ. Dacă în Iași sunt mai mulți, atunci și șansele de supraviețuire ale bolnavilor cu COVID sunt mai mari. Este absolut revoltător! Ați ajuns să politizați până și șansele la viață ale unor oameni!

Îi întreb pe colegii deputați și senatori de Botoșani care fac parte din arcul coaliției de guvernare: spuneați că nu vă jucați cu viața botoșănenilor? Dar ce am văzut în ultimele

patru luni? Incapacitatea, indolența, nepăsarea în asigurarea funcționării unei unități medicale vitale! Iar acum, fără să ridicați măcar o întrebare, unitatea respectivă vă este luată de sub nas și mutată în județul vecin, care se pare că are mai multe pile politice la actuala guvernare!

Le solicit tuturor parlamentarilor de Botoșani și mai ales celor din arcul guvernamental să nu permită mutarea acestei unități la Iași!

Solicit cu toată determinarea ca DSP Botoșani să operaționalizeze în regim de urgență această unitate, astfel încât să poată prelua pacienții botoșăneni aflați în stare gravă!

„Dialogul politic amplu și comunicarea cu toți factorii interni era una dintre condițiile Uniunii Europene pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență. Guvernul nu ține cont de nimic și vine cu un plan de partid care nu include proiecte mari de infrastructură și cu potențial de dezvoltare a regiunilor, așa cum reprezintă A13 pentru regiunea Moldovei, abandonată de guvernul actual”

Zilele trecute, Guvernul a lansat în dezbatere publică Planul național de redresare și reziliență (PNRR), însă nu a dat dovadă de transparență decizională și dialog în relația cu Parlamentul. Guvernul trebuia să prezinte PNRR în plenul Parlamentului, nu să facă jonglerii în comisii. Guvernul a luat PNRR pe persoană fizică, fără să țină cont de aspectele constituționale, nici de realitățile sociale, ignorând faptul că, așa cum toate sectoarele din România au fost afectate de pandemia de COVID-19, Planul de reziliență și redresare trebuie să reflecte voința și necesitățile tuturor cetățenilor, nu strict a Guvernului. Obiectivul PNRR este unul de redresare și trebuie să fie pe agenda națională, fiind un mecanism de refacere a economiei țării și de participare la o nouă viziune în ceea ce privește dezvoltarea de care România are nevoie.

În partea finală a Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții cu privire la Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă se enunță condiția esențială pentru realizarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR): dialogul politic amplu pe toate palierele sociale. Se recomandă clar comunicarea între toate părțile și asumarea responsabilității drept condiții prealabile pentru o aplicabilitate cu succes a mecanismului și durabilitatea acțiunilor, dar și pentru credibilitate la nivel european.

Tocmai aceste condiții esențiale sunt încălcate de Guvernul României, comunicarea și relația corectă și constituțională cu Parlamentul în ceea ce privește acest mecanism, care, dacă era realizat transparent și dacă ținea cont de voința cetățenilor și necesitățile reale ale României, putea duce la reformarea și dezvoltarea țării. De ce în Franța PNRR se prezintă în Parlament, iar în România nu? Acest guvern duce în derizoriu oportunități esențiale ale țării noastre și elaborează un plan pe considerente politice, de partid, fără să țină cont de nevoile regiunilor istorice, de necesitatea de coeziune între regiuni, prin infrastructură și atragerea de investiții dependente de condițiile de infrastructură.

O nevoie urgentă de infrastructură este clară în regiunea Moldovei, care, cu proiectul A13, nu intră însă în grațiile guvernanților. Partidul Social Democrat a propus includerea proiectului autostrăzii A13 în PNRR ca proiect important de infrastructură, coeziune regională și națională, însă guvernanții ignoră cetățenii români din această zonă și le suprimă dreptul și posibilitatea de dezvoltare. Argumentul nostru este că autostrada A13 poate aduce beneficii reale și tangibile economiei din regiune și poate stimula o tranziție pozitivă spre dezvoltare, ceea ce coincide tocmai cu obiectivele europene ale PNRR, care trebuie să se bazeze pe investiții semnificative, crearea de locuri de muncă, creștere economică și coeziune în statele europene. În loc să folosească această oportunitate pentru finalizarea unor proiecte mari de infrastructură, Guvernul alocă, printre altele, sume considerabile pentru reziliență în situații de criză. Și elicopterele sunt urgente, după cum le-a inclus Guvernul pe lista achizițiilor pentru reziliența în situații de criză, dar, înainte de toate, România și regiunea Moldovei, în special, au nevoie de infrastructură rutieră, de conectare prin autostrăzi. O urgență pe care Guvernul o ignoră. Chiar și Germania, care are cea mai performantă infrastructură din Europa, are prevăzut în planul său național de redresare și reziliență, în pilonul II, măsuri de investiții suplimentare în infrastructură pentru modernizarea acesteia și pentru a stimula dinamica productivității naționale. Statele europene își văd interesul național și pun accentul pe indicatorii de performanță și coeziune, însă guvernanții români rămân marionetele unor interese meschine și pierd o mare șansă pentru salvarea economiei țării și relansarea de care România avea nevoie după criza pandemică, dar și după guvernarea catastrofală din ultimul an.

Incapabilitatea acestui guvern și perspectiva limitată din care privește atunci când este vorba de interesul național fac ca, prin PNRR, cetățenii români, mai ales cei din regiunea istorică a Moldovei, să nu aibă prea multe așteptări, asta chiar în ciuda discursurilor hiperbolice ale guvernanților din ultimele luni despre banii de la Bruxelles. Este clar că, fugind de consultare și de dialog cu Parlamentul, Guvernul face din PNRR, folosind vorbele alegorice ale lui Titu Maiorescu, o „forma fără fond”, care „nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă”.

„Multinaționalele, cei mai importanți vectori de promovare în România a valului progresist neomarxist”

Deși, în teorie, forul legiuitor, în România, este Parlamentul, în practică, multinaționalele impun propriile legi angajaților români. Mai nou, marile corporații își obligă personalul să folosească ceea ce ele numesc „limbaj incluziv”, concentrându-și atenția, în special, asupra termenilor care definesc universul LGBT.

Astfel, multinaționalele au început să interzică, în țara noastră, folosirea unor cuvinte și expresii care au conotații de gen, cum ar fi celebra formulă de adresare „doamnelor și domnilor”, pe motiv că ar leza persoanele care nu se identifică nici ca bărbați, nici ca femei. De asemenea, a te adresa cuiva cu „el” sau „ea”, în funcție de numele sau înfățișarea respectivei persoane, poate atrage acuzații de „transfobie” sau de discriminare prin folosirea „limbajului binar” cu privire la gen.

Asociația „Accept” a elaborat un document intitulat „Diversitatea la locul de muncă – Ghid pentru angajatorii din România”. Printre „recomandările” menționate în respectivul document este și cea ca angajatorii să își instruiască angajații să nu mai presupună că partenerul de viață al cuiva este de sex opus, lucrul acesta nefiind altceva decât un „stereotip” sau chiar un act de discriminare.

Prin adoptarea, fără niciun filtru, a unui așa-zis „cod al diversității și incluziunii”, marile corporații au devenit cei mai importanți vectori de promovare în România a valului progresist neomarxist.

Noi, AUR, ne opunem cu fermitate acestui egalitarism artificial populist și demagogic și susținem egalitatea de șanse. În același timp, ne împotrivim discriminării de orice fel și susținem libertatea de exprimare.

Vă asigur că din perspectiva noastră, a celor de la AUR, nimeni de la Parlamentul European nu le va putea interzice copiilor noștri să rostească cuvintele „mamă” și „tată” și nicio multinațională din lume nu ne va putea împiedica să ne întemeiem familii tradiționale binare, să ne apărăm tradițiile, limba și cultura.

La finalul declarației mele politice am și eu un set de recomandări pentru multinaționalele care desfășoară activități economice în România: reveniți cu picioarele pe pământ! În loc să vă concentrați pe externalizarea profiturilor, mai bine vă preocupați de plata taxelor și impozitelor la același nivel cu firmele românești! Înainte să promovați ideologia neomarxistă, trebuie să respectați valorile identitare românești, inclusiv familia tradițională, precum și legile și Constituția României!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Ziua de 25 martie 1821 reprezintă unul dintre cele mai strălucite momente din istoria modernă a noii Elade. Este ziua în care „Libertate sau moarte” a devenit simbolul Revoluției elene, începută la 25 martie 1821. Este data stabilită ca aniversare oficială a revoluției, de la care au trecut 200 de ani, precum și ca Ziua Națională a Greciei.

Este un adevăr și trebuie întotdeauna amintit faptul că revoluția greacă își are rădăcinile în România, că aceste două națiuni au multe în comun și legăturile scrise sau nescrise sunt dovedite de respectul reciproc și faptele comune întreprinse în decursul a mii de ani.

La fel de adevărat este și faptul că existența grecilor în Dobrogea, atestată oficial încă din secolul VII înainte de Hristos, precum și aspirațiile și credința celor două nații au dus la o luptă comună pentru păstrarea identității și culturii.

Vreau să punctez și faptul că, la momentul în care Dobrogea a trecut în administrarea statului român, primul primar al Constanței a fost grecul Antonio A. Alexandridi.

Grecii au fost cei care au construit prima școală în orașul de la malul mării, în anul 1865, și primul teatru, „Elpis”, în 1898, în care, în prezent, funcționează Teatrul de Păpuși. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în Constanța trăiau peste 6.000 de greci, iar comunitatea elenă deținea un patrimoniu important, avea școală, teatru, biserică, spital și numeroase clădiri, care acum au devenit istorice. Vorbim despre un patrimoniu care nu a fost destinat să fie folosit numai de membrii comunității, ci de toți locuitorii Constanței.

Ne leagă multe de Grecia, dar cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, este faptul că grecii au adus unicitate Dobrogei. Aici unde există o comunitate puternică și respectată și, nu în ultimul rând, în permanență implicată în problemele localităților în care trăiesc.

Vreau să vă amintesc că, la ultimele alegeri locale, comunitatea grecilor din Constanța a avut un candidat pentru funcția de primar al municipiului reședință de județ, în persoana lui Traian Anton Antoniadis, iar, dacă veți citi programul său electoral, veți constata că toate punctele au fost calate pe probleme de interes pentru toți cetățenii, indiferent de apartenența etnică. De mii de ani, dar mai ales acum, grecii din Dobrogea ne învață să trăim frumos și să fim generoși – transmit prin toți porii bucuria de a trăi. Când vorbesc despre o persoană decedată întreabă întâi cum a trăit, pentru că asta contează cel mai mult.

Dansurile spectaculoase, mâncărurile simple, dar extrem de gustoase și dragostea pentru păstrarea tradițiilor sunt transmise din generație în generație în comunitatea elenă din Constanța.

Au și ei însă dureri, însă ține de noi să le rezolvăm problemele. Îi doare faptul că multe clădiri istorice – casele Embiricos, Manicatide, Hrisicos, vilele Șuțu sau Constantinide – sunt în ruină, dar și că mai sunt 10 centimetri de mal și se surpă atât Teatrul „Elpis”, clădire de patrimoniu din clasa B, cât și Biserica Greacă, clădire de patrimoniu din clasa A, ambele ridicate din banii etnicilor greci.

Dincolo de orice, ne emoționează de fiecare dată modul în care comunitatea elenă din Dobrogea serbează Ziua Națională a Greciei, așa cum o face și când este aniversată cea a României. Membrii comunității nu au făcut vreodată diferența, manifestând aceeași bucurie și generozitate.

_O Theos na filai ton eliniko ke ton rumanico lao!_ Dumnezeu să protejeze poporul grec și cel român!

„Coaliția nefuncțională de la guvernare pune în pericol viețile românilor”

Observăm, în aceste zile, cum țara noastră se scufundă, din nou, sub un val de infectări cu COVID-19. Acest al treilea val este unul mai abrupt, mai agresiv, iar riscul pentru români este mult mai mare. Și nu mă refer aici doar la riscurile economice din cauza unor inevitabile carantine, izolări și închideri repetate, este vorba și despre pericolul direct și imediat asupra sănătății cetățenilor români, fiindcă noile tulpini de virus sunt dominante și afectează inclusiv tinerii.

În aceste condiții asistăm stupefiați la lupte intestine pentru putere în interiorul coaliției PNL–USR, iar aceste conflicte pun în pericol viețile și bunăstarea românilor. Cum este posibil ca Ministerul Sănătății să fie rupt de realitatea vaccinării? Românii sunt programați la vaccinare la sute de kilometri de localitatea de domiciliu. Am văzut cu toții conflictul deschis, public între coordonatorii campaniei de vaccinare și ministrul sănătății. A fost un spectacol penibil care a arătat cum două structuri ale statului sunt parcă într-un concurs de popularitate, care este mai frumos la televizor, și nu că sunt preocupate de sănătatea și siguranța oamenilor.

Mai mult, lupta dintre PNL și USR, în interiorul propriei coaliții, transformă pandemia într-o scenă a orgoliilor și a luptei pentru putere, indiferent de consecințele asupra oamenilor obișnuiți. Mai este oare nevoie să vă reamintesc situația Timișoarei din aceste zile? Primarul USR al Timișoarei acuză prefectul PNL că dispune carantinarea doar a localităților cu primari USR. Președintele Consiliului Județean Timiș votează limitarea carantinării, iar ministrul sănătății USR dispune prelungirea carantinei cu 72 de ore, peste capul autorităților locale. Între timp, ministrul educației ține deschise școli care ar fi trebuit închise. Cine să-i mai înțeleagă?

Extrem de mulți reprezentanți ai autorităților locale solicită Ministerului Sănătății schimbarea modului de calcul al incidenței cazurilor de COVID-19, indicator în baza căruia se decide carantinarea unei localități. De luni de zile se cere un algoritm de calcul echitabil, fiindcă nu este în regulă ca localitățile care nu testează aproape deloc să fie în scenariu

verde, iar cele care testează masiv să fie tot timpul închise. După luni de zile, iese un secretar de stat de la Sănătate și anunță senin că „începem să ne gândim, poate găsim un nou algoritm”. Abia acum încep să discute! Este revoltătoare această aberație!

Personal, ca deputat, am solicitat guvernanților să explice de ce statul român nu testează masiv. De ce se fac 10.000-12.000 de teste la stat, deși capacitatea este de peste 40.000 de mii de teste pe zi? Care sunt interesele ascunse ale acestor guvernanți, de refuză să testeze populația?

Premierul Cîțu, ministrul Voiculescu, Arafat și restul celor care trebuie să gestioneze pandemia vorbesc cu lejeritate de carantine totale și restricții din ce în ce mai severe, în condițiile în care instituțiile lor din subordine nu își fac treaba! De ce trebuie să sufere tot sistemul HoReCa sau toate instituțiile de spectacole din țară fiindcă autoritățile de control nu sunt în stare să oprească petreceri ilegale? Închidem pensiuni și hoteluri din toată țara fiindcă restricțiile nu sunt respectate în weekend pe pârtiile din Brașov! Cozi de mii de oameni înghesuiți unii în alții, iar Guvernul închide pensiuni din Bucovina! Vi se pare normal așa ceva?

Se carantinează localități mici din jurul marilor orașe, însă autoritățile nu sunt capabile să prevină petreceri în cluburi de unde sunt filmări și fotografii în spațiul public! Domnilor, ori ne preocupă sănătatea oamenilor, ori doar proștii trebuie să stea închiși, iar mafiile locale să se distreze!

Haosul din gestionarea acestei pandemii este rezultatul luptelor interne pentru putere și influență în interiorul coaliției USR–PNL. Toți acești oameni, în mâinile cărora ne punem sănătatea, sunt într-o continuă campanie electorală! Și PNL, și USR urmează să aibă alegeri interne, iar lupta lor pentru ciolan duce la aberații și dezorganizare.

Devine din ce în ce mai vizibil că această coaliție guvernamentală, alcătuită din partide ce au ieșit pe locurile II și III la alegeri, nu este funcțională. Vedetele PNL și USR nu se pot înghiți și nu au loc unii de alții, iar în fiecare zi apar blocaje și lovituri sub centură. Mă întreb: de ce nu se duc acești oameni acasă, să ia o pauză și să își lămurească prioritățile și problemele?! Dacă nu sunt în stare să se înțeleagă și să guverneze, poate ar trebui să li se acorde răgazul de a se maturiza!

O coaliție guvernamentală care se autosabotează și se devorează din interior este un pericol pentru o țară aflată în criză sanitară, economică și socială. Românii încă mai au speranțe, dar rămân rapid fără răbdare.

„Gâlceava «autorităților» cu paturile de la ATI!”

După un an de pandemie, am ajuns în situația hilară în care guvernanții de „dreapta” nu știu nici măcar câte paturi de terapie intensivă există în spitale! Fostul ministru Nelu Tătaru spunea un lucru, actualul ministru spune altceva, secretarii de stat din Ministerul Sănătății avansează și ei cifre aproximative, iar premierul este parcă din alt film!

Cred că este nevoie urgentă de intervenția președintelui Iohannis! Să vină Iohannis, cel mai informat cetățean al patriei noastre, să-i scoată din beznă pe guvernanții săi! Să ne spună el numărul exact de paturi de la ATI din România, dacă Guvernul său nu este în stare!

După un an de pandemie, Guvernul de „dreapta” a fost surprins de valul trei al pandemiei și nu a fost capabil să crească numărul de paturi pentru pacienții COVID de la ATI. Ba din contră, Cîțu spune că numărul este în scădere, în timp ce Voiculescu îl contrazice. Este noaptea minții! Cîțu și Voiculescu nu sunt în stare să numere corect nici măcar paturile din spitale și, atunci, oare cum pot pretinde acești habarniști de „dreapta” că pot controla pandemia și pot gestiona criza sanitară? În majoritatea județelor și spitalelor din România, pacienții nu mai au loc în paturile de la ATI. Foarte multe spitale nu au nici măcar medicamentele atât de necesare pentru tratarea bolnavilor! Iar în ceea ce privește personalul medical, situația este și mai gravă. Chiar dacă am avea paturi și medicamente, tot ar fi o mare problemă cu lipsa personalului.

Sunt de-a dreptul criminale nepăsarea și incompetența cu care actuala guvernare a ignorat toate semnele care arătau că România este într-o situație gravă. Orice minte lucidă realizează că țara noastră este într-o situație mai rea chiar decât acum un an. Atunci, la începutul pandemiei, erau câteva sute de cazuri noi de îmbolnăviri zilnice și multe paturi libere la ATI. În martie 2020, controversatul Grup de comunicare strategică anunța 2.653 de paturi disponibile la ATI și 1.361 de ventilatoare mecanice.

Astăzi, după un an de „eforturi” uriașe, de cheltuieli de miliarde de euro pentru dotări, cu zeci de miliarde de euro luate credit, premierul Cîțu anunță, de-a dreptul șocant, că numărul paturilor de la ATI este mai mic decât anul trecut. Cum e posibil așa ceva? Oamenii ăștia ce au păzit un an de zile?

Din cauza unor incompetenți precum Voiculescu și Cîțu, situația a ajuns extrem de gravă în România! Nu au fost în stare să crească nici capacitatea de testare a populației, pentru a-i putea izola pe cei infectați, nici numărul paturilor de la ATI. Nici măcar campania de vaccinare nu decurge așa cum trebuie. Degeaba își pune uniforma de militar domnul Valeriu Gheorghiță! Românii își pierd încrederea în vaccinuri și asta exclusiv din cauza modului execrabil în care „autoritățile” au gestionat sau, mai bine spus, nu au gestionat problema. Românii nu mai au încredere în acești guvernanți incompetenți!

Chiriașul de la Palatul Victoria nu ar trebui să se mai plângă că oamenii nu au încredere în acțiunile antipandemice ale „autorităților”. Fix din cauza unor amatori ca Florin-Vasile Cîțu, Vlad Voiculescu și alte personaje sinistre din Guvern românii și-au pierdut încrederea. Din păcate, din ce în ce mai mulți își pierd și speranța. Speranța că România se va schimba în bine și că își vor putea relua viața normală de dinainte de pandemie.

„Palatul Reginei Maria din Mamaia reprezintă un simbol important pentru istoria noastră!”

Pentru istoria noastră recentă, regina Maria este un simbol al luptei, patriotismului și empatiei, o persoană care nu a ezitat să contribuie direct la efortul de război în acei fatidici ani 1916–1918, chiar 1919. Regina a îngrijit tinerii ostași răniți în lupte și i-a hrănit pe cei înfometați și vulnerabili. Inima reginei a vrut să rămână cu noi, doar vicisitudinile istoriei au făcut ca, din păcate, această dorință să nu fie îndeplinită – se pare că am fost neglijenți cu ceea ce ne-a lăsat una dintre cele mai puternice personalități ale istoriei românești.

În acest sens, deși Balcicul nu se mai regăsește pe teritoriul țării noastre, încă avem totuși un loc drag reginei Maria, și anume palatul din stațiunea Mamaia, care, asemenea cazinoului, aflat în reabilitare în ceasul al doisprezecelea, și acesta reprezintă o altă dovadă a nepăsării fostelor autorități. Pe zi ce trece, reședința de vară a reginei Maria din Mamaia se transformă într-o ruină. De

aceea, cred că este nevoie de o acțiune rapidă, la nivel ministerial, pentru a fi limitată degradarea în care se află acest simbol. Este cel mai bun exemplu care arată că a existat, în ultimii 20 de ani, un dezinteres complet din partea PSD față de monumentele istorice din municipiul Constanța și din județ. Dacă pentru Cazinoul Constanța s-a găsit, după un lung ping-pong politic local și instituțional, o soluție – chiar și după 10 ani –, Castelul Reginei Maria nu are acest timp la dispoziție.

Am văzut inițiativa domnului Remus Negoi de a dezbate acest subiect, însă țin să-l informez că pe această temă i-am adresat deja o întrebare ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului, domnul Claudiu Năsui, referitoare la măsurile care urmează să fie luate în ceea ce privește protejarea Palatului Regal din Mamaia, care se află în patrimoniul companiei Mamaia – SA, la existența fondurilor pentru reabilitare sau dacă ia în calcul să fie transferat către Ministerul Culturii, în vederea consolidării acestuia.

Mă bucură faptul că, din calitatea de membru al Comisiei pentru cultură din Senat, inițiați demersuri – pe care vă asigur că le voi sprijini – în vederea protejării patrimoniului cultural local, însă, în același timp, vreau să vă spun că locuitorii Constanței așteaptă soluții pragmatice de la PNL și USR și mai puțin șezători politice la care să ne dăm cu părerea.

Avem la îndemână Programul național de redresare și reziliență, precum și alte forme de finanțare care pot soluționa această problemă mult mai repede, în loc să stăm la dezbateri care nu vor conduce la soluții pragmatice. Soluția rapidă a reabilitării Palatului Reginei Maria se poate găsi la nivelul Ministerului Economiei și la cel al Culturii. De la cei aflați la guvernare oamenii așteaptă soluții concrete și rapide, iar Palatul Reginei Maria nu poate aștepta dezbaterile noastre în care ne dăm cu părerea.

Haideți să ducem intențiile pe care le aveți în zona în care se pot lua decizii direct, pentru că deciziile rapide pot însemna salvarea Palatului Reginei Maria!

## „Jos masca!”

Proiectul legislativ nr. 31/2021, prin care se dorește extinderea obligativității așa-numitei „măști de protecție” (numită în mod popular „botniță”) și în spațiile publice, contravine în mod vădit prevederilor Constituției României și trebuie respins pentru cel puțin următorul considerent: purtarea obligatorie a măștii de „protecție” aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătății, garantat de Constituția României la art. 34, prin faptul că contravine stilului de viață sănătos, încălcând următoarele principii:

Încercați să alergați sau să depuneți un efort fizic minim cu botnița pe față, să vedeți cum vă simțiți. Expunerea la soare este foarte importantă pentru întărirea sistemului imunitar. Asigurarea necesarului de vitamina D, care se obține prin expunerea la soare, este cu atât mai importantă atunci când este vorba de răceala COVID-19, boala de care se teme atâta lume. Și, atunci, se pune întrebarea: de ce ni se interzice să ne expunem fața la soare, prin acoperirea ei cu această cârpă denumită „mască de protecție”? Impunerea purtării obligatorii a măștii și în spații închise, și în spații publice nu mai are nimic de-a face nici cu moderația, întrecând orice măsură a bunului-simț.

Masca te forțează să respiri un aer viciat, care conține nu numai o concentrație ridicată de dioxid de carbon, ci și multe elemente nocive de care plămânii omului caută să se elibereze în permanență. Ce fel de liniște sufletească mai poate avea un om care se simte în mod permanent vânat de structurile de forță ale statului din motive de-a dreptul ridicole, ca să nu spun abuzive, ce țin de purtatul sau nepurtatul unei măști? Obligarea purtării botniței contravine în mod vădit învățăturilor creștine. Cum să acoperi fața unui om, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? Cum să-l contrazici pe Domnul Isus Hristos, care a spus că „nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi”? Mai mult decât atât, purtarea așa-numitei „măști de protecție” aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătății prin efectele adverse ale purtatului acesteia, reduce gradul de oxigenare a organismului, făcându-l vulnerabil în fața bolilor – amintesc că dezvoltarea cancerului este favorizată de un mediu redus în oxigen! –, ridică, în același timp, concentrația de dioxid de carbon în sânge, cu efect negativ asupra organismului uman și sistemului imunitar.

Dioxidul de carbon, având un efect negativ, otrăvitor, asupra corpului, cauzează alergii pe față; agravează problemele dentare și gingivale; cauzează infecții bacteriene în cavitatea bucală; afectează vederea și ochii; crește riscul de boli respiratorii; creează un climat de nesiguranță pentru persoanele vulnerabile pe stradă și în spațiile publice. Cum credeți că se simte un copil sau un bătrân în momentul în care se întâlnește pe stradă cu cineva care poartă cagulă, având fața acoperită? Nu vorbesc din povești, am văzut astfel de oameni pe stradă! Cine va răspunde pentru răpirile a zeci și zeci de copii de către infractorii care profită de faptul că masca le permite să-și ascundă identitatea?! Creează un disconfort puternic psihoemoțional, prin aspectul de botniță, lezând profund demnitatea umană; creează un climat de frică, chiar de paranoia, atât la nivelul individului, cât mai ales la scara întregii societăți. Frica este focarul bolii, iar această afirmație este susținută inclusiv de medici.

Au românii nevoie să-și piardă libertatea pentru o răceală?

Eu aș îndrăzni să afirm că nu! Dacă nu mă credeți, atunci haideți să organizăm un referendum cu privire la acest aspect! Este de neacceptat ca un grup de medici politruci împreună cu un guvern corupt, susținuți de o presă aservită, să decidă în numele întregului popor român, confiscându-i sănătatea și dreptul de a respira liber, pentru o răceală pe care medici ca doamna doctor Flavia Groșan o rezolvă cu o schemă de tratament simplă, fără a mai fi nevoie să se ajungă la spitalizare și intubare. Să nu uităm că 95% dintre pacienții intubați în secțiile ATI ajung în saci de plastic și doar 5% reușesc să scape cu viață, ceea ce denotă că protocoalele impuse medicilor în contextul COVID sunt fatale pentru aceștia.

Așadar, dragi români, jos masca! Viața începe acolo unde se termină frica.

„Parteneriatul româno-francez contribuie la dezvoltarea României”

Să ne amintim că prietenia dintre România și Franța datează de două secole, iar după decembrie 1989 aceasta a înregistrat un progres considerabil. Să ne amintim de sprijinul activ al Franței în ceea ce privește integrarea României atât în Uniunea Europeană, cât și în Alianța Nord-Atlantică.

Săptămâna aceasta am avut plăcerea de a mă întâlni, alături de alți colegi, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România. Filiala din România are peste 600 de membri, care au stabilit că își doresc să susțină eforturile de modernizare a României în diverse domenii, precum telemedicina, digitalizarea administrației publice,

implementarea politicilor Green Deal și simplificarea legislației care are în vedere investițiile și achizițiile publice.

Un mediu economic stabil oferă cadrul prielnic pentru noi investiții și locuri de muncă. În continuare, trebuie să ne asigurăm că punem în aplicare toți pașii necesari pentru a garanta dezvoltarea țării. Cei aproape 30 miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR constituie o ocazie majoră pentru modernizarea domeniilor de bază, o oportunitate care va permite să creștem calitatea vieții cetățenilor, să creăm o societate și o economie de reziliență, astfel încât să fim pregătiți pentru viitoarele posibile crize de orice natură.

În primul trimestru al anului 2020, criza de sănătate COVID-19 și lansarea măsurilor de izolare au încetinit destul de mult fluxurile comerciale atât în Franța, cât și în România. Totuși, în cadrul Uniunii Europene și pe plan bilateral, cele două țări au mize comune esențiale și provocări cărora trebuie să le facă față împreună. Trebuie marcat faptul că Franța, astăzi, este cel de-al șaselea partener comercial al țării noastre și a treia destinație pentru exporturile românești, iar companiile franceze beneficiază de un mediu favorabil în toate sectoarele importante, comerț angro și cu amănuntul, transport, bănci, agricultură, industrii.

Începând cu ianuarie 2022, Franța va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, astfel încât vor avea loc diverse evenimente, care vor include și România. În această vară va fi organizat Forumul economic franco-român „Poveștile care schimbă jocul”, ce aduce în vedere acțiuni de o importanță deosebită, ca valorizarea potențialului local și regional, dezvoltarea unor noi oportunități de afaceri, promovarea expertizei franceze, dar și importanța parteneriatului solid dintre România și Franța.

Prin urmare, cred în durabilitatea și rezistența relației dintre România și Franța și sunt sigur că viitoarele acțiuni de redresare economică vor include și parteneriatul românofrancez. Economia nu este ca o mașină, nu îi pui combustibil și ai plecat la drum. Economia implică o relație de încredere foarte strânsă, în cazul de față atât din partea investitorilor francezi, cât și din partea României, care trebuie să rămână un partener de încredere și serios.

„Avem nevoie de o nouă legislație pentru mamele minore!”

De zeci de ani se discută în spațiul public despre situația mamelor minore din România. Ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător, cel în care copiii devin părinți înainte să se maturizeze. Lipsa unui dialog deschis, abordat fără prejudecăți de către părinți, conduce, cel mai probabil, către un deznodământ nedorit de nimeni: se consumă un act sexual neprotejat, în urma căruia poate apărea o sarcină sau o boală cu transmitere sexuală, cu un impact imens asupra copiilor, a fetelor în special. Ca să nu mai vorbim de judecata publică, ce stigmatizează aceste suflete nevinovate pentru niște decizii neinspirate, luate, de cele mai multe ori, în lipsa educației sexuale și a implicațiilor apropierii intime dintre tineri.

Fenomenul a luat amploare și România continuă să înregistreze un record negativ pe acest continent, menținându-se pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de mame minore: aproape 18.000 de tinere cu vârste între 15 și 19 ani, iar județul Iași se află pe locul 4 în țară în ceea ce privește numărul de mame adolescente. Un semnal de alarmă este că aproape 80% dintre tați sunt persoane cu vârste între 18 și 25 de ani, deci considerate adulte, conform legii. Cu alte cuvinte, este vorba despre adulți care seduc fete minore și care, în urma actului sexual neprotejat, devin părinți fără să fi anticipat această ipostază. Tragedia nu se oprește aici. De cele mai multe ori, tatăl nu recunoaște copilul și nu se implică în creșterea acestuia, ceea ce crește presiunea financiară și socială asupra mamei. Practic, este vorba de tinere care sunt nevoite să renunțe la școală pentru a-și crește pruncul și care nu au altă sursă de venit în afară de alocația copilului. De cele mai multe ori, copiii care devin părinți nu reușesc să scape din acest cerc vicios, pentru că abandonează școala și nici nu se angajează, fiindcă nu au un nivel de cunoștințe minim care să le asigure un loc de muncă.

Cauzele sunt multiple și responsabilii pentru această situație sunt în toate structurile statului.

Este clar că politicile publice din acest domeniu nu au funcționat la cei mai buni parametri și că este necesară o altă abordare. Legislația mamelor minore trebuie actualizată astfel încât să încurajeze educația și planificarea familială.

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, mi-am propus să modificăm legislația, pentru a sprijini mai bine mamele minore și pentru a preveni nașterile adolescentine. Am avut discuții și întâlniri cu mai mulți reprezentanți ai societății civile pe această temă și mi-au fost transmise opinii pertinente, argumentate ce pot fi integrate în propunerile de modificare pentru legislația mamelor minore. USR PLUS consideră că legislația trebuie revizuită și că se poate optimiza colaborarea între instituții, cu un accent suplimentar pe educația familiilor vulnerabile.

„Coaliția de guvernare își respectă promisiunile”

La numai trei luni de la învestirea noului guvern, perioadă în care au fost depuse eforturi constante pentru a găsi cele mai eficiente metode în vederea reformării sistemului românesc din temelii, vedem semne clare că PNL își respectă promisiunile făcute, iar îmbunătățirea nivelului de trai al românilor este prioritară pentru noi.

Aparatul administrativ defectuos, care nu este la același nivel de modernizare impus de către normele tehnologice europene, nevoia de investiții în domenii-cheie, infrastructura drumurilor sunt doar câteva dintre problemele care trebuie adresate printr-o strategie integrată și eficientă pe care, de altfel, coaliția și-a propus să o aplice din prima zi de guvernare. Doar în ultima săptămână au fost semnalate progrese vizibile făcute pentru îndeplinirea acestui scop, progrese care ne oferă speranță, în special, în contextul în care țara noastră se confruntă cu efectele pandemiei de coronavirus.

În ședința de guvern care a avut loc săptămâna trecută, Guvernul a aprobat plafonul garanțiilor pentru acest an pentru programul „Noua casă”, în valoare de 1,5 miliarde lei. Prin programul „Noua casă”, care înlocuiește programul „Prima casă”, pot fi cumpărate locuințe de până la 70.000 de euro, cu un avans de 5%, și de până la 140.000 de euro, cu un avans de 15%. Creditele pentru achiziția de locuințe mai vechi de 10 ani sunt garantate în proporție de 50% de către stat, în timp ce cele mai noi sunt garantate în proporție de 60%. Acestea sunt cifrele publicate oficial în hotărârea de guvern care facilitează achiziția unui imobil cu destinația de locuință prin intermediul contractării de credite garantate de stat. Avem intenția de a facilita întemeierea familiilor și asistarea românilor care vor să se stabilească în prima locuință.

În ceea ce privește misiunea de a digitaliza România, un program mai mult decât necesar, observăm că de la 1 ianuarie 2021 ghiseul.ro a înregistrat plăți de peste 240 de milioane de lei, mai mult de jumătate din întreaga sumă aferentă anului 2020 a fost colectată în primele luni ale lui 2021, iar în același interval de timp au fost înregistrate peste 700.000 de tranzacții, practic 70% din totalul tranzacțiilor realizate în 2020. Răspunsul pozitiv al românilor la programele guvernamentale reprezintă confirmarea eficienței și a succesului acestora. Astfel, avem garanția că metodele aplicate ușurează traiul de zi cu zi. Ne dorim ca, într-un final și mai ales împreună, să scoatem statul din „statul la coadă”.

Nu în ultimul rând, la finalul săptămânii trecute, Guvernul a pus în dezbatere publică Planul național de redresare și reziliență, mecanismul prin care putem duce aceste progrese înregistrate mai departe. Cele șase axe principale care ar beneficia de finanțare sunt sănătatea, competitivitatea, transformarea digitală, coeziunea socială, tranziția verde, precum și politici pentru generațiile viitoare. România are nevoie de acest sprijin care să facă posibilă crearea de noi locuri de muncă, îndeplinirea normelor europene de mediu, dar și, cel mai important, construcția de spitale și susținerea sistemului de sănătate, atât de afectat în ultimul an.

Munca noastră nu se oprește aici. Suntem încrezători că efectele măsurilor de reformă vor deveni din ce în ce mai vizibile în societate și vom recăpăta încrederea românilor în conducere!

„Năsui, groparul Programului «Start-up Nation»”

Doresc să vă atrag atenția asupra modului în care ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului a mai dat o palmă tinerilor antreprenori, prin nefinanțarea Programului „Start-up Nation”.

Programul „Start-up Nation” nu va fi lansat în anul 2021 din cauza lipsei fondurilor, oficial; neoficial aceasta se întâmplă pentru că ai noștri guvernanți nu sunt interesați de susținerea tinerilor antreprenori și, implicit, a economiei. Programul trebuia să fie unul multianual, cu scopul de a încuraja și de a stimula dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit reprezentanților din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în anul 2021 vor fi lansate programe care să ajute IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19, însă nu și Programul „Start-up Nation”, care în ultimii trei ani a avut aproximativ 30.000 de beneficiari din toată țara.

În schița de buget apărea și Programul „Start-up Nation”, cu o alocare de circa 642 milioane de lei credite bugetare. În bugetul final, suma alocată a fost de 441 milioane. Banii alocați vor merge către plățile pentru firmele care au depus deconturi în cadrul ediției a doua a programului, 2018–2019. Suma oferită este modestă, având în vedere că necesarul bugetar pentru plata tuturor deconturilor depuse la „Start-up Nation”, la începutul anului 2021, era de 857 milioane lei. Asta înseamnă că, din circa 4.250 de firme care au depus cereri de decont, peste 1.000 de firme vor rămâne neplătite.

Antreprenorii care au aplicat la programele gestionate de ministrul Năsui își strigă necazul în zadar cu privire la hățișul birocratic prin care trebuie să treacă și la timpul exagerat de mare necesar aprobării documentelor.

Avem astfel încă o dovadă, dacă mai avea cineva vreo speranță că lucrurile vor funcționa pentru tinerii români în țara lor, că actualii guvernanți sunt interesați strict de interesele lor și ale multinaționalelor, pe care nu mai contenesc să le răsfețe!

„Condamnarea simbolică a regimului comunist în Parlament a fost necesară, dar nu suficientă”

În aproape unanimitate, toți istoricii din țară și din străinătate care au studiat regimul comunist din România au ajuns la concluzia că politica de exterminism social – lichidarea fizică, prin asasinat, deportare, întemnițare, munca forțată pentru unele categorii sociale: burghezie, moșierime, țărani, intelectuali, studenți –, ghidată de preceptul luptei de clasă, a făcut între 500.000 și două milioane de victime în țara noastră.

De aceea, Muzeul Ororilor Comunismului este o prioritate a liberalilor și a Guvernului Cîțu!

Crearea acestui Muzeu al Ororilor Comunismului în România va beneficia de amplitudinea guvernamentală necesară în următorii ani, realizarea sa fiind una dintre prioritățile mandatului meu, ca reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei și deputat în Parlamentul României.

Deja s-au stabilit pașii următori pentru punerea în funcțiune, perspectivele de dezvoltare și urgențele instituționale ale acestui muzeu.

Viitorul muzeu nu va fi doar un spațiu memorial, ci va cuprinde și va dezvolta activități didactice, de cercetare, arhivistice, va fi un _hub_ cultural și social, integrat în noile trenduri muzeale europene ale secolului al XXI-lea.

Fac apel la Domniile Voastre să susțineți necondiționat realizarea muzeului, indiferent de apartenența politică.

În acest moment, se fac pași pentru identificarea proximului imobil care va găzdui sediul acestuia și expoziția permanentă, dar și atragerea unei finanțări care să acopere, în următorii ani, definitivarea proiectului.

Muzeul Ororilor Comunismului reprezintă, în esență, teme sensibile din societate cu un public numeros, atent la valorizarea memoriei și a modului în care spațiul politic și decizional se implică, generează și, eventual, reușește să ofere societății, în interiorul și în exteriorul său, o recunoaștere corectă a tragediilor regimului comunist, a preliminariilor și a urmărilor sale.

„Privatizarea funciară a României este următorul jaf al coaliției de guvernare”

În România se manifestă un fenomen indiscutabil de acaparare a terenurilor agricole de către străini, fapt ce a determinat atât Academia Română, cât și Parlamentul European să ne atenționeze și să ne invite să acționăm pentru a soluționa această problemă cât se poate de reală, care a scăpat de sub control în ultimul deceniu.

Cum tratatele europene nu permit interzicerea vânzării pământurilor către străini, tot ce puteam face era să introducem în lege condiții drastice prin care să se asigure că terenurile agricole nu ajung să fie cumpărate pentru speculă, ci să fie folosite pentru agricultură.

Am acționat în consecință și, în anul 2018, împreună cu mai mulți colegi de la PSD, am inițiat un proiect de lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole, unde am inclus câteva condiții de control: arendașul persoană fizică să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situată pe teritoriul național, pe

o perioadă de cinci ani; societățile care arendează sau cumpără să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de cinci ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; tinerii fermieri români să aibă drept de preempțiune; interzicerea vânzării mai devreme de opt ani de la cumpărare; plus alte condiții care respectă legislația europeană. Am reușit, în pofida atacurilor venite din partea deputaților de la USR.

Recent, sub comanda ministrului Oros, 61 de parlamentari ai PNL, USR și UDMR au inițiat un proiect ce pune pe tavă străinilor terenurile agricole ale României, dând liber la vânzarea necondiționată a acestora.

Stimați colegi de la putere, vă rog să încetați! Demersul vostru redeschide calea către acapararea de capital funciar național de către străini și pune în pericol siguranța alimentară a țării. Nu mai veniți cu justificarea că străinii nu iau terenul și-l duc la ei în țară. Gândiți-vă că mâine proprietarii străini decid să nu mai cultive anumite produse. Sau lasă pământul să ajungă o pârloagă pentru că l-au cumpărat pentru speculă. Noi, în țara noastră, ce vom putea face în afară de a deveni o piață și mai mare de desfacere a fermierilor din alte țări?!

Anularea condițiilor despre care am vorbit mai sus este defavorabilă fermierilor români, în situația în care pe plan intern există nevoie de terenuri agricole care să fie accesibile tinerilor fermieri și fermierilor cu pământ puțin, fie prin arendare, fie prin cumpărare, sprijinită prin creditare bancară la costuri rezonabile. Să-i sprijiniți pe fermierii români nu v-ați gândit, dar să-i faceți sclavii altora vă convine.

Încetați să creați dezechilibre pe piața internă, în situația în care avem deja peste două milioane de hectare de teren agricol ce se află în proprietatea unor entități cu interese economice diferite de cele ale statului român. Funcționarea fără nicio constrângere a pieței funciare nu este un demers liberal, ci antinațional.

„Planul național de redresare și reziliență reprezintă cel mai bun test pentru capacitatea administrației publice din România și pentru clasa politică”

În cursul săptămânii trecute, Guvernul României a pus în dezbatere publică principalele axe de finanțare pe care se va baza Planul național de redresare și reziliență. Sunt în joc finanțări de aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care trebuie utilizați rapid și eficient pentru modernizarea marilor sisteme publice din țara noastră.

Așadar, avem la dispoziție 5 miliarde de euro pentru modernizarea transportului feroviar, 4,5 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și pentru irigații, 4 miliarde de euro pentru infrastructura școlară, pentru dotări moderne și laboratoare, școli verzi, eficiente energetic, pentru susținerea învățământului dual, 3 miliarde de euro pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur, 1,3 miliarde de euro pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă și aproape un miliard de euro pentru informatizarea instituțiilor publice și digitalizare.

Cele 30 de miliarde de euro disponibile trebuie fructificate până la ultimul cent. Atunci când am spus că Planul național de redresare și reziliență este cel mai important test din ultimii 30 de ani pentru administrația românească, am avut în vedere faptul că aceste fonduri nu vin doar dacă le cerem sau ni le dorim, ci vin în temeiul unor proiecte mature, bine structurate, cu efecte economice și sociale pozitive, care pot fi măsurabile. Să nu uităm că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022 și că termenul-limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi este 31 decembrie 2023. Mai mult decât atât, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până, cel târziu, în decembrie 2026. Așadar, începând cu luna aprilie a acestui an, administrația publică centrală, administrația publică locală, companiile românești și organizațiile nonguvernamentale trebuie să-și concentreze și coordoneze eforturile pentru a elabora și implementa proiecte care să aducă mult așteptata dezvoltare economică și socială în țara noastră. Orice zi care trece fără eforturi susținute în utilizarea acestor fonduri este o zi pierdută!

Am făcut o scurtă incursiune în istoria noastră recentă și am observat că, atunci când în joc au fost teme majore pentru România, partidele politice au lăsat de-o parte competiția politică și diversele animozități și au pus umărul, în mod consensual, pentru atingerea obiectivelor naționale. Din acest motiv, îmi este greu să înțeleg de ce liderii PSD obstrucționează cu rea-credință implementarea cât mai rapidă a Planului național de redresare și reziliență, tergiversând în Parlament ratificarea modificărilor necesare, pe care partenerii noștri europeni le așteaptă cât mai rapid. Sper ca PSD să treacă și el acest test de responsabilitate și să pună obiectivele naționale mai presus de obiectivele politice mărunte.

„Falimentul fermierilor români sub guvernarea PNL–USR–UDMR”

Declarația mea politică se referă la situația fermierilor români în contextul neacordării de către Guvern a despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă. Din datele Ministerului Agriculturii au fost afectați peste 90.000 de agricultori, cu o suprafață totală de aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi afectate de secetă, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. În bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021, aprobat de majoritatea parlamentară PNL–USR–UDMR, nu au fost prevăzute sumele pentru acordarea acestor despăgubiri, chiar dacă ministrul agriculturii le-a promis fermierilor, în nenumărate rânduri, încă de anul trecut, că aceste sume vor exista în bugetul pe anul 2021. Parlamentarii PSD au depus un amendament pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii în vederea acordării despăgubirilor către fermierii români, dar acesta a fost respins de parlamentarii PNL–USR–UDMR. Neacordarea sau amânarea la o dată necunoscută a plăților despăgubirilor va duce la imposibilitatea fermierilor de a-și achita furnizorii de inputuri, salariații și taxele către bugetul de stat, ca să nu mai aducem în discuție imposibilitatea de a înființa culturi pentru primăvară, acest lucru ducând la falimentul fermierilor români.

„Rușine națională! Comisia Europeană bate obrazul Guvernului cu lista PNRR!”

Că lista privind Planul național de redresare și reziliență (PNRR) a fost făcută pe genunchi nu mai este o noutate. Că proiectele au fost selectate pe criterii politice, nici asta nu este ceva nou. Că Guvernul condus de Florin Cîțu este incapabil este o altă chestiune știută.

Le știm și, spre nenorocul nostru, am început să ne obișnuim cu ele aici, pe meleagurile în care modelul ciobănașului mioritic, gata să accepte fatalitatea, încă funcționează.

Problema este alta! Toate aceste „că” -uri cumulate au făcut ca România să aibă o „faimă” nedorită tocmai acolo unde ne doare cel mai tare, în chiar inima Europei.

Și mai grav este că o recunosc până și colegii de partid ai premierului.

Criticile formulate de comisarul european al PNL, Adina Vălean, la adresa PNRR propus de România arată clar incapacitatea Guvernului actual de a atrage acei bani europeni, pe care ni-i prezintă ca pe Sfântul Graal.

Să fim bine înțeleși, toate investițiile pe care le-au anunțat demagogic, toate promisiunile visate cu ochii deschiși de Cîțu și ai lui se bazează exact pe aceste fonduri despre care chiar colegii lor de partid din Parlamentul European spun că nu-s în stare să le atragă. Cu alte cuvinte, vânzarea pielii ursului din pădure redevine logica oficială de acțiune a unui guvern care vorbește, vorbește, vorbește... și cam atât...

Ieșirile la televizor ale lui Iohannis și Cîțu au avut darul de a amăgi românii cu promisiuni deșarte. Ni s-a vorbit despre o fată morgana cu cosițe aurii fără de care nu ne mai putem dezvolta și fără de care nici nu mai știm cum ne cheamă. Nu a fost decât apă de ploaie, vorbe-n vânt!

Evenimentele din ultima perioadă demonstrează că întregul castel de nisip cu care se laudă Iohannis & Co. este pe punctul de a se prăbuși. Puterea negociază proiectele și destinația acestor bani doar în funcție de interesele politice și financiare ale PNL, USR și UDMR.

De ce s-a ajuns la acest lucru? Actuala coaliție de guvernare refuză să supună dezbaterii Parlamentului planul PNRR. Se tem, bineînțeles, că această himeră se va prăbuși, iar promisiunile populiste îi vor lovi ca un bumerang.

Aceasta este realitatea, aceasta este „buna guvernare” a lui Iohannis, a lui Barna, a lui Cioloș... O păcăleală în masă, o cacealma jenantă cu proiecte fanteziste, pe care europenii nu le mai văd cu ochi buni.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă, spune o veche și înțeleaptă vorbă românească. Mai repede sau mai târziu, Europa va sancționa lipsa de seriozitate, neprofesionalismul și joaca de-a dezvoltarea. Vă cer, în numele românilor, să încetați a ne mai face de rușine!

„România este împărțită în două – guvernanții dreptei și găștile lor și restul românilor, care trebuie să suporte toate consecințele prostiei și nepăsării celor care îi conduc”

Într-un an și jumătate de guvernare a coaliției austerității naționale, PNL–USR PLUS–UDMR, țara noastră a fost divizată între guvernanți și camarila lor, cărora li se permite orice și au toate drepturile, și restul cetățenilor, care trebuie să suporte toate consecințele incapacității și lipsei de interes, prin care sănătatea și viața le sunt puse în pericol.

Pentru românii de rând și familiile acestora totul merge rău, de la vaccinare până la educație, de la pierderea locurilor de muncă până la scăderea veniturilor și a nivelului de trai.

România nu este capabilă să administreze vaccinurile primite de la Uniunea Europeană. În timp ce Cîțu nu contenește să se laude cu reușitele din procesul de vaccinare, sute de mii de români pierd șansa de a se vaccina la timp și mulți dintre ei ajung pe paturile de la ATI sau mor din cauza noului coronavirus. Guvernul a organizat vaccinarea atât de incoerent, încât nu a reușit să folosească decât 2,1 milioane de vaccinuri din cele 3 milioane de doze primite. În centrele din România s-a injectat doar jumătate din cantitatea de vaccin Moderna ce ne-a fost distribuită și doar o treime din dozele de la AstraZeneca. Am ajuns să fim pe locul 15 în Uniunea Europeană ca procent din populația adultă care a primit cel puțin o doză de vaccin, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.

Guvernul Cîțu nu a fost în stare nici măcar să trimită o propunere, la cererea Uniunii Europene, prin care să implice țara noastră în procesul de producție și de distribuire a vaccinurilor, pentru a scădea nota de plată pe care o achită românii pentru achiziționarea acestora. Statele membre au fost invitate să identifice și să comunice dacă au posibilitatea să organizeze centre pentru procesul de producție sau de împachetare, iar România nu a trimis niciun răspuns.

Românii riscă noi restricții din cauza incapacității Guvernului de a gestiona pandemia. În loc să ia măsuri coerente pentru a împiedica răspândirea virusului, să testeze în număr cât mai mare și să facă cât mai accesibil procesul de vaccinare, guvernanții continuă să se certe între ei. Nu le pasă nici de viețile pierdute, nici de educația compromisă a copiilor, nici de locurile de muncă pierdute, nici de sutele de afaceri închise.

În același timp, coaliția austerității naționale a declanșat dezmățul pe zona bugetară. În timp ce le cer românilor să strângă cureaua, să accepte reducerea veniturilor și înghețarea pensiilor și a salariilor, în timp ce vor să taie sporurile medicilor și ale profesorilor, aflați în prima linie a luptei cu pandemia, Iohannis, PNL, USR PLUS și UDMR inventează posturi și atribuie sinecuri clientelei politice. Pentru a satisface nevoile politrucilor și ale clientelei, Guvernul îi împovărează pe români și creează posturi de conducere noi în aparatul de stat, pe care le împarte strict în baza algoritmului politic al coaliției.

Aproape toate instituțiile statului, de la TVR la CNAS, de la radioul public și până la ultima societate comercială, sunt transformate și conduse după chipul și asemănarea acestei coaliții de profitori.

„Măsuri de reducere a ratei de infectare cu SARS-CoV-2 care pot fi aplicate cu succes pentru prevenirea carantinării”

Carantina impusă timp de două săptămâni în Timișoara și localitățile limitrofe sau în alte localități din țară nu a avut rezultatele dorite, ba din contră, rata de infectare a crescut, dând mari discrepanțe între mediul privat și cel de stat, având ca victime colaterale, din nou, sectorul HoReCa și sistemul de învățământ, dar mai ales suprasolicitarea secțiilor de anestezie și terapie intensivă din întreaga țară.

Vă propun să ne gândim la o decizie guvernamentală responsabilă, luată cu discernământ și deschidere față de situația extrem de dificilă a domeniilor mai sus menționate, și astfel vă propun următoarele:

Pentru domeniul HoReCa: prezentarea unui certificat de vaccinare, a unui rezultat negativ de testare PCR, dovada existenței anticorpilor post COVID-19, sau a unui test rapid (realizat cu 48 de ore înainte de a participa la un eveniment sau o masă _à la carte_ ) ori realizarea unui test rapid la intrarea în incintă.

Pentru populația din alte medii: testarea personalului din învățământ cu test rapid antigen; testarea masivă a populației din zonele cu risc crescut de infectare, prin punerea la dispoziție de teste rapide antigen gratuite; continuarea vaccinării în cât mai multe centre din zonele cu risc.

Într-adevăr, aceste măsuri, odată aplicate, pot garanta un acces selectiv al clienților, pe bază de date certe, și pot garanta o reluare firească a activităților în industria HoReCa, în învățământ și ale populației în general.

Soluția este ca vaccinarea să continue, măsurile menționate mai sus să fie implementate și, cu siguranță, ne vom îndrepta, cu pași repezi, pe un drum mai bun. Aplicarea unei verificări și selecții protective a publicului în privința vaccinării sau testării epidemiologice este acum o soluție viabilă, aflată la îndemână, o șansă reală pentru reluarea vieții normale și pentru repornirea economică.

Efectele pandemiei din anul 2020, care se continuă și în anul 2021, seamănă cu un cataclism economic, prin consecințele deosebit de ample pe care le poate produce, culminând cu o contracție economică mai gravă decât cea din timpul crizei de acum 10 ani. În fața acestei situații nu trebuie să avem ca unică armă de apărare doar respectarea măsurilor de distanțare socială, de igienă, vaccinarea sau, în ultimă fază, carantina, ci și o organizare administrativ-teritorială responsabilă, care să ia cele mai eficiente decizii, doar în folosul comunității.

„80 de ani de la moartea unui mare patriot, Nicolae Titulescu”

Personalitate de prestigiu a vieții politice din perioada interbelică, Nicolae Titulescu, de la moartea căruia s-au împlinit 80 de ani pe 17 martie 1941, a fost un mare diplomat, care a slujit în mod remarcabil interesele României pe plan internațional. Din păcate, evenimentul nu a fost marcat așa cum s-ar fi cuvenit, după cum adesea se întâmplă să uităm prea repede istoria noastră și pe marii ei lideri, acesta fiind și unul dintre motivele pentru declarația mea politică de astăzi.

Născut la Craiova în martie 1882, Nicolae Titulescu a urmat studii superioare de drept la Paris, devenind apoi profesor de drept civil la universitățile din Iași și București, cu merite care l-au recomandat Academiei Române, precum și altor academii, din străinătate.

A fost un remarcabil președinte al Academiei Diplomatice Internaționale de la Haga. De asemenea, a fost delegat permanent (1920–1936) al României la Liga Națiunilor de la Geneva, calitate în care a pledat cu harul său oratoric pentru condamnarea expansiunii unor state asupra altora și pentru o dinamică a păcii internaționale.

În 1934 a redeschis relațiile diplomatice cu URSS, rupte în 1918, după revenirea Basarabiei la țara-mamă. Titulescu a încercat, dar fără să reușească, să semneze un tratat de neangajare cu URSS, pentru a obține o recunoaștere definitivă a frontierelor României la Nistru. Ca o paranteză, oportunitatea istorică de recuperare a teritoriilor pierdute din nord-estul țării a apărut după 1989, odată cu dezintegrarea URSS și desprinderea țărilor baltice. Din păcate, momentul a fost ratat din punct de vedere politic și diplomatic de România, care nu a făcut la timp demersurile de contestare a tratatului economic Ribbentrop–Molotov.

Nicolae Titulescu s-a remarcat pe plan internațional prin multiple acțiuni diplomatice, dar trebuie menționat și rolul său pe planul politicii interne. Astfel, este ministru de finanțe (1920–1921) în Cabinetul lui Averescu. Este cosemnatar, alături de I.G. Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon din 1920, ce stabilea frontierele Ungariei de astăzi. Este delegat al țării la Conferința de pace la Paris (1920), ministru plenipotențiar la Londra (1923–1927), ministru de externe (1937–1938). Nicolae Titulescu s-a dovedit a fi un mare patriot și un vizionar. A prevăzut destabilizările echilibrului internațional, cu repercusiuni asupra țării sale, semnalând posibilitatea extinderii politicii revanșarde a Germaniei lui Hitler.

În 1936, Carol al II-lea l-a înlăturat din Guvern, astfel că Titulescu a plecat în Elveția, apoi în Franța, unde a pledat, în continuare, pentru o politică lucidă și fermă a neagresiunii și pentru colaborarea statelor europene egale în drepturi. Se stinge din viață în martie 1941, la Cannes, și e reînhumat în 1991 la Șcheii Brașovului. În memoria capitalei s-a păstrat prin numele unui bulevard, prin statui și prin fundația care îi poartă numele, situată în casa lui din șoseaua Kiseleff. Pe placa memorială a edificiului se află o inscripție a lui Nicolae Titulescu care-i definește credința în misiunea sa în viață – aceea de a lăsa în urma sa fapte împlinite în serviciul istoriei și neamului său.

Moștenirea acestui mare român ne lasă o responsabilitate pe măsură, iar noi avem datoria să facem tot ceea ce este posibil să o îndeplinim: „Nu se poate ca ceea ce a conceput mintea omenească, ca ceea ce a simțit inima românească să nu poată înfăptui energia românească” – Nicolae Titulescu.

„Indolență, necunoaștere sau rea-intenție – lipsa unei platforme online adecvate pentru dezbaterile din cadrul Comisiei pentru sănătate și familie”

Prin votul lor, cetățenii ne-au trimis în Parlament pentru a asigura țării un bun și predictibil cadru legislativ, prin care România nu numai să-și asigure locul pe care-l merită în Europa, ci și să ofere, în primul rând, locuitorilor ei siguranța unei vieți mai bune, iar românilor din diasporă un loc unde să se revină cu drag de fiecare dată.

Se presupune că aici, în cel mai înalt for al statului român, reprezentanții poporului, printre care mă număr și eu, au asigurate toate condițiile pentru a conlucra pentru bunăstarea țării.

Din păcate, nu este așa...

Din cauza pandemiei, lucrările în comisii nu numai că au fost reduse la minimum, ci sunt chiar ridicularizate, atunci când se desfășoară.

Vă dau un singur exemplu, din comisia din care eu fac parte, Comisia pentru sănătate și familie, unde, după cum îi spune și numele, ar trebui să asigurăm un cadru legislativ cât mai favorabil românilor: după două luni de când a început noua sesiune parlamentară, ședințele se țin în continuare pe WhatsApp. Da, mijlocul acela de comunicare pe care îl cunoaștem cu toții și pe care îl folosim pentru glumițe sau comunicări scurte.

Repet: în cea mai înaltă instituție a statului român, ședințele unei comisii se țin de două luni pe o platformă care nu asigură un cadru adecvat pentru discuții, dezbateri, susținere de amendamente, nici măcar pentru votul pentru proiectele de legi pe care le trimitem mai departe, spre plen sau alte comisii de avizare.

Am cerut în mod oficial, și o fac și acum, să nu-și bată joc de cetățenii acestei țări, care ne-au trimis în Parlament pentru a-i reprezenta într-un mod transparent, eficace și onorabil, pentru că, în ciuda pandemiei, sunt convins că se pot asigura platforme online care să permită o bună comunicare și care să ofere un mediu de lucru profesionist tuturor membrilor comisiei!

Dacă Parlamentul României nu dispune de 15$ pe lună, cât este taxa de acces pe platforma Zoom, spre exemplu, cum să avem pretenția că poate da legi prin care să gestioneze miliarde de euro?

Este momentul să profesionalizăm activitatea din comisii și să punem interesele țării mai presus de delăsarea unor politicieni adepți ai veșnicului „Lasă că merge și așa!”.

Nu, domnilor, nu merge și așa, iar cei care v-au votat trebuie să știe asta!

E Săptămâna mondială a banilor. În acest sens, mesajul meu este legat de educația financiară. Deși s-au făcut pași la nivel administrativ, prin permiterea demarării unor ore de educație financiară în școli și alocarea unor fonduri, am interacționat cu zeci de persoane, tineri, profesori și părinți, și oamenii nu observă un impact major.

România se află încă la coada Europei privind alfabetizarea financiară a cetățenilor. Cu alte cuvinte, românii au lacune în ceea ce privește informațiile elementare despre sensul și modul de funcționare a instrumentelor bancare, concepte economice, cum ar fi inflație și deflație, salariu brut sau net, dobândă simplă sau compusă etc.

Vă invit să fiți mai implicați și atenți la subiectele pe teme financiare, studiați, susțineți proiecte de profil, fiți modele. Dacă guvernanții din ultimii 30 de ani aveau principii financiare sănătoase, România nu avea autostrăzi doar pe hârtie, nu existau știri în trecut cum că prim-ministrul Tudose vrea să-și primească salariul „în mână”, și nu pe card.

Consecințele politice ale unei educații financiare precare nu sunt de ignorat. Dacă populația ar avea cunoștințele financiare de bază, ar sancționa ideile populiste, prin care legi declarate apoi neconstituționale riscă să producă efecte economice care pot ușor scăpa de sub control, ducând până la retrogradarea ratingului de țară și, drept urmare, creșterea dobânzii la care se împrumută România.

La noi, demnitari fiind, educația financiară nu e cu „poate”, ci e cu „trebuie”.

În această săptămână am demarat o serie de activități, alături de colegii mei din cabinet, pentru a transmite un mesaj clar: România are nevoie de cetățeni care nu doar că pot genera resurse financiare, ci le pot și gestiona eficient și, mai apoi, investi cu celeritate.

„România a intrat în al treilea val al pandemiei cu un ministru al sănătății care nu știe nimic, nu semnează nimic și nu răspunde de nimic!”

Valul trei al pandemiei găsește România la fel de nepregătită ca acum un an. Nici măcar nu se știe câte paturi funcționale sunt la secțiile de terapie intensivă.

După un an de pandemie, Guvernul a rămas la fel de arogant și de ineficient ca în prima zi. Criza de la ATI, lipsa tratamentului pentru bolnavii cronici, lipsa unor medicamente esențiale sunt doar câteva dintre problemele care nici după un an de zile nu și-au găsit rezolvarea sau măcar o îmbunătățire.

PSD a propus mai multe soluții de acțiune, pe care cei de la guvernare le-au respins inițial cu multă aroganță, iar ulterior au preluat o parte dintre ele, timp în care mulți români au avut de suferit. La un an de la începutul pandemiei ne punem, în mod legitim, întrebarea câți români ar fi evitat infectarea sau decesul, câte firme ar fi evitat falimentul și câți elevi ar fi avut parte de o educație corespunzătoare dacă aroganții de la guvernare ar fi ținut cont de la început de soluțiile propuse de PSD.

Guvernul Cîțu continuă să fie luat prin surprindere după un an de pandemie. Este inadmisibil cât de puțin este pregătită România să facă față valului trei. Din nou nu sunt suficiente paturi la ATI, spitalele sunt arhipline, personalul medical e extenuat. Din nou românii sunt de vină pentru extinderea rapidă a contaminării. Din nou se va institui carantină extinsă, ceea ce va agrava criza actuală. Iar românii sunt și vor continua să fie obligați să facă zeci, sute de kilometri pentru a se vaccina.

PSD califică drept criminală nepăsarea cu care actuala guvernare a ignorat toate semnele care arătau clar recrudescența pandemiei.

Acum, după un an de eforturi uriașe, de cheltuieli de miliarde de euro pentru dotări, premierul Cîțu anunță, de-a dreptul șocant, că numărul paturilor de la ATI e mai mic, chiar a scăzut de la începutul anului, și a cerut Ministerului Sănătății să vină cu soluții pentru a-l crește la 1.600.

Realitatea crâncenă arată cum guvernările de dreapta ale lui Iohannis n-au făcut nimic pentru a combate eficient pandemia. N-au testat masiv la timp, n-au făcut corect și complet anchetele epidemiologice, n-au comunicat niciodată uman și convingător cu populația, au luat decizii doar în funcție de interesul politic, și nu în beneficiul sănătății publice.

Domnul Vlad Voiculescu, cunoscut drept ministrul „Nu știu, nu semnez, nu răspund”, este dovada vie a imposturii și a oportunismului care definesc Guvernul Cîțu. Voiculescu spune întruna că nu știe, că nu semnează și că nu răspunde în detaliu, dar este principalul vinovat pentru faptul că medicii din centrele de vaccinare nu sunt plătiți, pentru rețeaua paralelă de vaccinare, pentru scandalul datelor secrete și pentru criza paturilor de la ATI.

Fuga de răspundere a ministrului sănătății, lipsa de performanță, refuzul de a-și asuma măsuri și explicații necesare și scandalul declarațiilor dintre el și premierul Cîțu vulnerabilizează sistemul de sănătate din România exact în momentul în care era mai multă nevoie de competență, de spirit organizatoric și de asumare a deciziilor. Fiecare zi cu Vlad Voiculescu ministru al sănătății va adânci criza și va amplifica problemele. Pur și simplu, acest domn nu mai are resurse nici de legitimitate și nici de încredere pentru a continua. PSD cere încă o dată demiterea sa, până nu e prea târziu și pagubele nu sunt prea mari.

Guvernul nu plătește personalul medical din centrele de vaccinare, iar ministrul sănătății tace vinovat! De fapt, România are doar cu numele un ministru al sănătății. USR-istul Vlad Voiculescu doar dă din gură, de asumat responsabilitatea, de implicat ori de făcut nu face nimic și fuge de orice temă sau subiect important care vizează sănătatea românilor. Neplata medicilor, a asistenților și registratorilor medicali implicați în campania de vaccinare reprezintă o înfiorătoare inconștiență a actualei guvernări. E ca și când în cea mai importantă bătălie a nației armata e lăsată fără gloanțe!

Încă din ianuarie, când a fost emisă Ordonanța nr. 3/2021, Cîțu și Voiculescu, cu un cinism fără egal, stabiliseră ca personalul medical delegat ori detașat din spitalele de stat să nu fie plătit deloc pentru munca din centrele de vaccinare; în schimb, erau plătiți cei din centrele de vaccinare din sistemul privat.

O dată în plus se dovedește cât de justificate au fost moțiunea PSD împotriva lui Voiculescu și solicitarea de înlocuire a sa din funcția de ministru al sănătății.

Stimați membri ai coaliției austerității naționale, treziți-vă până nu e prea târziu!

„Pasul Mestecăniș nu poate deveni groapa de gunoi a Bucovinei!”

Închiderea definitivă a depozitului de deșeuri din pasul Mestecăniș și reamenajarea zonei vor fi unele dintre prioritățile mandatului meu de deputat.

Localnicii și activiștii de mediu sunt epuizați de când luptă împotriva deschiderii gropii de gunoi în vârful muntelui, atât pentru că să umpli de gunoi o zonă montană atât de frumoasă este strigător la cer, cât și pentru că le este frică pentru sănătatea lor, din cauza deșeurilor ce vor fi depozitate aici.

I-am adresat ministrului mediului o serie de întrebări referitoare la implicarea ministerului în verificarea proiectului pe aspectele ce țin de protecția mediului înconjurător și a sănătății populației. I-am solicitat ministrului să verifice cum a fost realizat acest proiect și să monitorizeze procedurile pentru eliberarea autorizației de mediu.

Groapa de gunoi este o bătaie de joc la adresa comunității locale, a turiștilor, a mediului și o risipă de 7 milioane de euro bani europeni. Cui îi pasă?

Groapa de gunoi este ilegală, printr-o sentință definitivă a magistraților clujeni. Cine va plăti?

Groapa de gunoi de la Pojorâta este un subiect scandalos, blamat și aberant. Cu siguranță, acesta este cel mai revoltător proiect pe bani europeni realizat în România. Cine își asumă răspunderea?

Sunt foarte multe întrebări fără răspunsuri pe acest subiect. Le voi prelua pe cele mai multe dintre ele de la toți cei care doresc evitarea acestui dezastru ecologic și distrugerea naturii și voi ridica toate problemele din acest proiect în Parlamentul României. Voi face auzită vocea tuturor celor care apără natura, care își apără sănătatea și comunitatea locală.

În asentimentul populației din zonă, voi face tot ce depinde de mine pentru închiderea gropii de gunoi de la Pojorâta și readucerea terenului la starea inițială. Pasul Mestecăniș trebuie să rămână poarta de intrare a turiștilor spre mănăstirile și frumusețile Bucovinei.

„Veniturile populației scad, prețurile au luat-o razna”

Creșterea tuturor prețurilor nu este o dovadă a unei guvernări performante! Creșterea necontrolată a tuturor prețurilor este certificatul de autenticitate al unor măsuri guvernamentale falimentare pentru toți românii! O altă garanție păguboasă a deciziilor luate de la Palatul Victoria o reflectă creșterea inflației. Debutul lui 2021 a venit, pentru România, la pachet cu una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană. Tot acest tablou, care ilustrează neputința dreptei de a guverna coerent și pentru toți românii, este completat de bugetul austerității crase, dar și de nepăsarea autorităților față de scăderea nivelului de trai, din ce în ce mai accelerată.

Institutul Național de Statistică susține că, în luna februarie 2021, prețurile produselor de larg consum au fost cu 3,2% mai mari față de cele din luna februarie a anului 2020. Astfel, potrivit datelor făcute publice de INS, prețurile au crescut, în primele două luni ale acestui an, la multe din produsele alimentare de bază. Am ales să invoc acest exemplu tocmai ca nu cumva să vă pierdeți interesul față de statistici, dacă pe cel privind prosperitatea tuturor românilor nu-l mai aveți de când ați acces la guvernare. Însă trebuie să vă atenționez că aceleași date furnizate de INS confirmă că politica actualului guvern se face în detrimentul cetățeanului și în favoarea multinaționalelor, prin comportamentul abuziv al marilor operatori privați din energie. Cu +18,45% în februarie 2021, față de decembrie 2020, au crescut prețurile și tarifele la energie electrică. Nici combustibilul nu a făcut vreun rabat de la politica necontrolată de majorare a costurilor lui, fapt pe care îl puteți proba direct la pompă. Prețurile benzinei și ale motorinei au ajuns, în doar o lună, la nivelul celor de dinainte de pandemie.

Ca de fiecare dată, când nu se găsește o justificare plauzibilă, guvernanții de dreapta invocă drept argument creșterea prețului internațional al petrolului. Numai că de variațiile negative ale prețurilor acestuia nu se profită niciodată și în România. Doar majorările sunt cuantificate și exploatate de guvernarea de dreapta.

Tot INS ne comunică indirect, dar la modul cel mai clar că guvernarea de dreapta, în ultimul an și jumătate, a produs doar sărăcie, șomaj și datorii.

Mă văd obligat să vă amintesc că toate aceste măriri ale costurilor coșurilor de cumpărături îi afectează în cea mai mare măsură pe cetățenii cu venituri reduse, care au devenit astfel și mai săraci. Oare vă pasă?! Sau poate considerați normal că rata inflației a fost în primele două luni din acest an de trei ori mai ridicată decât în primele două luni din anul 2020 și că nu are prea multe perspective bune nici pe viitor?! Tot în același registru al întrebărilor stringente, cu care încerc să vă trezesc din letargia puterii, se înscrie și cea privind scăderea salariului real, deci a capacității de cumpărare, cu 5-10%. INS spune că în luna ianuarie câștigul salarial real a fost cu 7,4% sub nivelul lunii decembrie 2020. Iar de aici rezultă o întrebare simplă și legitimă, respectiv: cu cât a crescut rata sărăciei anul trecut, când aproximativ un milion de persoane au suferit din cauza pandemiei și a guvernării de dreapta și au ajuns să fie integrate în categoria persoanelor sărace? Mi-aș dori ca răspunsul să fie unul pozitiv și realist și să-l primim cu bucurie spre sfârșitul anului, însă există și vorba aia românească potrivit căreia speranța moare ultima. Ar putea fi altfel în condițiile în care șeful Guvernului se ocupă doar de împrumuturi și de lansat fumigene comunicaționale cu privire la falsa bunăstare a românilor?! Am putea avea o Românie normală, cu un nivel de trai decent, în condițiile în care este mai mult decât evident că există o lipsă nepermisă de reacție a Guvernului și a Consiliului Concurenței cu privire la creșterile de prețuri la carburant și energie electrică, precum și lipsa oricărei măsuri de reducere a inflației?!

În loc de vreo concluzie, nu putem decât să constatăm că veniturile populației și cererea nu cresc, dar prețurile urcă într-un ritm galopant, care ne trage înapoi, „grație” PNL, USR PLUS și UDMR.

„Dialogul social în România în vremea guvernării mimării și a formalismului”

„Pentru asigurarea climatului de stabilitate și pace socială, prin lege sunt reglementate modalitățile de consultări și dialog permanent între partenerii sociali” – articolul 211 din Codul muncii.

Rând pe rând, guvernarea austerității și a formalismului transformă toate drepturile garantate prin lege în exerciții exclusive de imagine și de mimare a unor obligații de care sunt direct răspunzători.

Practic, în toată această perioadă au reușit să creeze două Românii. Una a lor, fantasmagorică, în care totul este minunat. Economia merge strună, oamenii sunt fericiți și li se asigură toate condițiile de care au nevoie. Cealaltă, a noastră, reală, în care problemele curg în continuu, iar soluțiile lipsesc cu desăvârșire. Și, cumva, în această lume

distopică, creată de actuala guvernare, își are locul ei binemeritat, pe post de condiment, și austeritatea, pentru că, nu-i așa?, prea multă fericire strică! O austeritate pe care ei, evident, nu o vor, dar e necesară pentru binele românilor. Pe modelul „Noi nu vrem, dar este pentru binele vostru!”.

Zi de zi apar proiecte de acte normative pentru care dialogul social reprezintă nu doar o utilitate, ci și o obligație. De luni de zile, România trebuia să pregătească Planul național de redresare și reziliență, în care dialogul social era mai mult decât necesar.

În schimb, autoritățile au ales să mimeze consultările publice și să trateze dialogul social drept o cantitate neglijabilă. Un simplu act bifat doar de dragul imaginii și îndeplinirii unor formalități în urma căruia urmează, de fiecare dată, lauda de sine pentru cea mai transparentă guvernare posibilă.

Printre multele sale realizări, toate consemnate în cartea cea mai neagră a istoriei României și în manualul de distrugere a unei țări, guvernarea „ne facem că facem” a reușit și performanța de a transforma dialogul social într-un dialog al muților și surzilor, anulându-l complet.

Mai precis, pentru a păstra aparențele, se organizează ceremonios consultări și dezbateri în care, evident, accentul se pune pe opinia reprezentanților sociali. Se fac anunțuri, se fac _live_ -uri pe Facebook, se pregătesc discursuri și declarații pompoase din care ar trebui să reiasă grija și atenția autorităților pentru importanța și rolul dialogului social... În fapt, dialogul social se rezumă la monologurile autorităților. Pentru mai mult nu este vreme. Iar, dacă cumva, printr-un mare noroc, vreun reprezentant social reușește să-și spună opinia, răspunsul este invariabil același: „Vă mulțumim. O să analizăm.”

După care se lasă tăcerea. S-a bifat consultarea. S-au bifat și participarea, și transparența.

Formalitățile au fost îndeplinite cu brio. „Ați avut șansa să vorbiți și ar trebui să fiți recunoscători. Mai departe, noi facem tot ce știm și ce vrem!”

Curată democrație și respectare a drepturilor, nu-i așa? Numai că ceea ce această guvernare uită sau vrea să uite este că în organismul din care România este parte, Uniunea Europeană, dialogul social este nu doar un principiu, ci o regulă _sine qua non_ , tratată și cultivată cu sfințenie.

În statele democrate europene, cele în care guvernarea și legile nu se mimează și nu sunt formale, cei care guvernează nu au impresia că sunt atotșiutori, iar interesul lor nu este acela de a anula dialogul social, ci, dimpotrivă, de a-l folosi la maximum pentru ca din el să reiasă cele mai adecvate, benefice și utile măsuri pentru toate categoriile de populație.

Cu ocazia elaborării PNRR, s-a văzut ce înseamnă pentru actuala guvernare rolul și importanța dialogului social și se vede în continuare când, din nou, chipurile, actualul draft se află în consultare publică. O consultare de care forul legislativ al țării este privat și, prin el, o mare parte a procesului de dialog social.

Sunt tare curios cum justifică Guvernul Comisiei Europene desconsiderarea față de dialogul social și față de Parlament. Care sunt scuzele de această dată și care sunt dovezile?

Stimați guvernanți,

Anunțurile pompoase, monologurile și _live_ -urile pe rețelele de socializare sunt departe de a reprezenta dialog social!

Înțeleg că aveți tot interesul de a bloca orice formă reală de dialog social, așa cum aveți tot interesul de a vă subordona Parlamentul și de a-l transforma într-o marionetă a propriilor interese, însă nu uitați că omiteți două instituții-cheie ale democrației și statului de drept, iar, atunci când stați față-n față cu partenerii noștri europeni, manipulările și neadevărurile dumneavoastră nu au nicio influență și nicio explicație plauzibilă!

Nu de alta, dar, mai apoi, veți veni să ne anunțați că, din nou, ați ratat alte șanse pentru România, pentru care, evident, veți găsi alte scuze. Orice în afara greșelilor pe care le faceți din autosuficiență, aroganță și desconsiderarea unor principii fundamentale!

Doamnelor și domnilor de la guvernare,

Înțeleg că mimarea și formalismul sunt singurele lucruri pe care le știți și pe care le puteți face, dar aveți pretenția de a conduce și reprezenta un stat european! În aceste condiții, aveți două posibilități: respectați real și dovedit principiile democratice și de drept sau plecați.

Un stat nu se conduce formal. Un stat nu prosperă doar pentru că dumneavoastră, incapabili de a face ceva concret, doar mimați.

Nu credeți?! Poate organizați cu adevărat de data aceasta o sesiune de dialog social. Nici nu aveți idee câte puteți învăța și afla despre adevărata viață și adevăratele nevoi din România, de care sunteți complet străini!

„Primarul validat Clotilde Armand privatizează Centrul de Servicii Medicale Caraiman, în folosul unui coleg de partid?!”

După ce a desființat serviciile medicale gratuite oferite de către Centrul Caraiman, transformând această unitate de servicii sociale într-un fel de clinică privată, cu plată, primarul validat al sectorului 1, Clotilde Armand, pare că vrea să facă un pas mai departe, adică să privatizeze centrul dotat pe banii bugetului local.

Astfel, pentru ședința ordinară a Consiliului Local al Sectorului 1, primărița din Banu Manta propune, la punctul 2 al ordinii de zi suplimentare, un Proiect de hotărâre privind încheierea Acordului de dezvoltare locală între sectorul 1 al municipiului București și Asociația Colegiul Pacienților în cadrul Proiectului „Consolidarea capacității Asociației Colegiul Pacienților de a se implica în elaborarea și promovarea unei strategii de optimizare a serviciilor de asistență medico-sanitară acordate de către unitățile medico-sanitare publice din București”.

Proiectul privind consolidarea capacității de a se implica în elaborarea de strategii urmează a fi depus pentru finanțare de către Asociația Colegiul Pacienților în cadrul cererii de proiecte POCA/660/2/1 (CP14/2021 pentru regiunile București–Ilfov).

Acordul de colaborare între Primăria Sectorului 1 și Colegiul Pacienților ar urma să se încheie pe o durată de 18 luni.

Un proiect de generalități și deziderate fără componente cuantificabile.

Lectura proiectului de acord pe care primarul validat Clotilde Armand ar urma să fie împuternicită să îl semneze cu Colegiul Pacienților dezvăluie o suită de platitudini, lipsind cu desăvârșire obiectivele cuantificabile calitativ sau cantitativ.

Astfel, obiectivul general al colaborării dintre Primăria Sectorului 1 și Colegiul Pacienților constă în „elaborarea unei strategii de eficientizare a activității unității medico-sanitare prin optimizarea procedurilor și a fluxurilor de lucru, prin creșterea gradului de transparentizare și dezvoltarea unor instrumente de monitorizare și evaluare independentă a implementării strategiei propuse, în vederea îmbunătățirii calității serviciilor sociomedicale acordate pacienților”.

Nicăieri în cadrul „acordului de parteneriat” între Primăria Sectorului 1 și Colegiul Pacienților nu se vorbește despre acțiuni sau despre obiective concrete, cuantificabile calitativ ori cantitativ, în ceea ce privește îmbunătățirea activității Centrului Caraiman.

Vă prelua MedLife Centrul Caraiman?

Proiectul de pe ordinea de zi suplimentară a ședinței Consiliului Local al Sectorului 1 din 23 martie pare a fi făcut pentru a duce către preluarea Centrului Caraiman de către un prestator privat de servicii medicale, respectiv de către cea mai mare rețea de clinici medicale private.

Concret, „colaborarea” Centrului Caraiman cu Asociația Colegiul Pacienților, al cărei președinte este Cristian Sas, pare să ofere pe tavă centrul multifuncțional de servicii sociale, dotat pe cheltuiala cetățenilor sectorului 1, celei mai mari rețele de clinici medicale din România, MedLife.

Care este legătura între Clotilde Armand, un ONG, Colegiul Pacienților și mastodontul serviciilor medicale private?

Legătura este tocmai domnul Cristian Sas, membru USR, filiala sector 1, candidat USR PLUS la alegerile parlamentare de anul trecut.

Aceeași persoană care a fost CEO și acționar, împreună cu soția sa, Carmen Sas, la clinicile „Anima” în 2017, când această rețea de servicii medicale a fost cumpărată de către MedLife.

În momentul cumpărării rețelei de servicii medicale „Anima” de către MedLife, doamna Carmen Sas deținea 2,90% din acțiuni, iar domnul Cristian Sas 4,52% din acțiuni. De altfel, Cristian Sas declara, pentru Ziarul Financiar, în calitate de CEO al „Anima”, următoarele: „Suntem foarte interesați să cumpărăm clinici mici pentru extindere.”

În acest moment, grupul de interese al USR din sectorul 1 a trecut la un alt nivel. Se pare că nu mai doresc cumpărarea clinicilor, ci doresc preluarea gratuită a clinicilor și centrelor medicale de servicii sociale dotate cu aparatură ultraperformantă din bani publici, cum este Complexul de Servicii Medicale Sociale Caraiman.

Unde sunt corectitudinea, transparența și legalitatea pe care USR le-a clamat până a ajuns la putere?

„Ziua internațională a pădurilor”

La 21 decembrie 2012, în cea de-a 61-a ședință plenară, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 67/200, prin care ziua de 21 martie a fost declarată Ziua internațională a pădurilor, cu scopul de a celebra și a crește gradul de conștientizare a importanței tuturor tipurilor de păduri și a copacilor din afara lor. Această zi are rolul de a ne face conștienți de beneficiile pe care ni le oferă, zi de zi, pădurea, dar mai ales de datoria pe care o avem față de binecuvântările oferite de aceasta. În 2021, tema propusă de Organizația Națiunilor Unite – „Restaurarea pădurii” – este convergentă eforturilor noastre de a crește semnificativ suprafața împădurită a țării începând cu acest an, după cum și ONU recomandă să fie organizate activități legate de toate tipurile de păduri și copaci în afara pădurilor, precum ar fi campaniile de plantare a copacilor.

Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume. Acestea sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Peste un miliard de oameni depind direct de păduri pentru hrană, adăpost, energie și venituri. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă față schimbărilor climatice și altor amenințări. Biodiversitatea se află sub amenințare gravă din cauza defrișărilor, a degradării pădurilor și a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor și refacerea acestora, la nevoie, sunt esențiale pentru oameni, biodiversitate și climă.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci și prin producția de biomasă și prin potențialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanță deosebită și din punct de vedere social și cultural, sunt atractive pentru populația urbană, permit desfășurarea de activități recreative sau benefice pentru sănătate și reprezintă un patrimoniu cultural important. Conform Planului de acțiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafața acestora acoperă 37,8% din teritoriul european și asigură existența a 3,4 milioane de persoane (silvicultura și industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii și produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

Prin Planul național de reziliență și redresare, vom aloca, în perioada 2021–2026, resurse consistente pentru creșterea suprafeței împădurite a țării, cu prioritate în zonele vizate de deșertificare. Din același plan național urmează să fie alocate fonduri pentru proiecte de reconstrucție ecologică a ecosistemelor forestiere existente, dar degradate. Totodată, ne dorim ameliorarea practicilor de exploatare forestieră prin investiții în tehnologii prietenoase cu mediul, dar și prin mijloace digitale de supraveghere și control al activităților ilegale din păduri, în special al tăierilor ilegale de arbori.

„Nu putem avea un sistem de justiție eficient dacă demolăm instituții, în loc să le întărim!”

Trăim zile triste toți cei care credem că procurorii și judecătorii din această țară trebuie lăsați să-și desfășoare activitatea independent și fără nicio formă de presiune.

Guvernul USR-isto-PNL-ist își desăvârșește „marele plan de reformă” a justiției din România – desființarea Secției speciale privind investigarea infracțiunilor din justiție. Atât! Asta este tot ceea ce actuala guvernare poate face pentru justiție sau, mai corect, împotriva justiției. Aceasta este „marea reformă”.

Planurile Guvernului nu vizează nici decongestionarea instanțelor și parchetelor, nu vizează nici alocarea de resurse către aceste structuri din justiție pentru ca oamenii să nu moară pe culoarele tribunalelor cu dreptatea în mână, așteptând o decizie, nu vizează nici măcar îmbunătățirea activității SIIJ, lucru care ar fi putut fi acceptabil. Nu!

Marea reforma USR–PNL se reduce la desființarea SIIJ – adică la o intervenție brutală de ordin politic asupra unei instituții a sistemului de justiție.

Ignorând avizul CSM, ignorând opiniile multor magistrați, manipulând cu privire la solicitările făcute de instituțiile europene – care au cerut, în esență, operaționalizarea și eficientizarea SIIJ, nu desființarea acesteia –, actuala guvernare își duce planul mai departe.

Da, actuala guvernare – care este formată din acele partide care în ultimii ani s-au bătut cu pumnul în piept că sunt mari apărătoare ale statului de drept și independenței justiției. Apărarea statului de drept și a independenței justiției a murit în momentul în care prima măsură propusă de acest Guvern, pentru un domeniu atât de important, este demolarea unei instituții.

Ce se poate alege de o țară în care instituțiile sunt demolate în funcție de cine câștigă alegerile? Vă las să răspundeți singuri.

Eu, personal, voi continua să lupt ca justiția din România să fie una independentă.

Nu îmi va fi frică să spun lucrurilor pe nume atunci când se vor săvârși abuzuri, de orice natură ar fi acestea și împotriva oricui, pentru că sunt un om care crede în dreptate!

Avem nevoie de o justiție care să poată acționa împotriva fenomenului corupției peste tot unde acesta se manifestă, dar care să ofere încredere și oamenilor simpli. Nu putem avea însă așa ceva dacă nu acționăm pentru a întări instituțiile, în loc să le desființăm.

A venit timpul să înțelegem că justiția nu se reduce doar la marile dosare de corupție și la discuții sterile între politicieni.

Justiție înseamnă ca fiecare român să aibă încrederea că, atunci când va deschide un proces civil sau când va face o sesizare către un parchet, i se va face dreptate. Un guvern, un ministru al justiției de aceste lucruri ar trebui să se ocupe: de construcția unui cadru în care justiția să funcționeze pentru toți.

Dar este mult mai simplu, nu-i așa?, să demolezi o instituție și să consideri că ți-ai făcut treaba.

„Gestionarea pandemiei, un eșec al actualei guvernări” Este inadmisibil ca, după un an de la începutul pandemiei, guvernarea Cîțu să fie, din nou, luată prin surprindere. La începutul pandemiei, actuala guvernare anunța că avem 2.653 de paturi disponibile la ATI. După un an de zile, același Guvern anunță că avem 1.600 de paturi disponibile, prin urmare cu aproape 1.000 de locuri mai puțin.

Așadar, după un an de eforturi uriașe, după ce s-au cheltuit miliarde de euro pentru dotări în spitale, premierul Cîțu anunță, senin, că numărul paturilor la ATI este mai mic decât la începutul pandemiei. Iată o evidență care nu poate fi acceptată, fie și din partea unui Guvern a cărui incompetență nu se manifestă doar în domeniul sănătății.

Din nou auzim justificări care nu au nicio legătură decât cu lipsa capacității unor oameni cu putere de decizie de a gestiona o situație dată. Auzim și suntem stupefiați că nu sunt suficiente paturi la ATI, că spitalele sunt arhipline, că spitalele modulare COVID sunt nefuncționale și plouă în ele. Iar în toată această perioadă, în care guvernanții se ceartă între ei, încercând să-și scuze incompetența, personalul medical este extenuat și frustrat de pe urma prea multor pierderi de vieți omenești.

Auzim, din nou, că românii sunt de vină pentru extinderea rapidă a contaminării, care, chipurile, va necesita instituirea unei carantine extinse, chiar cu prețul agravării actualei crize economice. Din nou, firmele vor trebui să-și închidă afacerile, mii de români vor rămâne fără loc de muncă, din nou, toate măsurile vor fi luate fără discernământ. Toate acestea se vor întâmpla în timp ce românii vor fi, în continuare, nevoiți să facă zeci de kilometri pentru a se vaccina, plimbați fiind între diferite centre de vaccinare. Au murit peste 21.600 de oameni de COVID și alte zeci de mii de boli care n-au mai putut fi tratate în spitalele închise pe motiv de pandemie. Câte dintre aceste vieți ar fi putut fi salvate dacă un guvern coerent și responsabil ar fi condus România în această perioadă?

Stimați guvernanți, nu mai încercați să dați vina pe funcționarii din ministere pentru incompetența unor miniștri. În timp ce dumneavoastră vă plătiți polițe, mai noi sau mai vechi, în interiorul coaliției, românii o duc din ce în ce mai greu, iar situația economică este din ce în ce mai gravă.

Vă sfătuiesc ca, măcar în al doisprezecelea ceas, să lăsați deoparte interesele politice și de grup și să începeți să faceți ceva bun și pentru români. Vă îndemn să fiți responsabili și să vă respectați jurământul depus la învestirea în funcție!

## **Domnul Brian Cristian:**

„Poluarea cu apele de mină”

Provin din județul Maramureș, o zonă cu tradiție în minerit, dar recunoscută și pentru unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa. Probabil țineți minte momentul ianuarie 2000, când aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împrăștiat în sistemul hidrografic al zonei Baia Mare, iar statul român a plătit despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari Ungariei pentru cianura deversată în Tisa și Dunăre.

De-a lungul timpului au tot apărut astfel de situații greu de gestionat din punct de vedere diplomatic, la nivel internațional și, cel mai important, sanitar, la nivelul zonei Maramureșului, totodată, afectând iremediabil flora și fauna acvatică.

În fiecare legislatură au fost parlamentari maramureșeni care au făcut sesizări sau au depus întrebări și interpelări reprezentanților Guvernului sau autorităților locale, pentru că evenimentul menționat nu este unul singular. Menționez un caz recent, petrecut în luna februarie anul curent, când metale grele provenite din apele neepurate și deversate de la o mină închisă din județul Maramureș au ajuns din nou în râurile Lăpuș, Someș și Tisa. Autoritățile maghiare atrag mereu atenția cu privire la consecințele asupra mediului înconjurător și cer despăgubiri pentru neglijența autorităților române.

De mai bine de un deceniu nu mai funcționează minele în județul Maramureș, anual s-au cheltuit bani grei pentru închiderea, securizarea și ecologizarea acestora. Scriptic, banii au fost cheltuiți, dar realitatea din teren este una tristă: periodic se produc astfel de deversări care au consecințe dezastruoase.

Este obligatoriu să alocăm resursele necesare pentru ecologizarea minelor de pe tot teritoriul țării, nu doar din Maramureș. Putem face asta doar printr-o bună colaborare, fonduri suficiente alocate acestui demers și o monitorizare corectă a entităților responsabile. Fac un apel la simțul responsabilității dumneavoastră pentru a rezolva problema minelor dezafectate, care pun în pericol flora, fauna și chiar viața cetățenilor care ne-au ales.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Sărut mâna!

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Începem a doua etapă a zilei de astăzi. Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul

celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 197.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost deja distribuită.

Vă informez – programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.30 – dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.30 și 12.00 – pauză; la ora 12.00 va începe sesiunea de vot final; la încheierea ședinței de vot final vor avea loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Domnul deputat Alfred Simonis, liderul Grupului PSD, vă

rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să supuneți votului, în cazul în care nu avem consens, retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a PL-x 529/2020 – Proiectul de lege pentru transparentizarea informațiilor de interes public și ușurarea accesului cetățenilor prin modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Modificarea pentru care îl trimitem la comisie, necesară, modificarea necesară, pe care am agreat-o, cred, și cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare, este introducerea unui amendament care să stabilească foarte clar când vor intra în vigoare anumite prevederi ale acestei legi, în sensul în care să dăm un termen pentru a se pregăti instituțiile, mai ales UAT-urile mici, pentru a putea aplica această lege.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Întreb liderii grupurilor parlamentare dacă există consens pentru retrimitere la comisie pentru...

- Nu există?

- Nu.

- Punctul 22 – este înscris pe ordinea de zi. E vorba de

- PL-x 529/2020. Nu există consens.

-

Rezultatul votului: 169 prezenți, pentru – 105, contra – 56. Proiectul a fost retrimis la comisie.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Mai am o procedură.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă rog, pe procedură, domnule Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Nu vă grăbiți!

## Domnule președinte,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 187 din Regulamentul Camerei, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată „Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător: ministrul Adrian-Nechita Oros!”, inițiată de deputați membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Jos sistemul ticăloșit!

Da, am luat act și va fi discutată la Biroul permanent.

Întreb dacă mai sunt observații, propuneri sau întrebări din partea liderilor grupurilor parlamentare cu privire la ordinea de zi sau pe procedură.

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi și începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 41/2021.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2019 pentru completarea art. 201 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 77/2020.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

## **Doamna Maria Ștefania Manea** – _secretar de stat în_

## _Ministerul Educației_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanța de urgență nr. 84/2019 modifică art. 201 din Legea educației naționale nr. 1/2011 în sensul în care studenții Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” înmatriculați la programe de licență, master și postuniversitare pentru nevoile Serviciului Român de Informații și pentru alte autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și cetățenii străini pregătiți în cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” pe bază de protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informații și organe similare de informații ale statelor de care aparțin aceștia, în condițiile legii, vor fi exceptați de la obligativitatea înregistrării în Registrul matricol unic al universităților din România.

Datele referitoare la studenții înmatriculați la aceste programe de studii ale academiei vor fi înscrise în registre matricole fizice și electronice constituite la nivelul Academiei Naționale de Informații, care vor include toate elementele prevăzut a fi raportate în Registrul matricol unic al universităților din România.

Neadoptarea în regim de urgență a unor măsuri de reglementare privind funcționarea învățământului superior militar de informații ar fi condus la imposibilitatea emiterii de acte de studii pentru programele universitare și postuniversitare profesionale organizate de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, fapt care ar duce și la încălcarea drepturilor fundamentale ale studenților, garantate de Constituția României, republicată – art. 32, dreptul la învățătură –, întrucât Academia Națională de

Informații „Mihai Viteazul” face parte din sistemul de învățământ finanțat de la bugetul de stat, acreditat potrivit legii, iar absolvirea cursurilor universitare de licență sau postuniversitare organizate de academie se atestă prin emiterea diplomelor sau certificatelor de absolvire.

Având în vedere argumentele sus-menționate, Ministerul Educației susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2019 pentru completarea art. 201 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, domnul deputat Sorin Moldovan.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, prezentarea raportului comun, vă rog.

Mulțumesc...

De asemenea, vreau să fac precizarea, pentru președinții de comisii și pentru cei care au fost desemnați raportori: pentru prezentarea raportului, să venim cu lucrurile esențiale. Pentru că raportul este deja publicat, este cunoscut și, atunci, este evident că putem să prezentăm doar lucrurile esențiale, nu câți au fost prezenți, în ce dată au fost, dacă a fost dimineața sau după-amiaza ședința!

Lucrurile esențiale din raport, vă rog.

## Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 114 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2019 pentru completarea art. 201 din Legea educației naționale nr. 1/2011, trimis cu adresa PL-x 77/2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ acest proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 din Constituție.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 201 din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul exceptării studenților Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” înmatriculați la programe de studiu pentru nevoile Serviciului Român de Informații și ale altor autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale de la obligativitatea înregistrării în Registrul matricol unic al universităților din România.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Camera decizională. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Fiind în procedură de urgență și având amendamente, vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Trei minute, domnule președinte.

Trei minute a fost propunerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 231 prezenți, 228 – pentru, contra – unu, abțineri – una.

A fost aprobat timpul de trei minute afectat dezbaterii. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Da, vă rog, domnule deputat Fălcoi.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, înscrierea în Registrul matricol unic a tuturor studenților de la Academia Națională de Informații ar fi reprezentat o vulnerabilitate și reprezintă o vulnerabilitate pentru ofițerii operativi.

Problema este că în ultimii ani au fost tot felul de scandaluri legate de studiile postuniversitare, de tot felul de doctorate care numai doctorate nu erau. Și asta, așa, în forma în care venise ordonanța la Parlament, asta ar fi reprezentat o vulnerabilitate pentru societate.

Noroc cu amendamentele care s-au adoptat în cadrul comisiilor, care fac ca doar ofițerii operativi să fie trecuți în acele registre separate, registre pe care să le poată consulta doar cei care au un aviz ORNISS.

Și, în formula actuală, Grupul USR PLUS va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Intrăm în dezbaterea pe articole. La marginal 1, titlul legii, observații? Nu.

Adoptat. Marginal 2, articolul unic? Nu. Adoptat. Marginal 3, titlul ordonanței? Nu. Adoptat. Marginal 4, art. 1? Nu. Adoptat. Marginal 5, art. 2?

Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2019 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art. 24 alin. (5[1] ) și (6[1] ) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, precum și a termenului prevăzut la art. II din Ordonanța Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice; PL-x 27/2020.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 114 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri, iar Senatul a adoptat tacit proiectul de lege în ședința din 10 februarie 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenelor prevăzute la art. 24 alin. (5[1] ) și (6[1] ) din Legea nr. 362/2018. Totodată, se preconizează și prorogarea termenului prevăzut la art. II din Ordonanța Guvernului nr. 2/2019.

Prezentul act normativ asigură transpunerea corectă și completă a Directivei (UE) 2016/1.148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

Prin prezentul act normativ se are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2019, în vederea asigurării continuității finanțării adecvate a Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO de la bugetul de stat prin:

– prorogarea cu doi ani a termenului prevăzut la art. 24 alin. (5[1] ) și (6[1] ) ale legii, respectiv până la data de 1 ianuarie 2022;

– respectiv prorogarea cu doi ani a termenului prevăzut la articolul II din Ordonanța Guvernului nr. 2/2019, respectiv până la data de 31 decembrie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi – 12 voturi pentru –, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Nu. Nefiind...

Da, domnule deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR, vă rog.

Domnule președinte, Mulțumesc.

Am să expun foarte pe scurt motivele pentru care AUR nu va vota pentru acest PL-x.

Deoarece, după cum a spus colegul nostru, prin acest PL-x se propune o prorogare a unor termene. Aceste termene se referă la implementarea unor directive europene pentru securitatea rețelelor informatice, denumite „NIS”. Deci o directivă NIS emisă în 2016, care a fost legiferată printr-o lege din 2018.

Ca atare, Guvernul... guvernele au avut cinci ani... trei ani pentru punerea în aplicare a unor măsuri preliminare!

Nu considerăm justificată prorogarea în cazul acesta. Mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Mai sunt înscrieri? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. Punctul 17, Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție; PL-x 108/2021.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion** _– ministrul justiției_ **:**

Este o zi importantă. Pentru că acum mai bine de trei ani de zile, într-o expunere de motive pe câteva rânduri, se propunea înființarea SIIJ. De ce? Pentru că putem și pentru că se impune. Nu se explica atunci absolut deloc necesitatea înființării acestei secții speciale.

Realitatea a dovedit că înființarea acestei secții speciale a fost o mare eroare.

Nu e adevărat!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Consider că este o rușine în privința justiției române, privind retroactiv și văzând bilanțul acestei secții, dincolo de orice discuții de ordin politic.

Avea ocazia această secție specială să demonstreze tuturor...

că ne-am înșelat atunci când am criticat în mod vehement înființarea ei. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Dincolo de câteva anchete targetate în special pe magistrații curajoși care au criticat la momentul respectiv Legile justiției sau care au îndrăznit să se ia de piept cu corupția, nu avem niciun fel de rezultate. Dimpotrivă. 6.000 de dosare, practic, acum...

sunt nesoluționate, sunt blocate efectiv de această secție.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă rog frumos, haideți să respectăm vorbitorul, așa cum și dumneavoastră veți dori să fiți respectați atunci când veți vorbi.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

De aceea, este foarte important să privim adevărul în față. În momentul în care ne-am asumat această guvernare, am asumat pe bază de argumente, nu pe bază de emoție, desființarea acestei secții speciale.

Ne dorim să avem o soluție legislativă care să nu cadă nici într-o extremă, nici în alta. Adică o soluție legislativă echilibrată.

Și, pentru noi, pentru Guvernul României, această soluție legislativă era cea pe care am trimis-o către Parlament, fără alte prevederi speciale, pentru că este foarte important să respectăm câteva principii.

Dacă s-a vorbit la un moment dat despre principiul specializării, despre faptul că faptele de corupție trebuie să fie anchetate de procurorii specializați, că faptele care țin de criminalitate organizată și terorism trebuie să fie anchetate de procurorii specializați și așa mai departe, acest principiu trebuie respectat.

Sub nicio formă nu vom admite ideea ca aceste dosare care vizează magistrații și pot avea ca obiect fapte de corupție să nu fie, _de plano_ , anchetate de DNA.

De fapt, miza, una dintre mizele principale ale înființării acestei secții, a fost tocmai aceea ca, printr-un sistem foarte ingenios, dar parșiv, aș spune, pus la punct, să poată fi trase către secția specială dosare de corupție. Și lucrul acesta s-a întâmplat. Au existat asemenea exemple.

De aceea, spun, este foarte important ca, oricare ar fi soluția legislativă, care este la îndemâna dumneavoastră, a parlamentarilor, să nu se atingă nimeni de competența DNA! Pentru că asta ar însemna să nu avem încredere într-o instituție importantă a statului, care a avut rezultate bune, cu toate criticile care au existat în spațiul public.

Este foarte important să nu existe argumentul, pe viitor, că, iată, magistrații nu au încredere în această instituție.

Pe de altă parte, așa cum spuneam, bilanțul a fost unul negativ – o cheltuială foarte mare cu rezultate foarte slabe.

Nici ideea de a trimite toate dosarele către Parchetul General nu poate fi acceptată, sub nicio formă. Pentru că asta înseamnă aceeași Mărie cu altă pălărie. Înseamnă că de fapt dosarele nu vor putea fi anchetate de... procurorii din serviciile teritoriale.

Și nu poți gestiona un număr atât de mare de dosare – repet, astăzi vorbim de aproximativ 6.000 de dosare – cu o unitate centrală situată, iată, în capitala țării.

Deci trebuie să existe unități teritoriale; este lucrul absolut esențial. Altfel, se pune batista pe țambal și nu vom avea niciun fel de eficiență.

Vreau să spun că nu există un fenomen generalizat de corupție în cadrul magistraturii. Sunt fapte izolate, dar ele nu pot fi acoperite. Ele trebuie, de către magistratură, de către justiție, descoperite și deferite justiției.

Dincolo de asta, orice discuție despre alte subiecte – sigur, probabil se vor purta pe baza amendamentelor, la discuția pe amendamente.

Ce vreau să spun: Guvernul susține varianta în forma inițială trimisă către Parlament. Considerăm că aceasta este varianta cea mai corectă.

Este la latitudinea dumneavoastră cum veți vota. Cert este că această secție specială trebuie desființată. Vă mulțumesc frumos.

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Badea, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități – prezentarea raportului.

Vă rog.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere cu Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilindu-se o serie de măsuri tranzitorii care decurg din această operațiune. Totodată, se propune abrogarea secțiunii care privește organizarea, funcționarea și competența acestei secții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și instituirea unor dispoziții referitoare la situația personalului și a dosarelor aflate pe rolul secției la data intrării în vigoare a acestei legi.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ și avizul CSM în ședința organizată în sistem mixt în 18 martie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi aduc aminte că după 1990 erau niște indivizi în țara asta, și prin presă, și prin politică, care își doreau să dărâme această clădire pentru că, vezi, Doamne, era făcută pe vremea lui Ceaușescu și nu dădea bine la noua imagine capitalistă a României.

Așa și cu această comisie.

Ne jucăm de-a înființarea și de-a desființarea comisiilor. Ne jucăm de-a înființarea și desființarea unor structuri.

Vine altul la putere – o înființează din nou. Altul o desființează.

Nu este normal.

În Comisia juridică au fost determinați să plece reprezentantul CSM și reprezentantul Înaltei Curți.

Cei de la asociațiile profesionale ale magistraților și-au expus oful, dar nu au fost ascultați.

Totul se face la comandă. Se votează după cum există trasată agenda celor de la guvernare.

Nu este normal ceea ce se întâmplă.

Dacă vrem să facem justiție în țara asta, haideți să facem în așa fel încât să fie justiție pentru toți!

Nu mai avem nevoie de alte „portocale” prin DNA și de alți indivizi care comit abuzuri în funcțiile înalte, în care au ajuns datorită nu știu căror matrapazlâcuri politice!

Haideți să facem într-un fel și să corectăm și DNA!

Dacă tot vrem să desființăm SIIJ, n-am văzut nicio garanție pentru magistrați. N-am văzut pentru instituția... pentru justiție. N-am văzut eforturi pentru corectarea DNA.

Curățarea DNA de lepre nu s-a făcut și nici nu se vrea să se facă. Știți de ce? Pentru că DNA este folosit ca armă politică.

Asta este problema. Discuția nu este despre existența sau despre desființarea SIIJ.

Discuția, de fapt, rezidă în ce este DNA; și ce face, și în slujba cui se pune.

Ați mai auzit ceva de DNA de când a plecat Codruța Kövesi?

Vă rog să concluzionați, timpul a expirat pentru...

Da, domnule...

...dezbateri.

...președinte.

Vă mulțumesc.

Pentru unii e un timp mai lung, pentru alții un timp mai scurt, am înțeles.

Nu, dar e stabilit, în consens, la două minute.

Da.

Vă rog frumos.

## **Domnul Georgel Badiu:**

## Da, da, da!

Nimic nu mai face DNA. Nimic! N-ați mai auzit nimic și nici nu o să auziți până nu se scapă de acest SIIJ, după care o să înceapă jihadul în justiție.

Asta este problema.

Aveți grijă de justiția din România, domnilor, pentru că din cauza asta se alege praful de România!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cupșa Ioan, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal va vota pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. O va face. Este inițiator, de altfel, al acestui proiect legislativ.

Se întâmplă astăzi ca după patru ani de zile să ne încununăm cu succes eforturile pe care le-am făcut.

Nenumăratele demersuri parlamentare, nenumăratele adresări către Curtea Constituțională a României, dezbaterile publice pe care le-am organizat, toate au dus, într-un final, la acest deznodământ. Observatori externi obiectivi – Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană, Parlamentul European, chiar și Consiliul Consultativ al Judecătorilor din Europa, cu toții observatori externi – au spus că nu trebuia înființată această Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție; nu trebuia înființată pentru că afectează independența sistemului judiciar și – atenție! – afectează în mod negativ eficiența urmăririi penale.

Acest lucru se întâmplă. A fost sesizată și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după cum știți sau ar trebui să știți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene se va pronunța curând, dar avocatul general, domnul Bobek, și-a depus deja avizul, un aviz care vorbește despre incompatibilitatea dintre înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și respectarea obligațiilor pe care România le are prin Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, respectiv art. 19 alin. (1).

Pe lângă toate astea..., pe de altă parte, când vorbim despre eficiența, eficacitatea urmăririi penale, ar trebui să ne raportăm la ceva ce am pus chiar noi în pagină.

Codul de procedură penală, în art. 1 alin. (2), arată în mod expres care este scopul pe care noi, legiuitorul, l-am urmărit atunci când am așezat în pagină normele procedurale și procesuale și – dați-mi voie să vă citesc – trebuiau să urmărească „exercitarea eficientă a atribuțiilor organelor judiciare”, principiul eficacității.

În egală măsură în Codul penal există un alt principiu, există un principiu al termenului rezonabil, care se regăsește într-un articol din Codul de procedură penală care spune că, pe lângă faptul că procesul trebuie să se desfășoare în mod echitabil...

Vă rog să încercați să conchideți!

...el trebuie să se desfășoare și într-un termen rezonabil.

Principiul specializării este un principiu care a fost observat, distilat, aplicat de peste 100 de ani în întreaga Europă. Principiul specializării face ca actele de urmărire penală să fie eficiente, să ne protejeze pe noi, cetățenii onești, și, în egală măsură, să ducă la diminuarea fenomenului infracțional.

Acest lucru nu se întâmplă însă într-o Secție de investigare a infracțiunilor din justiție care are în organigramă 15 posturi de procurori, dintre care ocupate – șapte.

6.000 de plângeri, denunțuri și sesizări. Toate infracțiunile... Subliniez acest lucru: este singurul dezmembrământ al sistemului judiciar care are competență materială asupra tuturor infracțiunilor din Codul penal! Toate infracțiunile – infracțiunile săvârșite cu violență, conducerea sub influența alcoolului, infracțiunile de serviciu, infracțiunile de corupție, infracțiunile grave...

Vă rog să încercați să concluzionați!

...asocierile de grupuri infracționale –, toate sunt în competența acestor șapte procurori.

Mai mult decât atât, alături de magistrați vor fi judecate toate părțile procesuale care întâmplător se regăsesc în aceste plângeri, în aceste sesizări.

Ce înseamnă asta? Este evident, principiul specializării și, respectiv, principiul eficacității urmăririi penale, a desfășurării activității judiciare de urmărire penală, sunt încălcate. Secția trebuie să dispară! Această Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție trebuie să dispară! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Csoma Botond, Grupul UDMR.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Îmi pare nespus de rău că acest subiect al SIIJ a fost excesiv de politizat.

Îmi pare rău pentru scandalul de săptămâna trecută de la Comisia juridică și îmi pare rău pentru faptul că s-au exprimat neadevăruri în spațiul public în legătură cu poziția UDMR față de acest proiect de lege.

Noi am agreat, în decembrie, partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare, și noi am spus atunci că suntem de acord cu desființarea SIIJ.

A venit un proiect de lege de la Guvern și au fost diferite discuții în Parlament pe marginea acestui proiect de lege venit de la Guvern.

S-a spus – domnul ministru a enunțat public – că acest amendament cu avizul CSM ar fi fost propus de UDMR. Stimați colegi, nu este adevărat!

Acest amendament nu a fost propus de UDMR!

Acest amendament a fost propus, în discuțiile pe care le-am avut aici, în clădirea Parlamentului, chiar de către ministrul justiției, Stelian Ion!

Noi am avut o altă propunere, stimați colegi, și anume ca dosarele care au fost la SIIJ să meargă la Parchetul General, la Direcția de urmărire penală și criminalistică. Asta a fost propunerea UDMR. Și colegii liberali au avut o altă propunere; nu o să amintesc de propunerea lor.

Doamnelor și domnilor,

Noi am acceptat acest amendament propus de USR cu inimă grea, din două motive. Primul motiv: acele probleme, pe care le-a semnalat Inspecția Judiciară în raportul care a fost adoptat și de plenul CSM, acele probleme au existat în faza de urmărire penală înaintea trimiterii rechizitoriului la instanță.

Știți bine că acest amendament prevede avizul CSM înaintea trimiterii rechizitoriului la instanță.

Al doilea motiv pentru care am acceptat cu inimă grea această propunere a fost că pot exista elemente de neconstituționalitate în acest amendament, pentru că face o diferențiere...

Vă rog să conchideți!

Numai o clipă, domnule președinte!

...face o diferențiere pe infracțiuni. Deci acest aviz este necesar numai la anumite tipuri de infracțiuni. Dar am acceptat.

Mi-a părut rău că după aceea, în spațiul public, s-a vehiculat că acest amendament a fost propus de UDMR. Noi vom vota desființarea SIIJ.

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul doamna deputat Vicol Laura-Cătălina, Grupul PSD.

Stați să spună întâi ceva!

O să și spun!

Vă rog.

Și o să spun chiar multe, domnule președinte!

Vă rog.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

## Stimați colegi,

Suntem astăzi aici pentru că USR-iștii și PNL-iștii doresc să-și ducă acest plan la capăt, cu orice costuri.

Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este ceea ce visează noaptea, ceea ce mănâncă dimineața, la prânz și seara.

Dar, în realitate, nu despre desființarea SIIJ este vorba aici, ci despre independența magistraților, așa cum doar unii dintre noi, din păcate, o înțeleg. Iar USR și PNL cred că independența magistraților se ia și se oferă de către politic, nu prin Constituție și nu prin legi, așa cum în mod real ar trebui să stea toate aceste lucruri.

Ne place să folosim tot timpul concepte doar de dragul de a le folosi. Statul de drept nu înseamnă că independența magistraților poate fi dată sau luată prin decizii politice – și exact asta se întâmplă cu propunerea SIIJ. Unei structuri solicitate de cei din justiție, și nu de politicieni, unei structuri conduse de procurori numiți de CSM, fără intervenția factorului politic, unei structuri care funcționează sub autoritatea Parchetului General, exact acestei instituții doresc colegii noștri de la USR și de la PNL să-i pună capăt. De ce? Pentru că urmează un nou șir de abuzuri.

Doamna Violeta Alexandru, am înțeles că sunteți prima pe lista acestor abuzuri care urmează să fie începute și nimeni nu trebuie să fie tras la răspundere pentru ele. Din această cauză se dorește desființarea SIIJ.

Și creșterea pensiilor a fost tot o promisiune electorală, dar se pare că pe aceasta ați aruncat-o la gunoi.

Primul lucru pe care doriți să-l faceți este demolarea unei instituții.

Nu vă interesează că magistrații se tem de presiuni, nu vă interesează că nu este normal ca judecători și procurori să stea cu dosarele în sertar ani de zile, să fie terfeliți în presă și după aceea să fie achitați de instanțele judecătorești. Nu vă interesează aceste lucruri!

Nu vă interesează că anchetarea repetată a judecătorilor pentru deciziile date se numește oricum vreți dumneavoastră, dar numai „independență” nu!

Doi bani nu dați nici măcar pe avizul CSM, care nu dorește desființarea acestei secții!

Să înțelegem o dată pentru totdeauna, oameni buni: dacă judecătorii nu se pot exprima liber în deciziile pe care le iau, dacă procurorii nu se pot exprima liber în anchetele pe care le fac și vine un ministru al justiției și consideră că sunt dosare luate cu japca de la unități de parchet, nu putem

să vorbim nici despre independența justiției, nici despre stat de drept și nici despre democrație consolidată.

Marele vostru plan de reformă în justiție este desființarea SIIJ!

În rest, românii să fie sănătoși, pentru că ultima voastră grijă sunt românii!

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Băcanu Cristian-Tudor, Grupul PNL.

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Vă îndemn să votați pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție!

Această denumire, una cu totul și cu totul nefericită, este una care la momentul respectiv, împreună cu modul în care a fost înființată secția, a fost de natură să-i umilească, dacă vreți, pe cei care exercită profesia de magistrat.

Spune Comisia Europeană, care a criticat în mod constant înființarea SIIJ, că avem o problemă dacă înființăm o instituție de parchet care să investigheze exclusiv magistrați, pentru că aceasta ar însemna să avem un fenomen infracțional extrem de relevant în rândul magistraților, ceea ce nu este cazul.

Realitatea, domnilor colegi, este că avem un corp de elită, acela al magistraților, și că fenomenul infracțional este foarte redus.

SIIJ a fost înființată acum câțiva ani cu scopul de a nu funcționa vreodată și ea nu este o instituție de parchet funcțională. De fapt despre asta este vorba. La nivel tehnic, analizând lucrurile, ne dăm seama că o instituție centralizată, cum este această SIIJ, secție specială, nu poate să funcționeze în întreaga țară. Nu poți să ai procurori care realizează urmărirea penală pentru fapte minore, știu eu?, la Satu Mare sau la Constanța și în același timp pentru fapte de corupție la Iași sau la București. Avem nevoie de procurori care să fie specializați, avem nevoie de o împărțire a competențelor pe mai multe instituții de parchet și avem nevoie de un sistem de verificări reciproce, ceea ce eu numesc _checks and balances_ . Or, prin înființarea SIIJ ca instituție care are ca unică competență urmărirea penală și trimiterea în judecată a magistraților, am eliminat acest sistem de _checks and balances_ și, totodată, modul în care a fost înființată SIIJ scoate această instituție de parchet de sub arhitectura instituțională realizată de legiuitorul constituant la momentul redactării Constituției, și anume o structură subordonată, sub forma Ministerului Public.

Toți partenerii noștri externi au criticat înființarea SIIJ. De altfel, o instituție ca SIIJ nu mai găsim în democrațiile consolidate.

Atât GRECO, cât și Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și, mai nou, avocatul general de la CJUE, domnul Bobek, au arătat că înființarea SIIJ încalcă statul de drept și dreptul Uniunii Europene. Și atunci avem obligația, atât față de partenerii externi, cât și față de cetățeni, să desființăm SIIJ.

Totodată, noi, Partidul Național Liberal, ne dorim să întărim independența justiției, ne dorim ca judecătorii și procurorii să fie cu adevărat independenți, iar analizele tehnice realizate, inclusiv cea realizată de către avocatul general, domnul Bobek – și este public acest document –, arată că modul în care a fost înființată SIIJ nu corespunde cerințelor minimale de asigurare a independenței pentru magistrați.

Timpul!

Totodată...

Vă rog să conchideți!

## **Domnul Cristian-Tudor Băcanu:**

...pentru Partidul Național Liberal este foarte important să realizăm o reparație a tuturor Legilor justiției, astfel cum au fost ele stricate de către PSD. Trebuie să aducem România spre un stat de drept cu adevărat funcțional și să reparăm tot ce s-a făcut greșit în ultimii ani.

Și vă aduc aminte, în încheiere, de trei aspecte: SIIJ a retras căile de atac, SIIJ a blocat dosarele care fuseseră deschise de către Direcția Națională Anticorupție și SIIJ a încercat să-i blocheze concursul doamnei Kövesi

într-un mod ilegal, în contextul în care Înalta Curte a arătat acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, Grupul minorităților naționale.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Domnule președinte, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește Grupul parlamentar al minorităților naționale, aș dori să vă aduc la cunoștință, din nou, că, atunci când avem de comunicat din partea grupului, o facem ca atare, printr-un reprezentant delegat, indiferent că e vorba de plenul Parlamentului sau mediul public.

Așa că orice atribuire de fapte sau atitudini politice grupului nostru parlamentar în absența unei astfel de comunicări este falsă.

În ceea ce privește subiectul în cauză, nu vom intra pe fond, cu atât mai mult cu cât în dezbaterea grupului nostru parlamentar au apărut opinii divergente, iar poziționarea față de subiect, prin vot, va fi diferită, de la caz la caz. Fiecare membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale va vota pe acest subiect așa cum consideră de cuviință.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ion Stelian-Cristian, Grupul USR.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Așa cum spuneam, această Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție s-a născut cu foarte multă emoție. La fel se va și desființa: într-o emoție, văd, foarte, foarte puternică. Mi-aș fi dorit să nu fie atâtea discuții, după ani de zile în care s-a demonstrat efectiv că secția a fost un instrument și că a fost, pe de altă parte, și ineficientă.

Mi-aș fi dorit alte discuții și aș fi vrut să vorbim despre digitalizarea instanțelor, despre volumul de lucru care este pe masa magistraților și despre alte și alte astfel de teme.

Ideea că această garanție propusă ar veni de la noi este una falsă și o resping din capul locului. Eu am fost cel care, sub semnătura mea, am înlăturat acele garanții solicitate de CSM, însă, stimați colegi din UDMR – și nu vreau să escaladăm un discurs aici în a ne contrazice reciproc –, n-aș vrea să lăsați impresia că suferiți foarte mult față de această situație, pentru că realitatea este că am avut de ales între mai multe rele. Și între mai multe rele, între ideea de a transforma SIIJ într-o altă SIIJ și a avea garanțiile solicitate chiar de CSM, era o alegere de făcut. Și aceasta este o chestiune de ordin politic. Ideea că și-ar fi dorit cineva din USR o asemenea garanție o resping categoric. Dar între mai multe rele, la un moment dat, trebuie să alegi din punct de vedere politic.

Așa încât haideți să ne asumăm împreună o soluție! Și vă spun din capul locului: aceasta este o soluție actuală, dar această săptămână...

Haideți să avem o atitudine de deputat în Parlamentul României din anul 2021, și nu de huidumă, vă rog frumos!

În această săptămână, chiar mâine, voi trimite către CSM pachetul de legi referitor la cele trei Legi ale justiției și vom vedea acolo care vor fi soluțiile cele mai bune, cele mai bune garanții pentru independența magistraților, pentru a asigura un echilibru în ceea ce privește activitatea judiciară.

Așa încât chestiunile acestea sunt referitoare la acest proiect de lege, pe actualele Legi ale justiției, dar din urmă vine un pachet legislativ foarte bine alcătuit, care vizează toate aspectele și care, în opinia mea, prevede toate garanțiile și pentru independența magistraților, și pentru posibilitatea ca cei care săvârșesc fapte de corupție să răspundă pentru ele, și pentru posibilitatea ca cetățenii care au alte probleme, de altă natură, pe care vor să le aducă în fața instanțelor judecătorești, să și le poată rezolva cu celeritate, pentru că în fond justiția este un serviciu public, care trebuie să funcționeze eficient.

Deci justiția nu începe și nici nu se termină cu secția specială, dar, repet, este un capitol rușinos...

Vă rog să conchideți!

...în istoria justiției românești. Mulțumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mă uit în sală, mă uit la USR și la PNL și stau să văd câtă ipocrizie! Câtă ipocrizie și de fapt acum aflăm de ce se dorește desființarea SIIJ – și îi mulțumesc colegului deputat de la PNL!

SIIJ trebuie desființată pentru că a supărat-o pe regina justiției în România, pe doamna Kövesi.

Doamna Kövesi! Doamna Kövesi, cea dovedită plagiatoare! Dar a plagiat numai puțin! Numai puțin a plagiat doamna Kövesi! Numai puțin – și atunci nu e nicio problemă! Doamna Kövesi, care a „violat” în repetate rânduri Constituția României! Despre acea doamnă Kövesi vorbim! Deci PNL și USR au rezolvat toate problemele din justiție și a rămas SIIJ. Asta trebuie desființată neapărat!

Mă uit aici și îl văd pe domnul Orban.

Mă gândesc la Dan Radu Rușanu, hăituit de procurori, trimis în judecată și achitat după trei ani de zile.

Cine răspunde pentru magistrați, pentru acei procurori? Mă așteptam, domnule Orban, ca și dumneavoastră să fiți... Știți că ați fost trimis în judecată și ați fost achitat! Nu simțiți, nu resimțiți o frustrare când vedeți că magistrați din sistemul de justiție românesc v-au făcut rău, v-au pătat, ați avut de suferit ani de zile? Nu vă revoltați de niciun fel?

Știu, nu vă place să vedeți! Există magistrați corupți!

Și, mai mult decât atât, vă întreb, domnule ministru: dacă CSM a dat aviz negativ, oare ce faceți dumneavoastră acum nu înseamnă politizarea justiției, când călcați în picioare dorința...?

Când călcați în picioare dorința magistraților, oare nu înseamnă chiar și aceasta politizarea justiției, domnule ministru?!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Simonis. Doamna deputat Violeta Alexandru. Drept la replică.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, drept la replică, pentru că mi-a fost menționat numele.

PSD, adevărul e că ți-e cam frică de mine!

Ți-e frică de oamenii care muncesc în țara asta, căci prin menționarea mea nu faceți decât să aruncați cu noroi în toți oamenii corecți din această țară, în toți oamenii care muncesc de dimineață până noaptea, în toți oamenii care nu sunt șantajabili, în toți oamenii care încearcă să construiască ceva acolo unde dumneavoastră v-ați bătut joc.

Cine îmi menționează mie numele?! Un PSD care a călcat justiția în picioare, un PSD care a făcut tot ce e omenește posibil să-și apere corupții!

Aveți o listă întreagă de penali la care să vă uitați de dimineață până seara, înainte să dați cu noroi într-un om care toată viața profesională și-a dedicat-o muncii și seriozității!

Nu sunteți în măsură să-mi menționați numele. Dar nu mie, ci celor care sunt corecți în această țară, celor care și-au construit o carieră prin muncă și prin cinste!

Nu sunteți îndreptățiți, când vă uitați ce ne-ați făcut în Europa! Eram gata-gata să ieșim din Europa pe mâna voastră, pe mâna celor care ne-ați făcut de râs peste tot în lume!

Deci vedeți-vă de treabă dacă doriți să faceți treabă în România!

Vedeți-vă de ceea ce avem de discutat în Parlament și lăsați mizeria și noroiul pe care-l aruncați peste oamenii care muncesc în această țară!

Liberalii cred în independența justiției! Suntem partidul care s-a pus la dispoziția justiției când justiția a avut nevoie să-și facă propria activitate! Nu sunteți voi în măsură să ne dați lecții!

Prin urmare, vă rog să vă vedeți de penalii și de problemele pe care le aveți și să lăsați aruncatul cu mizerie peste cei care muncesc în țară!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Simonis Alfred, Grupul PSD. A doua intervenție a Grupului PSD. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am auzit câteva chestiuni extrem de interesante.

Spunea domnul ministru că și-ar fi dorit să nu vorbim despre asta astăzi, ci despre alte probleme cu adevărat importante pentru România.

Și noi, domnule ministru!

Și noi credem că România are cu totul alte probleme astăzi decât aceasta și cred că prioritățile Guvernului dumneavoastră ar trebui să fie cu totul altele, într-o pandemie și într-o criză economică, decât aceasta.

Prima măsură importantă pe care o propune guvernul dumneavoastră – greșită, e adevărat – este desființarea secției speciale, un atac la justiție, până la urmă.

Începeți mandatul așa cum au început și alții, pe care îi criticați – greșit, e adevărat: cu un atac la independența justiției.

Am auzit, de asemenea, că SIIJ nu a fost perfectă și de aceea trebuie desființată.

Păi, nici DNA nu este perfectă, domnule Stelian!

Nici Parchetul General nu e perfect, domnule!

Nici USR nu e perfectă, domnule Stelian!

Ce facem? Desființăm tot ceea ce nu este perfect?! Sau încercăm să reparăm ce nu-i perfect, să perfecționăm?!

Gândiți-vă că această strategie s-ar putea să nu ducă nicăieri.

V-am auzit vorbind aproape pe toți despre ce spuneau organismele internaționale, multe dintre asociațiile acestea de magistrați, interne sau externe, despre înființarea secției.

Nu v-am auzit și intenționat ați evitat să vorbiți despre ce spun aceste asociații privind desființarea secției. E foarte important! Pentru că asociațiile de magistrați din România, indiferent că vorbim de AMR, de UNJR, de AJADO, de APR, nu doresc desființarea secției speciale.

V-am auzit vorbind de aceste organizații și aceste asociații, dar nu v-am auzit vreodată să spuneți... Spunea cineva că dumneavoastră întăriți independența justiției. Păi, garantul suprem al independenței justiției, în România, este CSM! CSM, care a dat aviz negativ desființării secției speciale!

Asta nu v-am auzit să spuneți!

Aveți o atitudine de tip totalitar, pentru că nu ne lăsați să avem dreptul să avem o opinie.

V-am auzit, de asemenea, neînțelegându-vă între voi cine a depus amendamentul la această lege.

UDMR acuză USR, USR spune că l-au depus minoritățile, minoritățile spun că a fost ideea USR sau, mă rog, UDMR spunea că a fost ideea USR...

Domnule Ion Stelian, sunteți parlamentar, sunteți membru al Camerei Deputaților, dacă nu mă înșel, da? Că nu v-am văzut pe aici, dar sunteți, cred că. Sunteți membru al Camerei Deputaților! Aveți posibilitatea de a supune votului amendamentul din anexă, pe care nu-l doriți, în numele USR. Aveți curaj să faceți asta?

Dacă nu doriți acel amendament, supuneți-l votului plenului, să vedem ce iese atunci! Stimați colegi, Comisia de la Veneția, că s-a vorbit și despre asta, n-a vorbit de desființare, ci de reorganizarea secției speciale.

CSM, așa cum am spus, a dat aviz negativ acestei desființări.

Vreți să vă citesc – și închid într-un minut –, să vă citesc ce spunea USR pe 20 februarie 2021?

Citez: „USR solicită ministrului justiției, domnul Predoiu, și Președintelui României să spună de ce s-au grăbit și îi acuză că au încălcat recomandările MCV care ar cere respectarea avizelor negative ale CSM.”

Domnul ministru ne spunea atunci că s-a încălcat o linie roșie și că trebuie reglementat prin lege ca avizul CSM să fie unul obligatoriu, nu consultativ.

Vă citesc ce spuneați atunci, domnule ministru: „Președintele Iohannis nu a respectat avizul CSM. Vom cere opinia Comisiei Europene și vom reglementa prin lege ca acest lucru să nu se mai întâmple”, în sensul că doreați ca avizul să fie unul nu consultativ, să fie obligatoriu.

Uitați-vă la acest carton pe care USR l-a sponsorizat masiv în campania electorală, atunci când Președintele României și ministrul Predoiu nu au ținut cont de avizul CSM.

Vă amintiți de el, domnule ministru?!

Vă citesc eu: „Într-o Românie normală, numirea șefilor (...) fără avizul CSM” – cu roșu – „este o greșeală!” Ați sponsorizat masiv această machetă în campania electorală, pentru a câștiga voturi!

I-ați mințit pe români, pe cei care v-au votat crezând că doriți o justiție independentă.

Care este diferența între Stelian, între Barna și Șerban Nicolae, de exemplu, care făcea același lucru uneori?! Și greșea că făcea asta! Cu ce sunteți mai buni decât aceștia?! Decât „Mitralieră”, care susținea asta, de exemplu?! Cu ce sunteți mai buni?!

Închei spunând așa: dacă doriți o justiție independentă, puteți corecta această instituție, modul în care funcționează această instituție; nu trebuie desființată.

Și fac apel și eu la domnul Orban. Domnul Orban, care a suferit în urma unui abuz săvârșit de un procuror.

Vă amintiți de Portocală și de modul cum „paradea” acesta oamenii care nu erau convenabili?

De aceea s-a înființat această secție. Și, dacă nu funcționează perfect, haideți s-o facem perfectă!

În final, fac apel, de asemenea, la UDMR – la USR nu! –, la membrii Parlamentului, membrii Camerei de la PNL și, evident, fac apel și la Grupul minorităților naționale să asculte vocea oamenilor din justiție, să lase o justiție independentă, să nu pice în capcana presiunii pe care o fac USR și alții și să rămânem în România cu garanția că atunci când ești suspect într-un dosar trebuie să existe elemente concrete că ești în acel dosar suspect, și nu o comandă politică.

Nu subordonați politic justiția din România, pentru că veți păți ce au pățit alții care au încercat asta!

Vă mulțumesc. Domnul ministru Ion Stelian.

A cerut cuvântul ca drept la replică și, în baza art. 149 alin. (3), ministrul poate să ia cuvântul în orice fază a dezbaterii, ori de câte ori dorește. Vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Foarte pe scurt.

Confundați lucrurile într-un mod grav și cred că în mod vădit. Ori e vorba de neștiință de carte, ori este vorba de

intenție

, pentru că este obligatoriu să faci diferența între un aviz care este dat cu privire la o propunere legislativă și un aviz care este dat cu privire la numirea unor procurori de rang înalt.

Și aici, în privința numirii procurorilor de rang înalt, aici întreaga coaliție și-a asumat prin programul de guvernare ceea ce vom face exact mâine. Și anume procurorii de rang înalt vor fi propuși și vor fi numiți, în această variantă a propunerii legislative, cu avizul conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM.

Deci vorbiți în necunoștință de cauză, sunt lucruri diferite; amestecați lucrurile în mod intenționat, încercând să ascundeți toate nenorocirile făcute în anii trecuți și să vă deziceți de colegii dumneavoastră. E incorect să vă deziceți de colegii dumneavoastră, cu care ați votat cot la cot și modificările Codului penal, și pe ale Codului de procedură penală, și modificările Legilor justiției. Asumați-vă și propriile greșeli! Fiecare poate greși, dar faceți-o, asumați-vă aceste greșeli!

Vă mulțumesc. Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Două lucruri foarte importante trebuie să le spunem când dezbatem o asemenea inițiativă legislativă. Și anume ne dorim o justiție care să nu fie pradă a presiunilor, indiferent dacă acele presiuni pot fi politice, pot fi instituționale, sistemice, sau chiar ale unor parchete.

Ne dorim judecători care într-adevăr pot judeca pe baza legii și a propriei conștiințe și acea conștiință nu poate fi și nu trebuie să fie pusă sub presiune, așa cum a spus colegul meu și s-a dovedit de către Inspecția Judiciară că au existat o serie de dosare realizate cu scopul de a liniști anumiți judecători – și trebuie să vă spun că acest lucru s-a întâmplat tocmai în orașul de unde provin și eu, în Oradea. Ați văzut cu toții acele înregistrări care au apărut în spațiul public.

Ne dorim, în acest context, să existe o justiție care se realizează pe baza legii și pe baza independenței judecătorilor.

Soluțiile care trebuie și pot fi găsite pentru a avea această independență sunt multiple. Nu a existat în acest context o singură soluție. Au fost pe masă mai multe soluții.

La noi, această soluție – și trebuie să repet ceea ce a spus colegul meu –, la noi, această soluție a ajuns prin mâna dumneavoastră, domnule ministru.

Deci, în acest context, cine a făcut propunerea, cine a realizat-o..., dar această soluție așa a ajuns.

O susținem pentru că suntem parte a unei coaliții, pentru faptul că ne-am înțeles în această chestiune, dar...

Vă rog frumos, respectați vorbitorul! Atitudine decentă în sală!

...dar în acest context trebuie să existe un echilibru și acest echilibru trebuie creat și sperăm să fie asumat de toată lumea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Pentru că i-a fost pronunțat numele de mai multe ori, domnul deputat Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, solicită dreptul la replică.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Am ținut să intervin pentru că mi-a fost pronunțat numele și aș vrea să spun două lucruri. Faptul că am fost achitat – și faptul că am fost achitat prin decizia a opt judecători – arată că există justiție în România și că există judecători care judecă în baza legii și în baza faptelor prezentate.

Doi, și aici vreau să fac această precizare, pentru că nu vreau să fie folosită, să spun, perioada foarte dificilă prin care am trecut în dezbaterea SIIJ: am fost achitat înainte de înființarea secției speciale.

Ca atare, independența justiției, capacitatea efectivă a instituțiilor din justiție de a funcționa în baza legii, în baza misiunii pe care o au depind în cea mai mare măsură de ținerea la distanță a politicului de justiție, de ținerea la distanță a altor structuri care de-a lungul timpului au încercat să influențeze justiția, de lăsarea mecanismelor constituționale, legale și profesionale din interiorul sistemului de justiție să funcționeze normal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Fiind încheiate dezbaterile generale, vă propun să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Vă informez că sunt opt amendamente admise și cinci amendamente respinse.

La marginal 1, la titlul legii, dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat.

La marginal 2, art. 1, amendament admis, dacă sunt obiecții?

Nu.

Adoptat. La marginal 3, art. 2, dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La marginal 4 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. La marginal 5 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. La marginal 6, art. 4, dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. La marginal 7 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. La marginal 8, art. 5, dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat. Sunt cinci amendamente respinse. La marginal 1 dacă se susține? Nu. 2? Nu. 3? Nu.

4? Nu. 5? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor și a resurselor financiare necesare returnării donațiilor colectate pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil; PL-x 79/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în_

## _Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc András Demeter; sunt secretar de stat la Ministerul Culturii.

PL-x 79/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2019 privind prorogarea termenului necesar returnării donațiilor colectate pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurului patrimoniului cultural național mobil, de la data de 31 decembrie 2019 la data de 31 decembrie 2020.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru buget și Comisia pentru cultură.

Vă rog, prezentarea raportului comun. Domnul deputat Iulian Bulai. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2019 Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Legea se încadrează în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Da. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bunul cultural mobil la care face referire această ordonanță – și care este în patrimoniul cultural național, în categoria „Tezaur” – este „Cumințenia pământului”, sculptură aparținând lui Constantin Brâncuși.

Ne amintim dramatismul acelei campanii din 2016 – memoria trebuie să rămână o virtute, mai ales în acest loc – și trebuie spus că această ordonanță spune câteva lucruri. În cazul persoanelor care nu vor putea fi identificate sau care nu vor solicita returnarea fondurilor, banii se vor duce la bugetul de stat. Și, am văzut recent, s-au strâns cam 1,1 milioane de euro. Am aflat că s-a încheiat această procedură de returnare a sumelor provenind din donații, dar, cam de la 40% din donatori, undeva cam la 450.000 de euro au rămas la bugetul stat, ceea ce nu e neapărat un lucru rău, numai că atunci, în campanie, nimeni nu cred că voia să doneze o sumă cât de mică pentru bugetul de stat, ci pentru achiziția unei sculpturi – ne amintim dramatismul: „Acum ori niciodată!”

Soluția nu este niciodată, mai ales când vorbim de Guvern și de fonduri publice, aceea a exercițiilor de imagine, a retoricii de tip electoral.

Și soluția e mereu un buget mai consistent alocat Ministerului Culturii. Noi credem, ca social-democrați, că statul trebuie să fie prezent în cultură.

Și, în 2017, atunci când am construit bugetul Ministerului Culturii, am prevăzut 15 milioane de lei pentru exercitarea dreptului de preempțiune al statului când e vorba de bunuri mobile și imobile. Și, în acel an, grație guvernului Partidului Social Democrat, un loc extrem de important pentru istoria noastră națională a fost achiziționat de către statul român. Este vorba despre Vila Florica din Ștefănești, Argeș.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Kolcsár Károly, din partea Grupului UDMR.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ordonanța în discuție este mărturia clară a faptului că o intenție lăudabilă, de altfel, poate eșua din cauza unor grave greșeli în elaborarea și implementarea unui proiect.

Nici nu s-a reușit strângerea de suficiente fonduri pentru achiziționarea minunatei opere de artă a lui Brâncuși, dar nici banii donatorilor nu mai pot fi returnați în integralitate, iar, la cinci ani de la demararea acestui proiect generos, consecințele neprevăzute ale inițiatorilor se simt.

Problema cu această eroare de proiect se traduce prin costuri suplimentare uriașe, plătite, nu-i așa?, de către noi toți, efortul însemnând și resurse umane rezervate reparării acestei erori.

De asemenea, astfel de greșeli înseamnă și erodarea ideii de participare la un proiect de interes public, pentru un scop nobil, din partea cetățenilor, martori la astfel de bâlbe și de risipă de resurse pentru nimic.

Totodată, banii pe care oamenii i-au donat în scopul cumpărării sculpturii „Cumințenia pământului” și care nu mai pot fi returnați se vor face venit la bugetul de stat. Astfel, vor fi folosiți cu alte destinații decât intenția donatorului, acest lucru putând fi echivalat cu o deturnare de fonduri.

Ne exprimăm speranța că așa ceva nu se va mai întâmpla în viitor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții și amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2018 pentru completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA; PL-x 564/2018. Suntem în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul președinte Bogdan Huțucă. Vă rog.

Raport privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2018 pentru completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare încheierea în numele și în contul statului de scrisori de intenție și alte documente și asigurarea reprezentării la nivelul organismelor de supraveghere și decizie ale entității prin care se derulează programele investiționale ale Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 98/2018. Suntem în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României. **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Levente Vass, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Stimați parlamentari,

Această ordonanță de urgență, în 2018–2019, a stabilit un ansamblu de măsuri ce vizau reducerea birocrației din cadrul sistemului de sănătate. A stabilit cotele de contribuție, a stabilit afecțiunile grave pentru care nu se mai cereau certificate de handicap, a majorat limita de vârstă de la 7 ani până la 16 ani în care puteai să ceri pentru copilul tău grav bolnav să ai concediu medical. A stabilit un ansamblu de măsuri informatice care după aceea, în timpul pandemiei, au ajutat țara să facă toate acele concedii medicale, bilete de trimitere prin sistem informatic și să aibă posibilitatea pacientul să primească aceste bilete de trimitere, concedii medicale în format electronic.

Foarte important, prin votul dumneavoastră de astăzi, având în vedere că ordonanța de urgență este în vigoare, o să se mai modifice și o să introduceți și un punct foarte important, și anume medicii absolvenți de facultate o să aibă posibilitatea de acum încolo ca, până la examenul de rezidențiat, să beneficieze de asigurări sociale de sănătate.

Vă mulțumesc pentru vot și vă mulțumim pentru ajutorul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate.

Domnul deputat Nelu Tătaru, prezentarea raportului comun. Vă rog.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 98/2018 din 12 martie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 7 martie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. La dezbateri generale?

Nu.

Vă rog să propuneți timpul alocat pentru dezbaterea pe articole.

Două minute.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Cu acest proiect de lege, încheiem etapa a doua a activității de astăzi, dezbaterile pe proiectele înscrise pe ordinea de zi.

La ora 12.00 vom intra în etapa a treia, sesiunea de vot. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în bănci, să introduceți cartelele în consolele pe care le aveți la dispoziție.

Îi rog pe colegii care nu sunt prezenți fizic în sală să se logheze pe tabletă și să fie pregătiți pentru a începe sesiunea de vot final de astăzi.

Pentru început, vom face un vot de control pentru a înregistra prezența și pentru ca liderii de grup să știe exact ce prezență au la grup.

Drept care, dacă suntem pregătiți pentru acest vot de control, aș ruga Serviciul tehnic să purcedem.

Vot, vă rog.

Da, e în neregulă. Cred că vom mai face un vot de control.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte... Domnule președinte, Stimați colegi,

Așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, vă rog să constatați lipsa cvorumului de ședință și Biroul permanent să propună o altă zi...

pentru votul final...

care trebuia dat astăzi.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Domnule...

Domnule deputat Simonis, vă rog să observați că este cvorum de ședință, sunt prezenți 168. Uitați-vă pe tablou!

Domnule...

Domnule președinte...

Deci avem ca prezenți 168 de colegi și colege deputați, deci suntem în cvorum.

Două minute.

Vot, vă rog.

Prezenți – 211, pentru – 209, contra – unu, abținere –

una.

A fost aprobat timpul de două minute afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Trecem la dezbateri și vă informez că există șapte amendamente respinse. Întreb dacă se susțin.

Nu.

OK.

Dați-mi voie să vă explic de ce.

Explicați, să...

Dumneavoastră...

...vedem dacă...

Dumneavoastră considerați că toți cei care sunt conectați pe tabletă, deși nu au selectat opțiunea de „prezent, nu votez”, ar face cvorumul ședinței. Nu-i așa. Și pe tabletă avem, ca și la aparatul din bancă, patru opțiuni de vot – „pentru”, „împotrivă”, „abținere”, „prezent, nu votez”. Nu toți cei...

Dacă vrem să speculăm colateral, suntem în afara regulamentului.

Domnule președinte...

Da, domnule deputat Simonis...

Vă contrazic.

...care sunt conectați sunt „prezent, nu votez”.

Dumneavoastră...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

...vă rog.

Vă contrazic.

Pe regulament...

Vă contrazic.

Pe regulament, vorbim despre prezență. Prezența este pe două componente – cei care sunt în sală, au introdus cartela și sunt, așadar, prezenți pe verificare și cei care sunt online.

Prin urmare, fiind prezenți 168 de colegi, avem asigurat cvorumul.

Vă rog, domnul deputat Gabi Andronache, liderul Grupului PNL.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Domnule Simonis, v-ați uitat aici o fițuică.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Dumneavoastră ne spuneți acum că și cei care sunt prezenți în sală, dar n-au optat pentru vreun vot ar fi luați în calcul la cvorum. Ceea ce este o inepție, îmi pare foarte rău să spun!

Dar, pentru că ați spus – domnul Andronache mi-a dat o idee și a spus că trebuie să solicit verificarea cvorumului –, vă solicit verificarea cvorumului prin apel nominal.

Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Da, domnul deputat Gabriel Andronache.

Lăsați-o acolo!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da.

Domnule președinte,

E procedural ceea ce a propus colegul nostru. Vom vota contra. E foarte simplu.

Da.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog frumos să nu cădeți în capcana pe care o întinde liderul Grupului PSD.

Nu a cerut nimeni verificarea cvorumului. A fost vot de control.

Arătați-mi în regulament unde scrie că votul de control echivalează cu verificarea cvorumului!

Pe cale de consecință, domnule lider de grup, dacă doriți...

să verificați cvorumul, veniți și solicitați procedural chestiunea aceasta.

Mulțumesc.

Chiar și așa, vă informez, chiar dacă s-a executat numai vot de control, că suntem în cvorum. Deci este evident acest lucru pentru toată lumea...

Domnule președinte...

...de bună-credință.

Haideți să...!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Nici măcar nu vom face acest lucru, pentru că nu este necesar să facem prezență nominală. Avem votul pe cartelă.

Eventual, dacă vreți, putem face un vot pentru prezență, dar nu este necesar acest lucru.

Deci... Pentru care vom intra în ordinea de zi, să desfășurăm activitatea în mod serios și responsabil, așa cum avem în îndatoririle noastre.

Prin urmare...

Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 24/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Ia uitați ce frumos se vede cvorumul!

Prezenți – 173, pentru – 172, contra – unu. Adoptat.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 37/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 177, pentru – 177. Adoptat. Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 69/2020 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 38/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 181, pentru – 181. Adoptat.

Punctul 4, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea verde privind îmbătrânirea populației – Promovarea solidarității și a responsabilității între generații – COM(2021) 50; PHCD 39/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 181 prezenți, 181 pentru. Adoptat.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – Înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului – COM(2020) 789; PHCD 40/2021.

Vot, vă rog. Prezenți – 289, pentru – 289. Adoptat.

Punctul 6, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 41/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 293, pentru – 291, contra – unu, „nu votez” – unu.

Adoptat.

Secțiunea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 427/2019; lege ordinară.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 302, pentru – 300, contra – unu, „nu votez” – unu.

Adoptat.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2019 pentru completarea art. 201 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 77/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Comisia pentru tehnologia informației propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 315, pentru – 291, contra – 24. Adoptat.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor și a resurselor financiare necesare returnării donațiilor colectate pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil; PL-x 79/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 314, pentru – 287, abțineri – 27. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Știrbu Gigel, Grupul PNL.

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am simțit nevoia să iau cuvântul la acest proiect legislativ pentru a trage un semnal de alarmă. Și anume această inițiativă națională, acum aproape cinci ani de zile, a făcut... sau a dat naștere unor dezbateri foarte ample în societate.

Astăzi, prin această ordonanță a Guvernului, se arată încă o dată faptul – dacă mai era nevoie – că o inițiativă lăudabilă se poate transforma foarte ușor într-un eșec național, ceea ce ar putea arunca o urmă de îndoială asupra unor viitoare inițiative lăudabile pentru, iată, cumpărarea unui bun din patrimoniul național din categoria „Tezaur”.

Astăzi, acele sume care merg la bugetul național, din punctul meu de vedere și din punctul de vedere al multor colegi din Comisiile pentru cultură de la Cameră și Senat, ar fi trebuit să meargă la Ministerul Culturii, cu aceeași destinație – pentru cumpărarea unor bunuri de patrimoniu sau a unor opere de artă ale unor artiști contemporani.

Sperăm ca la o viitoare rectificare, de comun acord cu toți colegii din Comisiile pentru cultură, să facem o astfel de rectificare.

Vă mulțumesc.

Vă urez o zi bună în continuare!

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 311, pentru – 311. Adoptat.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2019 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art. 24 alin. (5[1] ) și (6[1] ) din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, precum și a termenului prevăzut la art. II din Ordonanța Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor si sistemelor informatice; PL-x 27/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Mulțumim și noi.

De ce nu v-ați înscris?

Vă rog, domnul deputat.

## **Domnul Ioan Vulpescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Încă o dată, câteva cifre.

2016 – acea campanie care s-a soldat cu un eșec. Și 450.000 de euro merg către bugetul de stat. Oamenii în momentul acela nu au fost îndemnați să doneze decât pentru un lucru foarte clar.

Evident că bugetul Ministerului Culturii trebuie susținut. Și noi, încă o dată, dincolo de stânga și de dreapta, atunci când sunt cauze naționale, trebuie să le susținem.

Și reamintesc un moment. Guvernul PSD, 2017 – am alocat fonduri la bugetul Ministerului Culturii, 15 milioane de lei, și am exercitat dreptul de preempțiune al statului pentru un loc istoric legat de familia Brătienilor, Vila Florica, Ștefănești, Argeș.

Acesta este mecanismul: alimentând.

Și trag un semnal de alarmă asupra situației dezastruoase în care se găsește domeniul culturii în acest moment în România. Alături de alte domenii, este unul din cele mai afectate de pandemie.

Și, din păcate, nu am văzut soluții.

Am văzut, sigur, în campania electorală. Se vorbea de o schemă de ajutor de stat de 100 de milioane de euro.

Suta de milioane de euro s-a transformat în 75 de milioane de euro, iar la buget nu este niciun leu.

Și cred că aici ar trebui să facem front comun și să susținem domeniul culturii.

Mulțumesc.

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2018 pentru completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA; PL-x 564/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 306, pentru – 306.

Adoptat.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 98/2018; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 312, pentru – 312. Adoptat.

Explicarea votului. Domnul deputat Grindeanu.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Am să fiu foarte scurt.

## Domnule președinte,

Folosesc acest prilej pentru a vă anunța o decizie a PSD, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat azi în spațiul public și crezând că toți cei de aici dorim să aflăm adevărul. Vă anunțăm că vom depune cerere pentru înființarea unei comisii de anchetă vizavi de...

declarațiile domnului Vlad Voiculescu...

de astăzi...

cum că au fost măsluite datele în timpul alegerilor.

Am convingerea că veți fi de acord, mai ales dumneavoastră, noii... noua generație ce ieșiți din spuma mării, și că ne veți susține... veți susține demersul nostru.

Deci vom depune cerere pentru înființarea acestei comisii de anchetă.

Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_

Secțiunea a III-a. Legi organice. Adoptări.

Punctul 13, Proiectul de lege privind Fondul de compensare a investitorilor; PL-x 654/2018; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 312, pentru – 286, abțineri – 25. Adoptat.

Punctul patrusprezece. Proiectul de lege...

...paisprezece...

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Dumneata numeri cu „trei, pai”.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă; PL-x 518/2018; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 310, pentru – 309, „nu votez” – unu.

Adoptat.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului; PL-x 825/2015; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 307, pentru – 305, „nu votez” – două.

Adoptat.

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 550/2018; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 313, pentru – 283, contra – 6, abțineri – 24.

Adoptat.

Punctul 17, Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției; PL-x 108/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Prezenți – 309, pentru – 171, contra – 136, „nu votez” – două.

Moment istoric. Adoptat.

Explicarea votului? Da, explicarea votului? Doamna Teodoroiu, PSD.

## **Doamna Simona-Maya Teodoroiu:**

Antevorbitorii mei au adus argumente pro sau contra, contra a ceea ce am votat noi acum.

Dar aș vrea să aduc în atenția dumneavoastră – și vorbesc în primul rând de colegii parlamentari de la PNL și USR – faptul că ieri peste 1.000 de magistrați din toată țara, judecători și procurori, au adresat Camerei Deputaților un memoriu intitulat „Magistratura curată nu are nevoie de filtre de impunitate!”, cerând membrilor Camerei Deputaților să nu voteze proiectul în forma sa actuală, cu amendamentul propus și votat de parlamentarii PNL și USR în Comisia juridică.

Magistrații cer președintelui Camerei Deputaților, domnului Orban – dacă este în sală? –, să sesizeze Comisia de la Veneția și GRECO cu privire la acest text de lege. Două organisme prestigioase, invocate copios în discursurile dumneavoastră, domnule Orban.

De ce nu o faceți acum, când magistrații cer acest lucru? De ce nu sesizați Comisia de la Veneția și GRECO?

Poate pentru că în mod constant Comisia de la Veneția s-a pronunțat pentru o imunitate funcțională și limitată a magistraților?

Și voi cita foarte scurt un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la cadrul legislativ din Bulgaria.

Mai sunt aici și cadrul legislativ din Ucraina și din Turcia, deci suntem pe acolo.

„Magistrații nu trebuie să beneficieze de imunitate generală. Potrivit standardelor generale, nu trebuie să aibă o imunitate care i-ar proteja împotriva faptelor penale, pentru care trebuie să răspundă în fața instanțelor ca orice cetățean.”

În memoriul pe care l-au adresat membrilor Camerei Deputaților, cei peste 1.000 de judecători arată că așa-numitele „garanții” care însoțesc Proiectul Legii de desființare a SIIJ sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiționarea trimiterii în judecată a judecătorilor și a procurorilor pentru anumite infracțiuni, în special cele de corupție – arată magistrații –, de încuviințarea CSM constituie un filtru neconstituțional.

Prin urmare, domnule președinte al Camerei Deputaților, în loc să sesizați Comisia de la Veneția și GRECO, cum cer magistrații, ați votat acest proiect.

Iată doar unul dintre motivele esențiale pentru care PSD nu a votat proiectul în această formă și va sesiza Curtea Constituțională a României.

Da, bine.

Domnul deputat Băcanu Cristian-Tudor, Grupul PNL.

## **Domnul Cristian-Tudor Băcanu:**

Nu-i nicio surpriză pentru mine să văd că PSD-iștii nu au votat desființarea secției speciale.

Vă spun un lucru, domnilor PSD-iști: îi apărați moștenirea imorală domnului Liviu Dragnea...

și PSD este, din punctul meu de vedere, o boală.

PSD este o boală care...

nu se vindecă ușor...

și care poate să recidiveze dacă nu suntem atenți, atunci când ne așteptăm cel mai puțin.

Domnilor PSD-iști, ați înființat această secție ca să-i satisfaceți dorința...

fierbinte domnului Dragnea de a acapara puterea și de a ataca statul de drept.

Și astăzi acționați în acest fel pentru a vă proteja baronii. Pentru a o proteja pe doamna Gabriela Firea. Pentru a-i proteja pe oameni precum Paul Stănescu sau Ionel Arsene.

Asta faceți dumneavoastră, domnilor PSD-iști!

Înființarea secției speciale n-a fost cerută nici de către magistrați, nici de către cetățeni!

Peste 80% dintre judecători și procurori și-au dorit întotdeauna să nu existe o astfel de secție, care, repet, este umilitoare pentru profesia de magistrat.

Magistrații n-o doresc, cetățenii n-o doresc. Pentru această secție, dumneavoastră...

Fără declarații politice!

## **Domnul Cristian-Tudor Băcanu:**

_..._ și pentru alte aspecte, i-ați gazat pe oameni în 10 august!

Să vă fie rușine, domnilor PSD-iști!

Fără declarații politice!

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Simion George, explicarea votului.

Grupul AUR.

Așa, fără declarații politice.

Nu ne-ați explicat: de unde a venit acel amendament? UDMR zice că de la USR.

USR, explicați ce e cu acel amendament. Vă aparține, asumați-vi-l!

Noi suntem împotriva acelui amendament. Asumați-vă amendamentul, domnule Barna!

Este transcris în raportul comisiei.

Are cuvântul domnul deputat Barna, Grupul USR PLUS.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte.

După cinci, șase, șapte, 10 ani de justiție care a fost siluită în toate felurile, după ce a trebuit să-i vedem pe Iordache sau pe Nicolicea explicându-ne cât de necesară este, domnilor din PSD, această secție specială, astăzi facem un prim pas spre acea normalizare a sistemului juridic românesc.

Astăzi, coaliția USR PLUS–PNL–UDMR desființează secția specială, o rușine pentru sistemul nostru. Și e un pas important pentru ridicarea MCV și transformarea României într-o țară europeană și într-o țară în care justiția funcționează.

Da, un cost politic este plătit în acest moment. Pentru că desființarea secției speciale este un obiectiv pe care coaliția și l-a asumat.

Și, da, mergem mai departe, la Senat, unde suntem total deschiși să găsim o variantă și mai echilibrată pentru ca justiția să poată funcționa și ca magistrații și sistemul în sine să funcționeze.

Astăzi, secția specială a fost desființată în prima Cameră, în Camera Deputaților. Va merge la Senat. Și reforma în justiție va continua, așa cum ne-am asumat-o.

Acesta este rezultatul zilei de astăzi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri pentru luări de cuvânt, declar închisă ședința de vot final de astăzi.

O zi bună tuturor!

La revedere!

În continuare, va avea loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.45._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|336884]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/5.IV.2021 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei