Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 27 septembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dați-mi voie să vă reamintesc succint dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, nu vor depăși 3 minute.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare. Algoritmul îl cunoașteți: 3 deputați – PSD, 3 – PNL, doi – USR și câte unul de la AUR, UDMR, minorități și neafiliați.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

În continuare o să-i dau cuvântul, fiind o comisie în paralel, domnului deputat Lilian Scripnic, de la Grupul AUR. Vă rog, domnule deputat.

După care vom reveni, evident, la ordinea algoritmului pe care am menționat-o.

Mulțumesc.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte.

Cu ocazia acestei intervenții vreau să aduc în fața dumneavoastră strigătul îndurerat și, în același timp, neauzit al multor români.

Actuala putere obligă românii la un consum plafonat de maximum 255 de kilowați pe lună, pentru ca cetățenii să nu plătească sume astronomice la facturile pentru consumul de curent electric.

Dragi guvernanți,

În acest mod veți condamna la frig mii de familii, exact în mijlocul iernii care urmează, îi veți condamna la sărăcie, dacă aceste familii nu vor reuși să respecte acel plafon inventat tot de dumneavoastră.

Care sunt limitele de consum în state precum Belgia, Olanda, Franța, Germania impuse cetățenilor lor? Au impus ele vreun consum de maximum 255 de kilowați pe lună? Cer public europarlamentarilor acestor state să ne facă cunoscut acest aspect!

România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din toată Europa, acesta fiind de două ori și jumătate mai mic decât cel din Germania. Păi, ce becuri vreți să mai stingem, când noi nu mai avem ce scoate din priză?!

Germanii consumă circă 6,4 megawați pe locuitor. Norvegia avea un consum de 23 de megawați pe cap de locuitor, în 2020, iar Islanda – atenție! – consumă 51 de megawați de persoană, conform unui studiu oferit publicității de către Agenția Mediafax.

Cu toate că românii consumă cel mai puțin curent electric din toată Europa, tot noi, românii, ar trebui să avem cel mai mic plafon în acest sens. Înțeleg că prin această decizie, dragi guvernanți, dumneavoastră invitați ca românii fie să înghețe de frig în casele lor sau să rămână săraci lipiți pământului.

Ne-am oferit economia pe tavă, ne-am vândut pământurile, ne-am dat forța de muncă în afară, am dat resursele naturale pe gratis, intenționat pentru asta, ca să facem parte din marea familie europeană. Și ce avem în schimb? Cu toate acestea ni se aplică acel dublu standard în foarte multe domenii. Așa ceva nu este corect!

Fac un apel către europarlamentarul Cristian Terheș, deoarece îl consider prieten de cauză. Îl rog să aducă următoarele întrebări în fața reprezentanților statelor europene:

De ce românii trebuie să facă economie chiar și din ceea ce nu au?

Să încercați să încheiați, vă rog!

De ce noi trebuie să sacrificăm tot, în timp ce alții nu fac mari eforturi?

De ce limitele de consum sunt atât de mici la români?

De ce Germania redeschide termocentrale pe cărbune, iar noi suntem obligați să le închidem?

Și ultima întrebare.

Este România colonie sau nu?

Dacă nu se elimină aceste duble standarde, vom înțelege clar că așa-zișii parteneri ne consideră o colonie de extracție și altceva nimic.

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați Lilian Scripnic.

Mulțumesc. Revenim la Grupul PSD. Domnul Ioan Vulpescu este? Nu. Domnul Bogdan Trif. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

România se află foarte aproape de realizarea celui mai important obiectiv european, stabilit încă din 2007, după ce a devenit membră a Uniunii Europene, și anume aderarea la spațiul Schengen.

Sprijinul Germaniei în acest demers al țării noastre, anunțat de cancelarul Olaf Scholz, este un pas uriaș către finalizarea acestui proces de aderare, care va fi supus deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice, legislative și operaționale necesare îndeplinirii condițiilor de aderare la spațiul Schengen. Evaluarea celor șapte domenii de interes – cooperare polițienească, protecția datelor personale, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, Sistemul de Informații Schengen – a condus la concluzia că România îndeplinește condițiile de aderare la spațiul Schengen.

România aplică deja majoritatea dispozițiilor _acquis-ului_ Schengen și acționează ca un membru _de facto_ , cu o contribuție semnificativă la securitatea spațiului Schengen, gestionând cu responsabilitate și eficiență peste 2.000 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene.

Intrarea în spațiul Schengen înseamnă libera circulație, fără controale la frontierele interne terestre, aeriene și maritime, atât a cetățenilor, cât și a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului. Acest lucru ar însemna un ajutor imens pentru firmele cu capital românesc și cele care produc în România. În contextul provocărilor de securitate actuale și în condițiile de criză economică este obligatoriu ca România să intre în spațiul Schengen.

Vă mulțumesc și eu. Mergem mai departe. Domnul Virgil Alin Chirilă este? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Astăzi aș vrea să mă refer la proiectul de lege adoptat de Senat referitor la majorarea veniturilor categoriilor de salariați prevăzuți în anexa nr. 9 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ca să fiu mai precis, este vorba despre cele patru categorii de demnitari, respectiv: cei aleși la nivel național – parlamentarii și Președintele României; cei aleși la nivel local, adică primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene; apoi, cei numiți de Parlament la conducerea diverselor instituții publice; și cea de-a patra categorie, a celor care conduc instituții ale Guvernului sau sunt în subordinea Guvernului.

Legea care a trecut de Senat prevede actualizarea salariilor acestor categorii prin raportarea la salariul minim din anul 2021, deci – atenție! – de anul trecut, nu din acest an.

De fapt, prevederea inițială din Legea nr. 153 stipula ca pentru toate aceste patru categorii salariile să fie majorate odată cu salariul minim pe economie, ceea ce nu s-a mai întâmplat din anul 2018, când s-a aplicat această lege.

De fiecare dată guvernele au prorogat această recalculare în funcție de salariul minim stabilit anual.

Sunt de acord că în cazul aleșilor locali se impunea o astfel de actualizare, pentru că în funcție de salariile viceprimarului și vicepreședintelui de consiliu județean se stabilesc toate celelalte salarii din aparatul administrativ local. Deci pentru toți acești angajați, care și așa aveau salarii destul de mici, veniturile au rămas înghețate din 2018. Deci s-ar impune o actualizare măcar la nivelul anului 2021, mai ales că impactul pe bugetul de stat este zero, urmând ca actualizările să fie suportate în limita disponibilităților din bugetele locale.

Mulțumesc.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Dan Șlincu, Grupul PSD.

Vă rog.

Al treilea vorbitor.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Zilele trecute salutam decizia Parlamentului European de adoptare a unei noi legislații privind instituirea salariilor minime adecvate în statele Uniunii Europene, iar acum vă prezint datele oficiale de la noi din țară după promovarea măsurii inițiate de PSD, și anume majorarea voluntară a salariului minim.

Astfel, până în prezent, 173.743 de angajați din mediul privat au beneficiat de o creștere a veniturilor nete cu 200 de lei, după data de 1 iunie 2022, când a intrat în vigoare măsura prin care această sumă suplimentară să fie scutită de taxe, în cazul unei majorări voluntare a salariului minim.

Măsura face parte din Programul „Sprijin pentru România” și are în vedere sprijinirea angajatorilor din mediul privat pentru majorarea salariilor mici, astfel încât să își poată menține angajații și să prevină exodul forței de muncă din România, în actualul context economic foarte dificil.

Din aceeași categorie de măsuri a făcut parte și propunerea Partidului Social Democrat de a se aplica în agricultură și în industria alimentară același model fiscal al salarizării reglementat în domeniul construcțiilor. Drept urmare, peste 230.000 de angajați au beneficiat de creșterea salariului minim la 3.000 de lei și de celelalte scutiri și reduceri de taxe și contribuții aferente salariilor.

În viziunea Partidului Social Democrat, în contextul actual extrem de dificil, acest salariu minim de 3.000 de lei ar trebui generalizat pentru toate sectoarele economice. Acest lucru s-ar realiza prin introducerea, de la data de 1 ianuarie 2023, a recomandărilor din Directiva europeană a salariului minim european, respectiv a mecanismului prin care salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar duce la o creștere de aproximativ 500 de lei, în jurul valorii de 3.000 de lei, cum propusese PSD încă de la finalul lunii august.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Trecem la Grupul PNL. Domnul deputat Mircea Fechet. Vă rog.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a avizat prima cerere de plată a României din cadrul PNRR. Țara noastră va primi cele 2,6 miliarde de euro, în ciuda previziunilor apocaliptice ale unora.

Avizul favorabil al Comisiei este dovada faptului că Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a reușit să își îndeplinească țintele și jaloanele asumate până acum în PNRR.

Prin Mecanismul de redresare și reziliență, România va primi aproape 30 de miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru modernizarea țării și pentru creșterea nivelului de trai în comunitățile locale.

În regiunea Moldovei și în județul Bacău, de departe cel mai important proiect este autostrada A7 – Ploiești–Pașcani. Autostrada Moldovei este cel mai mare proiect de infrastructură din PNRR și realitatea este că a fost inclus în acest plan de Guvernul condus de un premier liberal. Toți cei 314 km ai Autostrăzii Moldovei vor fi finanțați prin PNRR.

Grija Partidului Național Liberal pentru zona Moldovei este o constantă și este dovedită prin acțiuni concrete.

Și eu fac drumul București–Bacău săptămânal, uneori chiar de mai multe ori pe săptămână, și știu ce corvoadă poate fi. Îi înțeleg pe toți băcăuanii care nu mai au răbdare și nu mai cred în promisiuni, îi înțeleg pe toți cei care vor să circule pe un drum sigur, și nu să stea cu grija celor dragi când merg pe E85.

Atât timp cât PNL este la conducerea Executivului, vor fi depuse toate eforturile pentru a îndeplini obiectivele din acest plan.

Tot prin PNRR o nouă creșă va fi construită în municipiul Bacău. Aceasta va fi una de dimensiuni mari, adică pentru 100-110 copii. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește asigurarea de locuri în creșe pentru copiii de până la 3 ani. Investițiile în infrastructura antepreșcolară sunt foarte importante, la fel cum este important personalul calificat care să lucreze cu cei mici.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul deputat Gabriel Avrămescu.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la activitatea AFM.

România, asemenea întregului continent european, se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din a doua jumătate a anului 2021 s-a înregistrat o creștere bruscă a prețurilor la energie, lucru așteptat, într-o anumită măsură, dat fiind contextul redresării economice post-COVID-19 și al relaxării restricțiilor de călătorie, însă amploarea reală a depășit și cele mai pesimiste estimări prealabile. Trendul negativ, început anul trecut, a fost agravat de debutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum și de șantajul practicat de Gazprom, care a stopat furnizarea de gaze naturale în mai multe țări europene, sporind nesiguranța în privința aprovizionării și generând creșterea prețului gazelor la un nivel record, ceea ce, într-un efect de domino, a condus la creșterea prețurilor energiei electrice.

Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2022, cu scopul de a lua de pe umerii românilor, cât este posibil, greutatea facturilor mult crescute. Însă acestea sunt soluții pe termen scurt, foarte împovărătoare pentru bugetul de stat. Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este creșterea capacității de producție internă.

În 2005 a luat ființă Administrația Fondului pentru Mediu, organ de specialitate, în coordonarea Ministerului Mediului. Prin atribuțiile sale prevăzute de lege, Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor și programelor pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Făgărășian este? Înțeleg că nu. Mergem mai departe, la Grupul USR. Domnul deputat Beniamin Todosiu. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul: „România are nevoie de un plan cu măsuri economice coerente pentru combaterea crizei energetice”.

Românii se pregătesc să înfrunte cea mai grea iarnă și să treacă printr-o criză energetică fără precedent. Războiul din Ucraina a determinat Europa să-și regândească strategiile energetice și să încerce să elimine dependența de gazul rusesc. În jurul nostru, țările europene tratează această problemă cu cea mai mare responsabilitate și încearcă să sprijine populația prin măsuri economice coerente.

În România, Guvernul PNL–PSD continuă să se comporte într-un mod inconștient, promovând soluții populiste, care nu vor diminua impactul crizei energetice. De asemenea, în ultimii 30 de ani, România nu a reușit să își definească o strategie pentru sectorul energetic, crescându-și dependența față de importuri, în loc să o diminueze.

Plafonarea prețului la energie nu este o soluție reală, însă Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă se încăpățânează să o susțină, în speranța că facturile pe care le vor primi românii în iarnă nu vor însemna direct proporțional procente pierdute în sondajele politice.

Ceea ce nu spun guvernanții este că nu au bani pentru a putea susține această plafonare astfel încât să poată scoate românii din iarnă. Acesta este și motivul pentru care încearcă să limiteze consumul pentru plafonare la 255 de kilowați pe gospodărie. Cum s-a ajuns din pix la această valoare doar Guvernul știe, însă este cert că peste un milion de gospodării din România vor avea de suferit din cauza reducerii limitei de consum de la 300 de kilowați la 255.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Adrian Giurgiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Suprataxarea muncii înseamnă sărăcirea românilor”.

Coaliția PSD, PNL și UDMR a decis să taxeze și mai mult munca.

Pentru cei care au un contract de muncă part-time sub salariul minim pe economie, Guvernul a decis ca taxele să fie calculate la minimul brut de 2.550 lei.

Pentru un salariu lunar brut de 500, 1.000 sau 1.500 lei taxele sunt fixe, de aproape 1.000 lei. Este o anomalie! Efectul imediat al acestei măsuri a fost terminarea a peste 100.000 de contracte de muncă part-time la nivel național.

Taxarea excesivă a muncii a produs efecte și în județul Mureș. În luna august 2021, aproape 2.000 de contracte de muncă cu normă parțială au fost încetate la nivelul județului pe care-l reprezint.

În luna septembrie situația a continuat să se agraveze. În perioada 1–12 septembrie au fost încetate alte aproape 2.800 de contracte. Vorbim de 4.800 de contracte închise în mai puțin de o lună și jumătate.

Ministrul finanțelor, PSD-istul Adrian Câciu, a calculat probabil cu pixul pe un șervețel că asta o să aducă mai mulți bani la bugetul de stat. În realitate, ministrul a încurcat profitul cu pierderea, făcând o socoteală care să-l avantajeze în fața șefilor, dar care nu a fost una corectă. Efectul a fost fix la polul opus și firmele au trimis oamenii în șomaj.

Mă uit la colegii mei din PSD, PNL și UDMR și îi întreb: stimați colegi, cât de ipocriți puteți fi?

În decembrie 2019 ați votat toți, în unanimitate, pentru eliminarea fix a acestui tip de taxare pentru salariile part-time. Acum ați votat, cot la cot, reintroducerea suprataxării. Suprataxați munca românilor, dar refuzați să eliminați pensiile speciale și votați creșterea salariilor parlamentarilor.

## Mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul Nicolae Petrețchi. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Valorile comune precum pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția sau respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene.

Efectele structurale ale pandemiei, cu presiuni economice, culturale și sociale majore asupra publicului vulnerabil, au făcut ca, după mai bine de 80 ani, ideologii pe care le credeam demult apuse să reapară în prim-plan, atingând cote alarmante de popularitate, afectând dezvoltarea economică și stabilitatea socială, influențând negativ inclusiv agenda politică sau relațiile bilaterale.

Astfel, profitând de situația geopolitică, precum și de provocările cu care se confruntă omenirea, tot mai des, am putut observa cum reapar cazurile în care însăși esența retoricii electorale se transformă în una populistă, care, coroborată cu demagogia și încercările, pe alocuri exagerate, de a atrage capital electoral, poate să afecteze grav chiar și democrația.

Așa cum am putut observa, fără o comunicare clară și fără prezentarea valorilor și importanței Uniunii Europene, progresul economic, stabilitatea socială și modul tradițional de a face politică nu sunt de-ajuns pentru a combate acest fenomen, protagoniștii căutând în permanență noi modalități pentru creșterea curentului populist.

Educarea noilor generații, corecta informare, implicarea acestora în adoptarea deciziilor, precum și promovarea unor politici publice riguros fundamentate, bazate pe analize și dezbateri prealabile, reprezintă elemente esențiale pentru combaterea efectelor nocive ale populismului.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la grupul deputaților neafiliați, Daniel-Gheorghe Rusu.

Mulțumesc, domnule președinte. „Și noi suntem aici!”

Au trecut aproape doi ani de zile de când am fost ales în Parlamentul României în calitate de deputat. E drept, am venit de pe „maidanul” administrativo-politic, din calitatea de lider cerșetor la porțile Bucureștiului, de unde credeam eu că le-am văzut și le-am trăit pe toate. Nimic mai fals! Am ajuns în jungla plină de oameni cu gulere albe și cu sufletul negru, între indivizi care, în majoritatea lor, nu mișcă un pai fără un interes propriu, între hiene care se jupoaie de vii și între ele, dar mai degrabă jupoaie cetățenii acestei țări, indiferent unde s-ar afla ei, între slugi care stau în genunchi la poarta unei Europe bolnave, închinându-se și cu motiv, și fără motiv unor hidoșenii instalate în înalte funcții și care conduc Europa după bunul-plac, prin manipulare și în interesul unor călăi, cu interese meschine. Aici nimeni nu-și mai aduce aminte de promisiunile electorale din campanii, nimeni nu-și mai amintește de cei peste 4 milioane de români care trăiesc în afara granițelor și care tânjesc după o viață normală la ei în țară, în România lor, unde să fie respectați, și nu umiliți.

Prețurile au explodat nejustificat, medicamentele, combustibilul, energia, toate au devenit un lux pentru români, iar acești politicieni mimează, zilnic, că doresc bunăstarea românilor.

Toate grupurile parlamentare, absolut toate, și-au dat mâna și guvernează în interesul lor propriu. Unii tac și o fac, iar alții, deși se ascund în spatele unei măști de așa-ziși patrioți, fac același lucru.

Vă întreb, dragi politicieni: mai are rost să facem alegeri? Mai are rost să sperăm? Mai are rost să visăm? Și noi suntem aici, fraților! Când nu vom mai putea răbda, când foamea ne va răscula, Hristos să fiți, nu veți scăpa nici în mormânt!

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu înțeleg că n-a venit.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Decizia privind majorarea pensiilor și a salariului minim trebuie luată cât mai repede!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Țara noastră parcurge un context economic dificil. Acesta este și motivul pentru care pensionarii, salariații și mediul de afaceri au nevoie, mai mult decât oricând, de certitudini și predictibilitate. Decizia privind majorarea pensiilor și a salariului minim trebuie luată cât mai rapid.

Să nu uităm că toate propunerile PSD se bazează pe analize serioase și sunt fundamentate economic. Execuția bugetară de până acum permite o estimare privind marja de majorare a pensiilor. De aceea, Partidul Social Democrat a spus „cel puțin 10%” la toate pensiile.

În ceea ce privește creșterea salariului minim în jurul valorii de 3.000 de lei, această valoare reiese și din necesitatea respectării mecanismului salariului minim european.

Există numeroase argumente pentru creșterea salariului minim. Este cunoscut faptul că Guvernul oferă sprijin IMM-urilor pentru plata facturilor. Deci prețurile la energie nu justifică amânarea aplicării acestei măsuri. Este vital să ne păstrăm în țară forța de muncă, în condițiile în care alte state din Uniunea Europeană cresc nivelul de salarizare pe fondul inflației. Să nu uităm că migrația românilor este o problemă foarte mare cu care se confruntă țara noastră. Ce vor face IMM-urile fără angajați? Mai mult decât atât, creșterea salariilor este necesară pentru menținerea puterii de cumpărare, care să susțină oferta IMM-urilor. Dacă românii nu mai au bani, nu mai are cine să cumpere produsele și serviciile acestora și se intră într-un cerc vicios atât pentru salariați, cât și pentru societățile comerciale.

## Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul PSD au mai depus declarații în scris: Eugen Bejinariu, Ana-Loredana Predescu, Nicu Niță, Ioan Mang, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Georgeta-Carmen Holban, Oana-Gianina Bulai, Ileana-Cristina Dumitrache, Cristina-Elena Dinu, Elena Stoica, Iulian-Alexandru Badea, Daniel Tudorache, Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu, Mirela Furtună, Mirela-Elena Adomnicăi, Radu-Marcel Tuhuț și Daniel-Florin Ghiță.

De la Grupul PNL văd că nu a venit domnul Făgărășian.

Au depus declarații în scris: Florin-Claudiu Roman, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Bogdan-Iulian Huțucă, Alexandru Popa, Ervin Molnar, George Șișcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Vetuța Stănescu, George-Cătălin Stângă, Iulian-Alexandru Muraru și Florin Alexe.

Trecem acum la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Coaliția sărăciei tot încearcă să combată realitatea că există două Românii. Se fac că nu văd prăpastia dintre speciali, privilegiați, sinecuriști, înșurubații la banul public și cei care le plătesc salariile, prin taxele pe care le colectează statul.

Pe de o parte, coaliția sărăciei ne spune că e criză pentru toți ceilalți, dar nu pentru cei privilegiați, care se descurcă bine-mersi. Pe de alta, se târăsc cu reformele, dau din colț în colț cu investițiile, se bâlbâie cu măsurile de luat în fața crizei, ba chiar turează propaganda, plătită – culmea! – tot din banul cetățeanului de rând, să facă din negru roz, să găsească vinovați pe alții, dar sunt rapizi ca fulgerul să-și mărească salariile, tocmai ca recompensă pentru haosul și debandada penibilă cu care guvernează.

Numai în Parlament, numai la stat se poate așa ceva, să fi recompensat pentru eșec, pentru contraperformanță!

Da, asta poate coaliția sărăciei!

Cum explicăm unei persoane în vârstă că ceea ce primește în plus un parlamentar echivalează sau chiar depășește pensia lunară pe care o primește ea?

După o viață întreagă de muncă și contribuție, să ai tupeul ca tot de la ea și alții ca ea să iei banii? Să iei banii ca să ce?! Ca să poată fi răsplătit cineva care ar fi trebuit să aibă decența să o privească mai întâi în ochi înainte să-și voteze mărirea salariului.

Nu numai că trebuie să dea mai mult din buzunar pentru medicamente, alimente, pentru lucrurile esențiale, dar tot de la cel care abia supraviețuiește trebuie să se mai ia și pentru a umple buzunarul specialilor.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul deputat Ion-Marian Lazăr. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea de astăzi se intitulează „Cetățenii din mediul rural nu sunt români de mâna a doua”.

## Stimați colegi,

Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaților îmi exprimam speranța că actualul premier al României nu va lăsa cetățenii din mediul rural în urmă.

Din păcate, viața mi-a demonstrat că lozincile din campania electorală, care conțin veșnica sintagmă „vom întreprinde”, nu sunt menite să rezolve problemele românilor care domiciliază în mediul rural.

În acest sens, o să vă prezint o serie de informații furnizate, la solicitarea mea, de către Ministerul Sănătății care sunt în măsură să reprezinte un adevărat rechizitoriu împotriva actualelor partide aflate la guvernare, care au deținut, în mod alternativ, portofoliul Ministerului Sănătății de peste 30 de ani.

În acest sens, mi-au atras atenția următoarele date statistice:

La data de 11 iulie 2022 activează în sistemul medical 1.845 de asistenți medicali comunitari, din care sunt finanțați de la bugetul de stat 1.619, 109 asistenți medicali sunt finanțați de la bugetul local al unităților administrativteritoriale – 17 în zona urbană și 92 în zona rurală –, iar un număr de 116 asistenți medicali sunt plătiți de la Ministerul Sănătății, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

De asemenea, activează în sistemul medical 466 de mediatori sanitari, dintre care 438 sunt finanțați de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății; 10 mediatori sanitari sunt finanțați de la bugetul local al unităților administrativteritoriale, din care 4 în zona urbană și 6 în zona rurală, iar 18 mediatori sanitari au finanțarea asigurată de la Ministerul Sănătății, prin fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnul deputat Ringo Dămureanu este? Nu.

Atunci domnul Radu-Vicențiu Grădinaru. Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O singură dată în istorie, în vremuri de pace, România s-a mai confruntat cu o criză ca cea prin care trecem astăzi. În ultimii ani ai regimului comunist, atunci când lipsa hranei, frigul și bezna din case ne-au împins să ieșim în stradă și să dărâmăm regimul care devenise insuportabil. Astăzi ne confruntăm cu o așa-zisă criză a energiei, cu o creștere fără precedent a prețurilor alimentelor, ale combustibililor și a ratelor la bănci și nu avem niciun orizont când această criză va lua sfârșit. Și acum, ca și în anii ’80, partidul-stat este principalul responsabil pentru realitatea cruntă prin care trece țara.

Ca și cum criza economică n-ar fi fost de-ajuns, datele statistice confirmă că România trece astăzi printr-o criză demografică fără precedent. Astfel, conform ultimului recensământ, România are în prezent o populație de 19 milioane de locuitori, cu un milion mai puțin față de recensământul din 2011. În fiecare an, România pierde 140.000 de locuitori. Jumătate dintre aceștia mor, iar jumătate aleg să părăsească țara din cauza sărăciei. Se preconizează că, până la sfârșitul secolului, România va avea cu aproape șapte milioane de locuitori mai puțin. Recensământul abia încheiat arată nu doar că nenumărate localități sunt îmbătrânite și depopulate masiv, dar și că orașe reședință de județ, precum Botoșaniul, au rămas, în ultimii zece ani, fără peste 25.000 de locuitori, pentru prima dată după Revoluție, acest oraș atingând cifra de sub 100.000 de suflete.

Începem să dispărem fizic, ca neam, și niciun guvern de după 1989 nu a luat vreo măsură care să preîntâmpine acest fenomen.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul AUR au mai depus declarații în scris: Sebastian-Ilie Suciu, Silviu-Titus Păunescu și Vasile Nagy. Mergem mai departe, la Grupul minorităților. Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În prezent există o creștere îngrijorătoare a numărului de reclamații formulate de cetățeni în ceea ce privește modul de calculare a facturilor la energia electrică.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, ANPC, a demarat deja o serie de acțiuni de control la nivelul întregii țări. Controalele comisarilor ANPC se derulează la furnizorii de energie electrică și verifică modul în care sunt respectate prevederile legale în vigoare în ceea ce privește calcularea facturilor emise de către aceștia către consumatorii finali persoane fizice.

Evident că așteptăm rezultatele controalelor. Dar, până atunci, fac un apel către prim-ministrul țării să verifice, prin ministerele și instituțiile pe care le coordonează, modul în care se respectă și se aplică prevederile Ordonanței de urgență nr. 19/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici.

De aceea, le reamintesc tuturor furnizorilor de energie electrică faptul că ordonanța prevede, printre altele, maximum 0,68 de lei pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum, în anul 2021, este cuprins între zero și 100, adică maximum 100 de kilowați. Și, doi, maximum 0,80 de lei pe kilowatt, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici pentru un consum lunar care este de maximum 255 de kilowați.

Nu vă bateți joc – ăsta e apelul meu către furnizorii de energie –, nu vă bateți joc de cetățenii țării, de acei cetățeni cei mai vulnerabili!

Datoria noastră este aceea să ne asigurăm că legea este respectată și aplicată întocmai, în interesul celor pe care îi reprezentăm aici, în Parlamentul României, adică în interesul cetățenilor.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al minorităților naționale a mai depus declarație în scris domnul Dragoș-Gabriel Zisopol. Mergem la grupul deputaților neafiliați. Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat. Se pregătește Monica Berescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Din ciclul „Redeșteptarea poporului român”, astăzi în declarația mea politică voi vorbi despre Dictatul de la Viena.

Efectele Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, când României i-au fost răpite teritoriile milenare ale vetrei strămoșești, au putut fi îndreptate prin acțiunile militare și apoi prin acțiunile politico-diplomatice declanșate de actul de la 23 august 1944.

Atunci, armata română alături de armata aliată a URSS-ului au pornit ofensiva de eliberare a Ardealului de sub ocupația maghiaro-germană, care, în retragere, a produs fapte abominabile în teritoriul ocupat; scopul ofensivei româno-ruse a fost de eliberare a trecătorilor Carpaților Meridionali și Orientali și debușarea în Podișul Transilvaniei, de unde să pornească eliberarea deplină a teritoriului național românesc.

O etapă a acestei acțiuni militare a fost forțarea cursului mijlociu al râului Mureș în zona deluroasă Oarba de Mureș, respectiv Dealul Sângeorgiu-Iernut.

Comandamentul sovietic al acțiunii, prin generalul rus Serghei Georgievich Trofimenko, a impus, din motive care excedează logicii militare, ca atacul dealului Sângiorgiu să se facă fără sprijinul artileriei și prin atac frontal. Cu bună știință au fost împinse la moarte forțe militare române, într-o acțiune sinucigașă.

Nerespectarea acestui aberant ordin, generat de neîncredere sau răzbunare față de armata română, ar fi provocat repercusiuni militare și politice imprevizibile ale aliaților sovietici, care își impuneau hegemonia.

Astfel că trupe ale armatei a IV-a române, respectiv diviziile 9 și 11 infanterie din Corpul 6 – Armată, au fost plasate pe direcția principală de ofensivă împotriva trupelor germano-maghiare din compunerea Diviziei 8 – Cavalerie SS, orice fel de mișcare de manevră fiindu-le limitată și chiar interzisă de prezența trupelor sovietice în cele două flancuri ale unui dispozitiv cu o dezvoltare frontală de doar 400 m. De aceea, acțiunea militară română s-a desfășurat în valuri succesive de atac, soldate cu pierderi imense.

Mulțumesc, domnule deputat. Revenim la Grupul USR. Doamna deputat Monica-Elena Berescu. Vă rog, doamna deputat.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Stimate colege,

Conform unui studiu realizat de ANIS la începutul acestui an, industria IT&C a crescut de trei ori mai mult decât economia României. Practic, în ultimii 5 ani, economia a crescut cu 6% și sectorul cu 17%.

În ciuda legislației deficitare și învechite, piața de business IT continuă să crească, să se dezvolte. Dar o face cu greu! De ce? Pentru că la nivel legislativ nu suntem aliniați cu tot ce înseamnă avansare digitală și tehnologie.

Am activat mai bine de 10 ani în domeniul IT. De aceea, una dintre preocupările mele în acest domeniu este modernizarea acestei legislații, pentru a ajuta această industrie tech să crească.

Cu cât vom oferi mai repede coerență și o platformă legislativă modernă start-upurilor din zona tech, cu atât putem să dezvoltăm această industrie. Avem deja numeroase exemple de „așa da”, din Silicon Valley până în Franța. Cei din urmă au reușit deja să își atingă obiectivul. Au deja 25 de unicorni și următorul obiectiv sunt decacornii, afaceri de 10 miliarde de euro.

Am depus în 2021 un proiect de lege cu privire la clasele de acțiuni cu drept de vot multiplu, din dorința de a avea unicorni care pornesc de aici, din țară, și care se dezvoltă aici, la noi în țară, fără a fi nevoiți să își mute operațiunile în Europa de Vest și SUA. Practic, ne dorim giganți tech care aleg să rămână și să își desfășoare activitatea în România și după momentul în care ajung la o capitalizare a pieței de un miliard de euro. Cu toții ne-am dori să avem un UiPath și aici, acasă, nu-i așa?

Totodată, în această sesiune parlamentară am depus două proiecte de lege care vin în sprijinul antreprenorilor din zona tech. Unul dintre ele înlătură plafonul maxim de investiții pentru acei business angels, iar cel de-al doilea proiect vine în sprijinul DIH-urilor, acele centre de inovare digitală, centre menite să transforme afacerile, să le ofere competitivitate digitală.

Mulțumesc, doamna deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Oana Murariu.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Evaluarea magistraților, esențială pentru creșterea încrederii populației în sistemul judiciar, călcată în picioare de PSD–PNL în noile legi ale justiției”

Aproape 30% dintre românii chestionați în cadrul unui eurobarometru realizat în vara aceasta pe tema corupției în instituțiile publice consideră că magistrații de la instanțe și parchete sunt corupți. Alte cifre, de anul trecut, ne arată că percepția românilor față de independența justiției este tot în jurul procentului de 30%.

Cum se poate repara acest lucru? Desigur că există numeroase soluții, dar una care ține direct de creșterea încrederii este asigurarea cetățeanului că magistrații sunt oameni bine pregătiți și integri, înainte de orice. Cum ne asigurăm că se păstrează aceste două calități? Prin evaluări serioase, ca în orice alt domeniu.

Prin noul pachet de legi ale justiției s-ar fi putut aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește evaluările magistraților, însă nu includ absolut nicio modificare în acest sens. Surprinzător, reprezentanții CSM au declarat, în cadrul comisiei speciale din Parlament, că evaluările magistraților sunt formale, dar nici măcar ei nu au adus un amendament de schimbare a situației.

Mai mult, noua formă susține eliminarea evaluărilor profesionale periodice ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Să ne mai surprindă expresia populară că „ești Dumnezeu în sala de judecată”, când niciodată nu ești evaluat?

Culmea este că domnul ministru Predoiu s-a folosit de cuvintele „profesionalizare a sistemului judiciar” în toate modurile, în aparițiile sale din spațiul public, dar nu i s-a părut o necesitate atât de mare evaluarea serioasă a magistraților, astfel încât să regleze acest lucru în cuprinsul noilor legi.

Mulțumesc, doamna deputat.

De la Grupul USR a mai depus declarație în scris subsemnatul, Ilie-Dan Barna.

Mergem la Grupul AUR. Domnul Ringo Dămureanu a revenit? Nu. OK. Mergem la neafiliați. Doamna Cristina Camelia Rizea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Politica românească nu încetează să ne rezerve surprize. Nici Caragiale nu era capabil de asemenea previziuni. Vă pun pe masă un scenariu și aș vrea să-l analizăm împreună – premierul plagiator să-l demită pe ministrul plagiator al educației! Sună hilar, nu-i așa?

Furtul de doctorate pare să fie o preocupare normală în rândul liderilor politici din PNL și PSD. O fi oare o condiție obligatorie pentru numirea în funcție? Sau oare foamea după sporuri și sinecuri vă duce în pragul unor astfel de gesturi?

Ieri, uitându-mă în ochii copiilor mei, m-a cuprins o durere de neexprimat. Cu ghiozdanele pline până la refuz și cu temele făcute la punct-și-virgulă, s-au îndreptat spre școală.

Oare ce vor simți acești copii când vor afla că omul care decide pentru viețile lor școlare a călcat în picioare în asemenea hal un principiu pe care ei îl cunosc încă din clasa pregătitoare – a copia înseamnă a fura?

Oare ce le trece prin minte tinerilor cu performanțe academice remarcabile și profesorilor care și-au făcut studiile pe bune, la auzul acestor vești?

Pentru o privire aruncată în foaia colegului, la școală primești nota 1, fără drept de apel. La o primă sesizare de material copiat și necitat, într-o lucrare la facultate, îți riști întregul parcurs academic.

Normalitatea, iată, se aplică doar celor neprivilegiați!

În politică e altfel – asta le transmiteți copiilor noștri. În politică, dacă lustruiești bocancii șefului după ce a călcat în picioare orice principiu de bun-simț, ești ridicat în funcție.

Mulțumesc.

Îl invit, de la Grupul minorităților naționale, pe domnul Amet Varol.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnilor și doamnelor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tătarii din România, alături de frații lor, tătarii crimeeni”.

După anexarea ilegală de către Federația Rusă, situația drepturilor omului în Peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ.

Având în vedere decizia de referință a Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 ianuarie 2021, Uniunea Europeană solicită respectarea deplină de către Rusia a dreptului

internațional umanitar, a standardelor internaționale privind drepturile omului și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Generale a ONU, inclusiv a Rezoluției nr. 76/179 din 16 decembrie 2021.

Vreau să scot în evidență faptul că locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăților lor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere și dreptul de întrunire pașnică.

Vreau să amintesc faptul că în ultima perioadă avem semnale că tătarii din Crimeea sunt obligați să lupte pe front, lăsând în urmă familiile, copiii, bătrânii bolnavi.

În acest sens, vreau să amintesc faptul că tătarii din România îi susțin pe frații lor, tătarii crimeeni, în promovarea libertăților și exprimărilor lor identitare.

Vă mulțumesc.

Deputat, minorități, Amet Varol.

Mulțumesc, domnule deputat. Revenim la colegii neafiliați. Domnul Dănuț Aelenei.

Este?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică – „Atenție, cad poduri!”.

Parte din banii Programului național pentru dezvoltare locală s-au dus pe apa Siretului atunci când podul de la Luțca, din județul Neamț, s-a prăbușit la 9 luni de la inaugurare.

România se prăbușește la propriu. Sute de poduri sunt în pericol, în timp ce autoritățile privesc impasibile, fără să fie în stare să enunțe o strategie prin care să protejeze aceste poduri. În țara noastră sunt peste 6.000 de poduri pentru autoturisme și peste 18.000 pentru trenuri. 700 dintre ele sunt încadrate la gradele 4 și 5 de risc. Prin PNDL au fost alocate sume pentru realizarea a 600 de obiective. Autoritățile locale n-au fost în stare să atragă decât 60% din sume. Mai grav este că au început lucrări, pe care le-au abandonat mai apoi. Cele mai multe poduri și-au atins durata de viață, iar azi încep să cedeze. Dezastruos este faptul că, deși reabilitate cu milioane de euro, aceste poduri cad după o săptămână sau două de utilizare.

Articole cu titlul „Încă un mare pod din România s-a rupt” apar din ce în ce mai des în presa centrală și locală. După nefericitul eveniment produs în Neamț, în luna iunie, acum este vorba despre unul dintre cele mai mari poduri din județul Caraș-Severin.

O pilă de susținere a tablierului a determinat pierderea stabilității. Podul avea o vechime de peste 80 de ani și nu a avut parte de nicio reparație capitală.

Printre cauzele care au determinat distrugerea podului se numără exploatările necontrolate de la balastierele din zonă, informează presa locală.

Finalizarea noului pod peste Dunăre de la Brăila este, de asemenea, întârziată. Constructorii dau vina unii pe alții, timpul trece, banii se duc și România devine din ce în ce mai mult România podului bine căzut.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al USR a mai depus declarație în scris Brian Cristian.

Revenim la grupul neafiliaților. Domnul Dumitru Coarnă este? Nu.

Domnul Francisc Tobă?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației mele politice de astăzi este „Suveranitatea României nu este de vânzare. Suveranitatea României nu poate fi negociată”.

Lacheii neocolonialismului financiar de la Bruxelles ne-au trimis un pachet de legi ale justiției.

Alianța pentru Patrie nu va accepta niciodată ca legile noastre să fie elaborate în laboratoarele celor de la Bruxelles.

Guvernul le-a luat, a făcut un simulacru de consultare, le-a pus în brațele parlamentarilor. S-a constituit o comisie specială, membrii comisiei speciale – aleși pe sprânceană, o comisie specială dirijată din afară.

Am depus amendamente, am invitat magistrați. Totul a fost în zadar, pentru că această comisie specială a venit la disciplina de partid, a îngropat independența justiției și democrația constituțională.

Această comisie specială este, după mine, expresia cea mai toxică și antiromânească a unei majorități politicoadministrative de după Revoluție.

Nu vrem să mâncăm gândaci, nu vrem să îndurăm frig, nu vrem să renunțăm la lumină! Avem tot dreptul să ne apărăm credința, familia, identitatea și stilul nostru de viață!

Nu vom accepta niciodată ca românii să fie dirijați din afară în perspectiva modului în care își înțeleg existența!

Gherila politică continuă. Așa cum v-am promis, vom ataca la toate instanțele interne și internaționale – dreptul nostru de a contracara aceste acțiuni antiromânești.

Nu vom ierta niciodată pe cei care astăzi trădează jurământul depus atunci când și-au preluat mandatul!

Vă promitem că vom fi piuneza românească de pe scaunul puterii antiromânești! Închei spunând – suveranitatea României nu este de vânzare și nu va fi negociată niciodată, cu nimeni!

Domnul Mihai Ioan Lasca este? Nu.

Atunci, domnul deputat Cătălin Teniță. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Pe scurt, astăzi voi vorbi despre situația din Iran. Stimați colegi,

Aceasta este Mahsa Amini și ea avea 22 de ani când a murit. A murit în celulele „gardienilor moralității” din Iran. A intrat în comă la câteva zile după ce a fost reținută pentru că îi ieșeau niște șuvițe de păr de sub hijab.

Este un lucru zguduitor!

Este zguduitor că o astfel de crimă este săvârșită în numele moralității. Unde este moralitatea când vorbim despre faptul că o femeie a fost ucisă pentru că îi ieșeau câteva șuvițe de sub acoperământ?

Poate exista o astfel de moralitate? Putem să ne închipuim că un creator suprem ar putea impune așa ceva?

Nu, această moarte este doar vina exclusivă a unui regim totalitar care folosește religia pentru a justifica oprimarea brutală a femeilor din Iran.

Islamul nu a fost întotdeauna așa. Există și acum islam care nu este așa. Oprimarea femeilor în numele religiei sau al unor ideologii politice este abjectă.

Și acesta nu este un caz izolat și nu apare din senin.

Vorbim despre un gradient al oprimării, care începe cu „fetele trebuie să fie cuminți, băieții curajoși”, trece prin „meseria X nu este de fete” și ajunge la „o femeie fără copii este un lucru straniu”. Oprimarea nu este doar despre stat și despre religie folosită abuziv, oprimarea este și despre atitudinile de zi cu zi care creează stereotipuri, care definesc roluri și care limitează viitorul fetelor noastre.

Tocmai de aceea, pentru că noi, reprezentanții unor societăți democratice, nu facem suficient pentru condiția femeii, undeva în lumea aceasta, în multe locuri, femeile:

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, domnule deputat.

De la neafiliați ar mai fi Anamaria Gavrilă. Înțeleg că nu este. Au mai depus declarații în scris Bogdan-Alexandru Bola și Nicolae Giugea.

Vă mulțumesc că am parcurs întreaga listă de colegi înscriși. Închei această primă parte a ședinței. Ne revedem la ora 10.00.

„Prin majorări salariale ne vom păstra în țară resursele umane calificate!”

Climatul nefavorabil global nu ne mai permite niciun fel de artificiu propagandistic. România are nevoie de implementarea rapidă a tuturor măsurilor pe care PSD le-a pus pe masa partenerilor de coaliție guvernamentală. Declarațiile incerte și amânările vizavi de propunerea noastră privind mărirea pensiilor și a salariului minim vor genera neliniște și chiar supărare atât în rândul pensionarilor, cât și al tuturor categoriilor de salariați, la fel și o potențială amânare a calculării, fixării și implementării salariului minim brut european chiar de la 1 ianuarie 2023, conform ultimei directivei adoptate de Parlamentul European în 14 septembrie. În ciuda ezitărilor guvernamentale, propunerea PSD de creștere a salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 este legitimată și de noua directivă, cu care se suprapune ca obiect de reglementare.

Intențiile noastre, ale PSD, sunt cu atât mai responsabile și oportune în contextul în care ne dorim, prin intermediul majorărilor salariale, să ne păstrăm în țară resursele umane calificate, astfel încât să beneficiem de expertiza lor pe toate segmentele de activitate. Așadar, PSD nu vinde iluzii și nici nu creează false așteptări, mai ales în acest context, care nu trebuie să mai permită niciunui politician jocuri de imagine sterile.

Din contră, toate propunerile noastre confirmă că PSD solicită cât mai repede un angajament ferm în cadrul coaliției, astfel încât, de la 1 ianuarie 2023, românii să beneficieze de aceste creșteri ale tuturor veniturilor. Doar în acest fel vom reuși să asigurăm întregii populații un trai decent, și nu unul de subzistență. Numai în acest fel vom putea să îi ținem acasă pe experții noștri valoroși, proveniți din toate domeniile de activitate, mai ales în această perioadă dificilă, de crize succesive. Contribuția fiecăruia dintre ei va fi contabilizată la demersul colectiv de relansare națională din punct de vedere atât economic, cât și social, strategie pe care liderii PSD au prezentat-o încă din prima zi a acestei toamne.

„Protejăm moștenirea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord! Rămânem uniți pentru libertate!”

Zilele trecute a avut loc înmormântarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord. A fost un moment care a generat multă emoție pe tot globul, dar a fost și un moment de reflecție asupra istoriei, asupra valorilor noastre, asupra lucrurilor care ne unesc și a celor care ne dezbină. Anul acesta, Marea Britanie sărbătorise pentru prima dată în istorie Jubileul de Platină, marcând aniversarea a 70 de ani de la urcarea pe tron a reginei Elisabeta a II-a, la 6 februarie 1952. În această epocă: bătrâna Europă, secătuită de războaie, a renunțat la ambițiile imperiale în Africa, Orientul Apropiat și Asia de Sud-Est; Războiul Rece a cunoscut apogeul, dar și sfârșitul; Marea Britanie a intrat și apoi a ieșit din Uniunea Europeană; Irlanda de Nord a cunoscut și conflictul sângeros, dar și reconcilierea. Europa a cunoscut, pe rând, eforturile reconstrucției, dar și prosperitatea, optimismul adus de pacea și cooperarea între foștii inamici, dar și angoasa vieții sub amenințarea războiului nuclear, extinderea fără precedent a drepturilor și libertăților civile, dar și convulsiile sociale profunde.

Regina Elisabeta a încercat în tot acest timp să facă din Coroană un simbol al stabilității și unității, în mijlocul unei lumi în continuă schimbare, a încercat să fie fidelă unor valori perene, dar și să rămână relevantă pentru o societate însetată de modernizare, care avea de negociat o relație adesea incomodă cu propria istorie.

România este legată de Regatul Marii Britanii și Irlandei de Nord printr-un parteneriat strategic. Dincolo de datele economice, însumând schimburi comerciale bilaterale de 2,8 miliarde de euro și 3,7 miliarde euro investiții directe britanice în România, avem o comunitate românească foarte puternică în Marea Britanie, de aproximativ un milion de români.

„Fără bani de la stat pentru partid!”

Viața politică din România și un reportaj jurnalistic al celor de la Recorder ne-au demonstrat că subvențiile primite de la stat doar de partidele parlamentare sunt principala lor sursă de venit, iar banii, deloc puțini, sunt folosiți în scopul denaturării realității din țara noastră. Tocmai de aceea, alături de colegii mei de la Forța Dreptei, am depus în Parlament Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Se impune astfel eliminarea posibilității de a fi asigurată plata tuturor cheltuielilor din subvenții de la bugetul de stat, prin abrogarea capitolului III art. 18–25 din Legea nr. 334, urmând ca finanțarea activității partidelor politice să fie făcută exclusiv din resurse proprii sau private, fără a greva în vreun fel bugetul de stat, o soluție sustenabilă și rezonabilă, atât timp cât există în continuare mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale, în măsura în care sunt respectate condițiile legale.

În acest sens, vrem să oprim robinetul cu bani publici prin care partidele parlamentare cumpără „imagine pozitivă” în mass-media. Practic, am solicitat ca partidele politice să nu

mai primească această subvenție de la stat, care se întoarce, de fiecare dată, împotriva românilor. Normal este ca un partid să acumuleze resurse financiare doar din cotizațiile membrilor, donații și venituri din activități proprii. Cu banii pe care-i primesc în acest moment, partidele parlamentare pot face investiții în domenii precum sănătate, educație, infrastructură, investiții care aduc dezvoltare, creștere economică și noi locuri de muncă. Pentru a ne susține inițiativa am demarat consultări cu mediul asociativ, mediul de afaceri, precum și cu cetățeni și analiști economici. Propunerea de a degreva bugetul de stat a fost discutată în mediul public în repetate rânduri, însă nu a existat voință politică pentru punerea acestei soluții în aplicare. Noi, cei din Forța Dreptei, considerăm că această nedreptate față de cetățenii români trebuie îndreptată cât mai repede cu putință!

„Nevoia de sustenabilitate și responsabilitate în politica bugetară”

Siguranța și bunăstarea românilor trebuie să fie principala misiune a oricărui partid politic din România!

De-a lungul istoriei sale, Partidul Național Liberal nu s-a abătut de la această datorie sacrosanctă cu care poporul român l-a însărcinat. De aceea, Guvernul condus de PNL este foarte atent în gestionarea deficitului bugetar și a inflației, pentru a găsi resursele bugetare pentru mărirea salariilor, a pensiilor și pentru măsurile necesare protejării populației vulnerabile. Toate aceste măsuri necesită o analiză la rece, pe cifre, fără a cădea, cum de multe ori se întâmplă, în vraja populismului. De aceea, este foarte important ca, în perioada următoare, Ministerul Finanțelor să fie eficient în elaborarea proiectului de buget, pentru a reuși ca în luna noiembrie a acestui an să îl putem dezbate și vota în Parlament. Acest buget va trebui să continue finanțarea programelor de investiții și implementarea obiectivelor din PNRR, elemente vitale pentru dezvoltarea economiei românești și a societății per ansamblu.

Ne dorim ca toți românii să beneficieze de o creștere a veniturilor. Prin urmare, odată cu publicarea proiectului de buget pe anul 2023, ne dorim să avansăm public toate propunerile de creștere a veniturilor, toate soluțiile și toate măsurile pe care Guvernul le are în vedere atât pentru zona care trebuie protejată – segmentele de populație vulnerabilă, cu pensii și salarii mici –, cât și pentru zona economică. Însă principiile esențiale după care trebuie să se ghideze aceste măsuri sunt sustenabilitate și responsabilitate. Noi, liberalii, am considerat întotdeauna că orice cheltuială de la bugetul de stat are nevoie de o bază sănătoasă, care își poate regăsi resorturile doar în creșterea economică dată de investiții, motiv pentru care Guvernul a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, a crescut rata de absorbție a fondurilor europene la 64,5%, la un nivel egal cu al Germaniei, și a adoptat măsuri de sprijin care ajută în mod real economia și oamenii, prin păstrarea locurilor de muncă și pentru a face față creșterilor de prețuri.

„Lupta pentru drepturile femeilor continuă!”

Sub ochii noștri are loc una dintre cele mai importante mișcări pentru drepturile femeilor. Din păcate, această luptă are loc în urma unei tragedii.

O femeie de 22 de ani din Iran a murit, vineri, 16 septembrie, la câteva zile după ce a fost arestată de așa-zisa poliție a moralității din Iran pentru că nu respecta regulile vestimentare impuse de regimul fundamentalist. Mahsa Amini a fost bătută într-o dubă de poliție, după ce a fost ridicată de pe stradă pentru că nu purta vălul. Este vorba despre un nou episod de brutalitate a autorităților iraniene împotriva femeilor, acestea fiind tot mai frecvente în ultimele săptămâni. Însă de această dată moartea unei tinere minunate a reprezentat scânteia care a pornit protestele pentru apărarea drepturilor femeilor.

Moartea ei a stârnit manifestații publice în Iran, în principal din partea femeilor, împotriva unui regim care le-a ținut suprimate și le-a negat drepturile fundamentale. Aceste femei incredibil de curajoase își riscă viața pentru a ieși pe străzi pentru a-și arde vălul și a-și tunde părul în solidaritate cu Mahsa Amini. Mesajul lor este unul cât se poate de clar – vor schimbarea!

Este datoria noastră să fim alături de lupta pe care o duc femeile din Iran, iar autoritățile naționale, precum și cele europene trebuie să ridice vocea împotriva abuzurilor care au loc față de femeile din Iran, dar și din alte colțuri ale lumii. Când se întâmplă astfel de tragedii, avem nevoie ca vocea instituțiilor din țările democratice ale lumii să se facă auzită, iar femeile care protestează și se luptă pentru drepturile lor să știe că nu sunt singure împotriva unui regim abuziv.

„Avizul pozitiv acordat raportului de țară al României, un pas important pentru aderarea la spațiul Schengen”

Avizul pozitiv al Comisiei de monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE, pentru raportul de țară al României demonstrează, fără echivoc, progresele înregistrate de țara noastră în domeniile-cheie de referință.

În special a fost apreciat proiectul de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, calificat drept un pas important în independența justiției și în definirea statului de drept.

Documentul APCE relevă și evoluțiile considerabile reușite de România în lupta anticorupție, precum și în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Mai mult, la capitolul protecția minorităților naționale, țara noastră este menționată ca fiind un exemplu de bune practici în Europa.

Raportul mai subliniază că în noile legi ale justiției au fost introduse și recomandările mecanismului de cooperare și verificare ale Comisiei de la Veneția și ale instanțelor judiciare, inclusiv ale Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției.

Comisia de monitorizare a mai decis și solicitarea opiniei Comisiei de la Veneția asupra legilor justiției, o procedură firească pentru toate statele membre ale Uniunii Europene în spețele referitoare la reformele din domeniu.

Reprezentanții PNL au colaborat în ultimii ani în mod activ și permanent cu Comisia de la Veneția pe tema îmbunătățirii legilor justiției. Apreciem rolul de partener al acestei instituții prestigioase, care acționează și militează în sprijinul democrației și instaurării statului de drept la nivelul fiecărei țări membre.

„Românii trebuie să aibă aceleași drepturi ca ceilalți cetățeni europeni!”

Spațiul Schengen reprezintă o zonă de libertate de mișcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare sunt eliminate, creând o singură frontieră externă, iar controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.

Aderarea României la spațiul Schengen este un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene și se constituie într-un proces complex, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative și operaționale în vederea ridicării controalelor la frontierele interne maritime, aeriene și terestre, care va contribui la consolidarea pieței unice.

Totuși, din cauza altor condiții neîndeplinite, precum rapoartele negative ale mecanismului de cooperare și verificare privind corupția și sistemul judiciar din România, votul de admitere în Schengen a fost amânat.

În prezent, cancelarul german, Olaf Scholz, și alți oficiali europeni au exprimat susținerea intrării țării noastre în acest organism de liberă circulație.

Diplomația română a intensificat în ultima perioadă mijloacele diplomatice și de lobby avute la dispoziție, demersuri care în cele din urmă vor fi încununate de succes. Executivul de la București este, de asemenea, încrezător că România este tot mai aproape de aderarea la spațiul Schengen, în contextul războiului din Ucraina și ca urmare a demersurilor făcute la nivel internațional în acest sens.

Consider că nu există nicio umbră de îndoială asupra realității conform căreia, în acest moment, România și românii merită să fie în spațiul Schengen. Am îndeplinit de ani buni toate criteriile privind aderarea, iar evaluările succesive ale Comisiei Europene indică fără echivoc că asigurăm la cel mai înalt nivel siguranța și protecția frontierelor externe.

„Olimpiada Internațională a Elenismului, ediția a VII-a” În perioada 8–11 septembrie 2022, la București, Ministerul Educației, în parteneriat cu Uniunea Elenă din România, a organizat cea de-a șaptea ediție a Olimpiadei Internaționale a Elenismului.

Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, sub egida Ministerului Afacerilor Externe elen – Secretariatul General al Diasporei Grecești și al Diplomației Publice. Personalități de marcă din mediul educațional, politic, social și cultural din România și Grecia au onorat festivitățile de deschidere și decernarea premiilor. Această competiție s-a înscris în preocuparea Ministerului Educației de a stimula excelența în cadrul învățământului preuniversitar și de a susține afirmarea identității culturale și lingvistice a minorităților naționale din România.

Importanța și necesitatea studierii la nivel de excelență a limbii și culturii elene s-au materializat în anul 2014, când Uniunea Elenă din România a organizat, în premieră mondială, prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba Greacă, eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al parlamentelor României și Republicii Elene. De atunci numărul țărilor participante la competiție a crescut, astfel că anul acesta am avut bucuria să avem în concurs reprezentanți din 13 țări – Albania, Cipru, Egipt, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Turcia și Ungaria. Tinerii care au participat la concurs studiază limba și cultura neogreacă fie în învățământul preuniversitar de stat și particular, fie în cadrul comunităților grecești existente pe teritoriul țărilor pe care le-au reprezentat.

Această competiție le-a oferit încă o dată ocazia să valorifice un foarte vechi instrument cultural de exprimare personală, a cărui eficacitate este întipărită veșnic în evoluția culturii universale.

Cunoașterea limbii materne, elementul distinctiv și factorul determinant în menținerea identității naționale a unui popor, a fost obiectivul principal al Uniunii Elene încă de la înființare.

Cu timpul, prin eforturi continue, am reușit să punem bazele unui învățământ care să corespundă nevoilor tuturor celor care conștientizează importanța limbii elene în păstrarea identității etnice, dar și a rolului său în cadrul culturii române și al celei universale.

Am aflat cu mare neplăcere despre criza din mai multe spitale din țară afectate de lipsa medicamentului neostigmină, folosit în intervenții chirurgicale.

Situația este critică, întrucât medicamentul nu mai există în stocul celor mai multe unități medicale. În aceste condiții, medicii se văd nevoiți să trieze pacienții, să amâne operații programate, să asigure doar urgențele, nu și intervențiile chirurgicale ale pacienților cu boli cronice.

Unul dintre primele spitale din țară care au semnalat lipsa Neostigminei și, prin urmare, restrângerea activității în secțiile de chirurgie este Spitalul Județean Constanța.

Vă reamintesc că Spitalul Județean Constanța este cea mai mare unitate spitalicească nu doar din județ, ci din regiune. Acesta deservește atât populația din Constanța, cât și din județele învecinate. În lipsa unui spital regional, unitatea spitalicească județeană funcționează la capacitate maximă și la flux continuu.

Iată de ce o astfel de criză care blochează accesul pacienților la intervenții chirurgicale este cât se poate de serioasă și trebuie gestionată cu cea mai mare responsabilitate.

Cred că nu a uitat nimeni cum, acum doi ani, în plină criză sanitară cauzată de pandemia de coronavirus, mii de pacienți nu au avut acces la servicii medicale, cum bolnavii cronici au fost puși în așteptare, cum afecțiunile non-COVID au fost considerate nonurgențe, cum intervenții chirurgicale sau alte tratamente au fost amânate. Încă nu știm pe deplin ce consecințe au avut aceste măsuri asupra pacienților, cât de mult le-a fost afectată sănătatea, câte probleme s-au agravat.

Ce știm însă este că nu își mai dorește nimeni o situație asemănătoare.

„Consorțiile administrative – un pas important către reforma administrației publice locale din România!” Încă din perioada de preaderare la Uniunea Europeană ne-am angajat ca, în calitate de viitor stat membru, să realizăm o reformă administrativă amplă, care să conducă la o descentralizare cât mai mare a competențelor la nivel local, dar și la o descentralizare financiară reală. Miza acestei transformări sistemice o reprezintă faptul că cel mai bun act administrativ, cea mai bună decizie publică se ia cât mai aproape de cetățean, împreună cu el. Nu trebuie să fii specialist ca să constați că organizarea administrativă a țării noastre, ale cărei baze au fost puse în comunism, nu mai corespunde obiectivelor noastre de dezvoltare din perioada postaderare și că, de cele mai multe ori, fărâmițarea administrativă și slaba capacitate financiară a administrațiilor publice locale au reprezentat o piedică în calea modernizării comunităților locale. În ultimele 3 decenii nu am dus lipsă de încercări de a moderniza administrația publică sau de a reconfigura organizarea administrativ-teritorială, însă aproape toate tentativele au avut rezultate modeste și au fost abandonate.

În ședința de săptămâna trecută, Guvernul Ciucă a făcut un pas deosebit de important pentru sprijinirea dezvoltării comunităților locale.

Pentru a răspunde nevoilor financiare și de personal pe care le reclamă cele mai multe dintre primăriile mici, a fost propus proiectul de lege care creează posibilitatea înființării consorțiilor administrative, care vin, pe principiul colaborării între unitățile administrativ-teritoriale, să soluționeze problemele de resursă umană specializată, respectiv să aducă împreună această forță de resursă umană, pentru a putea susține în comun investițiile, dar și partea de desfășurare a activității curente a administrației publice locale. Se creează, așadar, temeiul legal prin care, printr-un acord de asociere constituit prin hotărârile de consiliu local al unităților administrativ-teritoriale, se constituie consorțiul administrativ, în cadrul căruia anumiți funcționari publici dintr-o unitate administrativ-teritorială care face parte din acest consorțiu vor putea să exercite același tip de serviciu public și la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile propuse pentru aceste consorții se referă la amenajarea teritoriului, la urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, la domeniul juridic, la domeniul financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale.

„România continuă să susțină necondiționat Ucraina”

De la debutul „operațiunii militare speciale”, prin care Vladimir Putin a violat cele mai elementare norme de drept internațional, iar armatele comandate de el au comis crime abominabile, demne de ororile Celui de-al Doilea Război Mondial, România a fost un actor implicat și activ în ajutorarea Ucrainei și a ucrainenilor. Țara noastră a acționat responsabil și solidar, prin facilitarea exportului a peste 4 milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă 60% din cantitatea de cereale exportate de Ucraina, prin porturile noastre de la Dunăre și Marea Neagră, de la începutul crizei. De asemenea, România a fost o gazdă primitoare pentru toți cei aflați pe teritoriul Ucrainei care vor să scape de teroarea războiului, motiv pentru care Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, ANRSPS, a demarat o licitație pentru a cumpăra 3.246 de corturi mari, 293.137 de paturi, 430.787 de saltele, 285.955 de pături, 830.691 de cearșafuri, 135.679 de saci de dormit și alte articole de acest tip. În plus, se vor mai achiziționa și cel mult 152.000 de treninguri și tricouri.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, în cadrul dezbaterilor Adunării Generale a ONU, sprijinul substanțial pe care România l-a acordat și continuă să îl acorde Ucrainei și a reiterat faptul că este responsabilitatea noastră comună să fim uniți și să ne susținem valorile comune, ca membri ai Națiunilor Unite. România și-a depus candidatura pentru un loc în Consiliul Drepturilor Omului pentru mandatul 2023–2025. Contribuția solidă a României la diverse operațiuni în jurul globului constituie o dovadă a angajamentului nostru. De asemenea, statul român a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza introdusă împotriva Federației Ruse, depunând cererea la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului.

„România trebuie să renegocieze aducerea PNRR la contextul actual!”

Situația în care ne regăsim astăzi implică o continuă adaptare și măsuri luate cu rapiditate. Războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și criza energetică, provocată și susținută de politica agresivă a aceleiași Rusii,

ne-au demonstrat că pacea și prosperitatea în Europa nu sunt un dat. Ca reacție la criza provocată de pandemie, comunitatea europeană a creat cel mai ambițios plan de refacere din istorie, și anume Mecanismul de redresare și reziliență. Însă marea problemă cu acest mecanism este suprapunerea crizelor cauzate de războiul lui Putin peste configurația sa inițială, elaborată într-un context cu totul diferit față de cel de astăzi. De aceea, Guvernul României, prin prim-ministrul liberal, Nicolae Ciucă, va căuta renegocierea Planului național de redresare și reziliență.

Premierul va discuta la Bruxelles o serie de aspecte-cheie și foarte importante pentru ca țara noastră să poată folosi banii europeni în domeniile de care avem cea mai mare nevoie. Renegocierea PNRR nu se poate face pe bucăți și pe ceea ce își dorește fiecare ministru. Ea presupune operarea de modificări pe întreg pachetul de măsuri, în funcție de prioritățile țării. Trebuie spus că România este singurul stat din Uniunea Europeană care are un plafon de pensii pentru următorii 50 de ani, pentru că așa au crezut domnii și doamnele de la USR că este adecvat. Prin urmare, plafonul pentru pensii este un subiect care va fi adus în discuții, dar mai sunt și altele foarte importante.

Un alt subiect care va fi pe masa discuțiilor îl reprezintă spitalele. În planul elaborat de domnul Cristian Ghinea nu se regăsește și o listă a criteriilor care au fost aplicate pentru a selecta unitățile spitalicești, acestea fiind inegal răspândite pe teritoriul țării, fără ca nimeni să cunoască obiectivitatea criteriilor după care au fost selectate.

„Coaliția trebuie să decidă urgent mărirea pensiilor și a salariului minim!”

Fundamentarea bugetului de stat pe 2023 trebuie să aibă la bază principalele măsuri ce urmează a fi implementate, inclusiv creșterea salariului minim și a pensiilor. Astfel, în mod normal, se iau deciziile politice fundamentate pe baza unor estimări economice, iar apoi se construiește bugetul. Coaliția are obligația de a adopta măsurile înainte de fundamentarea bugetului.

Am tot auzit că bugetul nu-și permite noile cheltuieli, dar PSD a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar și sursele de finanțare pentru propunerile sale pe baza evoluțiilor economice de până acum și a estimărilor pentru perioada următoare.

Adoptarea deciziei politice este necesară pentru a permite construcția bugetului și pentru a oferi predictibilitate cetățenilor și mediului de afaceri.

Care ar fi totuși sursele de finanțare pentru majorarea pensiilor? PSD a luptat în coaliție pentru adoptarea unor măsuri care au rolul de a reduce exploatarea prin muncă a categoriilor de muncitori vulnerabili și de a aduce venituri în plus la bugetul de stat. În acest sens: incriminarea patronilor evazioniști, care rețineau aceste obligații din salariile angajaților, dar nu le mai virau la bugetul de stat, va duce la creșterea colectării; adoptarea unor măsuri fiscale la 1 iulie, care deja își arată eficiența; sumele colectate vor crește și datorită majorării salariului minim și a celorlalte salarii; creșterea numărului de angajați, prin adoptarea obligației ca fiecare IMM să aibă cel puțin un angajat cu normă întreagă; plus creșterea locurilor de muncă prin schemele de ajutor promovate de Guvern.

„De ce este importantă renegocierea PNRR?”

Planul național de redresare și reziliență a fost gândit ca un instrument de combatere economică e efectelor pandemiei și România s-a prezentat în fața Comisiei Europene cu un plan care a fost apreciat la Bruxelles. Actualul guvern, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a tratat cu toată seriozitatea implementarea acestuia, precum și îndeplinirea jaloanelor înscrise în document, fapt care ne-a permis să accesăm toți banii care ni se cuveneau.

Până acum au fost atrase 3,79 de miliarde de euro, sumă prevăzută ca prefinanțare, precum și, de curând, alte 2,6 miliarde de euro, reprezentând prima cerere de plată. În final, România va beneficia de aproximativ 30 de miliarde de euro. Vorbim, așadar, despre sume uriașe de care beneficiază economia națională.

Premierul României urmează să discute la Bruxelles renegocierea PNRR, deoarece el trebuie să funcționeze astăzi nu doar ca plan postpandemic, ci și ținând cont de marile crize care au urmat, războiul din Ucraina, la granițele noastre, precum și creșterea galopantă a prețului energiei, ca urmare a șantajului rusesc la adresa Europei.

Avem nevoie ca PNRR să fie un instrument care să protejeze cetățenii și afacerile din România de efectele războiului. Este singurul motiv pentru care cerem renegocierea acestui instrument, iar nu pentru a contesta reformele care au fost incluse și pe care le implementăm deja atât la nivel parlamentar, cât și guvernamental.

Adversarii noștri politici de azi au vrut să creeze impresia că PNRR este un fel de bau-bau care va scufunda actuala coaliție. În realitate, nu au fost pierduți bani, iar jaloanele îndeplinite. În lipsa lor, prima cerere de finanțare nu ar fi fost acordată.

„Îndemnul lui Avram Iancu «No gata! No hai!» revine în actualitate”

La invitația unor colegi parlamentari din județul Hunedoara, cărora le mulțumesc și pe această cale, am participat, în data de 11 septembrie a.c., la festivitățile de comemorare a marelui și tragicului nostru erou național Avram Iancu, organizate la mormântul său de la Țebea. M-au impresionat plăcut și profund majoritatea manifestărilor, în mod deosebit slujba religioasă oficiată de episcopul ortodox al Hunedoarei, festivitatea de depunere de coroane, defilarea militară și cântecele intonate la mormântul marelui nostru erou național de către urmașii săi contemporani din Munții Apuseni. Mi-a displăcut însă așezarea unor garduri metalice între politicienii prezenți, prim-ministrul Guvernului României, ministrul afacerilor interne, ministrul culturii, ministrul agriculturii, senatori și deputați, primari din zonă, un consilier al Președintelui României ș.a., și oamenii simpli veniți la comemorarea lui Avram Iancu, știut fiind că printr-unul din mesajele sale relevante a cerut conducătorilor să stea tot timpul în mijlocul poporului. Probabil că la mijloc a fost un exces de zel din partea organelor de ordine, care au vrut să se remarce în ochii albaștri ai ministrului lor.

Mi-a displăcut și huiduirea unor oficiali prezenți – prim-ministrul, consilierul prezidențial –, în timpul rostirii discursurilor, considerând că în astfel de momente festive trebuie să manifestăm mai multă decență și un spirit de unitate națională, huiduielile putând fi lăsate la urmă sau pentru alte ocazii. Sincer, la a 150-a comemorare a trecerii în eternitate a marelui nostru erou național Avram Iancu m-aș fi așteptat la o participare mai numeroasă atât din partea cetățenilor simpli, cât și din partea demnitarilor statului român, fiind de dorit, cel puțin, și participarea Președintelui României sau a președintelui Academiei Române.

„Deciziile europene de sprijin pentru populație confirmă măsurile luate de PSD pentru români”

Uniunea Europeană a certificat propunerile luate de PSD atât în domeniul energiei, cât și în privința salariului minim, prin decizii care confirmă justețea propunerilor noastre.

Astfel, Comisia Europeană a confirmat expertiza PSD în două dintre deciziile majore anunțate în scopul combaterii creșterii prețurilor la energie, respectiv plafonarea prețurilor la energie și contribuția de solidaritate din partea operatorilor cu profit excesiv.

De asemenea, Parlamentul European a consfințit și veridicitatea propunerii PSD privind creșterea salariului minim la 3.000 de lei. Aplicarea deciziei UE privind salariul minim european, la 50% din salariul mediu din fiecare stat, ar conduce în România la o creștere cu 500 de lei a salariului minim, adică exact cât a propus PSD. Directiva adoptată de Parlamentul European va fi obligatorie pentru fiecare stat membru, astfel încât noi am propus implementarea acesteia începând cu 1 ianuarie 2023.

Tot la inițiativa PSD, Executivul a adoptat și plafonarea veniturilor tuturor producătorilor de energie, ceea ce înseamnă că profiturile realizate în urma practicării unui preț mai mare decât cel de referință, de 450 de lei/MWh, devin contribuție și se transferă în Fondul de Tranziție Energetică, prin OUG nr. 119/2022, aflată în vigoare. Sumele colectate în Fondul de Tranziție Energetică sunt destinate susținerii mecanismului de protecție socială și sprijin. Prin intermediul acestor bani, statul va asigura plata rapidă a compensărilor la care furnizorii de energie au dreptul, ca urmare a aplicării unui preț plafonat pentru consumatorii casnici și noncasnici.

„Ghiozdanele grele nu aduc obligatoriu și performanță în educație!”

În urmă cu ceva timp, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Suceava au făcut un exercițiu extrem de util și au cântărit ghiozdanele mai multor elevi din ciclul primar și gimnazial care se aflau în drum spre școală. Pentru nimeni nu a fost o mare surpriză constatarea făcută, din care rezulta că ghiozdanele cântăreau, în unele cazuri, și jumătate din greutatea elevului – manuale peste manuale, caiete, cărți auxiliare, acuarele și alte mijloace de învățare, o sticluță de apă și, dacă a mai încăput, poate și un mic pachețel pentru pauza mare! Oricine ar vedea un asemenea ghiozdan s-ar putea gândi fie că elevul a fost pedepsit de părinți și de profesori, fie că avem cel mai solid și mai performant sistem de educație din lume. Cu toții știm că niciuna dintre situații nu este adevărată și că sistemul nostru de educație are multe de recuperat. Însă o problemă nu se rezolvă niciodată de la sine și nici dacă nu recunoaștem că avem nevoie de reforme structurale și de investiții în educație.

Începând cu anul 2020, Guvernul României a demarat ample investiții în infrastructura școlară, pornind de la necesitatea asigurării conexiunilor la internet pentru cursurile online și până la reabilitarea clădirilor cu destinație de unități de învățământ. Realizările sunt foarte multe, însă nu suficiente ca să spunem că am încheiat acest capitol. Câtă vreme încă mai punem problema apei curente, a toaletelor salubre sau a încălzirii sălilor de clasă, este clar că mai avem multe de făcut!

De asemenea, grație fondurilor europene nerambursabile pe care le putem accesa, Ministerul Educației a demarat mai multe programe antiabandon școlar, programe de care copiii din mediul rural au nevoie ca de aer pentru a putea să meargă la școală. Masă la școală, microbuze noi pentru transportul școlar, bibliotecă virtuală și manuale digitale sunt doar câteva dintre programele demarate de Guvern, programe care îmi doresc să fie puse cât mai repede în practică și care să ajungă la toți copiii. Apoi, îmi doresc ca economia României să aibă același ritm de creștere economică și venituri bugetare mai mari, pentru a asigura învățătorilor și profesorilor salarii atractive.

„Despre propunerile de economisire a energiei”

Vă mărturisesc că nu am crezut că mai este posibil să retrăim vremurile de tristă amintire din „epoca de aur”.

La ce mă refer? La ce altceva dacă nu la „măsurile” de economisire a energiei propuse și anunțate tocmai de la Bruxelles, capitala Uniunii Europene, sau din alte capitale occidentale! Unele dintre ele corecte, însă și multe care frizează absurdul sau ridicolul.

Atât personal, cât și la nivelul grupului PSD din Parlament susținem ideea de combatere a risipei de energie. Risipa trebuie combătută tot timpul, nu doar acum, în aceste vremuri de criză. Planul de economisire trebuie însă stabilit individual, la nivelul fiecărei gospodării, și nu impus forțat de Guvern sau de UE, așa cum a fost impus de către conducătorii regimului comunist.

Poate că tehnocrații de la Bruxelles nu știu, dar România este singura țară din fostul bloc comunist, deci implicit și singura țară din UE, în care înainte de 1989 s-au aplicat astfel de „măsuri” de economisire forțată impuse de conducătorii „luminați” de atunci, prin întreruperea fie a gazelor naturale, fie a energiei electrice furnizate populației.

Nu cred că își dorește cineva repetarea unor astfel de experiențe nefericite. Nu cred că cineva cu mintea la cap își poate propune să petreacă serile lungi de toamnă și de iarnă la lumina lămpilor de gaz sau a lumânărilor. Oricât de romantic ar putea suna o astfel de idee, mai ales pentru „progresiștii” de astăzi, nu cred că s-ar bucura nici ei să stea pe întuneric ore în șir. La fel cum nu cred că ar funcționa nici dușul în doi. Poate pentru altceva, dar nu pentru a economisi apă și energie.

„Federația Rusă a declarat mobilizare parțială”

Timp de mulți ani am fost martorii ambițiilor iraționale ale lui Vladimir Putin, amenințărilor sale la adresa Europei, o Europă care s-a zbătut să se dezică de regimul comunist și de influența Uniunii Sovietice. În februarie anul acesta, el a amenințat din nou coeziunea regiunii euroatlantice, declanșând o criză fără precedent, de pe urma căreia suferim cu toții. Săptămâna trecută, declarațiile sale ne-au confirmat că, cel mai probabil, nu va avea rațiunea să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei.

În Federația Rusă a fost declarată mobilizare parțială, iar Occidentul a fost amenințat încă o dată cu arma nucleară. Liderul rus a subliniat faptul că va fi o luptă de durată. Vor fi chemați pe front aproximativ 300.000 de rezerviști, ce dispun de competențele necesare în conflictul din Ucraina, printre care se numără și ofițeri de rezervă cu vârste de peste 60 de ani, care s-au retras din activitate.

Conform Reuters, este prima mobilizare a Federației Ruse după Cel de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiv, Kremlinul a trimis și mii de recruți să lupte în Afganistan în anii 1980, iar mai târziu în Cecenia și în Caucazul de Nord. În ciuda acestui fapt, la nivel de expertiză, tactică de luptă, precum și suport internațional (din partea NATO), armata ucraineană este mai bine pregătită decât cea rusă, iar ambiția de a-și proteja țara și unitatea teritorială a indus populației un simț de solidaritate, spre deosebire de caracterul divizat al soldaților ruși.

După anunțul făcut de Putin, mii de cetățeni de origine rusă au ales să-și riște viața pentru a părăsi țara, refuzând să ia parte la un război căruia nu îi văd necesitatea. Nu există semn mai clar că suportul pentru acțiunile militare din Ucraina a scăzut drastic. Anticipăm că acest suport va scădea și mai mult în urma raportului publicat de ONU cu privire la crimele de război comise de armata rusă în Ucraina, atrocități specifice secolului trecut și unei epoci a violenței iraționale pe care comunitatea internațională face eforturi să o depășească întru totul.

„Ce facem pentru sport și pentru creșterea vitalității românilor?”

Rezultatele ultimului eurobarometru arată că suntem printre cei mai sedentari cetățeni ai Uniunii Europene. Doar polonezii, grecii și portughezii reușesc să ne întreacă la capitolul sedentarism.

Conform respondenților români care au participat la sondajul european, costurile pe care le presupun activitățile fizice de recreere și întreținere reprezintă o barieră în plus în fața dorinței de a face mișcare a multora dintre conaționalii noștri.

Deși există și sporturi care nu costă mult, și acestea sunt evitate în țara noastră. Trei sferturi dintre români admit că nici măcar nu dansează, nu aleargă și nici nu merg cu bicicleta. Cât privește sportul de performanță, acesta rămâne cu o adresabilitate redusă, de nișă, în ciuda rezultatelor excepționale înregistrate de unii dintre sportivii noștri la nivel competițional mondial.

Este adevărat că practicarea sportului în mod organizat sau individual nu ne rezolvă toate problemele existențiale, dar ne ajută să câștigăm fie trofee și să devenim ambasadorii României în toate colțurile lumii, fie o stare de sănătate mult mai bună și o vitalitate crescută. De asemenea, sportul are, concomitent, un potențial unic de a ne apropia și de a ne da sentimentul că aparținem unei comunități.

Extrapolând în mod realist importanța sportului, voi sublinia că acesta joacă un rol decisiv în construirea unor societăți bazate pe coeziune, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în prezent.

Și pentru că ne aflăm în plină Săptămână europeană a sportului în România, ediția 2022, care se derulează între 23 și 30 septembrie, și având la dispoziție rezultatele nu prea îmbucurătoare și încurajatoare ale acestui ultim eurobarometru, este evident că trebuie să continuăm să găsim noi modalități de a-i motiva pe conaționalii noștri să devină activi. Iar aici voi menționa chiar și puterea propriului nostru exemplu, al celor care nu doar asistăm din fața televizorului sau de pe stadioane la diverse competiții, ci facem eforturi fizice regulate.

„De ce să consumăm mai puțin, când putem să producem mai mult?”

Puțini l-au citit pe Titu Maiorescu și, dintre cei care i-au citit opera, foarte puțini au și înțeles spusele înțelepte ale acestuia despre formele fără fond, despre adoptarea unor modele politice, economice, sociale și administrative inadecvate pentru țara noastră: „forma fără fond nu numai că nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă”. Mai grav este faptul că, după mai bine de un secol de la aceste spuse, în România s-au adoptat de prea multe ori măsuri nepotrivite, importate în întregime și neadaptate, care au dăunat dezvoltării acestei țări.

„Să consumăm mai puțin” ni se tot spune, ca și cum aceasta este soluția sigură pentru evitarea crizei energetice sau a celei alimentare! Pare că nici europenii nu au înțeles mai nimic din scrierile lui Miguel de Cervantes, care avertiza și el, în operele sale, că nu vei deveni niciodată bogat consumând mai puțin.

Suntem cu toții de acord că agresiunea barbară a Rusiei ne-a adus la ușă două mari provocări: alimente mai puține și mai scumpe, gaze naturale și petrol cu porția și la prețuri duble, dar și speculanți nenumărați în piața energiei electrice. Toate s-au suprapus pe o politică ecologistă europeană mult prea îndrăzneață și mult prea nepregătită.

Suntem cu toții de acord că progresul tehnologic ne ajută astăzi să consumăm mult mai eficient, nu stingând becul, ci înlocuindu-l cu unul cu un consum mai mic și lumină mai puternică, nu spălând rufele de mână cu săpunul, ci utilizând mașini de spălat mai noi, cu un consum mai mic de energie și apă. Și cred că lista de exemple o cunoaștem cu toții.

Cred că nu este doar greșit, ci și dăunător ca autoritățile din România să își propună ca românii să consume mai

„Salariul minim european, un proiect susținut de PSD” Salariul minim european se referă la directiva aprobată de Parlamentul European prin care fiecare stat membru trebuie să transpună în legislația națională această decizie care să asigure un salariu minim și un trai decent.

Această decizie, care a fost susținută și votată de europarlamentarii PSD, este o victorie pentru toți cetățenii care muncesc din greu și care, în ultima perioadă, au fost cei mai afectați de criza economică și de cea energetică.

Mecanismul prevăzut în directiva aprobată prevede că salariul minim e stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ceea ce ar conduce la o creștere a salariului minim, de la 1 ianuarie 2023, la o valoare de aproape 3.000 de lei brut, așa cum a propus Partidul Social Democrat recent, în urma analizei datelor economice din România.

Chiar dacă fosta guvernare s-a opus unei astfel de decizii, de când a reintrat la guvernare, Partidul Social Democrat a susținut, prin ministrul PSD al muncii, Marius Constantin Budăi, adoptarea unei astfel de directive care prevede un venit pentru un nivel de trai decent al tuturor angajaților.

Directiva, adoptată recent de Uniunea Europeană, confirmă faptul că decizia PSD de a susține, la nivelul coaliției, creșterea salariului minim la 3.000 de lei, de la 1 ianuarie, este una serioasă și corect fundamentată, dar mai ales una necesară.

Chiar dacă directiva prevede un termen de conformare de doi ani de la aprobarea sa, Partidul Social Democrat va susține, la nivelul coaliției de guvernare, Guvernul să adopte chiar din acest an prevederile directivei cu privire la salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

„Trebuie să ne amintim că libertatea generată de a nu mai trăi în comunism include și libertatea proprie de consum”

Cu toții suntem puși în fața unei crize energetice fără precedent, însă acest lucru nu înseamnă că un tratament impus de Guvern este o soluție de combatere a risipei de energie. Dimpotrivă!

Sunt sigură și cred cu tărie că românii știu să economisească și să fie chibzuiți, mai ales având în vedere că este vorba de pierderi masive din propriul portofel. Sigur că trebuie să fim atenți cât și cum consumăm, dar asta trebuie stabilit individual, la nivelul fiecărei gospodării. Altfel, ne-am întoarce înapoi cu peste 30 de ani, iar ideea este să avansăm pe toate planurile, nu să revenim în comunism, unde trăiam în restricții și interziceri.

De ce noi, cei de la PSD, spunem asta?

România este singura țară din fostul bloc comunist, implicit singura țară din UE, în care s-au aplicat măsuri guvernamentale de economisire forțată, prin întreruperea gazelor naturale și a energiei electrice către populație, iar repetarea acestei experiențe este de nedorit, așa cum spuneam și mai sus.

Totodată, România are cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din Europa. Este vorba de un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020. Suntem deja la cel mai scăzut nivel și nu putem aplica același tratament ca în statele în care cetățenii au un consum mai ridicat. Ar fi ilogic și ar contrazice principii importante de guvernare, atât românească, cât și europeană.

Nu în ultimul rând, consumul de energie electrică a scăzut deja în România cu 5,2% pe ansamblu și cu 8% la populație, ceea ce înseamnă că prețurile în creștere au impus deja un comportament responsabil consumatorilor români. Nu este nevoie de restricții impuse de nostalgicii anumitor vremuri pentru a trece peste acest episod greu din viața oricărei țări europene!

## „Măsuri de sprijin pentru sectorul zootehnic”

Guvernul Ciucă a aprobat, în ședința Guvernului din data de 21 septembrie, Hotărârea nr. 1.155/2022 privind aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de cerere 2022 – un act normativ așteptat și extrem de important pentru fermierii români.

Este important de menționat că plafonul aprobat de Guvern este de 185.483.810 euro, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2022, sumă care se va împărți astfel: 1.680.000 euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte; 13.125.000 euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne; 71.300.000 euro pentru speciile ovine/caprine; 99.324.810 euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte; și 54.000 euro pentru specia viermi de mătase.

De asemenea, trebuie menționat că această schemă de sprijin va fi finanțată de la bugetul de stat, prin rambursare

din Fondul european de garantare agricolă, și că plățile se vor face în lei, utilizând cel mai recent curs stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2022, după următorul calendar:

– Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură poate acorda, începând cu data de 16 octombrie 2022, plăți în avans în cadrul schemelor de plăți directe, cu încadrarea în procentul de maximum 70%, prevăzut de reglementările europene în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale.

– Începând cu data de 2 decembrie 2022, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul alocat fiecărei plăți și sumele calculate și acordate începând cu data de 16 octombrie 2022 ca plăți în avans.

„Blue Air și prețuri speculative”

Cine răspunde pentru prejudiciile aduse celor 230.000 de români care au cumpărat bilete de avion și cazări și care nu au mai efectuat călătoria? Și cine intervine pentru a domoli prețurile speculative care se practică de celelalte companii low-cost?

Din discuțiile cu păgubiți, din mesaje, din grupurile din social media am constatat că românii și-au pierdut încrederea în instituțiile statului că își mai pot recupera banii. Pentru acești români, în special, dar și pentru toți cei care au fost păgubiți, îndemnul meu este să nu se lase, să nu renunțe!

Astfel, îndemn clienții păgubiți să se adreseze companiei Blue Air pentru restituirea banilor, apoi Protecției Consumatorului, pentru că este dreptul fiecărui pasager care a plătit biletul și a rămas la sol să ceară returnarea, rambursarea prețului și chiar despăgubiri.

Totodată, apelul meu merge și către instituțiile statului, care au datoria de a lucra în interesul consumatorilor! Interveniți urgent și asigurați-vă că românii clienți ai acestei companii sunt despăgubiți! Pentru că, la prima picătură de sânge în apă, apar și rechinii.

Așa s-a întâmplat și în acest caz cu compania low-cost Wizz Air, care, deși a anunțat că nu va face profit pe seama oamenilor blocați în aeroporturi, defilând cu sloganul „Don’t be blue, we got you covered”, în lupta pentru cota de piață a Blue Air, a crescut prețurile biletelor de la 49,9 euro la 600 de euro.

Trag un semnal de alarmă către Consiliul Concurenței pentru a interveni și pentru a investiga dacă aceste prețuri sunt speculative!

Sper ca măcar de această dată instituțiile statului să sprijine românii, să contribuie la dobândirea despăgubirilor și să vegheze la evoluția pieței, pentru a preveni prețurile speculative.

„Sănătatea craiovenilor și a tuturor oltenilor, prioritatea noastră zero!”

Am deplâns, săptămâna trecută, plecarea prematură dintre noi a mamei mele și am ținut împreună, în Parlament, momente de reculegere pentru victimele bolilor incurabile, pentru care sistemul de sănătate încă nu a găsit soluții.

Sistemul nostru public de sănătate, de cele mai multe ori, uită să pună în centru omul, pacientul, iar asta ne costă foarte mult în plan afectiv și social.

Cazurile de urgență cer un sistem performant care să le trateze.

Patologiile cu grade ridicate de mortalitate au nevoie de noi soluții tehnice și medicale, care să reducă suferința și să readucă speranța.

Grupurile sociale vulnerabile au nevoie de acces facil la asistența medicală.

Două milioane de locuitori din Craiova și județele Olteniei – Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj și Mehedinți – așteaptă rândul la asistența medicală de specialitate într-un spital regional nou, care le este promis de ani buni.

Pacienții oncologici din Oltenia pot avea în sfârșit o clinică pentru diagnosticare și tratare.

Pentru toate acestea voi susține, alături de toți colegii parlamentari din AUR, construcția Spitalului Regional de Urgență Craiova până în 2026 și vom vota Proiectul de lege pentru aprobarea contractului de finanțare rambursabilă cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 368 milioane euro, suplimentar fondurilor europene nerambursabile.

Noul spital, cu clădiri de șapte etaje, având peste 800 paturi, va trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză de nivel înalt.

El va avea centre pentru mamă și copil, pentru pacienți oncologici și de radioterapie și terapie intensivă, fiind organizat în șapte grupuri de specialități medicale, și, în final, va înlocui actualul Spital Clinic Județean de Urgență Craiova, fost spital regional.

„Nivelul de trai și salariul minim în România”

Cumva, domnul Marius Budăi, ministrul muncii și al solidarității sociale, a înțeles abia acum ceea ce trebuia să înțeleagă din prima zi de mandat: românii trăiesc la limita sărăciei! Și nu este îndeajuns să constate asta, ci trebuie luate și măsuri adecvate pentru limitarea gradului de pauperizare din rândul cetățenilor. De altfel, indicele de fericire, luat în considerare în cele mai multe țări europene atunci când se întocmesc statistici și raportări în ceea ce privește nivelul de trai al cetățenilor, la noi lipsește cu desăvârșire!

Timp de 30 de ani, indiferent de coalițiile de guvernare, nu interesul cetățenilor a fost primordial, ci interesul de partid, altfel nu pot să îmi dau seama cum de-abia acum reprezentantul partidului cu cea mai îndelungă prezență la guvernare a observat că „...și angajații trebuie să își plătească utilitățile, trebuie să își ducă copiii la școală și trebuie să își hrănească copiii” – și, cumva, am impresia că această preocupare începe să se manifeste concomitent cu apropierea alegerilor, care, dintotdeauna, a fost cel mai propice moment pentru vândut iluzii electoratului.

Singura soluție sunt alegerile anticipate!

Românii s-au săturat de promisiuni, nu mai au răbdare, nu mai au timp din viață ca să aștepte să găsiți și să și implementați soluții pentru ca țara să iasă din vria în care a intrat!

Resetarea completă a clasei politice românești este primul pas prin care țara noastră se poate stabiliza și poate urma un parcurs european demn! Nu promisiunile electorale, ci munca și folosirea tuturor resurselor în beneficiul cetățenilor, pentru că, stimate domnule ministru, funcția pe care o dețineți nu este un privilegiu, ci o responsabilitate!

„La nivel național, salariul minim trebuie majorat la 3.000 de lei”

PSD susține introducerea salariului minim de 3.000 de lei la nivel național, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în conformitate cu prevederile recentei Directive a salariului minim european, adoptată de Parlamentul European.

Consider că mecanismul de calcul al salariului minim agreat la nivel european poate fi aplicat de îndată și în România. Acesta presupune stabilirea salariului minim la cuantumul de 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ceea ce ar determina majorarea la o valoare de aproximativ 3.000 de lei, după cum PSD a propus recent, în baza datelor economice existente.

Conform Directivei europene privind salariile minim adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida, pentru evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale, „în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut”. Termenul de conformare la prevederile directivei este de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a acordului agreat cu Comisia Europeană la 6 iunie 2022.

De altfel, și deciziile din domeniul energetic, prezentate recent de reprezentanții Comisiei Europene, au atestat justețea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, concretizate în plafonarea prețurilor și introducerea unei contribuții de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic.

Reamintesc că tot PSD a propus și aplicat majorarea salariului minim pentru angajații din agricultură și industria alimentară, măsura dovedindu-se extrem de benefică, în condițiile în care au beneficiat de ea peste 230.000 de salariați.

„Sănătatea națiunii”

O temă tradițional lăsată pe ultima prioritate, dar vital de importantă pentru orice stat normal.

Aș vrea să încep cu o mică introducere în oncologia românească. Îmi cer scuze anticipat pentru date nu tocmai optimiste, dar realitatea, crudă, arată în felul următor:

– peste 80 de mii de cazuri de cancer sunt înregistrate anual;

– aproximativ 50 de mii de bolnavi de cancer mor în fiecare an;

– numărul deceselor cauzate de cancer, în prezent, s-a dublat față de cele înregistrate în anul 2009, iar principala cauză a deceselor este diagnosticarea bolii în stadiu prea avansat;

– în România avem doar trei mari unități spitalicești care tratează cancerul;

– în pofida dublării numărului de cazuri, centrele spitalicești funcționează la jumătate din capacitate.

Deci, rezumând, mor de două ori mai mulți oameni, în de două ori mai puține spitale, din cauza diagnosticării tardive. Avem o problemă mare în oncologie, iar o problemă nu se rezolvă doar prin a arunca cu bani în ea.

Oncologia românească are nevoie urgentă de modernizarea metodelor de diagnosticare. În caz contrar, numărul deceselor va continua să crească, iar medicina românească va fi sortită să rămână ineficientă și înapoiată.

Mă adresez Guvernului și îi informez pe toți cei care au urechi să audă, au putere să decidă și voință să facă – medicii oncologi din România au nevoie disperată de PET-CT-uri. Aceste echipamente ar permite diagnosticarea timpurie a bolii, cu intervenții minime și localizare, respectiv eficiență maxime, dar spitalele nu-și permit achiziționarea de PET-CT-uri din cauza prețului destul de ridicat pentru bugetul unui spital. Deci, fără ajutorul statului, spitalele vor fi sortite învechirii și ineficienței funcționale.

Vă puteți imagina data de 28 septembrie 2022 fără apă caldă, fără lumină, în frig și gunoaie, când vi se promitea că în noul București, de a doua zi după alegeri, vor curge lapte și miere?

Dar vă puteți imagina că au trecut doi ani, fix doi ani de când „democrația a trecut la cele sfinte”, sub ochii noștri, ai tuturor, voturile a peste 100.000 de locuitori ai sectorului 1 au fost traficate în favoarea unora și altora. Autoritățile au tăcut, la fel cum fac și astăzi, oamenii au privit nepuntincioși cum într-un sector al unei capitale europene în care, în urmă cu 33 de ani, au murit oameni pentru democrație, votul lor, voința și viitorul le sunt călcate în picioare, iar eu, pentru curajul de a sesiza autoritățile referitor la frauda care se petrecea sub ochii noștri, am fost sancționat cu un dosar

penal, o înscenare fără precedent, și supus unui linșaj mediatic înfricoșător.

Vă întreb pe dumneavoastră, cei care ați susținut sau orchestrat frauda electorală de la sectorul 1, sau pe dumneavoastră, cei care ați asistat pasiv la toată această mascaradă denumită alegeri libere și democratice: a meritat? Bilanțul celor doi ani de mandat vă satisface?

Puteți să priviți în ochi locuitorii sectorului 1? Știți că de doi ani elevii din acest sector nu mai primesc bursele școlare? Știți că de doi ani primarul vostru validat nu a mai dat niciun ban, absolut niciun ban spitalelor din sector, deși pandemia nu s-a încheiat nici acum?

Sunt doi ani de când cartiere întregi din sector nu au apă caldă și căldură, nu li se ridică gunoiul, dar, în schimb, au ridicat prețul locurilor de parcare, deși nu au construit nici măcar unul. Se luptă să evacueze persoanele cu dizabilități din locuințele sociale, a pus cartele la toaletele din primărie, iar șirul „realizărilor” poate continua.

„Creșterea pensiilor și salariilor, un deziderat pentru Partidul Social Democrat”

PSD a militat constant atât pentru reglementarea prețurilor la energie, cât și pentru creșterea constantă a veniturilor, mai ales într-o perioadă în care inflația crește într-un mod alarmant.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, enunțat în repetate rânduri în mod public, coaliția trebuie să ia decizia creșterii pensiilor și salariilor înainte de a se realiza proiectul de buget.

Solicitările președintelui Iohannis și ale domnului prim-ministru Nicolae Ciucă de a exista o proiecție bugetară înainte de a se lua decizia privind pensiile și salariul minim reprezintă o viziune deficitară, care nu face altceva decât să scadă șansele implementării măsurilor sociale. Este o problemă de logică să soliciți o proiecție bugetară înainte de a stabili politicile publice pe care vrei să le bugetezi în anul următor. De regulă, se procedează invers, se iau deciziile politice fundamentate pe baza unor estimări economice, iar apoi se construiește bugetul, astfel încât cetățeanul să fie plasat în centrul viziunii guvernamentale. Decizia privind majorarea pensiilor și a salariului minim trebuie luată cât mai rapid.

Din acest punct de vedere, PSD a prezentat deja analiza economică, impactul bugetar și sursele de finanțare pentru propunerile sale, pe baza evoluțiilor economice de până acum și a estimărilor pentru perioada următoare. Există toate datele pentru luarea deciziei politice.

O parte din sursele suplimentare pentru susținerea creșterii pensiilor cu 10% pot fi următoarele:

1. creșterea gradului de colectare a contribuțiilor sociale, în urma incriminării patronilor evazioniști, care rețineau aceste obligații din salariile angajaților, dar nu le mai virau la bugetul de stat;

„Măsurile Guvernului Ciucă au transformat România în magnet pentru investiții străine directe”

Cu toții ne-am bucurat atunci când statistica oficială a anunțat o creștere cu 43% a investițiilor străine directe pentru primele 7 luni din acest an. Analiști și economiști și-au pus întrebări, nedumeriți, despre cum e posibil ca, într-un climat de profundă incertitudine la granița de nord, în plină criză energetică și într-o perioadă în care inflația pune probleme tuturor statelor, investițiile străine directe din România să aibă cel mai puternic avans din ultimele 3 decenii. Acum înțelegem și de ce, în primul semestru din acest an, țara noastră a înregistrat o creștere economică de 5,8%, în timp ce statele dezvoltate au stat pe marginea intrării în recesiune.

Investitorii sunt cei care îți confirmă dacă țara merge sau nu într-o direcție bună, pentru că ei își riscă sau nu resursele financiare. Pentru ca investitorii să aibă încredere, atunci este nevoie de stabilitate politică, pe care Guvernul Ciucă a reușit să o asigure. De asemenea, încrederea se câștigă prin previzibilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal, la ritmul în care sunt susținute investițiile publice și construită infrastructura, la modul în care Guvernul interacționează și sprijină mediul privat. Or, nu știu când, în istoria recentă, mediul privat din România a beneficiat de o asemenea deschidere și sprijin din partea unui guvern, așa cum a reușit Guvernul Ciucă.

Și la tot acest panou favorabil aș mai adăuga eforturile financiare deosebite ale Guvernului Ciucă de a stabiliza prețul produselor energetice și de a susține financiar o parte din prețul carburanților. Grație acestor măsuri, România a devenit un loc în care merită să investești și să produci. Personal, mi-aș dori ca tot mai mulți români care au plecat din țară și au avut succes în străinătate să se gândească serios să investească în țara lor, acum când, după prea multă așteptare, România este o țară ca afară.

## „Municipiul Arad”

Municipiul Arad este una din cele mai vechi așezări urbane din țara noastră, fiind menționat documentar pentru prima dată în anul 1080 sub acest nume, iar ca oraș în anul 1329.

Este primul oraș important din România, la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, la o altitudine de 107 m, la 30 de km de Munții Zărandului, parte a Carpaților Occidentali, cu teritoriul administrativ de 252,85 km[2] .

Dezvoltarea economică a orașului Arad a fost favorizată de așezarea sa geografică, deoarece se află la intersecția drumurilor comerciale, foarte aproape de graniță. Aradul a devenit un centru industrial și comercial care a constituit baza de dezvoltare a industriei arădene, fiind printre cele mai importante centre manufacturiere.

În ultima parte a secolului al XIX-lea, pe lângă mica industrie, își face apariția și marea industrie, moara cu aburi, fabrica de spirt și drojdie și fabrica textilă a fraților Neuman, fabrica de mașini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer.

În perioada interbelică, marea industrie continuă să fie reprezentată de uzinele Astra – constituite în 1920, unde se vor construi vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare, camioane și avioane –, de fabricile de textile, ITA, FITA, ȚEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă Lengyel.

Apar noi activități industriale, cum ar fi Fabrica de Zahăr (1926), „Polyrom” (lacuri și vopsele, 1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), „Iron” (aparate radio și electrotehnice). În 1937 existau 110 unități industriale, în comparație cu 59, câte existau în 1919.

„Guvernul PNL continuă adoptarea măsurilor de protejare a populației”

Perioada pe care o traversăm necesită continuarea implementării măsurilor privind protejarea populației, similar Ordonanței de urgență nr. 119/2022, care stabilește măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023. În concret, plafonarea și compensarea tarifelor la energia furnizată consumatorilor, electricitate și gaze – până cel târziu la finele acestei luni va fi emisă ordonanța prin care prevederile OUG nr. 106/2022, referitoare la compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților, vor fi prelungite cu încă 3 luni.

Sistemul și normele metodologice de aplicare vor fi aceleași: prețul afișat pe totem va fi prețul final, la pompă va fi afișat prețul întreg, la casă va fi afișat prețul final, iar pe bon va fi afișat, detaliat, prețul întreg, din care se va scădea compensarea de 50 bani.

La fel ca acum, și peste 3 luni, în decembrie, se va face o analiză a situației și va avea loc o discuție în coaliție pentru a se constata dacă există posibilitatea de a se prelungi perioada de aplicare a prevederilor OUG nr. 106 și în 2023, după ce Ministerul Finanțelor va veni cu un proiect de buget pentru 2023. Pentru ultimul trimestru al anului în curs, există spațiu fiscal care să permită prelungirea perioadei de compensare. Măsura a avut ca efect continuarea aprovizionării populației, a agenților economici și a instituțiilor statului cu carburantul necesar derulării activității. A fost soluția corectă, care a dus la stabilizarea prețurilor, fără dezechilibrarea bugetului statului, fără a genera penurie de carburanți. Prețul a continuat să scadă, iar activitatea economică a continuat.

„Pericolele populismului și reforma politicului”

Supun atenției dumneavoastră, inclusiv în contextul rezultatului recentelor alegeri parlamentare din Italia, riscurile populismului și ale politicilor economice și sociale lipsite de alternative reale. Dacă trecem dincolo de aparențe, în Italia nu s-a produs nicio schimbare de fond și nici nu se va produce. Este doar o supapă de siguranță, deschisă după 3 ani de criză, care a dus la acumularea de tensiuni importante în societatea italiană. Așa cum se spunea despre Tony Blair că a fost adevăratul urmaș al „Doamnei de Fier”, așa se va spune despre Giorgia Meloni că este adevăratul urmaș al lui Draghi.

Tentația populistă este tot mai mare în România și nu ne permitem acest lux politic, indiferent de faptul că suntem la stânga sau la dreapta, ideologic vorbind, ori că suntem la putere sau în opoziție. Avem, în contextul crizei, un spațiu tot mai redus de manevră în plan politic. Nu mă refer la funcționarea democratică a societății românești. Eu cred sincer că avem nevoie de o mai activă contraputere, care să amintească politicului de obligațiile sale. Iar această contraputere este cetățeanul. Numai că retragerea lui din spațiul public este o veste proastă. Locul cetățenilor este luat de tot felul de „profeți”, care predică false soluții, care adâncesc criza, în loc să o calmeze.

Acest festival al populismului, în toată Europa, este semn că politicul nu mai are ce propune societăților respective. Asta trebuie să ne preocupe în cel mai înalt grad. Pentru că, place sau nu acest adevăr, ne aflăm, practic, într-un regim cu partid unic, de vreme ce oricine ar câștiga alegerile, oriunde în Europa, politicile economice și sociale sunt aceleași, de extracție neoliberală: tăieri de taxe și de impozite, privatizări în serviciile publice de educație, sănătate, transporturi, demontarea brutală a statului bunăstării. Construcția de alternative nu mai funcționează. Iar, când cresc periculos frustrările cetățenilor, lor li se administrează o porție de populism, pe post de calmant. Schema asta nu are cum funcționa la nesfârșit. Nimeni nu are resurse financiare pentru a plăti eșecurile piețelor din bani publici.

„România plagiată”

În data de 6 septembrie, Sorin Cîmpeanu anunța în cadrul unui eveniment numit „România viitorului”, la care a participat și premierul Ciucă, faptul că va fi prezentată în curând forma finală a modului în care intenționează să reformeze educația.

De atunci au trecut 20 de zile, în care au avut loc doar câteva întâlniri cu societatea civilă și cu părțile interesate – elevi, studenți, profesori, părinți. De întâlniri cu mediul de afaceri nu putem vorbi, pentru că au fost mai degrabă informări pe care ministerul le-a transmis celor care vor trebui să integreze cumva viitorii absolvenți în câmpul muncii.

În încercarea lui Sorin Cîmpeanu de a reforma educația s-au lansat în dezbatere publică modificări ale Legii educației, care au fost de multe ori retrase de pe site-ul ministerului la o zi sau câteva ore distanță.

S-au făcut propuneri care destabilizează învățământul, în loc să-i ofere un cadru normativ coerent, susținut de o viziune care are în centrul ei tinerii.

În loc să asigurăm acces la educație, Sorin Cîmpeanu propune segregare, prin admitere separată pentru colegiile naționale. În loc să pregătim elevii de liceu pentru domeniile preferate și potrivite pentru ei, iar apoi să-i evaluăm pentru ceea ce studiază în fapt, Sorin Cîmpeanu vrea evaluare comună pentru toate profilurile de la liceu. În loc să avem un curriculum reformat și să acordăm atenție orientării școlare și profesionale, Sorin Cîmpeanu preferă să spună că reformează educația cu totul și să ignore faptul că avem nevoie ca învățământul să fie congruent cu realitatea socioeconomică de acum.

La finalul întregii dezbateri din jurul modificărilor lui Sorin Cîmpeanu pentru Legea educației rămânem cu o întrebare: ce oferă România copiilor ei?

## **Domnul George-Cătălin Stângă:**

„Promovarea producătorilor locali la raft ar trebui să reprezinte o prioritate, mai ales în contextul actual dificil!” Discutăm foarte mult despre agricultura și industria alimentară din România, atragem atenția cu privire la ce ar trebui făcut, însă trebuie să trecem dincolo de vorbe și să ne concentrăm pe fapte.

Da, fermierii și producătorii români au nevoie de sprijin. Da, produsele românești trebuie să fie prezente mai mult pe rafturile magazinelor, pentru că ar fi un sprijin important pentru economia românească, dar și pentru producători.

Promovarea producătorilor locali la raft, în marile magazine, este o temă de interes pentru mine, despre care am vorbit și în trecut, mai ales că județul Galați este unul în care producătorii locali au nevoie de susținere pentru a-și putea vinde marfa.

Consider că, mai mult ca oricând, avem nevoie de o strategie clară cu privire la promovarea sectorului legumicol, a acelui alimentar, care implică programe pentru fermieri mici, printre care și creșterea numărului de structuri de asociere pentru vânzare și a volumelor vândute către lanțurile de retail.

Din punctul meu de vedere, retailerii mari activi pe piața din România pot juca un rol important în susținerea producătorilor locali, dar și în susținerea economiei românești.

De ce consider că au un rol important? Pentru că marii retaileri reprezintă locul în care românii consumă aproape toți banii din salariu, din pensii. Aceștia merg în supermarket și cumpără produse care, din păcate, nu sunt produse în România, sunt produse în afară. Dacă marii retaileri fac profituri mari în România, sunt de părere că ar trebui să contribuie și ei la creșterea economiei românești, prin susținerea producătorilor locali și a produselor românești.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 187. În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din ziua de marți, 27 septembrie 2022; programul de lucru pentru perioada 26 septembrie – 1 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 19–27 septembrie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Nicolae Giugea, care ne aduce la cunoștință că își încetează activitatea ca deputat neafiliat și va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Doar atât doresc să comentez: bine ai revenit în Grupul PNL, Nicolae Giugea! Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: orele 10.00–12.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 12.00–12.30 – pauză; ora 12.30 – vot final, prezență fizică; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, avem câteva inițiative legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 168/2022; și

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Pl-x 156/2022; lege organică.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnule... Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru a elimina suspiciunile apărute în spațiul public în ultima perioadă, dar și pentru a îndrepta o eroare – majoră, spun eu – făcută de colegii noștri, la Senat, am să vă rog să acceptați ca membrii Comisiei pentru muncă să se reunească în paralel cu plenul, începând cu ora 10.30, cu mandat ferm – cu mandat ferm – din partea plenului Camerei Deputaților de a elimina din legea trecută de la Senat creșterile salariale pentru parlamentari.

Repet, cu mandat ferm din partea Camerei Deputaților, pentru membrii Comisiei pentru muncă, de a elimina acel articol care face referire la creșterile salariale pentru parlamentari.

Este vorba de PL-x 525/2022 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Începând cu 10.30, Comisia pentru muncă se reunește, dezbate și elaborează raport – fără creșteri salariale pentru parlamentari.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Da.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Acum faci vot! Acum faci vot, nu?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Răbdare, Ionuț!

170 de voturi pentru, 5 abțineri, doi colegi nu votează. Adoptată.

Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o mare rușine ce s-a întâmplat cu acel artificiu introdus de UDMR cu 10 minute înainte...

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:**

De aceea l-ați votat!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...să le fie rușine senatorilor care...

**Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:** De aceea l-ați votat!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...au trecut prin acel artificiu...

**Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:** De aceea l-ați votat!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Opinia publică din România este absolut...

**Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz**

**:** De aceea l-ați votat!

...și pe drept cuvânt ultragiată...

L-ați votat! L-ați votat!

Apreciez faptul că domnul Simonis...

L-ați votat!

...a făcut un apel...

L-ați votat!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...pentru întrunirea Comisiei pentru muncă în același timp cu plenul, dar comisiile raportoare pentru această ordonanță sunt Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, au raport comun. Așa că Grupul parlamentar AUR vă solicită întrunirea comisiilor, Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget, într-o ședință comună în paralel cu plenul, și respingerea în integralitate a acestei ordonanțe.

Nu lăsați pentru primari și tăiați de la parlamentari! Tăiați de la toată lumea! Pentru că primarii și viceprimarii nu trebuie scutiți!

E un nou artificiu. De data asta poate ne-am prins și noi, dacă la Senat n-am fost pe fază!

Să se întrunească Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget în paralel cu plenul și să respingă această ordonanță.

Vă mulțumesc.

Supuneți la vot, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Păi, a fost votată!

S-a supus la vot!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu s-a supus la vot, s-a supus numai Comisia pentru muncă.

Supuneți la vot!

Da, domnule...

Supuneți la vot!

Deci, procedural, puteți propune ca și membrii Comisiei pentru buget să se reunească împreună cu membrii Comisiei pentru muncă.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Păi, asta am cerut, domnule Simonis. Pentru că e raport comun.

Și dacă dumneavoastră încercați iar...

aceste artificii pe care le-ați încercat și la Senat...

Supuneți la vot!

Reformulați, domnule...

Raportul este comun. Mulțumesc.

Nu se aude!

Reformulați cerința, să înțeleg ce doriți.

Am reformulat cât se poate de clar. Raportul este comun. Solicit ca și Comisia pentru buget să se întrunească în paralel cu plenul și să respingă această ordonanță.

Vot pentru propunerea...

Nu doar pentru...

...domnului Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...parlamentari!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Am înțeles, domnule Simion. Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, un coleg votează contra, două abțineri.

Adoptată.

Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Legat de acest subiect, vreau să subliniez că USR este singurul partid care a votat împotriva...

creșterii salariilor...

demnitarilor...

săptămâna trecută, la Senat.

Și ceea ce am văzut mai devreme a fost un festival...

al ipocriziei.

AUR a votat la Senat pentru creșterea salariilor demnitarilor.

La fel, și PSD, PNL și UDMR.

USR a fost singurul partid...

Și la fel vom vota și azi.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnul Stelian.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Vreau drept la replică, domnule președinte!

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

USR a fost singurul partid care a votat pentru pensiile speciale, iar...

votul decisiv e aici, la Camera Deputaților.

Lăsați vrăjelile cu Senatul...

și cu amendamentul depus de UDMR!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Asta e o minciună!

Omul care se visează Președintele României – se visează, știm cu toții –, Simion, minte cu nerușinare! USR a votat întotdeauna împotriva pensiilor speciale!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Stelian, doriți? Nu.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Să ne oprim din...

populisme și să ne întoarcem la ordinea de zi!

Vă propun modificarea ordinii de zi – și o să vă rog să supuneți votului, pentru că nu am apucat să discut cu toți liderii de grup – în sensul aducerii de pe punctul 12 a PL-x 461/2022 – Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat – pe locul 4 pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot, vă rog, pentru mutarea PL-x 461/2022 de pe punctul 12 pe punctul 4.

153 de voturi pentru, 30 contra, două abțineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnule Stelian, vă rog.

Vă solicit scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 441/2022...

Garsoniera!

Garsoniera, Stelică, garsoniera!

...Proiectul de lege privind organizarea judiciară, retrimiterea la comisie pentru 4 săptămâni...

Hoțule!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...având în vedere că termenul de adoptare tacită...

expiră la 27 octombrie 2022...

, deci mai avem...

o lună de zile.

De asemenea, vreau să subliniez un aspect.

Din păcate, ministrul Predoiu Cătălin a mințit cu nerușinare în spațiul public spunând că avem un calendar agreat cu Comisia Europeană pentru adoptarea acestor legi.

Nu există alt calendar agreat cu Comisia Europeană decât cel stabilit ca jalon în PNRR!

Termenul de 30 iunie 2023 este un termen suficient de mare ca să putem aștepta și avizul Comisiei de la Veneția și să nu maltratăm, să nu mutilăm încă o dată, la fel ca în 2018, legile justiției.

Deci vă solicit retrimiterea la comisie pentru 4 săptămâni.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu sunteți lider sau vicelider!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Stelian, nu aveți calitatea de vicelider, nu puteți propune...

Unde? Nu apare pe site.

Solicitați altui coleg să facă propunerea, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Da, e în regulă, Stelian o să fie vicelider, o să-l anunțăm...

și la acest plen.

Până atunci, propun eu ce a propus mai devreme pentru PL-x 441 – retrimitere la comisie 4 săptămâni.

Vă rog, un vot.

Retrimitere la comisie a PL-x 441/2022 pentru 4 săptămâni.

Vot, vă rog.

Pentru – 68, contra – 126.

Propunerea a fost respinsă.

Domnule deputat Coarnă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac trimitere tot la acea inițiativă legislativă cu privire la majorările salariale.

Haideți să nu fim ipocriți și să aplicăm Legea nr. 127 în ceea ce privește pensionarii, să aplicăm Legea nr. 153, în tot, pentru salariații din sistemul public, să mărim salariul de bază minim brut la 3.500 de lei, după care ajungem și la parlamentari și primari! Aici este o altă capcană; iar încercați să dezinformați, spunând că renunță parlamentarii, dar ați lăsat primarii.

Nu! Să fie pentru toată lumea dreptate! Ori toți, ori niciunul!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege pentru declararea florii de bujor ca floare națională a României; PL-x 427/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație și Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru declararea florii de bujor ca floare națională a României

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au analizat PL-x 427/2022. Camera Deputaților este decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil. Guvernul a susținut adoptarea inițiativei legislative. Comisia pentru mediu a dat un aviz favorabil.

Potrivit art. 62 și art. 64 din regulament, comisiile au analizat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru declararea florii de bujor ca floare națională a României, cu amendamente admise, redate în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun pentru dezbateri un timp de doar două minute, dacă e cazul.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Domnule deputat Tanasă Dan, vă rog.

4. Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 461/2022; procedură de urgență. Din partea inițiatorilor?

Domnule deputat Kiss, vă rog.

## **Domnul János Kiss:**

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

România se confruntă cu o criză energetică fără precedent, cu o inflație fără precedent, cu un război la granițe, cu milioane de români care au plecat din țara asta, au fugit mâncând pământul din fața modului în care PSD și PNL fac politică în România și care este prioritatea legislativă a acestei guvernări? Declararea florii de bujor ca floare națională.

Nu vă e rușine, domnilor de la PSD și PNL?

Chiar n-aveți... n-aveți nicio urmă de... de demnitate și de bun-simț? Floarea de bujor, asta e prioritate legislativă în România? Românii sunt furați, sunt jefuiți în facturile de curent electric și de gaz și prioritatea legislativă a PSD și PNL e floarea de bujor!

N-aveți nicio urmă de bun-simț și de rușine!

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mitrea Dumitrina, vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Firește că nu rușine trebuie să aibă, pentru că această propunere legislativă are un scop: se va face un festival în fiecare an, „Floarea de bujor”, „Ghioceaua albastră”, „Laleaua neagră”, „Micșunica din colț”, pentru care tot ce înseamnă primării și administrații locale vor trebui să dea bani. Mulți.

Deci de aceea este floarea de bujor, de aceea este... Și nu are de ce să le fie rușine, pentru că rușinea nu-și mai are loc aici în Parlament și nici în țară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 5, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 68/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecții.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prezentul demers legislativ rezidă din faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr. 230 din 28 aprilie 2022 au fost declarate neconstituționale prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995, care au prevăzut că: „cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere profesiei” de avocat este nedemn de a face parte din Corpul avocaților.

Ca urmare a deciziei Curții, practic, a fost eliminat din lege principalul criteriu de verificare a demnității profesionale – care stabilea nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede în profesia de avocat, precum și nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a exercita în continuare această profesie.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului suplimentar, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Comisia juridică, de disciplină și imunități cu Proiectul de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează ajustarea criteriului de verificare a demnității profesionale ce stabilește nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede în profesie și, respectiv, nedemnitatea persoanelor condamnate de a putea continua exercitarea profesiei ulterior condamnării definitive.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă rog să faceți propunere pentru timpul de dezbateri.

3 minute, domnule președinte.

3 minute – timp de dezbateri. Vot, vă rog.

193 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi contra, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Titi Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Și în special aici mă adresez colegilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Din câte îmi amintesc, la această ședință, din cauza condițiilor improprii în care ea s-a desfășurat, neavând monitoare și posibilitatea ca amendamentele să poată fi văzute de toți, domnul lider de grup al PNL a formulat un amendament; aș vrea să verificăm dacă este întocmai cu ceea ce ați spus dumneavoastră, apare și scris.

Și vă rog mult să fim cât se poate de scrupuloși, fiindcă nu este absolut deloc în regulă; acest raport a fost adoptat – raportul comisiei – cu un amendament formulat oral, care ulterior a fost pus pe grupul de WhatsApp și de-abia mai târziu încorporat în acest raport.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să dispuneți verificări, domnule președinte de ședință.

Pe procedură, domnul Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Domnule Stoica, dacă tot veniți la Comisia juridică, nu mai veniți degeaba!

Am formulat amendament la un alt proiect de lege, domnule Stoica. Dar așa e când ești cu capul în nori și nu știi despre ce este vorba.

Am formulat amendament la PL-x 382, domnule Stoica. Ia uitați-vă sus acolo, scrie 382? Nu mai vorbiți tâmpenii de la acest microfon!

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc.

Domnule lider de grup, vă rog frumos să produceți stenograma ședinței...

, fiindcă dumneavoastră de multe ori ați manipulat și ați mințit de la acest pupitru...

cu o nonșalanță...

, fără să fiți în stare...

să puteți să vă probați aceste acuzații.

Vă rog frumos să produceți stenograma ședinței și după aceea, cu ea în mână, discutăm.

## **O voce din sală:**

Cum adică s-o producă?

Vă rog, domnule Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Îmi pare rău, nu sunt imprimantă, domnule Stoica, să produc documente.

În al doilea rând, pentru că ați utilizat invective de la acest microfon, vă voi face plângere către Comisia de disciplină și imunități...

pentru proferarea de...

jigniri...

și invective, urmând comisia să se pronunțe pe chestiunea aceasta.

Mulțumesc.

Doamna Stoica, vă rog.

## **Doamna Diana Stoica:**

Bun. Colegi,

Înțeleg că nu ni se pare normal ca avocații care au fost condamnați penal să-și mai exercite jobul, dar ni se pare normal ca oamenii care au fost condamnați penal pentru infracțiuni grave împotriva copiilor să fie în primării, consilii județene sau în Parlament?

Avem un proiect de lege care este blocat în momentul de față în comisii, pentru că coaliția nu susține înlăturarea acestor oameni din funcțiile publice!

Domnul Stelian Ion.

Garsoniera, Stelică! Hoțule!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Domnule președinte,

Vă rog să chemați la ordine colegii care urlă din sală și n-au curaj să vină la pupitru să spună ce au de spus.

Amendamentul este în sensul respectării deciziilor Curții Constituționale.

Și iată ipocrizia care vine din partea AUR, care, pe de o parte, urlă că trebuie respectate deciziile Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, critică o formulă corectă a legii, care nu face decât să pună în acord legea cu aceste decizii.

Dacă vreți în două-trei cuvinte: fără penali în avocatură. Despre asta este vorba – să nu se mai permită persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni să devină avocați sau să își continue activitatea în avocatură.

Nu e suficient să te prezinți la o comisie; trebuie să fii și atent și să și înțelegi ce se întâmplă la acea comisie! Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Cupșa, vă rog.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt observații?

Procedură de urgență, domnule... deputat. E procedură de urgență, ați avut un vorbitor de grup. La articole.

La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Articole respinse, de la 1 la 3, domnule Cupșa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să dau citire amendamentului care se regăsește în anexa nr. 2, la amendamente respinse, nr. crt. 3. Este un amendament care a fost formulat de Grupul parlamentar al PSD și Grupul parlamentar al PNL.

a) „Cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiune la rându-i pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând o infracțiune contra vieții, patrimoniului, contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război, dacă până la data verificării stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei”.

În mod esențial, se modifică față de amendamentul adoptat de comisie prin inserarea unei condiții obligatorii – în acord, de altfel, cu decizia Curții Constituționale, este un criteriu obiectiv – ca pedeapsa care a fost aplicată să fie de cel puțin un an.

Și o să încerc să explic pe scurt.

Dacă minimul special este de un an sau mai mare și pedeapsa aplicată este de mai puțin de un an înseamnă că judecătorul cauzei în mod concret a reținut circumstanțe atenuante serioase în speță.

Drept urmare, gradul de pericol social pe care îl reprezintă fapta săvârșită de acel avocat sau viitor avocat este unul care nu ar trebui să atragă sancțiunea nedemnității.

Eu vă mulțumesc tuturor și vă solicit să votați acest amendament.

Vă mulțumesc. Vot pentru marginal 3, amendamente respinse. Vot, vă rog. 129 de voturi pentru, 39 contra, 26 de abțineri. Adoptat.

**Domnul Stelian-Cristian Ion** (din sală) **:**

Explicarea votului!

Explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Este regretabilă această alba-neagra care se întâmplă între comisie și plen. Pentru că, așa cum v-am spus, fusese votat un amendament cuprinzător care interzicea persoanelor care au fost condamnate penal pentru infracțiuni grave să mai exercite profesia de avocat.

Prin amendamentul de astăzi va fi posibil pe viitor ca persoane care au săvârșit infracțiuni grave – spre exemplu, împotriva integrității corporale și a sănătății, împotriva libertății persoanei, lipsire de libertate în mod ilegal, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor –, deci aceste persoane, pentru că infracțiunile acestea nu sunt enumerate în enumerarea limitativă din amendament, vor putea exercita profesia de avocat.

Mai sunt și alte legi speciale în care sunt reglementate infracțiuni; nici acestea nu sunt prevăzute în acest amendament.

Așa că ne facem că reglementăm și ne facem că punem în acord cu deciziile Curții Constituționale, dar, de fapt, nu facem decât să creăm niște portițe prin care să facem din avocatură un coș de gunoi, aș spune, al profesiilor juridice. Toți condamnații din toate profesiile, inclusiv din magistratură, își vor putea găsi refugiul în această profesie, care este o profesie nobilă, ar trebui să fie respectată și prin felul cum reglementăm în Parlamentul României.

Este regretabilă această schimbare de optică pe ultima sută de metri a PNL și a PSD.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Stoica, suntem în procedură de urgență...

Ați avut vorbitor.

Ați avut vorbitor.

Ați avut un vorbitor, ați vorbit o dată.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Domnule președinte, sunt niște clarificări la acest amendament!

Cere pe procedură dacă nu știi ce să ceri! Ia pe procedură!

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Domnule președinte, mulțumesc. Pe procedură.

După cum vedeți, nu am mințit și am produs dovada faptului că acest proiect de lege a fost amânat de două ori, a fost în dezbatere două săptămâni la rând, da, încă nu este clar cu amendamentul pe care...

Ați produs, ați făcut un raport în comisie, s-a făcut, ca să fim corecți...

, da, cu amendamentul admis al celor de la USR.

În schimb, acest amendament pe care l-a susținut acum domnul Cupșa...

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E al lui.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Da, din partea PNL, da...

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E al lui.

Al lui, personal? Nu dumneavoastră l-ați...

Nu.

...verbalizat...

Nu.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...și ați susținut – exact ce vă spun eu, că memoria nu mă înșală – că acest amendament... rămâne raportul cu amendamentul admis de la USR și că acest amendament ne va fi ulterior comunicat. Și uitați că exact asta s-a întâmplat.

Și de aceea vă rog încă o dată, domnule președinte de ședință, în baza regulamentului, să solicitați verificarea acestui raport venit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Eu nu cred că este rea-voință și am spus și susțin: din cauza condițiilor improprii în care s-a desfășurat ședința comisiei, nu a fost posibil să fie reglat acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Dacă îmi spuneți și despre ce articol din regulament vorbiți, o să cer, vă promit.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pe procedură!

Vă rog.

Domnule președinte de ședință...

Ultima intervenție, domnul Moșteanu.

Pe procedură.

O să vă cer retrimitea la comisie a acestui proiect, pentru că tocmai am văzut o alba-neagra parlamentară. PNL și PSD asta au făcut astăzi, au zis hai că băgăm un proiect, hai că punem un amendament în raport, un amendament civilizat, și au schimbat în ultimul moment.

Chiar ne miram cu toții: uite că vor să scoată penalii din avocatură, PNL și cu PSD! Am constatat că nu vor asta. Vă rog să retrimitem la comisie acest proiect.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Stimați colegi,

Nu mai repetați inepția asta că facem alba-neagra cu proiecte dacă votăm amendamente în plen! Acesta e rolul nostru. Până la urmă, forul suprem al Parlamentului, ședința de plen, poate să facă amendamente, să le adopte sau nu.

Ce e prostia asta, facem alba-neagra dacă adoptăm amendamente în plen, ia auziți?!

Vă cer o pauză de 5 minute pentru consultări cu liderii grupurilor înainte de votul acesta.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Pauză 5 minute.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Dar vă rog să supuneți la vot!

E procedură, supuneți la vot și după aceea consultări!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot pentru propunerea domnului Moșteanu, cu toate că acest proiect a fost dezbătut deja.

Vot, vă rog.

69 de voturi pentru, contra – 120.

Propunerea a fost respinsă.

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Pe procedură, domnule președinte.

Înțeleg dorința colegilor de la USR de a epata cu unele proceduri parlamentare, dar vă solicit și eu 5 minute de pauză, să vedem care e...

, care este, de fapt, speța aici și să vedem dacă au dreptate în această privință. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă lămuriți după, domnule deputat, am votat deja. Domnule Simonis, aveați o propunere. Domnule Simonis!

Proiectul de lege rămâne la votul final. Domnule Simonis, aveți o intervenție, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că următorul punct de pe ordinea de zi este Proiectul de lege privind organizarea judiciară – PL-x 441/2022 –, ar fi la poziția 5, și având în vedere și faptul că ne vom prelungi, probabil, cu dezbaterile pe această inițiativă, vă rog ca înainte de a dezbate PL-x 441/2022 să dezbatem PL-x 495/2021 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Repet, PL-x 495/2021, în prezent pe 35, se mută pe 5, iar 5 devine 6.

Mulțumesc.

PL-x 495/2021, de pe punctul 35, pe punctul 5. Vot, vă rog.

132 de voturi pentru, 24 contra, 8 abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptată.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 495/2021.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Mulțumesc.

Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 19 septembrie 2022, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost retrimis Comisiei pentru sănătate și familie, cu adresa PL-x 495/2021 din 19 septembrie 2022, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comisiei depus anterior, cu nr. 4c-10/443 din 14 septembrie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât utilizatorii de produse farmaceutice să fie atenționați cu privire la necesitatea returnării și a eliminării corespunzătoare a medicamentelor expirate în farmacii, acestea fiind considerate deșeuri periculoase.

La întocmirea prezentului raport de înlocuire, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru industrii; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic; punctul de vedere favorabil al Guvernului; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021. Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Doamna Gavrilă Anamaria, vă rog.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Da.

Această propunere de lege spune că medicamentele expirate trebuie returnate în farmacii. Incredibil! Medicamentele expirate trebuie distruse și în niciun caz returnate în farmacii!

Mulțumesc.

Domnule Rodeanu, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, medicamentele ar trebui returnate către farmacii pentru a fi neutralizate în condiții optime și să nu mai fie la îndemâna copiilor sau a populației neinstruite vizavi de manipularea lor.

Această inițiativă face parte dintr-un set de trei inițiative.

Una, să instituim cadrul legal pentru... și să inscripționăm pe acele pachete, pe acele cutii de medicamente mesajul și să instituim procedura prin care ele să fie returnate către farmacii, în condițiile în care e depășit termenul de expirare.

A doua inițiativă, să dăm cadrul legal farmaciilor pentru a primi aceste medicamente.

Și a treia inițiativă este de a face o mediatizare în rândul populației României pentru a o înștiința asupra acestei facilități.

Ce s-a întâmplat de fapt? Acest proiect a trecut de Senat, a ajuns la Camera Deputaților – și vorbesc de prima inițiativă, aceea care instituie cadrul legal pentru ca medicamentele expirate să fie returnate către farmacii –, dar ideea nu a rămas simplă, pentru că a fost amendată. A fost amendată și a fost folosită ca un cap-tractor pentru înființarea farmaciilor universitare. Mă rog, nu ar fi... nu ar fi o problemă atât de mare dacă cealaltă inițiativă care le permite farmaciilor să primească aceste medicamente expirate nu ar avea raport de respingere la Senat.

Deci, până la urmă, haideți să dăm dincolo de toate perdeaua asta de sinceritate și să arătăm adevărata ipocrizie – folosiți o inițiativă bună pentru a crea alte subordonate în cadrul instituțiilor de învățământ, respectiv farmaciile universitare; ideea în sine o expirați, pur și simplu, pentru că o blocați prin a doua inițiativă, care are raport de respingere în momentul de față și nu va permite farmaciilor să primească aceste medicamente expirate; iar a treia inițiativă probabil că este... va rămâne undeva în aer.

Domnule Muncaciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu înțeleg care este supărarea domnului Rodeanu. Sunt toate trei, nu? Faptul că farmaciilor acestora universitare li se scoate criteriul de demografie... Păi, dar e normal să se scoată, pentru că nu intră în circuitul normal al farmaciilor și au o dedicație din aceasta, academică.

## **Voci din sală:**

Nu se aude! Nu se aude, domnule!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Dumneavoastră aveți o problemă cu...

Deci nu...

, deci ideea rămâne aceeași.

Dar care era ideea? Ideea? Nu se aude deloc!

Este o lege pe care puteți să o votați foarte bine, mai ales dacă ați inițiat-o. Nu înțeleg care este problema.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnul Andrușceac.

Domnul Andrușceac! Nu mai...? Domnule Buicu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca să știe toată lumea, o să vă spun care este modalitatea de eliminare finală a medicamentelor expirate sau a medicamentelor care sunt deteriorate.

La nivel european există două modele: modelul în care medicamentele expirate, respectiv cele deteriorate se reîntorc în farmacie și modelul comunitar, adică înființarea la nivelul comunității a unor puncte în care medicamentele și alte deșeuri considerate periculoase au o cutie separată, pentru deșeuri periculoase.

Deci există, practic, aceste două modele la nivel european. Fără să existe la nivel european o unanimitate a unuia sau altuia din aceste modele.

Inițiativa – lăudabilă, într-un fel – ar fi blocat sistemul de sănătate din România. Și o să vă spun de ce. Pentru că în inițiativă ar fi însemnat ca pe fiecare cutie, ambalaj secundar, blister, prospect să scriem: „Medicamentele expirate sunt returnate în farmacie.”

Dacă în cadrul proiectului nu existau dispoziții tranzitorii, orice modificare pe blister, cutie, ambalaj secundar sau prospect înseamnă variație de autorizație a medicamentului. Și asta ar fi însemnat că, a doua zi după ce proiectul colegilor noștri ar fi fost aprobat pe forma depusă, ar fi însemnat că cele 8.000 de medicamente, care au 32.000 de forme de prezentare, ar fi trebuit să fie reautorizate.

Asta ca să dau o explicație tehnică asupra motivului pentru care am votat în Comisia pentru sănătate cum am votat. Legat de înființarea farmaciilor universitare, aceste farmacii se înființează de universități, nu vor fi înființate lanțuri, este prevăzută una pentru fiecare universitate și va reprezenta locul în care își vor face pregătirea studenții, rezidenții în farmacie.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 13, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind organizarea judiciară; PL-x 441/2022; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul George Cătălin Șerban** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Intervenția legislativă cuprinsă în prezentul proiect se axează pe următoarele dimensiuni principale:

- implementarea în plan legislativ a recomandărilor

- organismelor europene;

- implementarea în plan legislativ a deciziilor obligatorii

- ale Curții Constituționale;

– intervenții cu caracter de noutate...

Nu se aude!

...punctuale pe anumite aspecte care generează disfuncționalități în practică sau clarificarea unor dispoziții legale și sistematizarea textelor.

Astfel, proiectul consacră cu caracter de noutate principiul potrivit căruia Ministerul Justiției este, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, participant la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public, renunțându-se la concepția anterioară potrivit căreia Ministerul Justiției era unica autoritate cu responsabilități în domeniu.

De asemenea, în materia alcătuirii completurilor de judecată și repartizării aleatorii a cauzelor, sunt introduse norme cu rang de principiu privind participarea în complet a judecătorilor din planificarea de permanență sau repartizarea aleatorie a cauzelor în sistem ciclic.

Tot astfel, prezentul proiect dă o reglementare detaliată înființării completurilor de cinci judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a competenței specifice a acestor formațiuni de judecată.

Ținând cont de modul piramidal de organizare a parchetelor, precum și de împrejurarea că independența procurorului de caz nu exclude controlul ierarhic, proiectul stabilește faptul că măsurile și soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

De asemenea, măsurile și soluțiile adoptate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism...

Nu se mai aude! Un pic mai tare!

...pot fi infirmate numai de procurorul ierarhic superior ori de procurorul-șef al direcției, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate detaliat procedurile de numire și revocare a procurorilor în cadrul DNA și DIICOT.

Nu în ultimul rând, întrucât gestiunea bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fost privită de o parte a sistemului judiciar ca o condiție pentru asigurarea independenței financiare a acestuia, ca parte a independenței judecătorilor, prezentul proiect prevede faptul că bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor, aprobat pentru categorii de cheltuieli de personal ale acestor instanțe, precum și cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli, intrinsec legate de cheltuieli de personal, este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

În opinia noastră, prin toate aceste soluții, prezentul proiect asigură modernizarea și consolidarea sistemului judiciar, precum și eficiența justiției, motiv pentru care susținem adoptarea prezentului proiect de lege de către Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră de reflecție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Proiectul de lege privind organizarea judiciară

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei, Comisia specială a fost sesizată cu Proiectul de lege privind organizarea judiciară – PL-x 441/2022.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Iar Senatul este Camera decizională.

CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații. Și există avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Guvernul este inițiatorul acestui proiect de lege.

Obiectul de reglementare este organizarea judiciară, preconizându-se prin această propunere legislativă abrogarea Legii nr. 304/2004, în vigoare în domeniul amintit.

Membrii Comisiei speciale au examinat această inițiativă legislativă în zilele de 20, 21 și 26 septembrie 2022.

Ca urmare a examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Amendamentele admise sunt redate în anexa nr. I, iar amendamentele respinse în anexa nr. II la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Pe procedură, domnule președinte, vă propun următoarele.

În temeiul art. 120 din Regulamentul Camerei Deputaților, alin. (1), vă propun ca durata luărilor de cuvânt la dezbaterile generale să fie de 5 minute – durata maximă din regulament; un singur reprezentant de grup parlamentar, iar pentru deputații neafiliați un singur reprezentant, cu o luare de cuvânt de un minut.

**:**

Pe procedură, domnule președinte! Pe procedură!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

OK.

Le luăm pe rând. Timp general de dezbateri – 60 de minute. Vot, vă rog.

172 de voturi pentru, 5 contra, 7 abțineri. Adoptat.

Și vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor.

Vot, vă rog.

După, domnule Moșteanu. 172 de voturi pentru, două contra, 7 abțineri. Adoptată. Vă rog.

Un scurt apel la colegii lideri de grup.

Îi rog să facă un apel la colegii dânșilor din Comisiile pentru buget și muncă, să meargă la ședința comisiei, pentru că nu este încă cvorum, pentru a da raport pe proiectul discutat la început.

Mulțumesc.

Domnule Muncaciu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil fiind singurul membru în comisie fără instrucție juridică, am fost secretarul acestei comisii și pot să vă spun câteva lucruri despre...

Ce comisie?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Comisia specială!

Domnule președinte, vă rog frumos să le spuneți oamenilor...

În primul rând, această lege a fost făcută, am înțeles, cu domnul ministru secretar de stat, care mi-a spus următorul lucru: că această lege a fost introdusă – exact cum au făcut și cei de la PSD – în timpul vacanței judecătorilor.

Nu este o cutumă în justiția românească ca aceste legi atât de importante să fie introduse în timpul vacanței judecătorilor.

Pe de altă parte, atunci când este...

Nu se aude!

Domnule președinte, vă rog eu frumos, sunt oamenii dumneavoastră!

Domnule deputat, finalizați ce aveți de spus, nu mai comunicați cu sala!

Avem 5 minute, cum să finalizez?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Finalizați! Nu stați 5 minute singur!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Deci noi am constatat următoarele.

Atunci când această lege a fost aprobată de către CSM a fost numai pe anumite puncte. De aceea, în timpul dezbaterii am constatat nenumărate amendamente ale CSM care veneau să modifice textul inițial.

De aceea, unele dintre aceste amendamente le-am preluat și pot să vă spun că au avut importanță și din punctul de vedere al transparenței, dar și din punctul de vedere al acurateței organizării, pentru că în afară de faptul că în acest moment această lege are anumite chestiuni importante, din punct de vedere democratic, pe care aș vrea să vi le spun...

În primul rând, ministerul a încercat să concentreze puterea în mâna șefilor de departament. Acest lucru nu este în cutuma democratică.

Pe de altă parte, au fost amendamente, mai ales din partea USR-ului, care încercau să concentreze puterea în plenul CSM.

Deci această lege a fost dată pe repede-nainte și nu cred că o societate civilizată trebuie să forțeze pe repede-nainte o asemenea lege, de o asemenea importanță.

Nu se aude!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Domnule președinte, vă rog eu frumos! În condițiile acestea nu pot să vorbesc, e absurd!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Năsui, vă rog!

Din partea deputaților neafiliați sunt trei înscrieri la cuvânt. Vă rog să discutați între dumneavoastră!

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Pe procedură, domnule președinte!

Domnule deputat, sunteți neafiliat.

Ultimul interveniți pe procedură. Trebuie să cunoașteți regulamentul. Ultimul vorbiți! Sunteți neafiliat!

Am dat cuvântul domnului Năsui!

Discutați cu ceilalți deputați și vedeți cine rămâne să intervină.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Stimați colegi,

După ce că ați avut nerușinarea să vă votați creșteri de salarii la Senat

, acum ați făcut un circ întreg că urmează să rectificați acest lucru și – ghiciți ce! – nu doar că ați mințit de la această tribună� Comisia pentru buget, care s-a întâlnit tocmai ca să repare această nerușinare pe care ați încercat să o faceți, nu a avut cvorum; n-au fost suficienți nici de la PNL, nici de la PSD. Grupul USR a fost. Unde ați fost? Ați lăsat această nerușinare să treacă. Ați clamat aici că o veți repara și n-ați făcut lucrul acesta! Să vă fie rușine!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Securistule! Motorola!

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, Stimați colegi...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Domnule președinte, vă rugăm, luați măsuri! Aveți chestori! Vă rugăm! Este inacceptabil așa ceva!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Haideți, vă rog, să ne liniștim cu toții, pentru că urmează o ședință tensionată și bine ar fi să începem cu calm această ședință!

Stimați colegi,

Suntem în curs de a vota PL-x 441/2022, una din cele două legi ale justiției rămase de dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților. Urmează câteva sute de amendamente pe care cei de la USR, ca și celelalte partide, le-au depus la această inițiativă. Și, pentru a putea respinge sau adopta amendamentele, în funcție de cum va considera plenul, am considerat că e important să rămânem în sala de plen. Vă promit – și de aceea am și cerut astăzi ca cele două comisii să se întrunească și să dezbată și să elimine creșterile salariale pentru parlamentari – că, de îndată ce vom depăși etapa de respingere sau adoptare a amendamentelor de la PL-x 441/2022, vom purcede la începerea ședințelor comune, vom elimina creșterile salariale pentru parlamentari și vom veni la plen cu ele. Astăzi, da!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Prelungim plenul până facem astea!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Simion, nu mai aveți dreptul la cuvânt!

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Pe procedură!

Scurt! Ai avut un vorbitor!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Am fost...

Sunt lider de grup, stați liniștit la locul dumneavoastră! Am fost și la Comisia pentru buget, am fost și la Comisia pentru muncă. Aceste comisii trebuie să se întâlnească astăzi, dar nu doar pentru respingerea salariilor

parlamentarilor indexate cu inflația, ci și pentru respingerea salariilor primarilor.

Am făcut această observație, țineți cont de ea! Ne legăm cu lanțuri de tribună dacă îndrăzniți pentru primarii voștri să faceți această fărădelege!

Domnul Ciubuc. Un minut.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Domnule președinte, încălcați regulamentul! Conform regulamentului, orice deputat are dreptul să ceară cuvântul pe procedură.

Vreau să vă aduc aminte, stimați colegi, că suntem 35 de parlamentari neafiliați și s-a votat acum – inclusiv dumneavoastră ați votat – un minut să vorbim noi, cei de la neafiliați.

Păi, stați un pic, stimați colegi! O să ajungeți să aveți nevoie de votul nostru, la un moment dat, și o să veniți în bănci să ne rugați să vă susținem unele proiecte legislative.

În altă ordine de idei, toți cei care au ieșit la tribună, aici, și au vorbit, în afară de USR, cu toate că nu țin partea niciunui partid, au votat la Senat pentru salariile parlamentarilor, atât AUR, PSD, cât și PNL.

Așa că lăsați toată această polemică! Să știți că dacă va trebui vom veni să blocăm Parlamentul, în condițiile în care continuați să lăsați un singur minut la 35 de parlamentari!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

:

Dezbateri generale!

Domnul Stelian Ion.

Cred că un titlu mai potrivit pentru această lege ar fi fost „Legea privind oligarhia judiciară”, pentru că asta face această lege. Stabilește puteri nemăsurate pentru șefii de instanțe, parchete, pentru procurorul general, pentru președintele Înaltei Curți, pentru membrii CSM.

Din păcate, nimic din ce s-a precizat în expunerea de motive nu se regăsește în proiectul de lege. Nu se pune în acord legislația cu documentele internaționale, cu avizele Comisiei de la Veneția, cu rapoartele MCV, cu recomandările GRECO, dimpotrivă.

Dar bineînțeles că într-o Românie anormală, într-un stat eșuat, patronat de președintele Iohannis, care își dorește anumite legi ale educației dirijate de o persoană care e acuzată de plagiat, își dorește legi ale securității naționale impuse cu forța și își dorește și o justiție strâmbă, o justiție incorectă... De ce? Pentru că bineînțeles că nu-i convine o justiție corectă și puternică, independentă, care să analizeze licitațiile cu dedicație pentru prieteni. Știm foarte bine scandalul din ultima perioadă pe tema licitației de la Ministerul Afacerilor Interne. Premierul nu-și dorește o justiție independentă care să analizeze fără să se distribuie cu încălcarea principiului distribuției aleatorii a dosarului, să analizeze plagiatul și tot așa. Putem găsi nenumărate exemple în care nu vă doriți o justiție independentă. Cum vă asigurați această oligarhie, această oligarhizare a justiției? Prin niște instrumente pe care le dați la îndemâna persoanelor numite politic. Procurorul general numit politic, eminamente politic, pentru că nu schimbați nimic în procedura de numire, procurorii-șefi DNA și DIICOT vor putea infirma soluțiile și măsurile tuturor procurorilor din subordine, până la cel mai jos nivel.

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

...la cheremul ministrului și parchetul, procurorii au fost sufocați de puterea nemărginită a Ministerului Afacerilor Interne, care se regăsește și în varianta actuală a legii.

Vom intra pe amendamente pentru a face toate acele corecturi.

Din păcate, ați justificat absența de la Comisia pentru buget de posibilitatea votului pe anumite amendamente, dar știați dinainte să propuneți întrunirea acelei comisii că acest proiect este pe ordinea de zi. Deci știați dinainte și oricum știm cu toții că e o mascaradă, pentru că veți respinge toate amendamentele...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...în bloc, cum ați făcut-o și până acum.

Domnul Cristescu. Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

Mă uit de o oră și jumătate cine sunt moraliștii din Parlament. Pur și simplu, un grup infracțional organizat, pe numele lui USR, condus de cine altul, din umbră, decât de un penal pe numele lui Barna?!

Bravo!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

Mă uit și la „ministrul nulitate” de la justiție, Stelică, care are și un certificat de handicapat – nu trebuie să-l prezentați, că se vede! –

, mă uit la penalii din USR, continuăm cu Clotilde Armand, Coliban, de la Brașov, cercetat de DNA, Năsui, copil de securist. A furat tac-su la Motorola o grămadă de bani!

Ăsta e USR-ul, care vine și ne învață pe noi...

Bravo!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

Ce anume să ne învețe un grup de penali, un grup infracțional organizat, condus de Barna, care a furat 6 milioane de euro de la persoanele cu dizabilități?!

Nu vă e rușine?! Nu vă e rușine, măi, hoților care sunteți?! Nu vă e rușine să veniți să dați lecții de moralitate?!

Uitați-vă, băi, la voi, uitați-vă! O mână de hoți sunteți! Asta sunteți și veniți să ne dați lecții de moralitate, măi?! Să vă fie rușine!

Să vă fie rușine!

## **O voce din sală:**

Bravo!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Ai lins clanța la Petrov! Ai lins clanța la Băsescu! Ai trecut la partidul condamnaților penal după ce ai lins clanța la Băsescu?!

## **Domnul Nicolae-George Simion:**

Aș dori să fac un apel la calm...

și la domnul Cristescu

, și la domnii de la USR, pentru că nu este o atmosferă tocmai de dat exemplu în țară ce se întâmplă aici.

Mulțumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva cuvinte despre această lege, pentru că e cazul să fac din nou apel să ne întoarcem la subiectul pe care îl dezbatem.

Vorbim despre o nouă lege privind organizarea judiciară. Demersul Guvernului României își propune să înlocuiască actuala reglementare și este bine să subliniem câteva aspecte importante.

Această lege, ca de altfel și celelalte două, a fost elaborată cu toate autoritățile relevante în domeniu, aspect pe care reprezentanții acestor autorități l-au subliniat la dezbaterile generale din comisie. Este evident faptul că soluțiile la care au ajuns împreună sunt cuprinse în proiectul de lege. Totodată, în situația în care anumite aspecte au trebuit a fi corectate, ele se regăsesc corectate prin amendamentele admise în comisie.

De aceea, vă îndemn pe toți să susțineți și să votați această propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Drept la replică, domnul Năsui. Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Motorola!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Aceasta e adevărata față a PSD-ului, un traseist care lingea clanțele la turnătorul Petrov, acum câțiva ani, care a venit la voi în partid și se preface acum că este mare luptător pentru dreptate.

Familia mea n-a furat absolut nimic, lucrul acesta este absolut clar! Și, dacă vreți să vedeți cine sunt cu adevărat fiii Securității, ăia pe care i-ați pus pe locul 1 pe liste, în București, la Parlament, și aveți plin de ei în toate structurile statului, atunci votați Legea de deconspirare a Securității, să vedem și noi o dată pentru totdeauna cine au fost securiștii din ’89 și care sunt legăturile lor de rudenie cu politicienii din actuala clasă politică.

Până atunci, ăsta este PSD-ul! Îl vedeți, înjură, e grobian, așa se comportă!

Și acum ceva timp era lingău de clanțe în alt partid! Și știți ce? În momentul când veți pleca de la guvernare va face fix la fel. Asta este imaginea politicii, așa cum o afișați dumneavoastră!

Să vă fie rușine!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

Am uitat să spun un lucru foarte important mai înainte.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Nu ne interesează!

Vorbește un partid care a păgubit românii și România cu un miliard de euro, comandând 120 de milioane de doze de vaccin...

Bravo!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

...și ne mai costă 200 de milioane să le distrugem!

Cine? Barna a semnat, epilatoarea Mihăilă și Vlăduț Voiculescu, care se culcă la șase seara, că n-are serviciu!

Băi, chiar nu vă e rușine, băi, ipocriților?! Securiștilor! Hoților care sunteți! Băi, chiar nu vă e rușine, băi?!

Bravo!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu:**

O să vă ia lumea cu pietre, băi!

Ați pus românii să plătească un miliard de euro pentru hoțiile voastre, băi, la Ministerul Sănătății! Nenorociților care sunteți! Cum vă rabdă pământul, mă?! Cum vă rabdă pământul?!

Mă uit și la Stelică, la zero, Barna – hoțul, Coliban, Clotilde Armand, Fritz. Ăștia sunteți voi, mă! Niște hoți care faceți pe moraliștii!

Și am uitat să vă spun: nu mai intrați câte doi în cabina de baie să vă pupați pe guriță!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Liderii de grup, vă rog! Invit liderii de grup. Vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Îi inviți târziu! Trebuia să-i inviți mai devreme!

Ultima intervenție, domnule Stelian Ion, vă rog. Drept la replică.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

E foarte trist că vă reprezintă și îl aplaudați pe un astfel de personaj grobian, așa cum s-a văzut, care nu face decât să arunce cu imprecații, cu jigniri nefondate.

Eu înțeleg că v-a reapărut roșul în obraji de bucurie că o să puneți justiția sub papuc. Sunteți revigorați, sunteți agitați și vă bucură foarte mult lucrul ăsta.

Este păcat, pentru că „portavocea”, „trâmbița” pe care am auzit-o mai devreme este, de fapt, portavocea și trâmbița PNL-ului, PSD-ului, care fac tot posibilul, cumpărând presa, partea importantă a presei, votând tot felul de legi nenorocite, fac tot posibilul să facă din România un regim iliberal din ce în ce mai aproape de alte regimuri pe care le vedem în jur. Este purtătorul dumneavoastră de cuvânt de astăzi domnul Cristescu. Vă reprezintă. Probabil că sunteți mândri să vă puneți în piept un astfel de ecuson!

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Lupu Andrei. Vă rog.

După care intrăm în dezbateri.

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Asta e o bătaie de joc! Asta nu e o dezbatere despre o lege care există de 20 de ani și pe care o revizuim o dată în 20 de ani.

## Stimați colegi din opoziție,

Din păcate, am picat într-o capcană cu toții, luându-ne după domnul de acolo, care numai despre justiție nu vorbește, în loc să dezbatem despre justiție.

Am două mesaje simple. Unul pentru majoritate. Pentru că nu sunteți în stare, stimați colegi din majoritate, să dezbateți aplicat pe această lege, aș vrea să vă anunț acum că colegii mei din Parlamentul European au inițiat dialogul cu comisarul pentru justiție și cu vicepreședintele pentru stat de drept, care vor face un apel, pe care veți fi obligați să-l onorați, pentru a discuta aceste legi chiar acolo, cu Comisia și cu Parlamentul European.

Și voi face în același timp un apel și către colegii din opoziția parlamentară.

Haideți să dăm dovadă de înțelepciune! Atâția câți suntem! Și împreună să folosim singurele mijloace pe care le avem și deja vă anunț: noi, în cadrul REPER, am inițiat redactarea unei obiecții de neconstituționalitate asupra tuturor celor trei proiecte. N-am vreo emoție că vor sta deoparte sau că majoritatea ne va lua în calcul vreun amendament.

Vă invit pe toți să redactăm împreună aceste obiecții, să le susțină la Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenții?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Da.

Da? Admise, domnule Stelian! Vă rog.

70 marginal, referitor la art. 21 alin. (6). Este vorba despre repartizarea unor judecători la Înalta Curte, de la unele secții către alte secții, prin mica înțelegere. Nu e corectă o astfel de procedură. Trebuie să se folosească procedura tragerii la sorți, pentru că altfel, la mica înțelegere cu anumiți judecători, poți să-i muți de la o secție la alta după cum îți dorești și să stabilești în felul acesta niște completuri care să dea soluții așa cum îți convine.

Deci propunem eliminarea amendamentului admis în raport la marginal 70.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot pentru marginal 70, amendament admis. 150 de voturi pentru, 77 contra, o abținere. Amendamentul a rămas admis. Mai aveți intervenții până la 100? Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Incompetentule!

Domnule președinte, vă reprezintă acest personaj? Vă rog! Păi, nu... Îmi face semn să continui, dar în condițiile în care...

Susțineți amendamentul, domnule deputat!

Acest alineat se referă la modalitatea de...

Repetați! Domnule deputat...

Poftiți?

...luați-o încet! Spuneți-mi la ce marginal sunteți!

102.

Păi, eram până la 100! N-am ajuns la 102, dar continuați acum!

Nu vă duceți la 30! Explicați exact ce susțineți!

Am spus că prin această lege se diminuează foarte mult puterile colegiilor de conducere ale tuturor instanțelor. În speță vorbim de colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Se propune în proiect și prin acest amendament s-a votat ca acest colegiu să aibă putere de decizie doar cu privire la problemele generale, nu pe toate aspectele care țin de funcționarea Înaltei Curți.

Este un regres și de aceea vă propunem eliminarea acestui amendament.

Înainte de a propune la vot eliminarea amendamentului de la marginal 102, o să vă spun că de la 1 la 100 amendamentele au rămas admise toate.

Mergem cu vot pe 102 acum, amendament admis. Vă rog, vot.

Cu 151 de voturi pentru, 74 contra și 4 abțineri, amendamentul a rămas admis.

De la 102 până la 200 dacă mai sunt intervenții? Vă rog.

La marginal 115 s-a adăugat în comisie reglementarea ca votul președintelui în colegiu să fie decisiv în caz de paritate de voturi.

Este din nou o sporire a puterii președintelui Înaltei Curți, cu care nu suntem de acord. Solicităm eliminarea amendamentului.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...urlă ca un descreierat e greu să continui.

Măcar dacă ar avea ceva articulat de spus, dar în afară de înjurături și alte prostii nu e în stare. Marginal 102, art. 30 alin. (1)...

Eram la 100. Până la 100, domnule deputat! Haideți, continuați acum cu 102!

Da.

Mă refer la marginal 102, art. 30 alin. (1).

115 vot – amendamente admise. 150 de voturi pentru, 74 contra, 3 abțineri. Mai departe.

La marginal 150 se stabilește ca tragerile la sorți cu privire la desemnarea unor judecători și procurori să fie reglementate prin Regulamentul de organizare și funcționare al Înaltei Curți.

Noi spunem că aceste chestiuni trebuie reglementate în mod transparent de lege, nu prin regulamente interne. Solicităm respingerea amendamentului.

Vot pentru amendamentul de la marginal 150, amendament admis.

149 de voturi pentru, 74 contra, 4 abțineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas admis.

Mai departe, până la 200, domnule deputat.

Am trecut. Ne apropiem de final, la 663...

Așteptați să ajungem acolo!

...la admise, dacă nu mai au colegii.

Până la 200 dacă mai sunt intervenții? Nu. Adoptate. De la 201 la 300 dacă mai sunt intervenții? Nu. Adoptate. De la 301 la 400? Nu. Adoptate. Mergem de la 401 până la 676. Vă rog, domnule Stelian Ion.

La 663, corectându-se parțial o anomalie majoră referitoare la reglementarea poliției judiciare, s-a stabilit totuși ca această poliție judiciară să fie reglementată prin ordin comun al procurorului general cu ministrul afacerilor interne.

Chestiunea poliției judiciare trebuie reglementată prin lege, pentru că e o chestiune de interes public. Trebuie să știm cu toții, prin lege, în mod transparent, în urma unor dezbateri în Parlamentul României, care sunt regulile aplicabile poliției judiciare.

Vă solicităm revenirea asupra acestui amendament, vot contra și un vot „pentru” la amendamentele admise. Respinse, pardon!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 663, amendament admis. Vot, vă rog. 145 de voturi pentru, 75 contra, o abținere. Amendamentul a rămas admis. Trecem mai departe. Anexa nr. 1. Vot pentru anexa nr. 1, vă rog. 140 de voturi pentru, 71 contra și 4 abțineri. Adoptată. Anexa nr. 2. Vot, vă rog.

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Avem amendamente!

Apăsați dacă aveți amendamente! Vă rog! Vă rog! Opriți votul! Susțineți amendamentul!

La anexa nr. II, la amendamente respinse, marginal 5. S-a eliminat, din păcate, din proiectul inițial reglementarea referitoare la grupul de management strategic format din ministrul justiției, format din președintele CSM, președintele Înaltei Curți și procurorul general.

Este o chestiune apreciată. Activitatea acestui grup strategic este apreciată în monitorizarea în cadrul MCV. Din păcate, aceste articole nu se mai regăsesc în proiect.

Acest grup strategic trebuie să existe, trebuie să aibă reglementare legală...

Domnule deputat, suntem la anexa nr. 2, la amendamente admise. Nu am ajuns la respinse încă.

Când solicitați să luați cuvântul măcar...

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Păi, anexa nr. II e cu respinse. Am trecut de admise.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Așa scrie în raport!

Ai fost deștept, dar nu ți-a ieșit! Sau ai încercat să fii deștept! Ai încercat!

Da. Continuați, domnule deputat!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Vreau să spun că uneori caii mor de drum lung și proștii de grija altuia!

Marginal 22.

Bun! Suntem la anexa nr. II, respinse, da? Domnule președinte?! Domnule președinte, ce supuneți la vot?

Ce solicitați! Răbdare!

Păi, solicităm să discutăm anexa nr. II, amendamente respinse.

Avem la marginal 5 amendament.

Da, spuneți! Marginal cât aveți?

5.

5, de la amendamente respinse, da?

Și am argumentat până acum de ce este necesar ca în lege să se regăsească reglementări cu privire la grupul de management strategic.

Vă rog să supuneți la vot acest amendament, pentru a introduce...

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/17.X.2022

Marginal 5 – amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 72, contra – 150, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins.

Marginal 22.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

O secundă, domnule deputat! După amendamentele admise, de la 1 la 676, în spatele acestor amendamente, există două anexe – anexa nr. 1 de la amendamente admise și anexa nr. 2 de la amendamente admise.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Sunt anexe la lege!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Da, trebuie supuse la vot!

Le-am supus la vot, m-ați oprit, m-ați zăpăcit de cap! Haideți să reluăm votul pe anexa... Acest amendament l-am respins.

Reluăm votul pe anexa nr. 2 de la amendamente admise.

Vot, vă rog, pentru anexa nr. 2.

145 de voturi pentru, contra – 69, abțineri – 4. Anexa nr. 2 de la amendamente admise, așa cum am spus și prima dată, este adoptată.

Pe respinse, vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La marginal 11, care se regăsește și la marginal 40, ca idee, este vorba de principiile distribuirii aleatorii a dosarelor și principiul continuității.

În proiectul de lege se prevede că prin regulamentul de organizare și funcționare a instanțelor se vor stabili criterii în funcție de care să funcționeze aceste principii.

Amendamentul nostru vizează ca aceste criterii să fie fixate direct prin lege, astfel încât să nu se mai întâmple ceea ce se întâmplă în prezent. Adică principiul continuității completului de judecată este doar în teorie. Să-ți intre într-un dosar cinci-șase judecători până la o soluție finală, asta nu este justiție!

Vă rugăm să votați pentru.

Marginal 11, amendament respins. Vot, vă rog. Voturi pentru – 75, contra – 148, 5 abțineri. Amendamentul a rămas respins.

Marginal 13.

Marginal 13. Vă rog.

Privește serviciul de comunicare electronică a actelor de procedură.

Proiectul inițial a prevăzut că instanțele pot să reglementeze acest serviciu de comunicare electronică a actelor de procedură.

Amendamentul nostru vizează ca instanțele să o facă, să nu mai lăsăm la latitudinea lor, dacă vrem să avem digitalizare.

Într-adevăr, în comisie s-a intervenit și există un amendament care înglobează ceea ce privește digitalizarea, în general, dar din punctul nostru de vedere ar trebui să existe prevedere expresă strict cu privire la acest serviciu; lucrurile ar fi mult mai clare.

Dacă vrem digitalizare, votați pentru acest amendament.

Marginal 13, amendament respins. Vot, vă rog.

Voturi pentru – 71, contra – 143, 7 abțineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins. Mai departe.

La 23 marginal se prevede în propunerea noastră ca desemnarea judecătorilor în completurile de recursuri în interesul legii și pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la Înalta Curte să fie stabilită prin tragere la sorți. E o chestiune foarte importantă, aceea de a nu forma aceste completuri cu mâna.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 23 – amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 71, contra – 143, 5 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Domnule Coarnă, aveți amendamente de susținut?

Te rog.

## Mulțumesc frumos.

La marginal 37, care merge mână în mână cu marginal 38, față de forma proiectului de lege în ceea ce privește convocările adunărilor generale ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, amendamentul nostru prevede reguli mult mai clare de convocare, cine prezidează ședința. În măsura în care nu adoptăm acest amendament, rămâne aleatoriu, astfel încât prin regulamentul de organizare și funcționare vor putea stabili niște reguli care să nu ducă neapărat la democratizarea acestui proces.

Vă rugăm să votați pentru.

Marginal 37, amendament respins. Vot, vă rog. Voturi pentru – 76, contra – 144, 5 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Vă rog.

## Marginal 39.

Am considerat că ar trebui menținută în legislație acea normă care dă posibilitatea președintelui Înaltei Curți să verifice legalitatea mandatelor de interceptare, într-o variantă care, bineînțeles, să fie constituțională. În urma unei decizii a Curții Constituționale și-a încetat aplicabilitatea acel articol, dar el trebuie îmbunătățit și reintrodus în legislație.

Vă solicităm să votați acest amendament.

Marginal 39, amendament respins. Vot, vă rog. Voturi pentru – 77, contra – 142, abțineri – 4. Amendamentul a rămas respins. Mai departe, domnule deputat.

Marginal 40.

Este foarte importantă modalitatea schimbării membrilor completurilor de judecată.

Dacă schimbi fără a avea niște norme predictibile cunoscute de toată lumea membrii completurilor de judecată, e foarte posibil să direcționezi acolo unde trebuie anumite dosare și lucrul acesta trebuie evitat.

Solicităm admiterea amendamentului prin care spunem foarte clar în ce cazuri se pot schimba membrii completurilor de judecată, și anume numai atunci când e vorba de incompatibilitate sau absență a judecătorului, nu și în alte situații stabilite ulterior, prin tot felul de regulamente.

Marginal 40, amendament respins. Vot, vă rog. 77 de voturi pentru, 135 contra, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins.

La 53 marginal...

Până la 50 dacă mai aveți? Dacă nu, o să-i dau cuvântul domnului Muncaciu, că mai are și dumnealui câteva de susținut.

La 53.

Domnule Muncaciu, vă rog.

Mulțumesc. La mar...

Care marginal?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Domnule președinte, vă rog eu frumos, nu se poate așa ceva!

Marginal 6.

Ori se...

Domnule președinte, vă rog eu frumos!

Nu înțeleg de ce râdeți!

Este un gest de grădină zoologică, pe cuvânt!

Deci la marginal 6, orice persoană are dreptul să cunoască informațiile legate de statutul procurorilor și de comunicațiile din justiție.

De aceea, noua propunere reprezintă un regres inacceptabil de la accesul liber al cetățenilor la informațiile care privesc justiția, instituind în realitate o excepție consistentă de la aceasta sub pretextul îmbunătățirii calității textului.

Deci

Marginal 6 – amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 32, contra – 144, abțineri – 43. Amendamentul a rămas respins.

Mai departe, domnule deputat.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Marginal 47.

În cazul completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și al completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dacă nu se întrunește majoritatea de două treimi din numărul judecătorilor se acordă un nou termen pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Introducerea noului articol este necesară, deoarece există astfel de situații în practică, care nu pot fi deblocate decât prin soluție legislativă.

Marginal 47. La respinse sunteți, domnule Muncaciu? Sunteți sigur?

Da.

Bine. OK! Marginal 47 – amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 24, contra – 172, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Până la 50 nu mai aveți, da? De la 50 la 100? Vă rog, susțineți.

Marginal 50, 51.

La 50. Componența secțiilor și completelor specializate... Aici este vorba de faptul că nu avem suficienți judecători care să fie specializați și atunci există o recomandare în acest amendament ca judecătorii să adopte încă o specializare pentru a putea fi completele de judecată elaborate, adică făcute.

Marginal 50 – amendamente respinse. Vot, vă rog.

E marginal 50, da!

Voturi pentru – 30, contra – 176, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Mai departe, domnule deputat. 51 ați spus, da?

Nu, restul sunt mai târziu!

Te rog, Oana!

## Marginal 52.

Este o regulă de procedură simplă, clară și care ar trebui adoptată.

Este vorba ca colegiile de conducere ale instanțelor să aibă un număr impar de membri, astfel încât atunci când se votează să nu existe situații de paritate de voturi, astfel încât să fie necesar să venim cu alte norme ca să depășim acest impas. Normă de procedură clară, tehnică. Ar trebui să avem un vot pentru.

Marginal 52, de la amendamente respinse. Vot, vă rog.

Voturi pentru – 72, contra – 141, 3 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Domnule Stelian Ion, vă rog.

## Marginal 53.

Este vorba despre componența colegiilor de conducere. Am spus deja că se reduc multe atribuții ale colegiilor de conducere, dar pe lângă asta se umblă și la modul în care sunt compuse aceste completuri de conducere.

În prezent se compun aceste colegii de conducere din președinte și mulți membri aleși ai instanțelor și parchetelor.

Propunerea legislativă schimbă optica și acești membri aleși sunt din ce în ce mai puțini.

Noi propunem, la 53 marginal, ca pentru curțile de apel și tribunale să fie o compunere formată din președinte și din șase judecători, aleși pentru 3 ani. E foarte important, pentru ca decizia să aparțină judecătorilor din acele unități – curți de apel și tribunale.

Marginal 53, amendamente respinse. Vot, vă rog.

70 de voturi pentru, 128 contra, două abțineri. Amendamentul a rămas respins. Mai departe.

Aveam și altele asemănătoare. Nu reiau, pentru că e clară voința puterii.

56 marginal.

Colegiile de conducere inițiază procedura de revocare a membrilor CSM.

Este foarte important ca membrii CSM, odată aleși, să poată să și răspundă mai ales pentru modalitatea în care își exercită atribuțiile, potrivit legii sau regulamentului.

Din păcate, în varianta actuală lucrul ăsta este aproape imposibil.

Magistrații aleși în CSM nu vor răspunde pentru această modalitate de respectare a atribuțiilor legale și regulamentare.

Solicităm admiterea articolului.

Marginal 56, amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 48, contra – 136, abțineri – 23. Amendamentul a rămas respins. Vă rog.

## Marginal 59.

Este vorba despre subiectul extrem de sensibil al auditărilor externe ale sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Pentru că am văzut în spațiul public în ultima perioadă probleme în acest sens, cel puțin acuzații.

Proiectul prevede că aceste auditări au loc doar sub aspect tehnic, or, nu înțelegem de ce să nu aibă loc din mai multe puncte de vedere. De ce să nu fie o auditare generală, având în vedere că vorbim despre chestiunea sensibilă a distribuirii aleatorie a dosarelor, care poate fi alterată, să spunem așa, și nu în interesul bunei funcționări a justiției. Vă rugăm să votați pentru.

Marginal 59, amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 53, 161 contra, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Domnul Titi Stoica.

## Mulțumesc.

## Dragi colegi,

Foarte simplu, noi vă propunem, la marginal 61, ca cei doi asistenți judiciari: unul să fie numit la propunerea confederațiilor patronale, iar celălalt la propunerea confederațiilor sindicale.

Dacă tot ați făcut o comisie specială pentru a trece pe repede-nainte aceste legi importante ale justiției, dacă tot ați invitat reprezentanții puterii judecătorești doar de fațadă, orice amendament tehnic susținut de către aceștia nu a fost luat în considerare, ați venit cu draftul de la minister și v-ați ținut de el cu dinții, măcar acest lucru cred că este de bun-simț și poate fi votat; nu implică niciun alt fel de modificări.

Vă mulțumesc și vă rog mult să votați pentru.

Marginal 61 – amendamente respinse. Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 144 contra, 48 de abțineri. Amendamentul a rămas respins. Domnul Coarnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Și atunci, nr. crt. 1, art. 1: „Organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea instanțelor judecătorești și parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituției României, republicată, și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției ca serviciu public.”

Amendament propus: „Organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii și reguli care guvernează funcționarea instanțelor judecătorești și parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituției României, republicată, a supremației acesteia și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiției ca serviciu public.”

Mulțumesc.

Marginal 1 – amendamente respinse. Vot, vă rog. Voturi pentru – 29, contra – 174, 11 abțineri. Respins.

Mulțumesc. Nr. crt. 2.

E vorba de art. 2, e vorba de enumerarea instanțelor, care trebuie să reflecte ierarhia acestora, instanțele militare fiind instanțele specializate nesituate ierarhic deasupra judecătoriilor.

Și atunci am propus un schimb acolo: „Înalta Curte, Curtea de Apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii, instanțe militare.” E o problemă de formă.

Marginal 2 – amendamente respinse. Vot, vă rog. 30 de voturi pentru, 172 contra, 12 abțineri. Amendament respins. Mai departe.

Nr. crt. 4.

Aici vorbim de noțiunea de autoritate constituțională, care nu este nici definită, nici clară.

Forma inițiatorului: „Ministrul justiției exercită autoritatea constituțională sub care își desfășoară activitatea procurorii, în limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.”

Amendamentul propus: „Ministrul justiției exercită autoritatea asupra activității procurorilor, prevăzută de art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, doar în limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.” Mulțumesc.

Marginal 4 – amendamente respinse. Vot, vă rog. 27 de voturi pentru, 165 contra, 10 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Continuați!

Mulțumesc. Nr. crt. 8.

Aici vorbim de o completare a tuturor garanțiilor consacrate constituțional în ceea ce privește realizarea justiției. Și atunci când o să ajungem fiecare în fața instanțelor de judecată o să vă gândiți bine la ce votăm. La art. 9 am propus un alineat nou, (3)...

8 sau 9, domnule deputat? Pe care îl susțineți?

Nr. crt. 8, am spus.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Asta înseamnă să-l

N-am înțeles!

Să-l supun la vot.

Mă lăsați sau doar îl citiți?!

Păi, să-l citesc întâi!

Și îl mai supun la vot, că ați trecut la 9?! Asta vă întreb!

Nu, am zis nr. crt. 8...

Vot pentru marginal 8 – amendamente respinse.

Domnule președinte, vă rog eu frumos, lăsați-mă, că atunci...

Haideți că am venit aici, am țipat, am urlat, am înjurat, am jignit o oră și nu discutăm...

Domnule deputat...

Păi, lăsați-mă să citesc amendamentul!

Ați citit 8. Ați trecut la 9! Vreți să votăm 8?

Nu, am zis nr. crt. 8, art. 9!

Haideți să fim serioși! E o chestiune de comunicare.

Și am spus că la nr. crt. 8, art. 9, am introdus un nou amendament, alin. (3): „Justiția se realizează cu respectarea egalității de arme dintre părțile în proces, respectarea independenței instanțelor și a judecătorilor, a principiului separării puterilor în stat și a forței obligatorii a hotărârilor judecătorești definitive ale instanțelor.”

Mulțumesc.

Vot, marginal 8 – amendamente respinse. Vot, vă rog.

32 de voturi pentru, 164 contra, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins. Mai departe.

Nr. crt. 9. E vorba de art. 10.

Vorbim de: „Arhitectura și amenajarea interioară a sălii de judecată, respectiv poziționarea judecătorului, procurorului și a avocaților în sala de judecată în vederea exercitării rolului lor în cadrul procesului vor reflecta independența și imparțialitatea judecătorului și rolul procurorului, al avocatului și al celorlalți participanți în proces.”

Articolul 10, amendamentul propus de mine, sună în felul următor: „Arhitectura și amenajarea interioară a sălii de judecată, respectiv poziționarea judecătorului, procurorului și a avocaților în sala de judecată în vederea exercitării rolului lor în cadrul procesului vor reflecta independența și imparțialitatea judecătorului și principiul egalității de arme între părțile din proces.”

Știți că termenul de „parchet”... Știți ce înseamnă parchet, nu?! În sală avem parchet. Procurorii, în toate sistemele de drept civilizate, stau jos, pe parchet, egalitate de armă cu părțile în proces. De acolo avem și titulatura de „parchetul de pe lângă judecătorie”, „parchetul de pe lângă tribunal”. Ei trebuie să locuiască acolo cum au titulatura – pe parchet, ca să avem egalitate de arme. Ați observat că sala de judecată, arhitectura ei, nu este reglementată în logica pe care v-o spun eu acum.

Toți vorbim la cafea, în pauză, că la noi nu e în regulă, dar, când votăm, votăm invers. Haideți să-i așezăm acolo...

Marginal 9, da?