Stenogramă plen

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului: 3 deputați ai PSD, 3 deputați ai PNL, doi deputați ai USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat aparținând minorităților naționale și un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului Viorel Salan, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 16 noiembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Cetățile dacice din Munții Orăștiei își recapătă locul pe care îl merită”. Marcăm azi Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România. Este momentul să ne reamintim ce mare responsabilitate ne revine ca parlamentari de a păstra intactă moștenirea milenară, culturală, istorică și spirituală a României!

Aș dori mai întâi să subliniez faptul că pe 2 decembrie se împlinesc 23 de ani de când cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Și la început situația era cu adevărat foarte gravă. Toate cetățile dacice din Munții Orăștiei se confruntau cu probleme multiple – structuri în ruină, vandalism, urme de braconaj arheologic, căi de acces inadecvate, la care se adăuga lipsa activităților de cercetare, conservare și restaurare.

Într-o primă etapă, de la sfârșitul anului 2012, Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea Consiliului Județean Hunedoara și rezultatele pozitive s-au văzut imediat.

Pornind de la acest exemplu, am dorit să extindem bunele practici și la celelalte cinci cetăți dacice: Bănița, Blidaru, Costești-Cetățuie, Piatra Roșie și Căpâlna. Pentru conservarea lor, împreună cu parlamentarii social-democrați din Hunedoara, am promovat în Legislativul României Legea nr. 23 din 2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei.

## Vă mulțumesc.

Cu rugămintea să nu depășim cele 3 minute, din respect pentru colegi.

Îl invit la cuvânt pe domnul Radu-Marcel Tuhuț. Se pregătește Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Programul «Masă caldă în școli» se extinde și în județul Alba, la 13 unități de învățământ”

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În cadrul declarației politice de astăzi doresc să abordez subiectul necesității continuării luptei autorităților locale pentru eradicarea abandonului școlar, iar pentru acest deziderat trebuie să luptăm cu toate resursele de care dispunem. Fiecare copil trebuie adus la școală. Avem datoria de a ne asigura că prin toate măsurile pe care le adoptăm aici, la nivelul Parlamentului României, și la nivelul ministerelor de resort nu lăsăm niciun copil în urmă.

Recent, Guvernul a aprobat extinderea Programului „Masă caldă în școli”. Preșcolarii și elevii vor primi un fel de mâncare caldă sau un pachet alimentar în valoare de 15 lei. Nu este foarte mult, însă această metodă a înregistrat deja rezultate, părinții din mediile defavorizate fiind în sfârșit convinși să își înscrie copiii la școală și să îi trimită la cursuri.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență pentru creșterea numărului de unități de învățământ preuniversitar, dar și, evident, a numărului de elevi care vor beneficia de Programul „Masă caldă”, se suplimentează numărul unităților de învățământ care vor participa la program, de la 350 la 450 de școli, numărul elevilor beneficiari fiind suplimentat, în consecință, cu 38.000.

În județul Alba au fost selectate pentru includerea în acest program un număr de 13 unități de învățământ, din localitățile Bucerdea Grânoasă, Unirea, Roșia Montană, Cetatea de Baltă, Blaj, Scărișoara, Albac, Cergău, Hopârta, Vidra, Gârbova, Bucium și Ciuruleasa, bugetul alocat județului Alba fiind de aproximativ două milioane șapte sute de mii lei.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Urmează Dan-Constantin Șlincu.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al PNL.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Guvernul și colegii din coaliție au înțeles necesitatea unei reglementări adecvate a pieței energiei, soluție pentru care PSD a insistat încă de la începutul anului. Este normal ca populația și economia să fie sprijinite cât mai bine posibil, iar noi susținem reglementarea energiei simplu și echitabil, astfel încât nimeni să nu plătească prețuri mai mari, iar categoriile vulnerabile să aibă facturi mai mici. Este foarte clar că, cel puțin pentru o perioadă, trebuie abandonat conceptul liberalizării, care s-a dovedit catastrofal pentru piața energiei.

Cele trei obiective politice cu privire la reglementarea pieței energiei trebuie duse la îndeplinire. Totodată, s-a acceptat impunerea unui preț maxim de 1,3 lei/kWh pentru a pune capăt speculei din piața de energie, care ridicase prețurile până la 12 lei/kWh.

De asemenea, este important că 80% din producția de energie din România va fi supusă prețului plafonat de 1,3 lei/kWh, iar 20% va fi lăsată pentru libera negociere pe piața bursieră.

Această soluție de reglementare propusă de PSD a fost discutată și agreată de marii operatori din piața de energie și trebuie cât mai repede pusă în practică.

Acum, decizia de a implementa tot acest mecanism, într-un proiect de lege, revine Ministerului Energiei. Orice alte propuneri legislative care nu corespund acestor decizii nu vor avea susținerea politică a colegilor social-democrați.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, PSD Botoșani.

Mulțumim, domnule deputat. Urmează Vetuța Stănescu.

Se pregătește Valentin-Ilie Făgărășian.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „15 noiembrie 2008 – un moment tragic”.

Semnificația zilei de 15 noiembrie are reverberații profunde în memoria colectivă a națiunii române. Majoritatea dintre noi ne gândim la curajul celor 300 de muncitori brașoveni care, în momentul în care nimeni nu îndrăznea să pună la îndoială eternitatea regimului comunist, au avut curajul și au părăsit platformele industriale, luând cu asalt străzile Brașovului, strigând „Jos Ceaușescu!”. Deși anul acesta, pe 15 noiembrie, aniversăm faptele curajoase ale celor care au participat la revolta anticomunistă de la Brașov, pentru noi, hunedorenii, 15 noiembrie este o dată cu implicații dureroase.

Acum 14 ani, pe 15 noiembrie 2008, în jurul orei 15.00, la Mina Petrila din Valea Jiului, la 1.000 de metri adâncime, și-au găsit sfârșitul 13 mineri și alți 15 au fost răniți în urma unei explozii produse din cauza acumulărilor în exces de gaz metan. Cei care aveau să nu se mai întoarcă la familiile lor și la cei dragi au fost: Brad Iosif, inginer-șef de producție – 44 de ani, inginer Holingher Doru, șef sector I – 39 de ani, Stoian Vasile, miner, sector I – 38 de ani, Mățan Adrian, ajutor miner front, sector I – 27 de ani, Mateș Dan, sondor – 35 de ani, Moș Silviu, miner, șef schimb – 36 de ani, Șipoș Cristian, miner, sector I – 34 de ani, Alecsa Marcel Alin, sondor, sector VI – 36 de ani, Frățilă Daniel, miner, șef de schimb, sector VI – 38 de ani, Elekeș Attila, miner, sector VI – 35 de ani, Vișan Trandafir, sector I – 40 de ani, Puian Nicolae, miner, șef de brigadă – 36 de ani, Bâlbă Sorin Mihai, miner, șef brigadă, sector IV – 28 de ani.

În calitatea mea de deputat hunedorean, doresc să le aduc acestora un omagiu. Știu că orice cuvânt este de prisos pentru familiile încă îndurerate de groaznica pierdere a unui copil, frate sau soț, dar măcar atât putem face acum, la 14 ani de la evenimente, să îi comemorăm și să le păstrăm memoria vie.

Vreau, de asemenea, să aduc un cuvânt de mulțumire și cinstire tuturor celor care, negândindu-se la propria viața, și-au salvat camarazii din ghearele morții. Toți salvatorii care se aflau în subsol la acel moment sau au coborât în el sunt eroi.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Urmează Valentin-Ilie Făgărășian. Se pregătește Marian Crușoveanu.

Declarația mea politică de astăzi – „Aderarea României la Schengen este profitabilă pentru toate statele Uniunii Europene!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dacă unii mai au dubii asupra beneficiilor imense pe care le-ar avea țara noastră și cetățenii români dacă în ședința Consiliului Justiție și Afaceri Interne din decembrie s-ar adopta o decizie favorabilă aderării României, atunci le-aș sugera să vadă cum te simți ca cetățean european atunci când aterizezi la Milano, Roma sau Paris și, dintr-o mare de călători ajunși pe terminalul de sosiri, doar românii, bulgarii și croații trebuie să se încoloneze la o coadă nesfârșită, să aștepte chiar și peste o oră pentru a demonstra că sunt cetățeni ai Uniunii Europene. Pe lângă disconfortul și relativa umilință de a fi tratați diferențiat, menținerea României în afara acestui spațiu al libertății de mișcare are consecințe importante asupra economiei naționale: coloanele de camioane din frontierele de stat înseamnă carburanți irosiți, ore pierdute, costuri crescute și competitivitate redusă pentru produsele românești.

## Stimați colegi,

Dacă am fi superficiali sau conspiraționiști cu privire la opoziția politică pe care unele state europene au formulat-o în trecut, am spune că au ceva cu noi sau chiar că ar vrea să ne saboteze economia. Însă datele oficiale ale Băncii Naționale a României și ale Institutului Național de Statistică indică faptul că cea mai mare parte a exporturilor românești este realizată de firme franceze, italiene, germane, spaniole.

Așadar, printre marii perdanți ai menținerii României la poarta spațiului Schengen se află și economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, care produc în fabricile din România și care se văd nevoite să suporte costurile suplimentare ale nonapartenenței. Oare investitorii străini din România au explicat aceste lucruri propriilor guverne? Oare mai este cineva care nu recunoaște că, din punct de vedere tehnic, România ar fi trebuit să fie în spațiul Schengen din 2011, nu din 2022?

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Marian Crușoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În urmă cu două zile am sărbătorit Ziua Dobrogei, marcându-se 144 de ani de la momentul în care teritoriul aflat între Dunăre și mare a revenit, în 1878, la patria-mamă, astfel că statul român căpăta o importanță geopolitică și geostrategică regională.

Din acel moment și până astăzi, Dobrogea a căpătat o identitate proprie, în care cultura, tradiția, respectul și prietenia au devenit valori de relaționare între diferite grupuri etnice. Odată ce data de 14 noiembrie a fost consemnată prin lege drept zi de sărbătoare națională, am văzut o creștere exponențială de evenimente care aduc în prim-plan istoria, tradiția și patrimoniul acestei zone.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, m-am gândit să aduc în prim-plan câteva cugetări din folclorul turco-tătar, acea cultură populară care, prin exercițiu, a fost transmisă cu înțelepciune de la o generație la alta. Dacă e ceva ce a devenit emblematic la noi în Dobrogea, acela este respectul care există în modul de relaționare dintre oameni, dintre etnii.

De altfel, în ultimii ani, Parlamentul României, dar în special această tribună, a fost transformat adesea într-un ring de box. De aceea, câteva cugetări consider că sunt binevenite, căci această instituție este inima democrației României, iar respectul față de om ar trebui să fie sacru.

Vă rog să ascultați cugetările, care seamănă cu cele din folclorul românesc:

- „cine se scoală cu furie se așază cu pagubă”;

- „întâi gândește, apoi vorbește”;

- „dă-i lapte celui care nu-ți dă apă”;

Vă mulțumesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al USR?

Nu văd niciun coleg din partea USR prezent. Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Dan Tanasă este rugat să vină la microfon. Se pregătește Grupul parlamentar al minorităților.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, voi vorbi despre un veritabil luptător prin drept pentru libertate, despre marele patriot român Ioan Sabău-Pop.

Domnul avocat Ioan Sabău-Pop, fiu al județului Mureș, s-a născut în anul 1948 în comuna Fărăgău din Câmpia Transilvaniei. A plecat din satul său la vârsta de 11 ani, devenind reghinean și elev la internatul de lângă Pădurea Rotundă. Între anii 1968 și 1973 a urmat și absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Începând din aprilie 1975, activează ca judecător stagiar la Judecătoria Miercurea-Ciuc. Acolo, împreună cu alți ziariști din zonă, a fondat Cenaclul literar „Luceafărul” și a fost chiar președintele acestuia între anii 1977 și 1978.

În anul 1992, domnul Sabău a fost promovat judecător la Tribunalul județean Mureș, iar în vara anului 1993 a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Mureș și președinte al Secției civile a aceluiași tribunal. Din anul 1995 a fost promovat judecător la Secția civilă a Curții de Apel Târgu Mureș. În ciuda funcției importante și a statutului conferit de aceasta, văzând regresul instituțional din domeniul juridic pe care statul român îl resimțea în acele vremuri, dar mai ales căderea liberă a justiției, conul de umbră al ineficienței în care a intrat, în luna aprilie 1997 acesta și-a înaintat demisia și de atunci a activat în calitate de avocat în cadrul cabinetului de avocatură pe care l-a înființat.

Lupta pe tărâmul dreptului a făcut ca acesta să acționeze pentru salvarea proprietăților imobiliare retrocedate ilegal în Transilvania. Profesorul universitar doctor Ioan Sabău-Pop s-a preocupat constant și cu perseverență, începând cu anul 2012, de problematica restituirilor de proprietăți din Transilvania, prezentând în cadrul Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, în permanență, aspecte legate de acest subiect: încălcări flagrante de lege, abuzuri ale autorităților, protecționism total pentru unele biserici maghiare și indolență din partea guvernanților. În acest mod, se implică activ, de multe ori _pro bono_ , în numeroase procese care au ca obiect restituiri ale unor suprafețe mari de păduri sau ale unor clădiri. Prin eforturile sale, mii de hectare de teren și clădiri importante au fost salvate din calea retrocedărilor ilegale către urmași ai criminalilor de război horthyști sau către cercuri de interese din Ungaria.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Se pregătește Cristina Rizea, din partea neafiliaților.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Acum 27 de ani, la data de 16 noiembrie, în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris, a fost adoptată Declarația principiilor toleranței, care definește termenul de „toleranță” drept respect, acceptare și apreciere față de diversitatea culturală.

Începând cu acea dată, în fiecare an celebrăm Ziua internațională a toleranței, un eveniment cu un puternic mesaj care ne îndeamnă la înțelegere și pace între cetățeni și popoare.

În plan extern, invazia din Ucraina ne-a arătat că statele precum Federația Rusă nu percep toleranța ca pe o virtute morală, demonstrând contrariul, și anume că ambiția egoistă a unor persoane poate să treacă peste orice principii, în numele unor idei care nu-și au locul în secolul în care trăim, producând suferință de nedescris milioanelor de oameni, afectând întreaga comunitate internațională.

Pe de altă parte, în plan intern, acest concept al „toleranței” este foarte bine exemplificat de buna conviețuire a tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, etnie, religie, caracterul intercultural, iar drepturile acordate acestora au transformat România într-un exemplu de bune practici, urmat și de către alte state.

Cu toate acestea, în continuare trebuie să monitorizăm dinamica termenilor, adoptând măsurile necesare la încercările și discursurile extremiste care tocmai în această perioadă încearcă să provoace neliniște și dezbinare, în scopuri populiste.

Un astfel de exemplu a putut fi identificat la sfârșitul lunii octombrie, când Uniunea Ucrainenilor din România a organizat Caravana Folclorului Ucrainean, eveniment care a străbătut toate localitățile în care trăiesc etnicii ucraineni și care, pe 23 octombrie, a poposit în satul Coștiui, comuna Rona de Sus, județul Maramureș.

Și noi vă mulțumim, domnule deputat. În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina Rizea.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Între combaterea infertilității cu pomeni electorale și sprijinul real și eficace al cuplurilor infertile stau piedică un aviz și un vot – un aviz al Ministerului Familiei pentru proiectul de decontare a procedurilor de fertilizare _in vitro_ din Fondul unic național al asigurărilor de sănătate și un vot, evident, al Camerei Deputaților. Avizul uită să mai vină, pentru că proiectul în sine nu este pomană electorală PSD, așa cum sunt cele 2.500 de vouchere promise, culmea, de același minister tot pentru proceduri de fertilizare.

Aceste vouchere au avut o evoluție foarte interesantă – au fost prima oară 10.000, ulterior s-au transformat în 5.000, ulterior au ajuns 2.500, care, ați ghicit, nu sunt nici în ziua de astăzi disponibile.

Voucherele care depind de semnătura unui ministru, de cheful de muncă al unui funcționar public și de suma de bani care mai rămâne la bugetul statului după ce se plătesc salariile și pensiile aparatului de partid sunt cele care, în acest moment, reprezintă speranța unor cupluri infertile.

Da, suntem 8 miliarde, de ieri, dar copiii de români sunt din ce în ce mai puțini, copiii românilor se nasc din ce în ce mai rar. Anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din România din ultima sută de ani și am o vagă bănuială că anul acesta vom depăși acest record.

Numărul cuplurilor care-și doresc copii și suferă de infertilitate crește de la an la an. Pentru ei, singura șansă reprezintă aceste proceduri de fertilizare _in vitro_ .

Da, infertilitatea este o boală care atinge din ce în ce mai mulți români, români plătitori de taxe și impozite, de asigurări de sănătate, iar acest guvern nu are dreptul să-și bată joc de ei, fluturându-le în față câteva vouchere, care nici nu sunt suficiente, nici nu acoperă integral costurile, în timp ce ignoră cu bună știință un proiect de lege care ar putea pune semnul egal între asigurați, indiferent de venituri, de accesul la informații sau de norocul chior, dându-le celor în nevoie dreptul decontării procedurilor de fertilizare _in vitro_ din fondul asigurărilor de sănătate, acel fond pentru care ei contribuie lunar.

Vă mulțumim, doamna deputat.

Urmează Grupul parlamentar al PSD, Viorica Sandu. Se pregătește Rodica Nassar.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Creșterea pensiilor mici este obligatorie și urgentă pentru protejarea celor vulnerabili, în prag de iarnă”.

Partidul Social Democrat susține sprijinirea categoriilor vulnerabile în această perioadă de criză. Astfel, în cadrul coaliției de guvernare, cerem majorarea punctului de pensie și a pensiei minime cu 10%-15%, de la 1 ianuarie 2023. Totodată, potrivit doctrinei social-democrate, noi credem că se impune, în actualul context socioeconomic, să-i ajutăm mai mult pe cei care au venituri mici, decât să majorăm proporțional pensiile celor care nu poartă grija creșterilor de prețuri la utilități sau nu-și pun problema încălzirii pentru iarna aceasta.

În fața marilor provocări, trebuie să dovedim solidaritate și echitate socială, adică să-i ajutăm pe cei care au cu adevărat nevoie. Partidul Social Democrat face acest lucru și în ceea ce privește costurile din energie. Luptăm pentru prețuri mai mici atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Acest lucru se va reflecta în costurile finale pe care le suportă românii și ne-am asumat datoria de a-i proteja, în contextul acestor crize globale.

Deciziile neinspirate ale guvernării de dreapta ne-au adus în situația aberantă în care categoriile vulnerabile au fost și mai mult defavorizate, iar o serie de „băieți deștepți” obțin un profit excepțional, speculativ, pe seama contribuabililor de bună-credință.

Partidul Social Democrat a venit la guvernare ca să oprească această bătaie de joc.

Partidul Social Democrat a venit la guvernare pentru a proteja românii și pentru a se asigura că toți vor trece cu bine de aceste crize. Deciziile pe care le-am luat în acest an au dovedit asta, măsurile pe care le-am luat în sprijinul cetățenilor și al economiei autohtone au dovedit asta, politicile de încurajare a investițiilor au dovedit asta.

Vă mulțumim, doamna deputat. Urmează la cuvânt Rodica Nassar. Se pregătește Georgeta-Carmen Holban.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Toleranța, factor fundamental al păcii, democrației și consolidării statului de drept”.

Prin Rezoluția nr. 51/95 din anul 1996, Adunarea Generală a ONU invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua internațională a toleranței. La 16 noiembrie 1995, statele membre ale UNESCO au adoptat, în cadrul Conferinței generale de la Paris, „Declarația principiilor toleranței”, care definește termenul de „toleranță” ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, precum și a modalităților de exprimare a calității ființei umane.

Marcarea Zilei internaționale a toleranței are menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență și, totodată, îndeamnă comunitățile să trăiască în pace și respect.

Toleranța este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicare și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe, ea nefiind doar o obligație de ordin etic, ci și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face posibilă pacea și contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență, este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În niciun caz toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Ea trebuie să fie practicată de către toată lumea, respectiv indivizi, grupuri și state.

Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul, inclusiv pluralismul cultural, democrația și statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

Vă mulțumim, doamna deputat. Urmează Georgeta-Carmen Holban.

Se pregătește Oana Özmen, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este referitoare la cardul european. „Cardul european de sănătate, un instrument gratuit pentru asigurarea sănătății optime a fiecărui român care se deplasează în Europa”

Românii au dreptul la un sistem de sănătate riguros, corect și predictibil, cu servicii prompte și de calitate și atunci când călătoresc în străinătate, atât în vacanțe, cât și în interes de serviciu. În acest context, utilizarea cardului european de sănătate are efecte benefice, pe termen mediu și lung, pentru toți beneficiarii sistemului public de sănătate.

De-a lungul timpului, au fost numeroase cazuri în care românii aflați dincolo de granițele țării au avut serioase probleme de sănătate și, în lipsa acestui instrument, au fost nevoiți să achite sume imense de bani pentru a se însănătoși sau, mai rău, nu s-au putut trata din cauză că nu au dispus de banii necesari.

Cardul european de sănătate este absolut necesar conaționalilor noștri care se deplasează, în scop personal sau profesional, în țările de pe continent. Apreciez că, pentru reușita oricărei călătorii, este esențial ca oamenii să fie asigurați că totul va fi sub control.

Este foarte important ca românii să știe că obținerea cardului european de sănătate este o procedură relativ simplă, fiind nevoie doar de solicitarea documentului de la casa județeană de sănătate aferentă domiciliului solicitantului. În prezent, cererile se pot depune și online, doar prin încărcarea în sistem a unei cereri și a cărții de identitate.

Prin folosirea cardului european de sănătate sunt asigurate servicii de urgență nu doar în țările din Uniunea Europeană, ci și în Marea Britanie și Elveția.

Vă mulțumim, doamna deputat. Trecem la Grupul parlamentar al PNL, Oana Özmen.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „În contextul RePower EU – instituțiile cu atribuții de control și autorizare în materia eficienței energetice, o prioritate pentru decidenții politici!”.

CNCIR și ISCIR sunt două instituții esențiale privind implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice.

Verificarea instalațiilor, echipamentelor, lifturilor în clădirile publice și private, precum și certificarea echipamentelor necesare punerii în funcțiune a instalațiilor de producere a energiei nucleare sunt condiții esențiale pentru implementarea cu succes a proiectelor de eficiență energetică.

În acest sens, este important ca factorii de decizie, respectiv ministerele de resort, să pună pe lista priorităților guvernamentale asigurarea personalului calificat pentru

aceste două instituții vitale pentru siguranța industriei și a cetățenilor. În condițiile în care piața muncii din România se confruntă cu o lipsă calificată de forță de muncă în domeniul ingineriei, este o provocare atât pentru CNCIR, cât și pentru ISCIR să mențină o structură optimă de personal specializat în prestarea acestor servicii publice de interes strategic național. Cele două companii beneficiază de o expertiză unică în România pentru efectuarea de testări și realizarea de analize tehnice la instalații și echipamente cu un grad ridicat de pericol în funcționare.

Prin PNRR ne-am obligat să avem un număr de 6.000 de specialiști în domeniul eficienței energetice. Ar trebui să utilizăm aceste fonduri și pentru a avea forța de muncă specializată în aceste instituții cu rol de importanță strategică pentru România.

Mulțumesc, doamna deputat. Trecem la Grupul parlamentar al USR. Primul vorbitor, Iulian Lőrincz. Se pregătește Andrei Miftode.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Datele recente obținute de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni arată că sunt înregistrați cu domiciliul sau reședința în Regatul Spaniei peste un milion de români.

Acești cetățeni români, care s-au stabilit în Regatul Spaniei sau au rezidență temporară acolo, contribuie, prin munca lor, la progresul societății spaniole. De la doctori, ingineri, arhitecți, asistente medicale la constructori, mecanici, agricultori sau lucrători în sectorul HoReCa, ei sunt participanți activi la viața și bunăstarea unor comunități prospere.

Cu doar câțiva ani în urmă, regele Spaniei recunoștea „efortul” făcut de sutele de mii de muncitori români stabiliți în Spania și „importanta lor contribuție” la „dinamismul” economiei spaniole. Rădăcinile latine și atașamentul față de valori europene comune fac ca integrarea românilor în comunitățile spaniole să fie puternică și consistentă.

Prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, ei duc la îmbogățirea și diversitatea locurilor unde s-au integrat.

De asemenea, raporturile economice dintre România și Regatul Spaniei sunt într-o continuă creștere, Spania fiind al unsprezecelea partener comercial al României la nivel global și al nouălea între statele membre ale Uniunii Europene, cu o pondere de 2,9% în totalul comerțului exterior al României. Această realitate, a uneia dintre cele mai numeroase comunități străine din Spania, care contribuie atât de vibrant și consistent nu numai la dezvoltarea economiei spaniole, dar și la dinamismul comunităților unde locuiesc și muncesc, ridică necesitatea recunoașterii acestei contribuții.

Vă mulțumim, domnule deputat. Urmează Andrei Miftode, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește Ilie-Alin Coleșa.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Anul școlar trecut erau 150 de școli înscrise în Programulpilot „Masa caldă” și s-a reușit implementarea cu adevărat în 134 dintre ele, ceea ce este, într-adevăr, un record. Doar în 16 școli statul român a promis că vor primi o masă copiii și nu s-a ținut de cuvânt.

În iunie, prin ordonanță de urgență, numărul de unități de învățământ s-a dublat. Nu e clar de ce prelungirea ajunge mereu să fie o urgență, deși programul funcționează din 2016.

La sfârșit de august „s-a constatat” o eroare. Suma destinată programului provine din înmulțirea numărului de copii beneficiari cu numărul de zile de școală și cu prețul de 15 lei al unei mese. Matematica simplă, tabla înmulțirii, a eludat meandrele concretului. Școlile selectate aveau mai puțini elevi decât fuseseră socotiți. S-au mai adăugat, de urgență, 50 de școli.

La finalul lunii octombrie, alt pocinog – ministerul și-a dat seama că, din diverse motive, ba lipsa normelor, ba lipsa competenței, în multe școli participante în program nu se acordă încă o masă caldă. A rezultat o nouă economie neașteptată și o mărire – cum altfel decât de urgență?! – cu încă 100 de școli.

Sunt sigur că la următoarea rectificare bugetară a anului, exact ca în 2021, Ministerul Educației va anunța o sumă consistentă rămasă neutilizată la „Masa caldă”.

Neavând timp să cheltuiască această sumă, prin adăugarea târzie a unei noi serii de școli, vor fi nevoiți să o returneze. Lanțul de ordonanțe și meniuri închipuite, care nu ajung, de fapt, niciodată la majoritatea copiilor, acesta este mecanismul obișnuit prin care statul manifestă propria incapacitate.

Și noi vă mulțumim.

Trecem la Grupul parlamentar AUR – Ilie-Alin Coleșa. Și se pregătește Grupul parlamentar al minorităților.

## Mulțumesc.

Tema declarației de astăzi – „Teorii marxiste aplicate în economie și energie – azi, interzicerea utilizării cărbunelui în România, motivată de emisiile de dioxid de carbon”.

În aceste zile, toate partidele, cu excepția AUR, toate, indiferent dacă își spun liberale sau social-democrate, au impus aberanta lege prin care se decarbonizează sectorul energetic – s-a interzis utilizarea cărbunelui în România.

Clarificare – se elimină din mixul energetic național energia electrică și termică obținută din cărbune, se închid toate termocentralele care produc energie electrică din cărbune și toate carierele de lignit și toate minele de huilă. Se interzice cărbunele!

Este normală interzicerea unui combustibil tradițional, verificat în mii și mii de ani de folosință nu doar în industrie, ci și în gospodării? Este ideologie neomarxistă sau o chestiune strict economică sau de mediu?

Să căutăm răspunsul.

Care este motivația? Răspunsul oficial este decarbonizarea sectorului energetic.

Ce înseamnă decarbonizare? Decarbonizarea este încetarea emisiilor de carbon generate de activitatea umană. Rețineți, orice ardere înseamnă emisie de dioxid de carbon. De la arderea unui foc în sobă, într-un furnal și așa mai departe până la... până la respirația noastră. Încetarea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă suprimarea noastră economică și chiar fizică.

Se începe cu suprimarea economică, prin suprimarea energetică. Rețineți, nu este vorba de un act administrativ motivat economic, ci chiar de interzicerea utilizării cărbunelui în România, asumată în PNRR. Sunt însă emisiile de carbon un factor poluant sau unul benefic?

Vă mulțumim, domnule deputat.

Urmează Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Longher.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare an, pe 11 noiembrie, noi, polonezii din întreaga lume, ne amintim în mod special de toți cei care au contribuit la recâștigarea libertății și la restabilirea identității Poloniei.

De aceea, pe 12 noiembrie am sărbătorit, la Solonețu Nou, Ziua Independenței Poloniei.

Se împlinesc 104 ani de la recâștigarea independenței Poloniei, de aceea, alături de ambasadorul Poloniei la București, Maciej Lang, și de consulul Republicii Polone la București, Jarosław Szkirpan, am marcat Ziua Națională a Poloniei.

Manifestările au început la ora 10.00 cu Sfânta Liturghie la Biserica Romano-Catolică din Solonețu Nou, oficiată de capelanul Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, maiorul Sebastian Semrau, alături de decanul de Bucovina, părintele Alois Farțadi, părintele Stanislav Cucharec, capelanul polonezilor din dieceza de Iași, împreună cu preoții diecezei de Iași.

A urmat o recepție cu program artistic, care a inclus recitări și cântece patriotice poloneze, precum și Imnul de stat al Poloniei și al României, susținute de ansamblurile artistice ce activează în cadrul uniunii, dar și de elevi ai școlilor cu predare în limba maternă. La final, Maria Czaykovskaya – cântăreața ucraineană care a găsit adăpost împreună cu familia ei printre polonezii din Bucovina – a susținut un recital emoționant.

Alături de reprezentanții și membrii comunității poloneze din Bucovina au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților

locale și județene, ai Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, doamna Doina Iacoban.

Anul acesta, fiind unul greu din cauza războiului, ne-a demonstrat tuturor cât de importante sunt pacea, unitatea și patriotismul. De asemenea, conștientizăm, poate și mai mult, ce înseamnă libertatea, iar faptul că suntem o țară din Uniunea Europeană ne dă siguranță.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Vă mulțumim, domnule deputat.

La mulți ani Poloniei și la mulți ani polonezilor din România!

Trecem la neafiliați.

Dănuț Aelenei urmează.

Și apoi se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Constanța ar putea să-și piardă prima universitate – Universitatea Maritimă!”.

La 6 ianuarie 1990, după ce au făcut greva foamei, în calitate de studenți ai Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, în Piața Victoriei, Constanța a devenit centru universitar.

S-a înființat atunci prima universitate din Constanța – actuala Universitate Maritimă. Constanța a devenit centru universitar din visul unor tineri care au înghețat de frig, care au fost amenințați cu batalionul disciplinar, ca dezertori, și care riscau să fie exmatriculați pentru totdeauna din Institutul de Marină.

Ulterior s-au înființat încă două universități de stat – Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” s-a reorganizat și a devenit Academia Navală și a fost înființată Universitatea „Ovidius”.

Astfel, Constanța a devenit unul dintre marile centre universitare ale României.

După aproape 33 de ani de existență, cu peste 30.000 de absolvenți, din care astăzi peste 20.000 de ofițeri ce lucrează în flota maritimă internațională, se pune problema ca Universitatea Maritimă să dispară.

Fuziunea sau – cum ar spune unii – integrarea ei într-o entitate mai puternică din punctul de vedere al cercetării științifice, cu universități din București, Ploiești, Târgoviște și de unde o mai fi, pentru înființarea unui mamut în care ea să devină o simplă filială, condusă de un rector și un senat de la București, ar însemna o pierdere uriașă pentru Constanța.

Dincolo de faptul că am pierde o universitate, aceasta ar duce la pierderea identității învățământului de marină civilă și ar pune în pericol curricula și parcursul profesional al absolvenților.

Vă mulțumim, domnule deputat. Grupul parlamentar al USR, Brian Cristian. Se pregătește Ion-Marian Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Președintele Iohannis a promulgat cele trei legi ale justiției fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția. Și asta tocmai în contextul în care azi – chiar azi – se discută la Bruxelles, în Colegiul comisarilor, stadiul pregătirii României, Bulgariei și Croației pentru aderarea la Schengen, în urma raportului misiunilor de evaluare.

Când europarlamentarii se luptă pe toate fronturile pentru a contribui la aderarea României la Schengen, președintele țării face fix invers.

Deși comisarul european pentru justiție i-a cerut să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a promulga sau nu legile justiției, Iohannis preferă să calce în picioare justiția din România. A ignorat societatea civilă, magistrații, dar și instituțiile europene.

Câteva argumente care arată cât de toxice sunt noile legi ale justiției:

– Se pun pârghii în mâna procurorului general pentru intimidarea procurorilor de caz.

– Selecția și promovarea magistraților nu se vor face pe criterii obiective, meritocratice.

– Nici vicepreședinții instanțelor sau adjuncții șefilor de parchete nu vor mai fi selectați prin concurs, ci vor fi numiți din pix.

– Condițiile de vechime stabilite pentru selecția pentru DNA și DIICOT, precum și cele necesare pentru promovarea procurorilor la parchetele superioare sunt de natură să adâncească deficitul de personal deja existent și să influențeze în mod negativ anchetele penale. Practic, DNA și DIICOT sunt lăsate fără procurori.

– Concentrează puterea din sistemul judiciar în mâna câtorva persoane, ceea ce reprezintă un regres deosebit de periculos.

Urmează Ion-Marian Lazăr.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR – doamna Mitrea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează „România investițiilor sistate sau abandonate”.

Dragi colegi,

Se reproșează de ceva vreme că USR a blocat dezvoltarea sistemului energetic național, noi fiind, de altfel, vinovații de serviciu pentru toate problemele actualei guvernări rotative.

În acest sens, mă văd nevoit să vă prezint câteva informații relevante despre stadiul investițiilor în infrastructura națională de energie.

Astfel, la momentul actual, se află blocate, în diferite stadii de execuție, investițiile hidroenergetice de la: Dumbrăvița – Hunedoara; Bumbești-Jiu – Gorj; Răstolița – Mureș; Lotrioara – Sibiu; Racovița și Câineni din județul Vâlcea.

De asemenea, o serie de alte obiective hidroenergetice au fost sistate sau abandonate de societatea Hidroelectrica, aflată actualmente sub autoritatea onorabilului domn Popescu. Mă refer aici la obiectivele hidroenergetice: Galu, din județul Neamț, Strei, Călan, Băcia și Simeria, din județul Hunedoara.

Mai mult decât atât, despre hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, care este menită să asigure echilibrarea sistemului energetic național, am aflat, cu profundă indignare, că nu se mai află în portofoliul proiectelor de investiții ale Hidroelectrica și în planul de guvernare al actualului cabinet, deși în programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționa că „Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița-Lăpuștești – de 1.000 MW – și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului energetic european”.

Vă mulțumim. Trecem la Grupul parlamentar AUR. Doamna deputat Dumitrina Mitrea. Se pregătesc colegii neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice – „Cum au fost induși în eroare Comisia Europeană, cetățenii României și închise minele”.

Pe 8 noiembrie 2022 s-a votat Legea decarbonizării, cu majoritate de voturi PNL–PSD–UDMR și cu abținere USR, în Camera Deputaților.

În aceeași zi, pe 8 noiembrie, am participat la o întâlnire de lucru cu directorul general RECOVER, doamna Céline Gauer, privind modul de implementare a Planului național de redresare și reziliență – PNRR.

În cadrul discuției, doamna Gauer ne-a clarificat faptul că Legea decarbonizării, aflată ca obiectiv de atins în PNRR, nu înseamnă închiderea minelor; reprezentanții Comisiei Europene și cei ai României au convenit asupra unui traseu prin care se pun în exploatare, prin investiții, noi tehnologii de producere a energiei verzi, apoi, treptat, se va trece la eliminarea tehnologiilor vechi care produc poluare.

Legea decarbonizării a fost văzută ca o modalitate de punere în păstrare a capacităților de producție a energiei prin folosirea cărbunelui și huilei, nicidecum de închidere sau distrugere a minelor, ele putând fi utilizate în cazuri de maximă urgență, când capacitatea de energie nu poate fi acoperită din sursele verzi.

S-a convenit că este necesară dezvoltarea unui mix energetic, la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, că se vor lua măsuri stabilite de comun acord pentru a îndeplini acest obiectiv, fără a se ajunge la destabilizarea unui stat în ceea ce privește securitatea energetică.

Doamna Gauer a mai menționat că Ministerul Energiei a asigurat Comisia Europeană că există în acest moment noi tehnologii puse în funcțiune, care acoperă scoaterea din exploatare a celor bazate pe producerea energiei prin folosirea cărbunelui și a huilei.

Vă mulțumim, doamna deputat. Trecem la Grupul parlamentar al USR. Denisa Neagu. Se pregătește doamna deputat Hangan.

„«Feel Alive» a fost sloganul țării noastre în acest an la World Travel Market, desfășurat în Londra, cel mai mare târg de turism din Europa”

Un slogan bun, vibrant, un slogan care poate defini turismul românesc, numai că standul era extrem de static. O amenajare mediocră, cu un pupitru, scaune și mese, din care rezultă cât de mult este interesat Ministerul Turismului să promoveze potențialul turistic al României.

Asta în timp ce la standul Coreei de Sud vizitatorii jucau un joc inspirat de serialul „Squid Game”, serial urmărit de peste 110 milioane de telespectatori din întreaga lume. La standurile Indiei și Bangladeshului vizitatorii se fotografiau împreună cu dansatorii.

La standul României am remarcat totuși o experiență digitală. Meritul nu îi aparține ministerului de resort, ci reprezentanților brandului turistic „Visit Maramureș”.

Aceștia au venit la stand cu ochelari VR prin care puteai să vizitezi obiective din regiunea Maramureșului, prin intermediul realității virtuale.

Cum ar fi fost să avem la stand o zonă special amenajată pentru a vizita toată România virtual?

Ne chinuim de 32 de ani să găsim o formulă prin care destinația turistică România să joace un rol important în economia țării. Nu am reușit până acum.

În 2019, înainte de pandemie, turismul contribuia cu 2,7% la produsul intern brut.

Asta în timp ce alte țări fost comuniste, cu un relief asemănător cu al României, ne-au depășit semnificativ.

În Serbia, turismul contribuia cu aproape 7% la economia țării, iar în Ungaria procentul era de 8,5%. Vecinii noștri bulgari, considerați de mulți guvernanți principalii noștri competitori, aduseseră turismul la 12% din PIB.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Urmează doamna deputat Pollyanna Hangan. Se pregătește domnul deputat Radu Moisin.

## Mulțumesc.

Se împlinește un an de când PSD și PNL au fost aduse la guvernare împreună de cel care a trădat speranțele unei generații, președintele Klaus Iohannis.

Cu doar câteva luni înainte, milioane de români ieșeau la vot cu speranța că, după aproape 6 ani de PSD-ism, după ce trecusem prin corupția lui Ponta și Dragnea, după ce am avut-o pe Dăncilă prim-ministru, aveam șansa să reconstruim România.

Lupta noastră împotriva regimului PSD a fost despre democrație, demnitate și speranța că ne putem crește copiii într-o țară unde hoția este pedepsită și nimeni nu e mai presus de lege. Am ieșit în stradă și speram că, la alegeri, scăpăm de PSD. Și părea că am reușit!

Mai țineți minte acele ieșiri publice ale președintelui Iohannis când ne spunea să votăm PNL pentru că doar așa scăpăm de „PeSeDe”?

Ce a făcut Iohannis? A adus la guvernare PSD, la mai puțin de un an de la alegerile din 2020. Cu USR la guvernare nu se putea fura, așa că au ales PSD.

Și acum PSD conduce România. Din nou!

Acesta e proiectul gândit de ei și pus în practică: o Românie a sărăciei, o Românie a corupției, o Românie a privilegiaților.

La un an de guvernare PSD–PNL, îi invit pe cei care astăzi conduc România, pe Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis, să meargă într-un magazin. Să vadă cum oamenii simpli, care nu încasează o pensie specială de 18.000 de lei, așa cum o face Nicolae Ciucă, se chinuie să își aleagă produsele. Se gândesc la ce să renunțe, pentru că prețurile au crescut atât de mult, încât orice zi a ajuns o luptă.

Știu ei că pâinea devine un lux? Știu ei că familii întregi au de plătit rate duble la bănci? Sau că românii tremură așteptând factura la energie sau gaz?

Vă mulțumim. Urmează Radu Moisin.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR – Raisa Enachi.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!

Titlul declarației de astăzi este „Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro din PNRR, aferente primei cereri depuse de România”.

Astfel, România a trimis prima cerere de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență la sfârșitul lunii mai 2022, cuprinzând toate cele 21 de ținte și jaloane aferente trimestrului IV din 2021, precum și documentele justificative privind îndeplinirea acestora.

La data de 15 septembrie a acestui an a fost avizată evaluarea Comisiei asupra îndeplinirii țintelor și jaloanelor și, ulterior, aceasta a fost aprobată de Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare sau ECOFIN.

Prin urmare, la finalul lunii octombrie a acestui an, Comisia Europeană a efectuat plata pentru prima cerere depusă de România, și anume de 2,6 miliarde de euro. Plata cuprinde, pe de o parte, sprijinul nerambursabil în valoare de 2.037.000.000 de euro și, pe de altă parte, sprijinul sub formă de împrumut în valoare de 907.000.000 de euro.

Prima tranșă acoperă reforme care contribuie la tranziția digitală, mobilitate sustenabilă, educație, sănătate, decarbonizare, investiții menite să modernizeze domeniicheie și să consolideze economia românească.

Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de redresare și reziliență este o șansă istorică, un proiect deosebit de important, care aduce și sprijină reformele necesare pentru dezvoltarea României europene, iar Planul național de redresare și reziliență are drept scop implementarea reformelor și investițiilor sustenabile, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă disponibile, precum și sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Îi mulțumim domnului deputat. Urmează la cuvânt doamna deputat Raisa Enachi.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică are ca subiect „O lume în care violența extremă împotriva copiilor poate scăpa nepedepsită nu este o lume sigură pentru nimeni!”.

## Stimați colegi,

Constatăm, cu mare îngrijorare, creșterea rapidă, la nivel național, a cazurilor de vătămare intenționată a persoanelor de toate vârstele și de ambele sexe, dar în special a copiilor. Copiii au nevoie de sprijinul nostru pentru o mai bună dezvoltare psihosocială, pentru introducerea și implementarea unor programe și politici speciale în domeniul sănătății și serviciilor menite să prevină violența în societate și să atenueze consecințele acesteia!

Dacă analizăm calitatea vieții copilului român și a drepturilor sale, vom vedea mici progrese înregistrate în ultimul deceniu, dar rămânem în continuare pe ultimul loc din Uniunea Europeană în multe statistici. România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europeană și un total de peste 150.000 de copii care merg seara la culcare flămânzi – deci mai mult de un sfert dintre copiii românilor.

Dacă analizăm modul în care societatea românească respectă obligațiile constituționale, acelea de a oferi copiilor protecție și asistență, acestea există mai mult pe hârtia pe care a fost tipărită Constituția României decât în realitate! Fiindcă alocațiile acordate copiilor nu le asigură acestora strictul necesar, însă reușim să acordăm copiilor ucraineni 6.500 de lei pe lună! Când vine vorba despre mărirea alocațiilor copiilor români nu sunt bani la buget, de parcă voi, guvernanții, nu sunteți părinți și nu vă pasă de viitorul copiilor noștri! Când vine însă vorba despre mărirea salariilor primarilor și consilierilor locali și județeni, atunci se găsesc bani la buget!

Și noi vă mulțumim.

Dau citire declarațiilor depuse în scris de Grupul parlamentar al PSD – Ioan Vulpescu, Oana-Gianina Bulai,

Eugen Bejinariu, Nicu Niță, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Silviu Nicu Macovei, Ilie Toma, Ana-Loredana Predescu, Elena Stoica, Mirela Furtună, Cristina-Elena Dinu, Virgil Alin Chirilă, Laurențiu-Daniel Marin, Vasilică Toma.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ioan Balan.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Criza energetică severă declanșată de agresiunea barbară a Rusiei asupra poporului ucrainean continuă să afecteze aproape toate statele lumii. Cu toate acestea, grație analizelor făcute de actuala coaliție de guvernare, materializate în măsurile corecte adoptate de Guvernul Ciucă, populația și mediul economic vor putea să traverseze cu bine iarna care urmează.

Nu spun că ne va fi ușor, însă, cu certitudine, în România, lucrurile vor sta mult mai bine decât în multe alte state europene. Așadar, am convingerea că, după această grea încercare și în contextul în care tot mai multe investiții în zona energetică se vor finaliza, prețurile la produsele energetice vor începe să se stabilizeze sau chiar să se reducă. Deja pe piețele europene evoluția prețurilor confirmă această tendință.

## Stimați colegi,

Dacă îngrijorările noastre legate de facturile la energie au toate motivele să fie înlăturate, cred că atenția autorităților române trebuie să se deplaseze, cât mai rapid, către o altă zonă – cea a produselor alimentare. Din fericire, în România nu ducem lipsă de produse, nici în magazine și nici în piețe. Ceea ce nu putem trece cu vederea este evoluția prețurilor la produsele alimentare de bază. Nu cred că aceste creșteri de prețuri sunt mereu justificate obiectiv.

Dacă statistica oficială ne-a anunțat că rata anuală a inflației a urcat în acest an la peste 15%, cred că fiecare român a constatat că, pentru produsele pe care le cumpără în mod frecvent, creșterea de prețuri este mult mai mare. Pâinea, laptele, ouăle, uleiul vegetal, legumele și fructele, adică ce punem fiecare în coșul de consum, au avut creșteri de prețuri și de peste 40%, dacă nu mai mult, și într-un timp de numai câteva luni.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, dau citire declarațiilor depuse în scris de Grupul parlamentar al PNL – Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, George Șișcu, Iulian-Alexandru Muraru, Maria Stoian, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ervin Molnar, Bogdan-Iulian Huțucă, George Stângă, Vasile-Aurel Căuș, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Elena Hărătău, ȘtefanBucur Stoica, Olivia-Diana Morar, Florin-Alexandru Alexe.

Declarații depuse în scris, Grupul parlamentar al USR – Beniamin Todosiu.

Grupul parlamentar AUR are următoarele declarații depuse în scris – Silviu-Titus Păunescu, Sebastian-Ilie Suciu, Vasile Nagy, Dumitru-Viorel Focșa, Radu-Vicențiu Grădinaru.

Grupul parlamentar al UDMR, declarații depuse în scris – Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităților, declarații depuse în scris – Slobodan Ghera.

La neafiliați avem următoarele declarații depuse în scris – Ciprian Ciubuc, Anamaria Gavrilă, Mihai Ioan Lasca, Nicolae Roman, Bogdan-Alexandru Bola.

Cu acestea, declar închisă prima parte a ședinței noastre și vă mulțumesc.

O zi bună!

Aeroportul din Iași va avea un nou terminal finanțat din fonduri europene. Administrația liberală a județului Iași pune în practică cel mai amplu proiect de dezvoltare al Aeroportului Iași.

Consiliul Județean Iași și Aeroportul Internațional Iași au demarat lucrările de execuție la fundația viitorului terminal. Proiectul de dezvoltare are o valoare totală de aproximativ 328 milioane de lei fără TVA. Din această sumă, 85% reprezintă contribuția de la Fondul european de dezvoltare regională, 13% este contribuția de la bugetul de stat, iar restul va fi alocat din bugetul aeroportului.

Construcția fundațiilor se realizează pe 120 de piloți forați. Conform graficului de execuție, până la finalul acestui an va fi ridicată structura, iar începând din primăvara anului 2023 vor începe și lucrările la parcare, care va avea aproximativ 500 de locuri, din care 15 cu încărcare electrică. Proiectul include și construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafață de un hectar. Terminalul T4 va fi conectat cu T3 printr-o pasarelă pietonală și o pasarelă aeriană.

Toate etapele pe care le-am parcurs în ultima perioadă sunt dovada clară că direcția de dezvoltare este asigurată. Rezultatele demarării proiectului se văd deja. Am înțeles, încă de la început, că avem nevoie de un parteneriat activ între Consiliul Județean Iași, Aeroportul Iași, Primăria Municipiului Iași și am făcut un efort instituțional coordonat pentru a ne asigura de succesul proiectului de modernizare.

Investiția aceasta nu este în dezvoltarea doar a aeroportului, ci a întregii regiuni, iar efectele se vor resimți chiar odată cu începerea lucrărilor, prin angrenarea mediului de business și a forței de muncă locale. Pe termen mediu și lung, aeroportul va fi un pilon de dezvoltare economică, socială, a turismului și a mobilității. Începând din 2024, Aeroportul Iași va fi autostrada noastră aeriană, care va conecta Iașiul cu restul țării și cu întreaga Europă.

„Împlinirea a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă”

Pe data de 14 noiembrie se împlinesc 144 de ani de la revenirea teritoriului Dobrogei la patria-mamă și recăpătarea independenței României.

Ziua Dobrogei se sărbătorește, în fiecare an, la data de 14 noiembrie, pentru a consemna restabilirea, în anul 1878, a autorității statului român asupra acestei provincii istorice românești. O serie de evenimente specifice au fost organizate pentru marcarea Zilei Dobrogei de către Primăria Municipiului Constanța și Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

Revenirea Dobrogei la patria-mamă, în urma Războiului de Independență din anii 1877–1878, poate fi considerată ca fiind cel de-al doilea element principal al procesului de coagulare a unității de stat a românilor după Unirea Principatelor din anul 1859.

În data de 19 noiembrie 2013 a fost adoptat de Senat Proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, iar la 9 septembrie 2015 documentul a fost votat de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.

Războiul ruso-româno-turc de la 1877–1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenței de stat a României. Deși semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenție cu România, reprezentanții ruși nu au acceptat, inițial, o participare directă a armatei române pe frontul din Balcani. Pe fondul desfășurării ostilităților militare la Plevna, când al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă prințului Carol al României în care a cerut ajutorul trupelor române.

România a obținut, după încheierea conflictului, în cadrul Congresului Internațional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878), recunoașterea independenței de stat și revenirea granițelor naționale a Dobrogei, cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. La 14 noiembrie 1878, autoritățile române au preluat, oficial, administrația Dobrogei, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).

„Atentat la adresa justiției – sute de dosare cu prejudicii de miliarde de euro riscă să fie compromise”

Decizia Curții Constituționale a României privind prescripția răspunderii penale a dinamitat întreg sistemul de justiției, iar sute de dosare riscă să fie închise chiar dacă faptele cercetate presupun prejudicii de miliarde de euro.

Încă de la început vă spun că nu doresc să politizez acest subiect, ci voi încerca să trag un semnal de alarmă privind efectele dezastruoase pe care le va avea decizia CCR nr. 358/2022 privind prescripția răspunderii penale. De acum încolo, zi de zi, vom afla că un dosar, două sau mai multe s-au închis din cauza aplicării deciziei Curții Constituționale. Sunt fapte grave de corupție, care presupun fraudarea bugetului de stat sau a fondurilor europene, iar pentru cercetarea acestora instituțiile statului român au consumat bani și resurse importante.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat deja că pot fi compromise circa 557 de dosare de corupție, cu prejudicii care depășesc 1,2 miliarde de euro. De asemenea, DIICOT a precizat că alte aproximativ 600 de dosare de criminalitate organizată ar putea fi închise, prejudiciul stabilit în cadrul acestora fiind de peste 1,1 miliarde de euro. Dintre aceste dosare care ar putea fi închise, 288 se află în faza de urmărire penală și 317 dosare sunt în camera preliminară sau în faza de judecată. Aceasta nu este radiografia completă a dezastrului din justiție, deoarece nu au fost făcute încă publice datele complete.

Un exemplu concret este celebrul dosar Hexi Pharma, în care inculpații au fost deja condamnați în primă instanță. La ultimul termen al dosarului, înainte ca instanța să pronunțe sentința finală, avocații inculpaților au cerut, în temeiul deciziei CCR, să se constate că a intervenit prescripția faptelor. În acest context, Curtea de Apel ar urma să decidă, cel mai probabil, încetarea procesului penal, iar inculpații, care sunt acuzați de fapte penale, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei, să scape de închisoare.

Săptămâna internațională a științei și păcii a fost marcată prima dată în 1986 ca parte a sărbătoririi Anului internațional al păcii, ca o inițiativă neguvernamentală. Ca o recunoaștere a însemnătății marcării anuale a acestui eveniment, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 43/61 din decembrie 1988, care proclamă „Săptămâna internațională a științei și păcii”, aceasta urmând să aibă loc în fiecare an pe parcursul săptămânii care include data de 11 noiembrie.

Adunarea Generală a ONU a îndemnat statele membre și organizațiile interguvernamentale și nonguvernamentale să încurajeze instituțiile relevante, asociațiile și persoanele fizice pentru a sponsoriza evenimente și activități legate de studiul și diseminarea informațiilor asupra legăturilor dintre progresul în știință și tehnologie și menținerea păcii și securității.

Ziua mondială a științei pentru pace și dezvoltare are loc în fiecare an la data de 10 noiembrie, fiind instituită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră, prin implicarea tuturor atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.

Ziua științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială. Obiectivele Zilei mondiale a științei pentru pace și dezvoltare sunt:

– creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;

„Reducerea TVA la 5% pentru livrarea de energie este soluția sustenabilă pentru ajutorarea românilor”

Declanșarea agresiunii ilegitime și criminale a Rusiei împotriva Ucrainei ne-a făcut pe toți să realizăm cât de fragil este confortul pe care, de cele mai multe ori, îl luăm de-a gata. Față de vecinii noștri ucraineni, aflați zilnic sub teroarea obuzelor lui Putin, putem spune că suntem norocoși. Dar, chiar și așa, cetățenii României și mediul de afaceri sunt vulnerabili în fața crizei energetice și a creșterii prețurilor la energie.

Pentru a veni în sprijinul românilor, în mod concret, încă din luna februarie am depus, alături de colegii mei parlamentari din Forța Dreptei, o propunere legislativă privind reducerea TVA-ului pentru livrarea de gaze naturale, electricitate și energie termică la 5%.

O analiză a PricewaterhouseCoopers (PwC) a concluzionat că reducerea cotei de TVA la 5% pentru energia electrică ar duce la o scădere a facturii de circa 12%. Din păcate, coaliția USL 2.0 nici nu a dorit să audă de acest lucru, însă Guvernul Spaniei doar ce ne-a dat dreptate: a redus TVA la gaze la 5% (de la 21%), începând cu luna octombrie, pentru cetățenii săi. Alte exemple de bună practică ar mai fi: Belgia, care a redus TVA pentru energia

electrică de la 21% la 6%, până la sfârșitul acestui an; Croația a redus TVA pentru gaze și energia electrică de la 25% la 13%; Finlanda propune reducerea TVA la vânzarea energiei electrice de la 24% la 10% în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 aprilie 2023; Italia a redus TVA la gazele naturale de la 22% la 5%; Portugalia va reduce TVA-ul la energie electrică de la 13% la 6%; Slovenia a redus TVA de la 22% la 9,5% la furnizarea de energie electrică, gaze naturale, lemn de foc și termoficare; Olanda a redus TVA la energie de la 21% la 9% și a redus accizele la benzină și motorină cu 21%.

„Inflația scade ca urmare a măsurilor luate de Guvernul condus de PNL”

Situația economică europeană, și nu numai, a înregistrat un recul în ultima perioadă, existând mai multe cauze obiective. Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a întreprins toate măsurile necesare pentru a atenua impactul fluctuațiilor de pe piețele internaționale asupra românilor. Războiul din Ucraina și șantajul energetic al Rusiei au împins în sus prețurile la energie. Cum toate produsele sau serviciile au nevoie de energie, acest lucru a generat scumpiri în lanț.

Astfel, impactul măsurilor economice ne arată că inflația este pe un trend descendent, rata anuală scăzând la 15,3%, în luna octombrie, de la 15,9%, în luna septembrie. Cea mai eficientă măsură prin care România a reușit să țină inflația sub control este plafonarea tarifelor la energie. Prin măsura luată de Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, creșterea inflației a fost ținută în frâu, altminteri, după majoritatea estimărilor, rata inflației ar fi sărit de 20% încă din vara aceasta. Uitându-ne în jurul nostru, vom vedea că în Ungaria inflația a ajuns la 20%, iar în Turcia situația este scăpată de sub control – cu o inflație ce a atins 85% tocmai pentru că Banca Centrală nu a majorat la timp rata dobânzii de politică monetară.

Banca Națională a României a luat o serie de măsuri necesare, precum creșterea dobânzilor. Aceasta este o măsură standard antiinflaționistă, prin ea se scade cantitatea de bani din piață, lucru pe care l-au făcut toate băncile centrale din Europa, în frunte cu Banca Centrală Europeană. Mai mult, pârghii de temperare a inflației se află în mâinile miniștrilor finanțelor și economiei. Aceștia sunt principalii responsabili pentru elaborarea politicilor publice în materie economică și fiscală.

„Avem datoria să le oferim tuturor copiilor din România o copilărie fericită”

Când vine vorba despre copii, România se confruntă cu o realitate tristă. Potrivit celor mai recente date, țara noastră are cei mai mulți copii din Uniunea Europeană expuși la sărăcie și excluziune socială. Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie și, implicit, de excluziune socială. Cea mai ridicată pondere a copiilor aflați în această situație o are România, 41,5%, urmată de Spania, la mare distanță, 33,4%, și Bulgaria, 33%.

Sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă gravă în România și este un fenomen care nu favorizează o societate durabilă, inclusivă și echitabilă. Sărăcia în timpul copilăriei poate avea repercusiuni și asupra vieții de adult.

Avem datoria să le oferim tuturor copiilor din România o copilărie fericită.

Ce înseamnă asta?

O copilărie fericită este copilăria trăită în siguranță și pace, alături de familie, fără sărăcie, violență și frică. Înseamnă părinți care știu să-i asculte când au un necaz și știu să-i încurajeze când obstacolul pare de netrecut.

Copilăria fericită este atunci când ai timp și de școală, și de joacă, iar dreptul la educație îți este garantat și asigurat.

Așa, cu bunătate, căldură și șanse egale de dezvoltare, cresc, învață și se formează oamenii onești, cu suflet bun, oamenii fericiți. Și acești oameni, la rândul lor, vor avea copii fericiți.

Aceeași atenție, afecțiune și dragoste pe care o primesc copiii în cadrul familiilor trebuie să o resimtă și copilașii aflați în centrele de plasament. Ei au dreptul la oportunități egale cu ceilalți copii, au dreptul la o viață mai bună, la perspectiva unui viitor mai luminos.

„Guvernul condus de PNL a adoptat recent noua ordonanță a energiei, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023”

În urma negocierilor cu PSD și cu UDMR, PNL a reușit să păstreze tarifele mici pentru consumatorii casnici și am obținut tarife sustenabile pentru mediul economic. Noua ordonanță aduce instrumentul achiziției centralizate, care va tempera fluctuațiile de preț de pe piața internă. Orice dezbatere politică despre piața reglementată contează mai puțin, adevărații câștigători ai discuțiilor din coaliție sunt consumatorii casnici și economici.

Astfel, am păstrat tarifele mici pentru consumatorii casnici cu consum sub 255 kWh/lună și am adăugat un nou tarif plafonat pentru cei cu consum peste 255 kWh/lună (aceștia vor plăti maximum 1,30 lei/kWh).

De asemenea, am menținut tarifele plafonate pentru IMM-uri și am obținut un preț fix pentru marii consumatori industriali (maximum un leu/kWh, respectiv maximum 1,30 lei/kWh).

Prin această măsură continuăm să protejăm buzunarele românilor de prețurile galopante ale energiei pe marile piețe internaționale și să păstrăm competitivitatea companiilor românești. Dincolo de războiul declarațiilor politice dintre aceste trei părți, adevărații câștigători sunt consumatorii casnici, care beneficiază de tarife mici, și agenții economici, care își păstrează profitabilitatea, competitivitatea și vor genera exporturi sustenabile pe termen lung.

Noua ordonanță normează relația dintre actorii din piața electricității, introducând un mecanism obligatoriu de achiziție centralizată, la un preț fix de 450 lei/MWh.

Chiar dacă aceste detalii afectează doar indirect consumatorii, ele arată intenția Guvernului de a tempera fluctuațiile de pe piața internă de achiziție a electricității.

„În plină criză energetică mondială, prin aprobarea recentă la Camera Deputaților a OUG nr. 108/2022, România ține hidrocentralele închise și continuă planul decarbonizării și al dezafectării minelor”

În iunie a.c. Guvernul a aprobat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, acțiune ce a fost amânată până în 2032, în scopul asigurării siguranței și stabilității Sistemului electroenergetic național al statului român. Ceea ce este mai trist constă în aprobarea, în decursul săptămânii anterioare, de către Camera Deputaților a Pl-x 541/2021, dispoziții în baza cărora se va retragere din exploatare și se va închide definitiv și ireversibil, până în 2032, o capacitate energetică totală de 4.920 MW, prin încetarea exploatării lignitului și a huilei.

România va fi pusă, în aceste condiții, în situația să retragă din exploatare Societatea Complexul Energetic Oltenia, CET Craiova II, Complexul Energetic Paroșeni și UAT Municipiul Iași. Se vor realiza, în schimb, noi investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, respectiv: două grupuri pe gaze naturale „ready for hydrogen” de tip CCGT, la Ișalnița și Turceni, și opt parcuri fotovoltaice, până în 2024.

Spre marea mea indignare, în baza dispozițiilor acestui act normativ, carierele de lignit și exploatările miniere de huilă urmează să se închidă și să se ecologizeze, lăsând România pradă importurilor necesare pentru acoperirea consumului intern de energie electrică, la niște prețuri mult mai mari decât cele pe care le-am putea obține pe piață internă.

Prin închiderea minei de la Mintia și încetarea exploatării minereului de uraniu, se pune în pericol buna funcționare a Centralei Nucleare Cernavodă, care necesită, anual, o anumită cantitate de uraniu și care are o producție totală de 1.400 MW prin cele două reactoare, asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României.

„Normele de protecție a siguranței financiare a românilor, întărite la nivel european”

Parlamentul European a adoptat noi norme cu rol în consolidarea rezilienței cibernetice la nivelul Uniunii Europene (UE). Modificările au fost efectuate în scopul unui răspuns integrat al țărilor UE în fața amenințărilor din ce în ce mai intensificate legate de digitalizare și atacurile cibernetice.

În aceste condiții, Comisia Europeană a elaborat propunerea de înlocuire a Directivei pentru securitatea

informației și rețelelor (Network and Information Security Directive – NIS). Sunt consolidate astfel dezideratele de securitate, de abordare a securității lanțurilor de aprovizionare, de raționalizare a obligațiilor de raportare și de introducere a unor măsuri de supraveghere, dar și a unor cerințe de aplicare mai stricte, inclusiv sancțiuni armonizate în întreaga UE.

Prin adoptarea Directivei „NIS2”, Parlamentul European impune statelor membre înăsprirea regulilor în domeniul materiilor de securitate cibernetică pentru gestionarea riscurilor, precum și în ceea ce privește raportarea și schimbul de informații. Se urmărește consolidarea răspunsului țărilor Uniunii Europene la incidente, securitatea lanțului de aprovizionare, criptare și divulgare a vulnerabilităților.

Această directivă presupune adoptarea unor măsuri suplimentare de protecție în domeniul securității de către sectoarele esențiale, respectiv energia, transporturile, unitățile bancare, sănătatea, infrastructura digitală, administrația publică și sectorul spațial. Noile norme impuse de Directiva „NIS2” vor proteja sectoarele importante, precum serviciile poștale, gestionarea deșeurilor, substanțele chimice, produsele alimentare, fabricarea de dispozitive medicale, electronice, utilaje, autovehicule și furnizorii digitali.

„Reglementarea unui preț corect la energia electrică, un pas important spre predictibilitatea bugetară a fiecărui român”

PSD susține, în cadrul coaliției de guvernare, reglementarea prețului energiei, astfel încât acesta să fie sustenabil atât pentru populație, cât și pentru economie. Fluctuațiile actuale ale prețurilor sunt deranjante pentru agenții economici, deoarece companiile nu pot avea predictibilitate, în sensul că nu își pot elabora planuri de afaceri nici măcar pentru o perioadă scurtă de timp, din cauza instabilității pieței.

Este evident că, în lipsa unor informații cât mai apropiate de adevăr, afacerile agenților economici sunt afectate atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.

În aceste condiții, în accepțiunea PSD, avem nevoie de o reglementare, cel puțin parțială, dacă nu totală, a prețurilor la energia electrică. Suntem pentru adoptarea unei decizii corecte în acest sens, prin impunerea unui preț sustenabil și previzibil, deoarece o măsură clară va influența determinant inclusiv construirea bugetului de stat pentru anul viitor.

Partidul Social Democrat apreciază că niciun român nu trebuie să achite facturi exorbitante, iar pentru categoriile vulnerabile ale populației acestea trebuie compensate. De asemenea, propunerea de reglementare a prețurilor la energia electrică va conduce la apariția unor beneficii suplimentare pentru oameni și economie, pe lângă cele deja acordate de Guvern.

Implementarea acestei măsuri va aduce țării noastre suma de 2,2 miliarde de euro pentru compensarea facturilor la energie. Întârzierea reglementării va avea ca efect nedorit neutilizarea și pierderea fondurilor europene alocate României în acest sens.

„România are, pentru prima dată, un plan pentru combaterea cancerului!”

În data de 3 noiembrie 2022, în cadrul unei ceremonii special dedicate bolnavilor de cancer, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului.

Mă bucur că am avut ocazia să mă număr printre inițiatorii acestei legi, care, pentru prima dată în istoria țării noastre, cuprinde un plan concret pentru prevenirea și combaterea cancerului în România, cu măsuri concrete și termene precise de implementare. Este pentru prima dată în istoria politicilor de sănătate din țara noastră când vorbele frumoase și compasiunea pentru pacienți sunt înlocuite cu măsuri riguroase împotriva factorilor de risc asupra sănătății, cu tratamente inovative și cu programe de depistare precoce a acestei cumplite boli.

Potrivit datelor furnizate de către Ministerul sănătății, 40% dintre decesele provocate de cancer, în România, ar putea fi prevenite dacă sunt depistate timpuriu și tratate corespunzător. De asemenea, suferința pacienților și a familiilor lor ar fi mult mai mică dacă, prin analize și controale specializate, boala ar fi descoperită la începutul instalării și ar fi aplicate de îndată tratamentele specifice.

Îmi este greu să explic de ce abia în anul 2022 am demarat această campanie împotriva cancerului, de ce oare s-a întârziat atât de mult, în condițiile în care mii de semeni de-ai noștri află zilnic faptul că suferă de o formă sau alta de cancer.

Astăzi, după ce avem un cadru legislativ clar, predictibil și aplicabil, dispunem de resurse financiare nerambursabile fără precedent, așteptăm din partea Ministerului Sănătății acțiuni concrete, măsuri specifice și alocări financiare consistente împotriva acestei boli nemiloase. Îmi doresc ca, la 1 ianuarie 2023, ministrul sănătății să vină să ne prezinte cele mai curajoase măsuri și programe din istoria medicală românească, astfel încât numărul românilor care sunt afectați de cancer să se reducă simțitor în cel mai scurt timp.

„România trebuie să fie parte a spațiului Schengen” În Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, în protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admitere, articolul 4 spune: „Dispozițiile acquis-ului Schengen (...), deși sunt obligatorii pentru Bulgaria și România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauza din acquis.” Foarte simplu spus, admiterea României în spațiul Schengen este o obligație legală a statului român, nu un moft, nu o dorință care să excedeze cadrul tratatului, este o obligație asumată.

Condițiile privind admiterea noastră la spațiul Schengen au fost confirmate ca îndeplinite în repetate rânduri, de 10 ani încoace. Vedem, zilele acestea, că apar unele voci, din țările care trebuie să ne acorde votul de admitere în Consiliul JAI, care spun că România nu ar trebui să fie primită. Cea mai recentă discuție vine din Suedia. Trebuie să fim foarte clari: noul premier suedez și Guvernul pe care îl conduce susțin aderarea României la Schengen. La reuniunea de joi a Comisiei pentru justiție din Parlamentul suedez, noul guvern a prezentat o propunere prin care Suedia sprijină aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen. Partidul Social Democrat, partid aflat în opoziție, care și-a manifestat reticența față de aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, face parte din PES, familia socialiștilor europeni.

„Vom continua să protejăm românii și mediul de afaceri de criza prețurilor la energie”

Partidul Național Liberal a demonstrat, cu fiecare ocazie, că este formațiunea politică care va depune mereu toate eforturile pentru a veni în sprijinul românilor, mai ales în momentele cele mai dificile pe care țara le va traversa. Astfel, după intense negocieri în cadrul coaliției de guvernare, Partidul Național Liberal a reușit să obțină introducerea – în noua OUG privind energia, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 – unor prevederi care să mențină tarifele mici pentru consumatorii casnici și reglementarea lor sustenabilă pentru mediul economic. Noua schemă va avea următoarea formă:

– Am păstrat tarifele mici pentru consumatorii casnici cu consum sub 255 kWh/lună și am adăugat un nou tarif plafonat pentru cei cu consum peste 255 kWh/lună. Aceștia vor plăti maximum 1,30 lei/kWh.

– Am menținut tarifele plafonate pentru IMM-uri și am obținut un preț fix pentru marii consumatori industriali (maximum 1 leu/kWh, respectiv maximum 1,30 lei/kWh). Mai mult, noua ordonanță de urgență normează relația dintre actorii din piața electricității, introducând un mecanism obligatoriu de achiziție centralizată, la un preț fix de 450 lei/MWh. Trebuie spus clar că măsura este în acord cu Regulamentul european 2022/1.854, adoptat la ultimul Consiliu pe Energie, în 6 octombrie, care permite guvernelor să intervină în piață (în mod nediscriminatoriu) pentru a contracara prețurile ridicate, mecanism care va funcționa până la 31 martie 2025.

În același timp, un aspect foarte important este creșterea capacității de producție de energie a statului român. Este imperios ca România să își poată asigura necesarul de energie din producție proprie, din surse care prezintă un grad mare de securitate. Țara noastră tocmai a obținut de la Statele Unite finanțarea necesară pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care vor fi operaționale în 2029.

„Veniturile pensionarilor cu pensii mici trebuie să crească” România, ca și alte țări din lume, traversează o perioadă plină de provocări, iar inflația se află la un nivel foarte mare. Deși prognoza pentru inflație a fost revizuită de BNR la aproximativ 16%, trebuie subliniat că inflația pentru persoanele cu venituri mici este mult mai mare.

Există creșteri importante la produsele de bază și la facturile pentru utilități, ceea ce afectează în mod disproporționat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mai mici.

De aceea, PSD consideră necesară o majorare diferențiată a pensiilor, în anul 2023, astfel încât seniorii cu pensii mici să fie protejați. Modelul propus de PSD pentru creșterea diferențiată a veniturilor pensionarilor este echitabil și nu contravine Constituției. Având în vedere că unii lideri politici care s-au exprimat public pe subiectul pensiilor nu au înțeles propunerea social-democrată privind creșterea veniturilor pensionarilor în anul 2023, țin să subliniez următoarele aspecte:

PSD este de acord cu o creștere de până la 15% a sumelor alocate în total, în 2023, pentru pensionari. Însă distribuirea acestor bani suplimentari trebuie să se facă diferențiat, astfel încât cei cu venituri mici să beneficieze de creșteri mai mari, întrucât aceștia sunt afectați mai puternic de creșterea prețurilor. În acest context economic foarte dificil, este absolut revoltător ca pensiile speciale să crească cu 15%, cum s-ar întâmpla pe modelul PNL. PSD nu poate fi acord cu acest lucru! Sumele disponibile în buget trebuie folosite în primul rând pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici.

Propunerea PSD de a crește diferențiat veniturile pensionarilor nu contravine Constituției, pentru că nu implică majorări diferite ale punctului de pensie. Nu trebuie confundată creșterea punctului de pensie cu creșterea

„Există lumină la capătul furtunii, există o Românie prosperă la capătul crizelor!”

Pensiile vor fi mărite de la 1 ianuarie 2023 până la valoarea de 15%. Este un procent pe care Partidul Național Liberal, prin premierul Nicolae Ciucă, l-a susținut, asemenea Președintelui României, Klaus Iohannis. Veniturile tuturor pensionarilor este firesc să crească în mod egal cu inflația de anul acesta. Și, într-adevăr, nu pot plăti pensionarii costurile crizelor suprapuse cu care ne confruntăm!

De altfel, cea mai mare parte a activității Guvernului din acest an a fost concentrată pe sprijinirea categoriilor vulnerabile de români, în paralel cu asigurarea unei subvenții esențiale la prețurile electricității și gazelor naturale pentru toți consumatorii casnici. Prin ordonanța de urgență în domeniul energiei recent adoptată, reușim să susținem instituțiile publice, IMM-urile, dar și marii consumatori, prin prețuri plafonate. Este un efort bugetar major, pe care România îl face pentru a-i proteja pe români și pentru a ne proteja economia națională.

Niciodată în istoria noastră recentă nu ne-am mai confruntat cu asemenea provocări, așa cum se întâmplă în prezent. Pandemia a fost un eveniment șocant, care ne-a surprins și pentru care am luat măsuri odată cu întreaga planetă, pe măsură ce aflam mai multe detalii despre virus. Astăzi, cu războiul de la granițele noastre, cu criza prețurilor la energie și cu un nivel al inflației pe care nu l-am mai cunoscut de decenii, avem în față o situație extrem de complexă, în fața căreia acest guvern, constituit printr-o largă majoritate, de nevoie, nu „de drag” politic, a făcut față.

În vreme ce multe dintre statele europene se îndreaptă spre recesiune, în cazul României, în ciuda contextului exploziv din punct de vedere economic și în ciuda războiului din Ucraina, se va înregistra în 2022 o creștere de 4,6% a economiei, iar în 2023 toate instituțiile financiare mondiale confirmă că, deși va încetini ușor, tot vom rămâne într-un scenariu de creștere. Această realitate și reușită, dublată de încrederea tot mai mare a investitorilor străini în România, ne dă motive să nu fim foarte pesimiști în legătură cu anul viitor. Mai mult, Banca Națională a României confirmă, la rândul său, că inflația se va mai domoli în 2023 și nu va mai atinge asemenea cifre precum în ultimele luni.

„România are nevoie de o dezvoltare durabilă, capabilă să reducă decalajele între mediul rural și cel urban, între regiunile țării”

România parcurge o perioadă extrem de dificilă, fiind afectată de crizele regionale și globale. Chiar și în aceste condiții, țara noastră are nevoie de o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru a consolida reziliența față de crizele viitoare și a crea baza pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării.

România are nevoie de o schimbare a paradigmei de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. Trăim o perioadă marcată de procesul de globalizare, de accentuarea inegalităților și de crizele geopolitice regionale și globale.

Dezvoltarea durabilă este soluția, dar o dezvoltare durabilă care să asigure o reducere a decalajelor dintre urban și rural, dintre regiunile țării. Dezvoltarea durabilă reprezintă, în contextul societății noastre, dorința realizării unui echilibru între aspirațiile cetățeanului născut liber și societatea de care depinde.

Privim permanent spre viitor, spre moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Este esențial să ne unim eforturile pentru a asigura prosperitate, siguranță și echilibru.

Societatea noastră a evoluat, iar provocările pe care le întâmpină sunt diferite și trebuie să le abordăm pe fiecare în parte. Necesitatea unei viziuni în privința dezvoltării durabile este determinată de asigurarea unui cadru unic și coerent care urmează să consolideze politicile publice.

Dezvoltarea durabilă este o parte esențială a programului de guvernare al actualului Executiv, al cărui scop principal este acela de a asigura o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care se află într-o poziție vulnerabilă.

„Reforma educației trebuie să înceapă cu clasele mici” Am răspuns cu deosebită bucurie invitației de a participa la ediția a II-a a Simpozionului județean „Educație de calitate în orice situație – Exemple de bune practici”, organizat de Asociația Învățătorilor din județul Bacău.

Reîntâlnirea cu foștii mei colegi din învățământul primar a fost fantastică și emoționantă, fiind un excelent prilej de a rememora amintirile frumoase din activitatea didactică pe care am desfășurat-o împreună, ani la rând.

Remarc calitatea lucrărilor prezentate în cadrul manifestării desfășurate în Amfiteatrul „Radu Beligan” al Școlii Gimnaziale „Alexandru Ioan Cuza” din Bacău, numele marelui actor și regizor fiind în măsură să-i inspire pozitiv pe toți participanții, mici și mari.

Felicit Asociația Învățătorilor din județul Bacău pentru evenimentele organizate, simpozionul fiind urmat de Balul învățătorilor, circumstanțe ce au permis cadrelor didactice să socializeze și să pună bazele unor proiecte noi.

Așa cum știu din propria experiență de dascăl, învățătorii băcăuani au avut și au capacitatea extraordinară de a se adapta oricăror situații, mai ales în cele de criză, rezultatele obținute de ei și de elevii lor fiind întotdeauna remarcabile.

Consider că asigurarea calității în învățământ este sarcina fiecărui cadru didactic. Procesul instructiv-educativ trebuie organizat în așa fel încât elevul să găsească, în interiorul acestuia, resursele necesare și motivația care să-l stimuleze la o învățare activă și eficientă. Este necesar ca fiecare dascăl să aștepte cu răbdare rezultatele eforturilor sale și să rămână optimist, chiar dacă ele întârzie să apară.

De câteva zile tot aud în spațiul public, mai ales din zona colegilor de la PNL, că propunerea PSD de creștere diferențiată a veniturilor pensionarilor ar fi neconstituțională și chiar inechitabilă. De aceea cred că trebuie să am această intervenție pentru a clarifica lucrurile pentru cei care nu au înțeles ceea ce propune PSD. Avem, pe de o parte, propunerea PNL pentru o creștere cu 15% a punctului de pensie. Asta înseamnă că și cel cu pensia medie de 1.800 de lei, și cel cu pensia uriașă de 18.000 de lei vor beneficia de aceeași creștere procentuală.

În termeni reali, cei cu pensia uriașă vor avea o creștere uriașă, de 2.700 de lei, aproximativ 540 de euro în plus în buzunar. Doar creșterea e mult mai mare decât pensia medie din România. În total, cu această creștere, pe care PNL vrea să i-o dea cu mare generozitate, cel cu pensie deja mare va depăși 20.000 lei pe lună.

În schimb, cel cu pensia medie, care are acum 1.800 de lei, va primi în plus de zece ori mai puțin, adică doar 270 de lei. Deci cel care abia face față inflației primește de 10 ori mai puțin decât cel care deja este foarte îndestulat și nu mai are pe ce să cheltuiască banii. Asta e justiția socială pe care ne-o propun colegii de la PNL.

PSD a spus cât se poate de clar că suntem de acord cu o majorare cu 15% a banilor alocați pensionarilor. Însă distribuirea acestui surplus trebuie să se facă diferențiat, astfel încât cei care o duc mai greu să fie sprijiniți într-o măsură mai mare, iar cei care deja o duc foarte bine să primească și ei un plus, dar nu la fel de mare.

La această propunere a PSD, unii colegi au spus că e neconstituțională și că ar fi și inechitabilă, susținând că cei care au contribuit mai mult au dreptul să primească mai mult.

„Singurul partid din România care ține cu românii este PSD”

Când au fost la guvernare, cei de dreapta, care vorbeau de pomenile electorale, și-au dat arama pe față. Asta după ce, ani de zile, au umilit românii, arătând cu degetul către ei ori de câte ori PSD, singurul partid din România care ține cu românii și care a venit cu măsuri în sănătate, agricultură și alte sectoare vulnerabile, a luat măsuri necesare pentru români, pentru economia românească.

Guvernele de dreapta au sărăcit săracii și îmbogățit bogații. Da, săracul a devenit mai sărac, bogatul mai bogat! Faptele sunt evidente, nu mai există dubii. Ani de zile, dreapta politică din România a făcut opoziție prin sloganuri, instigare, dezbinare sau atacuri la adresa tuturor celor care făceau ceva pentru români.

Noi, românii, avem un proverb: vorbă multă, sărăcia omului! Viziunea de guvernare și faptele dreptei puse lângă acest proverb nu fac altceva decât să evidențieze adevărul dureros din spatele celor patru cuvinte transpus în realitate.

După ani grei de pandemie, guvernarea de dreapta doar a sporit vulnerabilitatea și incertitudinea cetățenilor, România a fost sărăcită energetic, iar majorarea pensiilor seniorilor blocată pe zeci de ani și incertă.

Vreau să-i întreb: cum se simt și unde sunt acum cei din USR, care au realizat un PNRR în defavoarea României și a românilor? Cei care au alocat în PNRR aproape o jumătate de miliard de euro pentru piste de biciclete prin pădure, câmp sau pustietate, în timp ce România are nevoie de dezvoltarea infrastructurii rutiere, și au realizat achiziții supradimensionate de doze de vaccin anti-COVID, în loc de investiții în economie sau alocări de bani la pensii. Cei care nu au pus nici măcar un euro în PNRR pentru irigații, pentru consolidarea securității alimentare.

„Viitorul UE nu este politică electorală locală!”

Cuvintele următoare nu sunt adresate doar socialdemocraților suedezi, ci tuturor politicienilor din Europa care înțeleg sintagma universală „United we stand, divided we fall!”.

Ceea ce este cu adevărat trist este că viitorul Uniunii Europene pare să stea „la mâna” orgoliilor unor partide politice cu interese electorale mici și vremelnice.

Recent am explicat mecanismele subtile din politica internă a Țărilor de Jos (Olanda), din care a rezultat rezoluția-recomandare ca guvernul olandez să respingă aderarea noastră la Schengen. Zilele acestea apar semnale din partea unor partide din Suedia. Dacă la extremiștii de dreapta ne așteptam să aibă poziții aiuritoare, „surpriza” a venit din partea social-democraților suedezi. Mai ales că în urmă cu puțin timp conducerea lor îl asigura pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, de sprijinul pentru țara noastră.

Politica nu este balet, ci lupta pentru putere și influență. Acesta este și motivul pentru care social-democrații suedezi transmit astfel de mesaje. Au nevoie să arate că fac „jocurile” pe scena lor politică și „joacă” cartea „străinilor care ne vin în case” la concurență cu extrema dreapta. Nu este treaba mea, dar cred, sincer, că este o carte politică sinucigașă electoral pentru ei. Ceea ce mă preocupă mai mult decât jocurile politice locale din țările UE este că aceste „hărțuieli” partinice pun în pericol structura întregii Uniuni. Mult mai mult decât își imaginează ei...

Europa este puternică doar unită. Cu interese comune (economice, sociale, militare, ideologice) care să aducă prosperitate cetățenilor europeni. Ca într-o familie. Însă, când fiecare frate începe să își rupă din averea întregii familii câte o bucată și își pune garduri peste garduri, familia se destramă.

„PSD este întotdeauna de partea oamenilor!”

Există partide pentru care cuvinte precum „piața”, „companie” sau „profit” reprezintă profesiunea de credință și focusul activităților politice pe care le întreprind. Așa cum observați, din vocabularul lor principal lipsește cuvântul oamenii! Aceste partide se revendică întotdeauna ca fiind de dreapta.

Și mai există partide precum Partidul Social Democrat, pentru care cetățenii – cei mulți, cum li se spune, oamenii care muncesc de dimineața până seara, uneori și în două locuri – reprezintă singura lor rațiune de a fi. Din acest motiv sunt mândru că fac parte din PSD, singurul partid care pune înainte de orice interesele legitime ale românilor!

Ce a contat pentru Guvernul de dreapta în pandemie? Oamenii? Cu siguranță, nu! A contat să achiziționeze zeci de milioane de vaccinuri, despre care știau că vor rămâne nefolosite și se vor strica, doar pentru a burduși, din sărăcia noastră, conturile unor corporații străine. A trebuit să vină un ministru PSD la Sănătate pentru a opri această aberație.

Ce a contat pentru Guvernul alianței de dreapta când a forțat așa-zisa liberalizare a pieței de energie? Oamenii? Evident că nu! Tot ce i-a interesat a fost să dea unora ocazia de a realiza profituri nesimțite pe spinarea oamenilor muncitori și de a crește artificial prețurile. A fost nevoie de presiuni și eforturi susținute în coaliție din partea PSD pentru a-i convinge pe cei de la PNL să treacă totuși, cumva, de partea românilor afectați.

Ce a contat când dreapta a negociat, vorba vine, condițiile asumate sau impuse țării noastre prin PNRR? A contat agricultura, văduvită, tot de ei, de irigații? Sau au contat firmele cărora, caz unic, le-au dat bani cu dedicație, în însuși textul planului? Sau au contat contractele de consultanță ulterioară pe care și le-au aranjat pentru ei și ai lor? Au contat pensionarii pe care voiau să îi țină zeci de ani cu pensiile blocate la cel mai josnic nivel? Pe cei de dreapta nu i-a interesat așa ceva! A fost nevoie să vină un ministru PSD la Ministerul Muncii pentru a arăta că un guvern poate și trebuie să fie de partea celor mulți sau năpăstuiți și că, dacă se vrea, așa cum PSD a vrut, orice se poate schimba sau renegocia, dacă este pentru binele părinților sau al bunicilor noștri!

„PNL urmărește prosperitatea tuturor românilor, fie ei tineri, activi sau seniori”

Un mit prea des vehiculat în România spune că liberalii și, în general, reprezentanții curentelor politice de dreapta se îngrijesc doar de bunăstarea celor puțini și prosperi, iar nu de cea a românilor aflați în curs de dobândire a acestei prosperități. Nimic mai fals!

În primul rând, noi, liberalii, nu facem în niciun moment un astfel de partizanat inutil și dăunător în egală măsură. Noi, liberalii, suntem conștienți de cât de păgubos este un traseu economico-social care duce spre polarizarea excesivă a veniturilor populației. În acest context, cum ar putea exista chiar stâlpii doctrinei noastre politice? Unde este loc de libertate individuală?

Ceea ce dorim noi, liberalii, este o societate bazată pe șanse egale, o societate în care oricine are o idee inovatoare o poate și valorifica, pentru a îndeplini, astfel, o nevoie socială și, utilizând beneficiile aduse de această activitate, propriile nevoi. O astfel de societate va fi în mod natural incluzivă, diversă, cu o economie împărțită între mii de mici, dar creativi și eficienți agenți economici.

Dar o astfel de economie nu poate prospera în lipsa certitudinii față de viitor. Cum poate lucra cineva astăzi, dacă nu știe că mâine va beneficia de o pensie decentă, de un sistem sanitar funcțional etc.? Cum va putea fi acel om activ și implicat la locul său de muncă, fie acesta în administrația statală, fără a cărei bună funcționare nici economia privată nu poate prospera, sau în mediul privat, în lipsa unei minime și elementare predictibilități?

De aceea, noi, liberalii, respectăm seniorii și înțelegem ce înseamnă o pensie. Înțelegem că pensia nu este o pomană, nu este o măsură socială, ci este un venit de înlocuire. Este un venit care trebuie să îi ofere beneficiarului său un standard de viață cât mai apropiat cu putință de cel avut în perioada activă, astfel încât el să se poată bucura de anii, în egală măsură frumoși și meritați, de odihnă.

„Către o Europă rezilientă din punct de vedere cibernetic” Eforturile de integrare europeană se axează, în principal, asupra mai multor direcții de acțiune, între care securitatea cibernetică, care reprezintă un pilon pentru toate celelalte politici ale UE. Transporturile, economia, energia, finanțele și sănătatea sunt acum vizibil dependente de tehnologiile digitale pentru o bună funcționare, întrucât digitalizarea creează oportunități unice de centralizare a informațiilor, de conectare a beneficiarilor unui serviciu, de coordonare și democratizare a procesului decizional. Totodată, digitalizarea aparatului administrativ crește transparența și vizibilitatea efectelor pe care o decizie luată de către autorități le are, îmbunătățind exponențial relația stat–cetățeni.

Concomitent cu dezvoltarea spațiului cibernetic, crește nevoia de securizare a acestuia, având în vedere strategiile statelor autoritare de destabilizare prin erodarea coeziunii și solidarității europene și a regiunii nord-atlantice. Din momentul izbucnirii pandemiei, provocările la adresa securității cibernetice au devenit din ce în ce mai proeminente, fiind expuse vulnerabilități în modul de funcționare al mecanismelor de prevenție și combatere a atacurilor cibernetice. O nouă strategie de securitate cibernetică a UE a fost adoptată în 2020, urmând ca primele concluzii aferente acesteia să fie publicate de către Consiliu un an mai târziu. S-a recunoscut faptul că securitatea tehnologică este indispensabilă scopului construirii unei Europe reziliente, verzi și digitale. Criminalitatea informatică atinge și astăzi noi cote, în contextul în care este estimat că 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024, conform datelor publicate de Consiliul European.

„Populismele ieftine și intervențiile brutale în mecanismele pieței, total incompatibile cu PSD”

Partidul Social Democrat, partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României, a guvernat întotdeauna în folosul tuturor românilor, și nu doar în favoarea anumitor clase sociale, spre deosebire de celelalte formațiuni politice care au deținut, în mod succesiv, puterea. Iar performanțele pe care le-am impus prin cele mai potrivite decizii politice, de-a lungul timpului, nu doar că ne recomandă în continuare în fața societății, ci se constituie și în experiența necesară pentru depășirea efectele atât de grele ale crizelor actuale. Trebuie să vă reamintesc că, din băncile opoziției, PSD a avut cele mai eficiente soluții și pentru depășirea crizei financiare care a debutat în 2008.

Alături de PNL la guvernare, în acest moment, din nou PSD face uz de toate metodele pentru a diminua, în cel mai responsabil mod, declinul economiei și chiar pentru redresarea acesteia. Și nu este vorba doar despre răspunsurile noastre la gama de probleme dificile, contemporane, ci și de banii sub formă de investiții care vor fi injectați în economie.

Din fericire, vom avea la dispoziție, pentru anul viitor, cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani. Din nefericire, deja se prefigurează pe linia orizontului politic comun cu partenerii noștri de guvernare o serie de tendințe populiste. Să glisezi dincolo de linia care face demarcarea clară între nevoile stringente ale populației, ce trebuie rezolvate cât mai rapid și echitabil, și diversele orgolii sau interese pentru polarizarea capitalului electoral, chiar și când nu este timp pentru așa ceva, denotă un oarecare diletantism și oportunism. Iar antidotul PSD pentru acest populism,

„Ar fi profund inechitabil ca munca să nu fie stimulată în România!”

Îmi aduc aminte cum, cu ceva ani în urmă, prin Oltenia, unii antreprenori români căutau forță de muncă din sursă locală și nu reușeau să angajeze pe nimeni, pentru că beneficiile și prestațiile sociale oferite de stat ajungeau să fie mai avantajoase față de câștigurile salariale obținute după 8 ore petrecute la un loc de muncă. Pentru această situație oamenii nu aveau chiar nicio vină, pentru că orice om rațional ar alege beneficiile sociale mai mari oferite de stat, în detrimentul muncii. De vină pentru această situație au fost și pare că sunt pe cale să fie din nou politicienii români.

România s-a angajat și vreau să cred că își respectă angajamentul ca prestațiile sociale oferite de statul român să fie acordate țintit, doar către persoanele vulnerabile, nu după socoteli politice ipocrite.

De asemenea, vreau să cred că munca va fi valorizată, printr-o politică salarială pe măsură, astfel încât, între a opta pentru beneficiile sociale și un loc de muncă, statutul de angajat să fie mult mai profitabil pentru om și familia lui. Nu pot să ascund faptul că susțin majorarea salariului minim brut pe economie până la valoarea de 3.000 de lei, această majorare fiind în măsură să acopere nu doar sporul de productivitate obținut de economie, ci și inflația din ultimul an. Însă, dacă pentru salariile mici, minime, cu care sunt încadrați angajați necalificați sau cu un grad minim de calificare, soluția a fost găsită, ce ne facem cu angajații înalt calificați, care au ajuns la un grad înalt de profesionalizare, după decenii petrecute prin școli, universități și după ani de efort intelectual? N-aș vrea să constatăm în anii ce vor urma că toți angajații din economia națională sunt încadrați pe salariul minim și că școala și performanța au fost pierdute din vedere.

„Redeșteptarea poporului român – Închiderea și conservarea carierelor de lignit și a minelor de huilă, între necesitate si oportunitate!”

În timp ce ne zbatem cu găsirea de soluții pentru susținerea sectorului energetic, Parlamentul a votat la două mâini, pe repede înainte, Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 108/2022, pentru decarbonizarea sectorului energetic, închiderea și conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit și huilă și închiderea carierelor ce explorează aceste resurse, pe motiv că acesta este „un jalon al PNRR”. Spre deosebire de huilă, operațiunile de extragere a lignitului creează profit, iar cea mai mare parte a cărbunelui este folosit la centralele electrice din apropierea minelor.

După părerea noastră, obligativitatea închiderii carierelor în contextul crizei energetice ar fi trebuit condiționată de aplicarea unor soluții de înlocuire a producției, prin fondurile europene în valoare de 1,4 miliarde de euro, pentru a deschide noi capacități de producție, bani pe care Guvernul să îi atragă

pentru a deschide noi capacități de producție, pentru susținerea sectorului energetic. Uniunea Europeană sprijină statele membre să își dezvolte infrastructura energetică, astfel încât să utilizeze mai multe surse regenerabile și să aleagă hidrogenul în locul arderii cărbunelui. Din bugetul UE pentru perioada 2021–2027, aproximativ 250 de miliarde euro vor fi alocate pentru măsuri care să atingă obiectivele de mediu, iar în același timp va fi creat un mecanism al tranziției juste, în valoare de 100 de miliarde de euro. Din acești bani, 7,5 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile alocate pentru a ajuta cele mai afectate regiuni, în special zonele miniere din marile bazine carbonifere.

„Planul național strategic a fost transmis Comisiei Europene!”

În declarația mea politică fac referire la forma finală a Planului național strategic transmis Comisiei Europene de către ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea. Chiar dacă au existat întârzieri în privința Planului național strategic al României, din cauza fostului ministru de dreapta Adrian Oros, odată cu intrarea PSD la guvernare și preluarea Ministerului Agriculturii s-a reușit recuperarea întârzierilor.

Ministerul Agriculturii a purtat numeroase negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene în vederea clarificării tuturor observațiilor formulate de experți europeni și astfel s-a reușit transmiterea Planului național strategic pentru aprobarea finală.

Ministrul PSD al agriculturii a avut un dialog continuu cu fermierii și cu structurile asociative din domeniu, pentru a realiza cel mai important document pentru agricultura și dezvoltarea rurală din România. Acest document prevede obiectivele clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și satului românesc.

Astfel, subvențiile pe unitatea de suprafață și pe cap de animal, sumele destinate investițiilor în irigații, independența energetică, dotarea cu tehnică agricolă și industria alimentară vor contribui la creșterea și diversificarea producției, în vederea asigurării hranei, creșterii veniturilor și reducerii impactului negativ asupra mediului.

În vederea realizării acestor obiective, Planul național strategic 2023–2027 aduce agriculturii românești 15,8 miliarde de euro. Planul prevede circa 6 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață. Domeniul agricol este prioritar pentru Partidul Social Democrat și ministrul Petre Daea. Deja se lucrează la actele normative pentru realizarea cadrului legislativ și a softului necesar accesării sumelor prevăzute pentru fiecare an din Planul strategic național 2023–2027.

„Guvernul Ciucă are soluții pentru România – creștere economică de 5,8% în anul 2022”

Comisia Europeană a venit cu vești bune pentru economia românească în „Prognoza economică de toamnă”, estimând o creștere economică de 5,8% în 2022, una dintre cele mai mari creșteri pe care le înregistrează un stat membru al Uniunii Europene.

De asemenea, datele publicate de Eurostat, săptămâna aceasta, arată că produsul intern brut al UE și al zonei euro a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, România și Cipru fiind țările cu cel mai puternic avans, ambele cu o creștere de 1,3%.

Trebuie menționat că, în realizarea prognozei, experții europeni au luat în calcul impactul tarifelor compensate la energie, subvenționarea prețului carburanților, măsurile luate prin Programul „Sprijin pentru România”, precum și creșterile salariilor din sectorul bugetar.

De asemenea, este important de știut că factorul decisiv în realizarea creșterii economice sustenabile din acest an este reprezentat de intrările de capital, atât prin investițiile străine directe, cât și banii veniți de la Bruxelles, prin PNRR ori fondurile europene din actualul exercițiu financiar. Prin măsurile pe care Guvernul le-a luat, România a ajuns pe locul al șaselea în topul creșterii economice din UE, depășindu-ne doar Irlanda, Portugalia, Slovenia, Croația și Grecia, care înregistrează avansuri economice între 6% și 8%.

Iată că, în ciuda tuturor prognozelor alarmiste, România are parte de o creștere economică peste așteptări, iar acum cel mai important este să ne canalizăm toate eforturile pentru a stopa o eventuală încetinire economică în anii următori. Sprijinul guvernamental pentru gospodării și întreprinderi a jucat un rol vital în atenuarea impactului negativ asupra economiei românești și pot să va asigur că vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populația și mediul de afaceri.

„Revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987”

Există în viața unui popor momente unice prin care se marchează prezența dinamică a actorilor sociali implicați în transformarea societății. Deși istoria a depins mereu de participarea lor, eroii n-au fost suficient de impozanți încât să confere prin simpla lor invocare întreaga dimensiune a temporalității de referință. O astfel de situație comportă evocarea muncitorilor brașoveni care, la 15 noiembrie 1987, au prefațat prin revolta lor anticomunistă evenimentele din decembrie 1989. Acești veritabili exponenți ai nemulțumirii generate de dictatura comunistă a lui Nicolae Ceaușescu merită a fi recuperați din filele trecutului și curajul lor necesită raportare perpetuă.

În acea zi de duminică erau planificate simulacrele de alegeri pentru deputații Marii Adunări Naționale. Muncitorii de la Uzina de Autocamioane „Steagul Roșu” au încetat lucrul în mod spontan, ca expresie a faptului că salariile nu le fuseseră plătite. Starea de agitație și protestele s-au amplificat, iar în jurul orei 8.00 patru mii de muncitori erau adunați la porțile acestei unități. Sub impulsul unor lideri _ad-hoc_ s-a luat decizia de a se îndrepta cu toții spre sediul comitetului județean al PCR, spre a-și expune doleanțele. Coloana care pleacă efectiv în acest loc va număra doar 400 de protestatari, dovada faptului că frica și teroarea erau omniprezente în societatea românească. Revendicările sociale cum ar fi „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Pâine fără cartelă!” au fost însoțite de intonarea imnului „Deșteaptă-te române”. În centrul orașului s-a creat joncțiunea cu grupuri de mii de oameni veniți de la Fabrica „Tractorul” Brașov, Fabrica „Hidromecanica”, elevi, studenți.

## „România părăsită”

Se apropie postul Crăciunului, iar despre Crăciun se spune că este despre familie, despre iubire, despre dăruire și multe altele.

Ceea ce contează de Crăciun nu e decorarea bradului, ci reunirea familiei.

Există o mică Românie dincolo de granițele țării, unde se regăsesc semeni de-ai noștri plecați de acasă din diferite motive. Românii noștri poartă cu ei povara neajunsurilor, lacrimi grele și, cu speranțe în valize și în suflet, au plecat spre necunoscut.

În ultimii ani, de Crăciun sau de alte sărbători, România este invadată de românii plecați în străinătate care stau la cozi să intre în țară.

„Hristos rămâne același an de an: discret, vertical, blând, smerit și «neșifonabil», așteptând ieșirea noastră din vacarmul anonim pentru a realiza cine este El cu adevărat: argumentul iubirii paterne a Tatălui ceresc față de noi, bezmeticii.” Iată identitatea pe care ne-o descoperă Crăciunul. Din păcate, acum, noi, între molid și brad, noi preferăm pinul. „Pinul de la card!”, ca să îl citez pe părintele Necula.

Paștele și Crăciunul în România sunt cea mai bună opțiune! Nicăieri masa nu e atât de bogată ca acasă!

Dragi români, veniți acasă și arătați-le România și copiilor voștri!

Vestea nașterii lui Hristos răsună și la Putna, și la Oașa, și în București, și în Rădăuți. Cel mai frumos cadou de Crăciun este reîntregirea noastră și a familiilor noastre risipite în lume.

Cred cu adevărat că, dacă vom continua să spunem povestea Crăciunului, să cântăm colindele lui Hrușcă și ale lui Grigore Leșe, vom putea aduce bucurie și pace în sufletele noastre!

Doamne-ajută!

„Vizita oficială în România a ES Gordan Jandroković, președintele Parlamentului Republicii Croația, 8–9 noiembrie 2022”

Vizita președintelui Parlamentului Republicii Croația în România, pe 8 noiembrie 2022, a marcat un moment important, când, iată, anul acesta, s-au împlinit 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice (29 august 1992), 30 de ani de relații bilaterale excelente și de cooperare, solidaritate și respect reciproc, la toate nivelurile, între România și Republica Croația.

Vizita a debutat cu o serie de întrevederi în Parlamentul României, unde președintele Saborului croat s-a întâlnit cu ES domnul Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, ținând cu această ocazie și un discurs de la tribuna Camerei Deputaților, în cadrul ședinței de plen, cu ES doamna Alina-Ștefania Gorghiu, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Senatului, cu vicepreședintele Camerei Deputaților, domnul Vasile-Daniel Suciu, și ES domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

La aceste întâlniri s-au discutat mai multe teme de interes comun, împărtășindu-se viziuni similare asupra principalelor teme din cadrul UE și al NATO, aderarea României la OCDE și spațiul Schengen, precum și din plan regional și internațional, ceea ce reflectă, în consecință, o bază excelentă pentru dialogul politic și o foarte bună cooperare între cele două state membre ale UE.

A doua zi, pe data de 9 noiembrie 2022, președintele Parlamentului Republicii Croația, Gordan Jandroković, alături de membrii din delegația sa, domnul deputat Andro Krstulović Opara, doamna deputat Ivana Posavec Krivec și Tomislav Šimičević, șeful Cabinetului președintelui Parlamentului croat, etc., au fost întâmpinați în amfiteatrul sediului central al UCR de președintele și deputatul Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci-Slobodan, de prefectul județului Caraș-Severin, Dragomir Ion, de vicepreședintele CJCS, Caius Isac, primarii comunelor, preoții, conducerea uniunii și oficialitățile locale, vizitând cu acel prilej și Muzeul UCR din localitatea Carașova și comunitatea croată din Clocotici și Lupac.

În discursul său, înaltul oficial a precizat următoarele: „În cadrul acestei vizite oficiale, am deosebita plăcere să fiu astăzi prezent în comunitatea croată. Este cea mai veche comunitate, care trăiește în afara granițelor Croației încă din secolul al XIV-lea. Păstrează identitatea, cultura, limba, religia și toate celelalte care se referă la identitate națională și noi suntem recunoscători pentru acest fapt. Suntem recunoscători Guvernului României și României pentru întreaga susținere pe care o acordă minorităților naționale ca să se poată dezvolta precum vedeți aici. Mă bucur că sunt

„Schimbări pozitive de abordare a politicii externe a României”

Aderarea României la NATO și Uniunea Europeană nu reprezintă nici pe departe sfârșitul dezideratelor noastre de politică externă. Simplul statut de membru în cele două entități nu conferă în mod neapărat și prestigiu sau notorietate României în cadrul proceselor decizionale negociate între statele membre.

Aderarea la spațiul Schengen, adoptarea monedei euro sau obținerea unor portofolii strategice în Comisia Europeană sunt doar câteva dintre obiectivele pe care România le are pe termen scurt în relațiile internaționale. Fiecare nou statut al României pe această scenă supranațională trebuie să fie susținut de maturitatea clasei politice, de consolidarea statului de drept, de garantarea justiției independente și implementarea unor politici de creștere economică vizibilă, cu efect pe termen mediu și lung.

Seriozitatea, demnitatea și munca sunt punctele de referință ce trebuie să ghideze acțiunile politice care pot influența pozitiv statutul României în plan extern.

În contextul schimbărilor continue pe plan european și internațional, determinate de războiul din Ucraina și de criza energetică mondială, precum și al reordonării priorităților naționale, cred că misiunea domnului ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, un diplomat de carieră, cu viziune politică și cu o experiență profesională demne de toată admirația, nu este deloc facilă.

Consider că datoria conducerii diplomației române este de a consolida mesajul de echilibru și încredere transmis partenerilor externi, referitor la dorința, justificată prin fapte, a României de a participa ca partener egal la deciziile majore luate la nivel european. Echilibrul de putere care se manifestă în acest moment la nivelul coaliției de guvernare poate constitui un factor potențat și pozitivat în politica externă a României.

„Pași concreți pentru realizarea unor parcuri eoliene în arealul Mării Negre”

Am participat, zilele trecute, la vizita de lucru a membrilor Grupului de lucru offshore wind, din cadrul Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, în Regatul Scoției. În cadrul acesteia au fost programate întâlniri cu o serie de reprezentanți ai Parlamentului și ai Guvernului scoțian, autorități locale, universități, precum și exponenți ai mediului de afaceri. De asemenea, în program au figurat vizite la obiective economice de top din Scoția, îndeosebi din domeniul energetic.

Misiunea delegației comisiei parlamentare române a fost de a observa la fața locului mecanismele implementate de țara componentă a Regatului Unit în ceea ce privește producerea energiei și măsurile aferente crizei actuale a acesteia.

O componentă pe care România dorește să o abordeze în cel mai scurt timp, în cadrul demersurilor de a deveni independentă energetic, este dezvoltarea unor parcuri de turbine eoliene în Marea Neagră. Din acest punct de vedere, am văzut la fața locului un parc eolian amplasat în Marea Nordului, ferma de eoliene offshore Flotation Energy, în apropiere de Aberdeen, și am discutat despre funcționarea acestuia cu responsabilii competenți în domeniu, mai ales că, în prezent, Scoția are cel mai mare parc de eoliene offshore din lume.

Delegația noastră a cules toate informațiile necesare proiectului României de dezvoltare a acestor tipuri de parcuri eoliene în Marea Neagră, având ocazia de a se întâlni și cu autoritățile locale din Aberdeen, cu parlamentari scoțieni, precum și cu ministrul pentru _Net Zero,_ energie și transport, Michael Matheson.

„Partidul Național Liberal relansează, prin investiții, regiunea Oltenia – obiectiv asumat și demarat de Guvernul Ciucă!”

Mult timp, Regiunea de Sud-Vest a fost ocolită de investiții și acest fapt și-a pus amprenta asupra nivelului de trai și asupra perspectivelor de dezvoltare. Despre lideri ai PSD care în urmă cu 4 ani doar anunțau proiecte majore, precum Spitalul Regional de Urgență Craiova, fără a face ceva concret, ne-am lămurit cu toții!

Niciunii nu s-au concentrat cu adevărat pe ceea ce contează pentru a contura o viziune realistă de dezvoltare a zonei. Doar gălăgie politică și multă imagine.

Acum avem exemplul concret că viziunea liberală de dezvoltare, pe care am promovat-o încă din anul 2020, dă rezultate.

Există deja un portofoliu de proiecte mature care au susținere guvernamentală și care include investiții în infrastructura rutieră și feroviară, modernizarea sistemului sanitar, dar și investiții în rețelele de gaze și energie, finanțate prin PNRR și prin PNI „Anghel Saligny”.

Într-un context dificil, cu multiple crize suprapuse, Guvernul Ciucă joacă cartea investițiilor, singura care va garanta un parcurs al dezvoltării durabile.

Unul dintre proiectele cu impact pozitiv pentru întreaga regiune va fi Spitalul Regional de Urgență Craiova, pentru care s-a semnat contractul de proiectare și care intră în linie dreaptă.

Guvernul PNL a deblocat în anul 2020 acest proiect și a obținut finanțarea europeană, iar în completare Guvernul Ciucă a contractat de la Banca Europeană de Investiții un împrumut de 368 de milioane de euro. Este un proiect ambițios, mult așteptat de către locuitorii din zonă. Investițiile în infrastructura de sănătate sunt vitale pentru comunități.

„România secolului XXI, încălzită cu lemne”

Sunt nevoit să readuc în discuție subiectul energeticii românești, deoarece actuala guvernare perseverează vehement în a săpa groapa independenței noastre energetice.

Mai întâi să recapitulăm toate „realizările” actualei guvernări din această sferă:

- minele de cărbuni de la Hunedoara, închise;

- vânzarea Termocentralei Mintia la preț simbolic;

- Legea offshore, adoptată;

- încercarea de a scoate la vânzare hidrocentralele,

reducând, în prealabil, producția acestora;

- creșterea prețurilor la toate tipurile de energie;

- creșterea importului de energie electrică. După ce Guvernul s-a spetit, muncind asiduu să saboteze energetica națională, a hotărât să le ofere totuși românilor o compensare pentru cele distruse și să plafoneze prețul la lemne. Se pare că Guvernul și-a propus să le facă românilor un mare „bine” și să ne ducă pe toți înapoi în Evul Mediu, înapoi la încălzirea pe lemne.

Felicitări Guvernului! Nici nu se putea mai bine, să compenseze lipsurile energetice cu tăieri de păduri, iar progresul nostru tehnologic va fi scris în manualele de istorie cam în felul următor: „La începutul secolului XXI, România a redus voit capacitățile de producție energetice, ca să stimuleze încălzirea pe lemne, iar prin dezelectrificare a făcut un salt imens înapoi în Evul Mediu.”

Situația este atât de gravă în energetica românească, încât am ajuns să ne sabotăm pe noi înșine. Nu ne-a atacat nimeni, nimeni nu a dat cu bombe în centrale și în stații de transformare. Cu toate acestea, am redus producția de curent electric și am stimulat încălzirea pe lemne, iar următorul pas, urmând aceeași logică, ar trebui să fie întoarcerea la lumânări și candele.

## „Pensionarii de lux ai României”

Una dintre recomandările Băncii Mondiale, care, de altfel, oferă consultanță Ministerului Muncii pentru reforma în domeniul pensiilor, este ca pensiile speciale să nu mai depășească salariul în plată. Schimbarea formulei de calcul conform recomandărilor venite ar duce la pensii mai mici cu aproximativ 20% față de cele din prezent.

Pe scurt, printr-un astfel de nou proiect legislativ, pensiile magistraților ar urma să nu mai depășească ultimul salariu – o situație sfidătoare și umilitoare pentru milioane de români –, vechimea în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare 65 de ani, iar nu 60, ca în prezent. Astfel, acești adevărați semizei, care niciodată nu răspund pentru nimic și, nu de puține ori, au distrus destine ori au făcut scăpați marii infractori, ar coborî și ei cu picioarele pe pământ, printre muritorii de rând, pentru că, repet, este sfidător ca numărul unu din Înalta Curte de Casație și Justiție, care are în prezent un salariu net de 22.500 de lei, să iasă la pensie la 50 de ani, cu 28.000 de lei!

În România, în caz că ați uitat, sau poate nici nu ați știut, sunt oameni care trăiesc cu o pensie de 1.000 de lei lunar, după zeci și zeci de ani de muncă! Lor nu le recalculează nimeni pensiile, chiar dacă legea spune clar că acestea ar trebui indexate cu nivelul inflației, adică cu mai bine de 15%!

Am adresat două întrebări parlamentare, atât ministrului justiției, cât și ministrului muncii, pentru a afla dacă au în lucru un astfel de proiect legislativ privind pensiile de serviciu ale procurorilor și judecătorilor, pentru că timpul trece, și nu în favoarea românilor!

„Cu inimă, din județul Iași – produsele noastre ieșene merită șansa de a fi valorificate și susținute!”

Șansa dezvoltării Iașiului și a întregii regiuni a Moldovei depinde de fiecare dintre noi, de modul în care înțelegem că ne stă în putință să ne aducem contribuția. Produsele noastre locale sunt inima a ceea ce avem mai de preț, mai reprezentativ și mai important. Sunt o marcă de țară cu care ne mândrim în întreaga lume și care poate reprezenta motorul economiei locale.

Pentru aceasta, cu toții avem nevoie să le valorizăm și să le valorificăm. Este rolul meu, reprezentantul dumneavoastră în Camera Deputaților a României, să contribui ca legislația să creeze cadrul propice pentru ca produsele locale ieșene și din întreaga Românie să își recapete statutul pe care îl merită și să beneficieze de condiții propice și corecte de promovare și comercializare.

Este rolul nostru, al fiecăruia în parte și al tuturor împreună, să facem din produsele noastre locale prima alegere de fiecare dată când mergem la cumpărături.

Alegerea lor înseamnă alegerea pentru comunități prospere, capabile să contribuie la economia locală și la condițiile de trai ale tuturor.

Alegerea lor înseamnă sănătate, înseamnă continuarea tradițiilor și a valorilor identitare, înseamnă o șansă pe care o acordăm producției interne și economiei locale și naționale independente.

Alegerea produselor locale înseamnă o alegere pentru Iași și pentru ieșeni. În continuarea demersurilor de susținere a produselor și producătorilor locali, vă invit să vă folosiți rolul esențial pe care îl aveți pentru ca produsele noastre locale să nu se piardă.

Folosesc această cale pentru a mă adresa și reprezentanților HoReCa, și sectorului de distribuție din județul Iași, pe care îi invit să folosească în activitatea lor cât mai multe produse locale din Iași și județele Moldovei.

## „Atac sau accident?”

În estul Poloniei, la Przewodowo, țară membră a NATO, la 10 kilometri de granița cu Ucraina, au căzut două rachete, în explozie murind două persoane.

Deși Kremlinul neagă că ar avea cunoștință despre cele două rachete, iar Pentagonul nu confirmă informațiile privind rachete rusești, nefericitul eveniment care a avut loc pe teritoriul statului polonez a stârnit îngrijorare în Uniunea Europeană și în rândul țărilor membre ale NATO, iar potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului polonez, Piotr Müller, Polonia ia în calcul activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede că „părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”.

Pentru liniștea și pacea pe care ni le dorim pe teritoriul țării noastre, precum și pe întreg continentul, ne dorim ca în Polonia să fi avut loc un accident care să nu se mai repete, și nu un atac.

Suntem solidari cu poporul polonez, prietenul și aliatul nostru.

Cu aleasă considerație și deosebită prețuire.

„Orașul Nădlac”

Orașul Nădlac este situat în județul Arad, în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș, în partea de vest a țării, la o distanță de 47 de kilometri de municipiul Arad; prima atestare documentară datează din 1313, când așezarea este amintită într-un testament, sub numele de Noglog.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la 7.398 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 8.144 de locuitori.

Populația majoritară a orașului este de origine slovacă; imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Economia orașului Nădlac este focusată pe agricultură și mai puțin pe industria ușoară (sectorul alimentar textil și de prelucrare a lemnului) și comerț, la nivelul orașului fiind 150 de agenți economici.

Ca atracții turistice se pot menționa mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

Astăzi, orașul Nădlac, un oraș atrăgător, cu potențial uriaș, are suficiente probleme din cauza administrației locale, fiind într-un proces de modernizare continuu, cu multe proiecte în derulare și cu proiecte care așteaptă să înceapă.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor, care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a orașului Nădlac trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor și pe accesarea de fonduri europene.

„«România Educată» – un eșec previzibil”

De la instalarea noului ministru al educației, doamna Ligia Deca, o liniște care nu prevestește nimic bun este tot ce ni s-a transmis din instituția care trebuia să se ocupe în mod direct, alături de Președintele României, de realizarea și implementarea Proiectului „România Educată”.

Până acum însă, singurul fapt prin care s-a făcut remarcată doamna ministru a fost gestul prin care le ia apărarea plagiatorilor, invocând decizii ale CCR care nu mai sunt obligatorii dacă încalcă legislația UE!

Pe scurt, joi, 10 noiembrie, doamna ministru a ajuns neanunțată la ședința Consiliului general al CNATDCU, însoțită de secretarul de stat din minister, domnul Gigel Paraschiv. Potrivit președintelui interimar al CNATDCU, Mircea Dumitru, Ligia Deca a spus în ședință că instituția nu poate analiza tezele de doctorat mai vechi de un an, care au intrat în circuitul civil și au produs efecte, pentru că așa prevede decizia CCR.

Și gata, domnul ministru Bode, spre exemplu, poate dormi liniștit, în continuare, pe bancheta din spate a automobilului – chiar dacă se vede de pe Lună plagiatul domniei-sale, conform directivei doamnei ministru Deca, pur și simplu, hoția nu se pune! Nu contează că nu poate veni un ministru să decidă ce are voie și ce nu are voie să facă o instituție care respectă un cadru legal, importantă e directiva de partid! Pentru că, probabil, așa ar trebui să funcționeze și „România Educată”, în viziunea acestor politruci!

De-a lungul celor 33 de ani, pe la Ministerul Educației s-au perindat 23 de miniștri, fără a-i mai pune la socoteală și pe cei interimari, nume sonore, multe sinonime cu incompetența totală, dacă ar fi să amintim personaje precum Liviu Pop, Rovana Plumb sau chiar Monica Anisie, ministrul care a refuzat alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, pe motiv că instituția pe care o conduce n-are ce face cu banii.

## **Domnul Ioan Vulpescu:**

„Digitalizarea memoriei naționale”

Președintele României a promulgat legea pe care am inițiat-o, ce va contribui la mai buna protejare și promovare a culturii și identității naționale. Această lege clarifică atribuțiile și obligațiile ce le revin instituțiilor publice în materia protejării monumentelor de for public și instituie un regim de protecție mai bun. Totodată, are prevederi care sprijină protejarea și cultivarea memoriei naționale, iar acestea sunt, poate, cele mai importante, deoarece ele constituie un pas important în direcția digitalizării culturii române.

Sunt multe locurile încărcate de istorie și frumos a căror memorie a fost ștearsă cu buldozerul pentru a face loc betonului cenușiu comunist sau oțelului și sticlei capitaliste. Clădiri în care au trăit sau au creat personalități importante ale vieții culturale, științifice sau politice sau care au găzduit evenimente importante pentru istoria noastră au dispărut pur și simplu, fără a lăsa în urma lor vreo dovadă a ceea ce a fost. O asemenea soartă a avut, de exemplu, casa din București în care a locuit Mihail Sadoveanu, din zona Zambaccian, pe locul căreia s-a ridicat un bloc de locuințe. Destine similare au avut casele memoriale ale lui Perpessicius, Alexandru Rosetti, Maria Bănuș. Un alt imobil ai cărui pereți au văzut și auzit multe până să fie puși la pământ este Palatul Adevărul, în care s-a scris o bună parte a istoriei presei românești; aceasta pentru că aceste imobile nu beneficiau de protecția pe care o meritau și nici de atenția publicului.

Intenționez să schimb acest lucru, de aceea am inițiat această lege care obligă la montarea de plăci comemorative în locuri legate de mari personalități ale culturii, științei sau vieții politice române, acolo unde au avut loc evenimente importante, inclusiv pe fațadele clădirilor construite ulterior demolării clădirilor în care personalitatea a locuit sau a avut loc un eveniment istoric. Aceste plăci vor conține, pe lângă câteva informații esențiale, un cod QR. Odată scanat, acest cod va redirecționa utilizatorul către o pagină de internet administrată de Ministerul Culturii, unde va găsi mai multe informații despre personalitatea sau evenimentul respectiv.

Bună dimineața, din nou, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 153.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză între 11.00 și 11.30; vot final la 11.30; iar după această sesiune – cele două ședințe de Birou permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb dacă există observații asupra ordinii de zi. Vă rog, doamna Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai încerc o dată – PL-x 647/2022

, care prelungește cu 6 luni mandatele a patru membri din conducerea ANRE, să-l aducem de pe poziția 65 pe poziția 18, pentru a-l dezbate astăzi, aici, în Camera Deputaților. Vă reamintesc că termenul de trecere tacită este data de 18 noiembrie, deci finalul acestei săptămâni.

Dacă aveți niște datorii către acești oameni de la ANRE, cel mai bine e să vă asumați și să dezbatem transparent aici, în plenul Camerei, proiectul de lege și să-l trecem, să nu-l lăsăm să treacă tacit către Senat.

Deci, vă rog, un vot, să putem să-l aducem pe poziția 18, pentru a-l dezbate, chiar a începe cu dezbaterea pe acest proiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să luați loc, să vă pregătiți cartelele de vot.

PL-x 647/2022, de pe poziția 65 pe poziția 18. Stimați colegi, luați loc în bănci, să putem începe.

Vă rog.

...și am încheiat aici.

Dacă deținătorul Premiului Oscar pentru rolul de apărător al statului de drept procedează în felul acesta, vă rog pe dumneavoastră să analizați cât de corect este pentru România și cum eforturile reale ale unor politicieni de a obține un salt pentru România, în ce privește statutul pe care îl are în...

Mulțumesc...

...Uniunea Europeană...

Nu mai trage de timp!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu înțeleg.

Vot, vă rog.

Cu 56 de voturi pentru, două contra, 97 de abțineri, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnule Stelian Ion, aveți vreo intervenție asupra ordinii de zi?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Da.

Vă rog.

Stelică, să dai garsoniera înapoi, Stelică!

Am o intervenție pe art. 154 alin. (5), o problemă personală care are legătură cu mandatul.

Vreau să rostesc de la tribuna acestui Parlament următoarele fraze legate de promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a legilor justiției, prin care s-a oficializat îngenuncherea justiției.

Consider că acest gest, care a intervenit cu o zi-două înainte de raportul preliminar al Comisiei de la Veneția, este, de fapt, o zădărnicire a eforturilor multor politicieni, poate și deputați, senatori, europarlamentari, în orice caz, de a ridica MCV și de a obține aderarea la Schengen.

Din păcate, acest gest arată explicit faptul că Klaus Iohannis pune mai presus interesul personal, acela de a deține controlul asupra justiției, de interesul mai mare, de interesul general, de ridicare a MCV...

Domnule Stelian...

...și de aderare la Schengen. Dacă...

Domnule Stelian...

...domnule Stelian.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...aceste eforturi sunt zădărnicite sau nu de Klaus Iohannis.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Cu toată dragostea invocată ieri de unul dintre colegi, vă reamintesc, de la ora 8.30 am avut declarații politice, în această dimineață.

Domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o solicitare de procedură, și anume să rugați plenul ca, prin vot, să fie de acord ca toți colegii de la Comisia pentru buget, finanțe să se întrunească într-o ședință, în timpul ședinței de plen, pentru a discuta câteva chestiuni de tehnică normativă, pe două proiecte care sunt deja pe ordinea de zi, și, de aceea, o să le retrimitem la comisie pentru o jumătate de oră, și anume:

– PL-x 682/2022 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2022; și

– PL-x 299/2022 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2022. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Vom face un singur vot, astfel încât plenul să acorde permisiunea Comisiei pentru buget, finanțe să lucreze în paralel cu plenul. Ordinea de zi și-o stabilesc cei de la Comisia pentru buget, finanțe.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 41 contra și 18 abțineri.

Comisia pentru buget, finanțe poate lucra în paralel cu plenul.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Explicarea votului!

...deținătorul... O singură propoziție...

Vă rog, domnule Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Explicarea votului.

USR a votat împotriva acestei propuneri. Este o harababură de nedescris ce se întâmplă în acest Parlament. PSD–PNL–UDMR au aproape 70% din acest Parlament și nu sunt în stare să facă un program predictibil, se încurcă în șireturi, își leagă unii altora șireturile și ajungem să avem astfel de situații în care în timpul plenului se fac comisii pe proiecte care tocmai au ieșit din comisii.

Puneți-vă la treabă, puneți-vă la masă, nu vă mai certați, tot voi ziceți că e nevoie de stabilitate, Iohannis zice că e nevoie de stabilitate, nu vă mai bateți joc de această instituție!

## **Voci de la USR:**

Bravo!

## Mă abțin.

Înainte de a intra totuși în ordinea de zi, dau cuvântul doamnei deputat Ana-Maria Cătăuță, președintele Comisiei permanente comune pentru relația cu UNESCO, pentru susținerea unei alocuțiuni.

Vă rog, stimată doamnă deputat, aveți cuvântul.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Astăzi totuși celebrăm și un moment important.

Astăzi, la aniversarea a 5 decenii de la adoptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, putem vorbi de patrimoniul cultural al României ca o sumă de valori și bunuri, fie ele materiale sau imateriale, mobile sau imobile, constituite, ocrotite și protejate de-a lungul vremurilor.

România împărtășește cu mândrie cu întreaga umanitate valoarea universală excepțională a bunurilor înscrise pe lista patrimoniului mondial.

Patrimoniul cultural românesc înglobează prețioase resurse moștenite din trecut, sub toate formele lor. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la ratificarea convenției, UNESCO prezintă un plan de acțiune axat pe trei direcții importante pentru următoarele decenii, în așa fel încât patrimoniul mondial să devină mai reprezentativ, mai accesibil și mai durabil.

## Dragi colegi,

Atunci când am aderat la convenție, ne-am asumat cu tărie că toate aceste bunuri vor fi conservate și transmise generațiilor viitoare. Nu putem vorbi despre un stat modern fără moștenirea lui culturală și identitară, care nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste și dăruire, din generație în generație, toate aceste bunuri de o valoare inestimabilă. Însă nouă ne revine obligația morală de a duce mai departe aceste bunuri, de a le proteja și de a le promova în lume. Suntem convinși că încă mai avem de lucru, că simpla transmitere a acestor bunuri pe mai departe nu este suficientă, că mai sunt multe de făcut pentru a ne asigura că toate aceste situri sunt accesibile tuturor.

## Și eu vă mulțumesc.

Deși neuzual, domnule Seidler, vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

O fi neuzual, domnule președinte – și vă mulțumesc pentru următoarele 20 de secunde –, dar, din păcate, e uzual să fii ipocrit de la microfonul Parlamentului României, să spui că te bucuri și ești mândră, în numele partidului pe care îl reprezinți, pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, fără să fi precizat că te-ai luptat ani de zile ca nu cumva acest patrimoniu să ajungă în UNESCO. Ba, chiar mai mult, pentru șpagă pentru oamenii tăi, ai fost dispus, tu, Partid Social Democrat, să distrugi situl respectiv. Pentru șpagă.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Aniversam 50 de ani de când România a aderat la una dintre cele mai importante organizații internaționale, dar, mă rog.

Domnule Andrușceac, vă rog.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop**

**:**

Îl dăm afară pe Seidler din partid pentru ce a spus!

## Este foarte bine.

Și discursul colegei noastre a fost un discurs care aproape m-a făcut să cred că trăiesc în altă țară.

Vorbind de protejarea mediului și a patrimoniului cultural, ar trebui – ca să nu vă țin mult, dragi colegi – să regăsim în bugetul pe care tocmai va trebui să ni-l prezentați partea practică, alocarea banilor pentru protejarea patrimoniului cultural construit și a ariilor protejate. De la vorbe să trecem la fapte. Așteptăm să vedem asta în buget.

## Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Și începem cu Proiectul de lege pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 112/2022.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială să prezinte raportul comisiei. Domnule Solomon, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010, urmărindu-se stabilirea unei noi categorii de locuri de muncă drept locuri de muncă încadrate în condiții speciale, respectiv cele din sectorul construcții de mașini, pentru personalul care desfășoară activități în turnătoriile de oțel, fontă, aliaje neferoase, precizie și cuzineți, precum și forje.

Totodată, se preconizează și asimilarea ca stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă a perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care salariații au desfășurat activități în sectorul construcții de mașini, în locuri de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă. Legea face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 7 martie 2022.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Mara-Daniela Calista, Grupul PNL. Vă rog.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte Daniel Suciu.

În primul rând, aș vrea să-l felicit pe colegul meu, Jaro Marșalic, pentru depunerea acestui proiect și pentru cât de răbdător a fost să îndeplinească toți pașii parlamentari.

Ce vreau să completez este că în cadrul acestui proiect am depus un amendament care privește Compania „ArcelorMittal” din județul Roman. Am reușit să rezolvăm o inechitate.

Pentru că, vedeți dumneavoastră, în ceea ce privește art. 30, laminarea la cald era prevăzută ca activitate încadrată în grupa I de risc, dar, din păcate, trefilarea, respectiv laminarea la rece, inclusiv decaparea cu acizi nu erau prevăzute, motiv pentru care s-a făcut o distincție între două categorii de persoane. Și vorbim de sume undeva în jur de 500 de lei pentru fiecare pensie. O sumă destul de importantă.

Este vorba despre aproximativ 300 de persoane care, prin acest amendament, vor ieși din categoria discriminării și vor reuși să beneficieze și ele de această lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau observații? Doamna Țoiu? La titlu sau la dezbateri generale? Ce înseamnă asta?

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

La dezbateri generale.

A, la dezbateri generale, vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

## Vă mulțumesc.

Eu mă bucur că avem acest raport și îl dezbatem, dar vreau să spun tuturor colegilor că noi nu avem, la 10.28, raportul pe site, al Codului fiscal, pe care urmează să-l votăm în următoarea oră – sistemul de taxare al companiilor din România, suprataxarea normei parțiale.

În acest moment nu există pe site-ul Camerei Deputaților, să poată să fie văzut de deputații care urmează să-l voteze sau de cetățenii și companiile care o să fie afectate de el.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Eram la trefilare, doamnă Țoiu.

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2021 pentru abrogarea art. 72 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 392/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă doriți să interveniți, vă rog, în calitate de inițiator, adică Guvernul României.

Pe scurt, vă rog. ## **Domnul Constantin Ștefan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Ștefan Constantin, de la Ministerul Energiei.

Ministerul Energiei susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 84/2021, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru industrii și servicii, rog, raportul. Domnul Bende.

## **Domnul Ioan Mang**

**:**

Aici, aici.

Domnule Mang, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2021. Potrivit intervențiilor legislative, pe perioada stării de alertă sau a măsurilor excepționale prevăzute la art. 93 din Constituție se interzice deconectarea de către operatorii de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale pe motiv de neplată a facturii și se asigură continuitatea furnizării serviciilor următoarelor categorii de clienți casnici: consumatorului vulnerabil de energie; consumatorului final casnic de energie electrică ce are un consum mediu lunar, raportat la un an calendaristic, mai mic de 100 kWh și nu are mai mult de șase facturi neachitate în sold; consumatorului final casnic de gaze naturale ce are un consum mediu lunar, raportat la un an calendaristic, mai mic de 1.000 kWh și nu are mai mult de șase facturi neachitate în sold. Nerespectarea acestor prevederi de către operatorii de transport și de distribuție energie electrică și gaze naturale se sancționează cu amendă de la 200.000 de lei la 300.000 de lei, iar constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se fac de reprezentanții împuterniciți ai ANRE.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2022 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

La lucrările comisiei au fost prezenți deputați conform listei de prezență.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Mulțumesc. Nu există intervenții. Trecem la dezbateri.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții? Nu. Proiectul rămâne la votul final.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006; PL-x 29/2022.

De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Bogdan-Radu Balanișcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni deputați,

Prin prezentul proiect sunt propuse modificări legislative convenite cu Comisia Europeană pe parcursul negocierii PNRR-ului, modificări care vor contribui la: asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare; creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente și la reglementarea sistemelor individuale adecvate și stabilirea condițiilor de descărcare a apelor uzate din acestea în resursele de apă, acolo unde, din motive justificative, nu se poate realiza sistem de canalizare publică, precum și reducerea eliminării și poluării cu ape uzate menajere.

Ministerul Mediului susține. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administrație publică, vă rog, raportul comun.

Da.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri, preluate de inițiator; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

În conformitate cu prevederile art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din data de 8 martie 2022, iar membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2022.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Axinia.

Vă reamintesc, suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aceste lucrări de infrastructură sunt anunțate cu mare tam-tam de autoritățile locale. Din păcate, realitatea ne arată că nu stăm prea bine la finalizarea acestor obiective de investiții. Și vă dau două exemple, verificate personal, în județul Prahova.

În comuna Bănești avem o rețea de canalizare începută de 7 ani și, bineînțeles, nefinalizată, cu absolut nicio sancțiune, deși sunt prevăzute sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de finalizare.

Și un caz și mai grav: în comuna Puchenii Mari, de 14 ani se lucrează la o rețea de canalizare.

Vă fac o cronologie a faptelor: 2008–2012 – aproape s-au finalizat o rețea de canalizare împreună cu trei stații de epurare; între 2012 și 2016 – pauză totală, nu s-a întâmplat nimic; în 2016 și-au dat seama că nu sunt branșate la curent; le-a luat doi ani să facă branșamentul la curent; din 2018 până în august 2022 abia s-a dat drumul la o stație de epurare, celelalte două fiind depășite din punct de vedere tehnic, urmând a fi readuse la norme.

Cam aceasta este România lucrului bine făcut. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Denisa-Elena Neagu, Grupul USR. Vă rog.

## **Doamna Denisa-Elena Neagu:**

## Mulțumesc.

Această lege este un pas înainte pentru modernizarea mediului rural.

În România, doar 72% dintre gospodării sunt conectate la rețeaua de apă potabilă.

În ceea ce privește racordarea la canalizare lucrurile sunt mult mai grave, doar 55% dintre gospodării fiind conectate. Ocupăm, astfel, ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Asta se întâmplă pentru că, de 32 de ani, satele românești au fost lăsate pe nedrept în urmă, pentru PSD și PNL neexistând bani pentru satele românești.

Citez din expunerea de motive semnată de domnul Ciucă: „Prin PNRR, una dintre reformele definite în cadrul acestuia vizează consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și canalizare, pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate.”

USR e de vină că avem un PNRR care aduce satele din România în secolul XXI, nu ca până acum, cu toaleta în fundul curții. Banii din PNRR trebuie folosiți pentru a aduce satele mai aproape de standardele urbane.

Guvernul nu mai poate folosi scuza „Nu sunt bani”. Bani avem și sper ca aceștia să fie distribuiți echitabil pentru proiecte în interesul cetățenilor.

USR va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Gheorghe Miuțescu.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Această ordonanță nu face altceva decât să pună noi biruri pe spinarea cetățenilor din România.

Punerea ei în aplicare înseamnă majorarea tarifelor atât la apă, cât și la canalizare și eu cred că astăzi nu este momentul să fie aprobată o asemenea ordonanță.

Chiar dacă în text există și lucruri care sunt pentru modernizarea instalațiilor și alimentării cu apă și canalizare, eu cred că în anul 2022 nu este momentul, într-o criză energetică pronunțată și în perioada pe care o traversăm, să majorăm tarifele la apă și canalizare. Plus că, să nu uităm că pe programul 2014–2020 POIM, din 3 miliarde și jumătate, bani care trebuiau investiți pentru apă și canalizare, nu au fost cheltuiți aproape deloc bani, din aceste sume.

Atunci, ce facem? Facem ordonanțe doar ca să dăm posibilitatea majorării unor prețuri, în momente de criză, pe spinarea cetățenilor României, sau vrem într-adevăr să modernizăm și să aducem la un alt standard acest serviciu foarte important din România?

Noi, cei din Forța Dreptei, vom vota împotriva acestui proiect de ordonanță, pentru că nu este momentul să fie aprobat așa ceva.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19; PL-x 95/2022; procedură de urgență. Inițiatorul, vă rog.

## **Domnul Aurel-George Mohan** – _secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ vizează uniformizarea regulilor de acceptare a certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19, în sensul acceptării de către toate statele membre doar a certificatelor care atestă vaccinarea cu schema completă, adică de 270 de zile de la efectuarea schemei.

- Proiectul de lege transpune Regulamentul European

- nr. 2.280/2021.

- Ministerul Sănătății susține proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Prezentați-vă!

Mulțumesc.

Aurel Mohan, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Așa este regulamentar.

Comisia pentru sănătate și familie, vă rog, domnule Tătaru, raportul comun.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19, transmis cu adresa PL-x 95/2022 din 14 martie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie 2022.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR, dezbateri generale. Sau domnul Simion George, pentru că există un singur vorbitor de grup.

Vă rog, domnule doctor.

încălcat Convenția de la Oviedo, s-au încălcat aceste Principii de la Nürnberg.

Nu este posibil ca membri ai Parlamentului să fie de acord ca cetățenii țării respective să fie puși într-o situație de coerciție! Este inuman!

De aceea, ne opunem acestui certificat verde! El nu trebuia să existe de la început.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final. Mergem mai departe.

27. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri; PL-x 97/2022; procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

Și vă rog să vă și prezentați.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În anul 2019, în timpul președinției României, a fost adoptat un nou regulament privind statisticile de întreprindere.

În aceste condiții, România trebuie să-și armonizeze legislația în acest domeniu.

Prin adoptarea ordonanței de urgență care modifică Legea nr. 422 se aduc modificări, nu substanțiale, care vin să completeze cadrul juridic la nivel național.

Prin adoptarea acestei ordonanțe nu sunt implicații financiare în implementarea noilor prevederi.

Vă mulțumesc foarte mult și susținem acest act normativ. Vă mulțumesc foarte mult.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul.

Domnule președinte Sándor Bende, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi vom fi constanți în atitudinea noastră, deoarece acest certificat verde încalcă drepturile omului. Atunci când domnul Barnier a venit la noi în țară, să ne explice că trebuie să adoptăm acest certificat verde, l-am întrebat care este baza științifică pentru care a fost adoptat acest certificat verde.

Și, ce să vedeți?! Nu există nicio bază științifică! A spus că este un act pur politic.

Bun!

Atunci când deputații din Parlamentul britanic au întrebat același lucru, care este baza științifică pentru care s-a adoptat acest certificat, ce să vedeți? Același răspuns. Nu există nicio bază științifică, totul a fost doar o hotărâre politică. O hotărâre politică să ce?! Să punem cetățenii țărilor respective care vor să circule între țări, să-i forțăm să se vaccineze.

Asta nu a fost o hotărâre care să fie în conformitate cu jurisprudența secolului XX. S-au încălcat drepturile omului, s-a

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri, transmis cu adresa PL-x 97/2022 din 14 martie 2022, înregistrat la Comisia pentru industrii și servicii sub nr. 4c-3/181/2022 din 14 martie 2022, iar la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare sub nr. 4c-1/100 din 22 martie 2022. În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Înainte de a da cuvântul la dezbateri generale, pe procedură, domnul Andronache sau domnul Simonis, o intervenție.

Domnule Simonis, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului propunerea de a prelungi programul de lucru cu 30 de minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru cu 30 de minute.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 4 contra, propunerea dumneavoastră a fost aprobată.

La dezbateri generale vă rog să vă hotărâți care dintre domnul Botez și doamna Prună, întrucât suntem în procedură de urgență și e un singur vorbitor. Care?

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Cristina.

Până se hotărăsc cei de la USR, îi dau cuvântul domnului Dancă Ionel, din partea deputaților neafiliați.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am venit în mod special la această tribună a Parlamentului pentru că văd în băncile Guvernului reprezentanții conducerii Institutului Național de Statistică.

După comunicatul Institutului Național de Statistică, care a rectificat creșterea PIB din primul trimestru cu mai mult de patru puncte procentuale, o eroare statistică fără precedent, domnilor, nu știu ce mai căutați aici!

Pur și simplu ar fi trebuit să vă fi dat deja demisia, după această eroare statistică, și, dacă nu o faceți, solicit, în mod public, premierului Nicolae Ciucă și liderilor coaliției să demită întreaga conducere a Institutului Național de Statistică.

Datele statistice în ceea ce privește economia României nu pot fi greșite în asemenea hal încât să pună în pericol toată construcția economică a României, atât în ceea ce privește producția industrială, inflația..., pe care de altfel se bazează întreaga schemă de cheltuieli publice ale statului, din bugetul național. Practic, suntem în fața unei cacealma fără precedent, pentru că toate datele din buget, inclusiv cheltuielile, deficitul bugetar se raportează la un PIB eronat. Domnilor, demisia!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu o mențiune: „cacealmale”.

## **Domnul Ionel Dancă**

**:**

Corect! Atât ați avut de obiectat, în rest cu demisia sunteți de acord!

Doamna Prună, din partea Grupului USR.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot decât să fiu de acord cu antevorbitorul meu, după ce am văzut cu toții că trăim într-o minciună în ceea ce privește creșterea economică a României, că, de fapt, ea nu e de 5,3%, este de 1,5%. Nu știu cum domnii de la Institutul Național de Statistică pot să vină astăzi aici, în fața noastră, și să nu spună nimic. Să nu spună nimic, pentru că, totuși, faptul că au estimat greșit, în mod grosolan, creșterea economică transmite un mesaj de neîncredere în economia românească.

Și, domnilor de la INS, dacă s-au făcut presiuni politice asupra dumneavoastră să dați acea cifră eronată, cred că e momentul să veniți s-o spuneți aici, de la tribună, dacă nu, să vă asumați și să ne spuneți public că plecați acasă, pentru că este inadmisibil, în România anului 2022, să umflați cifrele de asemenea manieră, din pix, și economia românească să primească un semnal total greșit de la o instituție care totuși ar fi trebuit să ofere încredere în rândul investitorilor și în rândul antreprenorilor români. Este o rușine pe care ar trebui să v-o asumați.

Oricât mi-aș dori să dau cuvântul reprezentanților INS, acest lucru este neregulamentar; doar la întrebări și interpelări pot să intervină.

Mergem mai departe.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

28. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2021 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene. Ce titlu lung! PL-x 385/2021. De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele inițiatorilor, să luați cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Ștefan Constantin, Ministerul Energiei.

Din cauza politicilor de decarbonare ale Uniunii Europene, prin proiect se urmărește crearea cadrului necesar legal privind acordarea venitului lunar de completare și acordarea unor plăți compensatorii persoanelor care urmează să fie disponibilizate de la societățile Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, închiderea minei Valea Jiului, și Compania Națională a Uraniului; aceste persoane disponibilizate trebuie să beneficieze de plățile compensatorii, respectiv veniturile lunare de completare, precum și de principiile de acordare a măsurilor de protecție socială, precum și de perioada de acordare a acestora, fapt pentru care Ministerul Energiei susține adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru politică economică, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2021 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene

Acesta a fost doar titlul!

Acesta a fost doar titlul!

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Manta Claudiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sectorul activității miniere este cel care a susținut economia acestei țări și face încă acest lucru la un anumit nivel. Este adevărat că mineritul, în special, ca, de fapt, activitatea de extragere a resurselor, în general, se desfășoară astăzi la alte standarde și se raportează la alți parametri față de ceea ce se întâmpla în urmă cu câteva decenii.

Din motive cunoscute, necesarul de muncă în domeniul extractiv s-a tot diminuat, iar procesul continuă.

Ordonanțele de urgență ale Guvernului, cele din 2019 și 2020, vin să creeze cadrul juridic pentru implementarea unor măsuri care să asigure o anumită protecție pentru cei care nu vor mai lucra în domeniul extracției de resurse.

Suntem, din păcate, dragi colegi, într-o situație delicată. Deși energia s-a scumpit în toată Europa, deși încă la nivelul României avem capacitatea de a produce mai multă energie ieftină, facem ce facem și ne punem singuri piedică. Doar așa se explică faptul că avem colegi care din răsputeri se luptă să închidă cariere miniere ori să blocheze pornirea hidrocentralelor gata terminate, cu atâta înverșunare încât cu greu poate fi înțeles acest aspect.

Domeniul extracției de cărbune în România va continua să existe, iar perspectivele în contextul politic regional arată că s-ar putea să fie nevoie de și mai multe resurse ce urmează a fi aduse la suprafață. Fac această afirmație bazându-mă pe ceea ce vedem în Germania, în Polonia ori alte state din Uniunea Europeană care încet, încet se pregătesc să redeschidă exploatările de cărbune conservate, precum și să producă mai mult curent electric din termocentrale.

Plățile compensatorii ce vor fi acordate personalului vizat de textul actului legislativ nu reprezintă un efort financiar foarte mare, însă utilitatea lor pentru cei care au lucrat în acest domeniu, pentru familiile acestora, și, nu în ultimul rând, pentru economia regională constituie un sprijin necesar.

Pe care puteați să nu-l mai citiți!

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege PL-x 385/2021.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2021 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Mulțumesc.

Peste 4.000 de persoane de la Complexul Energetic Hunedoara vor rămâne fără locuri de muncă, peste 4.000 de familii vor avea de suferit și de aici declinul în tot ceea ce privește industriile care depindeau de Complexul Energetic Hunedoara.

OUG este corectă în măsura în care asigură protecție socială pentru persoanele disponibilizate, însă punem cruce industriei de acolo fără să punem nimic în loc. Să vă dau câteva date. În 2018, PIB-ul Hunedoarei era doar 51% din media PIB-ului UE. Hunedoara avea doar 1,55% contribuție la produsul intern brut național, doar 17% la produsul intern brut regional.

Iar dacă vorbim de populația județului, a scăzut accentuat în ultimele două decenii, în momentul în care au început să fie sistate activitățile industriale.

Scăderea populației din Hunedoara este de patru ori mai puternică decât pe întreg teritoriul României, iar cea mai mare depopulare o găsim fix în zona Văii Jiului, în orașele industriale miniere.

Populația din Valea Jiului a scăzut cu 20% în perioada 2011–2019, Lupeni a pierdut 22%, Vulcan, care a pierdut 19%, Hunedoara, de unde au plecat 17% din locuitori doar între acești ani.

Ce se întâmplă cu această forță de muncă? Oamenii care au profesii de care România are nevoie să se dezvolte, cum sunt energeticienii sau cum sunt inginerii, pleacă pentru că guvernările voastre, ale PSD și PNL, nu au nicio viziune asupra viitorului economiei. Azi avem deficit de ingineri pentru că după ʼ90 ați vândut fabricile pe nimic și profesioniștii au plecat, fără să vă gândiți că țara are nevoie de ingineri în orice condiții. Au plecat și medici, pentru că nu ați fost în stare să construiți spitale, au plecat cercetători, pentru că nu ați investit în cercetare. Acum vor pleca și energeticienii.

Vă rog să finalizați!

Să vinzi Mintia fără să pui nimic în loc, fără să verifici cum o vinzi... Care este planul? Asta vă întreb!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Simion George, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Vorbim aici despre disponibilizări, despre plăți compensatorii, de fapt, vorbim despre distrugerea sistemului energetic românesc. Iar astăzi se întâmplă desăvârșirea acestui plan: vânzarea Hidroelectrica, listarea Hidroelectrica la bursă după ce a fost pusă pe butuci, după ce o lună de zile Hidroelectrica nu a mai putut lua noi clienți casnici, pentru că își schimba softul, vine o nouă ordonanță care practic interzice Hidroelectrica să mai ia noi utilizatori casnici.

Ați distrus minele, fie că erau mine de cărbune, fie că erau mine de uraniu, disponibilizați, și pe bună dreptate dăm plăți compensatorii energeticienilor și minerilor care se trezesc fără loc de muncă, și ținta este punerea pe butuci și vânzarea sistemului energetic.

Dacă mai are această coaliție de guvernare un pic de demnitate trebuie să răscumpere acțiunile de la Hidroelectrica și trebuie să ofere un plan viabil, pentru că – nu-i așa?! – președintele celui mai mare partid de guvernământ a zis că nu se închid minele, cum ați votat cu toții săptămâna trecută.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule Miruță, nu vă pot da cuvântul, suntem în procedură de urgență, a vorbit deja o colegă a dumneavoastră.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Salarii compensatorii înseamnă că oamenii sunt trimiși acasă – ca să înțelegem despre ce discutăm.

A fi trimiși oamenii acasă nu înseamnă a relua producția de cărbune, deci o perspectivă de neînchidere a minelor.

Poate vă hotărâți ce faceți cu această țară și cu acești oameni.

Salarii compensatorii înseamnă închiderea unor capacități de producție, adică trimiteți oamenii acasă cu aceste salarii compensatorii.

Deci asta faceți, ca să fie clar pentru toți cei care ne urmăresc.

Nu poți să dai și salarii compensatorii și pe urmă să faci reangajări. Așa ceva nu se poate într-o țară civilizată.

Deci afirmația dumneavoastră, astăzi, prin aprobarea acestei ordonanțe, este că trimiteți oamenii acasă cu salarii compensatorii.

Asta este ce face PSD, în pofida a ce spune în spațiul public, prin campanii în mediul online.

Să nu spună românii că nu li s-a atras atenția. În acest moment, PSD și PNL închid capacitățile de producție și trimit acasă angajații, cu aceste măsuri sociale, care sunt, de regulă, puse în practică pentru asemenea situații.

Ministerul Energiei este aici – ori închideți și dați salarii compensatorii, ori vă bazați pe extracția de cărbune, ca să nu ne faceți dependenți de surse, de exemplu, rusești sau din altă parte? Spuneți românește, n-o mai amestecați, că deja e haos în tot ceea ce spuneți și faceți în practică.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Nu mai există intervenții, nici amendamente. Proiectul rămâne la votul final.

Am rugămintea, puțin, la liderii de grup, să vină până la tribună.

Stimați colegi,

Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiarfiscale; PL-x 628/2022.

Am rugămintea la președinții comisiilor, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget, să dea citire raportului și, ulterior, unul dintre liderii de grup să facă propuneri pentru dezbateri.

Vă rog.

Haideți, că vă dau raportul, este la mine. Sau... Vă rog, domnule Huțucă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog. PL-x 628/2022.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiarfiscale

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, în sensul adoptării unor măsuri financiar-fiscale și bugetare.

La ședința Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din 15 noiembrie 2022 au participat deputații conform propriei liste de prezență.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

La ședința Comisiei pentru muncă și protecție socială din data de 16 noiembrie 2022 au participat deputații conform propriei liste de prezență.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Mulțumesc.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Vă propun 15 minute timp de dezbatere.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – 15 minute. Vot, vă rog.

Cu 195 de voturi pentru, 5 contra, 3 abțineri, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Năsui, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, această ordonanță este o creștere semnificativă de taxe, făcută intempestiv, după ce mult timp ni s-a spus că nu vor crește taxele în România.

În momentul în care a fost votat bugetul pentru anul 2022 am avertizat asupra faptului că cheltuielile sunt extraordinar de mari, mult mai mari decât poate susține bugetul; „nu vor fi creșteri de taxe”, ni s-a spus.

Iată că au venit creșterile de taxe și ele au trecut ieri ca prin brânză și prin Comisia pentru buget, finanțe, bănci.

Practic, impozitarea pentru persoanele fizice autorizate se dublează. Adică oamenii care au deja veniturile cele mai sensibile la ciclul economic, cei care pierd bani în momentul când e recesiune, care n-au salariu fix și care au cea mai mică predictibilitate, tocmai lor v-ați găsit să le dublați sarcina fiscală, povara fiscală.

Regimul microîntreprinderilor suferă o mare lovitură și, practic, vă duceți înspre micii antreprenori, care vor suporta de fapt povara tuturor cheltuielilor pe care le-ați crescut. Munca part-time este supraimpozitată, revine această aberație – muncești două ore, plătești impozite ca pentru opt.

Impozitele locale le măriți cu 25%. Practic, ați mărit minimul. Ați încercat la Senat să reveniți asupra lucrului acesta, dar acum ați revenit la forma de la Senat. Dar, ce să vezi?, din 2025, fix un an după alegeri!

Și unul dintre cele mai grave lucruri – România a avut câteva reforme bune și, chiar dacă le-a făcut PSD sau PNL, sau un guvern sau altul, ele au fost bune.

Mă refer, de exemplu, la pilonul II de pensii, o reformă bună, care ne-ar fi dat șansa să nu mai avem concursul acela populist de cine crește punctul de pensie mai mult, la televizor, și să avem efectiv un sistem predictibil, contributiv, care să nu depindă de factorul politic și în care pensiile românilor să fie bune și mari, și asigurate. Acesta era sistemul pilonului II. Din păcate, acum se mai bate încă un cui în coșciugul acestui pilon II. De ce? Pentru că ați statuat...

Vă rog să finalizați.

...ați statuat impozitarea dividendelor care se primesc la pilonul II. Adică nu a administratorilor de fonduri, deci nu e vorba de ei, de profitabilitatea lor...

Domnule Năsui...

...e vorba înseși de deponenți, de pensionari. Practic, scădeți pensia oamenilor din pilonul II, ca apoi să spuneți...

Domnule Năsui, vă rog să...

...iată...

...finalizați.

Păi, sunt pe final, domnule președinte. Dacă mă lăsați să-mi duc ideile până la capăt ar fi perfect. Este o ordonanță care e imensă, trebuie să punctez măcar ceea ce face această ordonanță – descurajează pilonul II și, mai grav, descurajează pilonul III, pentru că limitează beneficiile extrasalariale la o treime din salariu. De ce? De ce să nu...

Mulțumesc...

...încurajăm tocmai contribuțiile la...

...domnule Năsui.

...pilonul III?

Dar, domnule președinte, cred că pot să-mi duc și eu o idee până la capăt, n-am făcut niciun atac la persoană...

Domnule Năsui...

...am vorbit numai pe fond.

...v-am lăsat 30 de secunde după cele două minute, am încercat să vă atenționez...

Domnule președinte...

...și vă rog...

...știți foarte bine...

...să fie...

...ce se întâmplă...

...ultima propoziție.

...faptul că nu vă doriți nici măcar ca opoziția să rostească cuvintele acestea de la tribună, pentru că arată exact ipocrizia dumneavoastră, care ați zis că nu creșteți...

Mulțumesc...

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să vă spun din capul locului că această modificare a Codului fiscal este o modificare antieconomică, care lovește exact în oamenii care aduc plusvaloare, în oamenii care muncesc, în oamenii care au inițiativă economică.

De ce ați mărit taxele și impozitele? De ce îi loviți pe proprietari, pe acționari, pe cei care exercită profesii liberale, pe persoane fizice autorizate, pe cei care câștigă venituri din activități independente, adică oamenii activi economic, care generează plusvaloare și creștere economică, în condițiile în care ați încasat fără să visați 53 de miliarde în plus la bugetul de stat?

N-are nicio justificare economică, socială această creștere de taxe aberantă!

În loc să micșorați TVA-ul, în loc să micșorați accize, în loc să renunțați la taxe inutile, în loc să reduceți impozitul pe muncă, contribuțiile la pensii și sănătate, voi veniți și dați cu biciul exact în cei care duc economia înainte.

O politică stupidă, aberantă, care va genera, de fapt, o frânare în activitatea economică și o descurajare a celor care cu adevărat au inițiativă în societatea românească și care generează creștere economică.

Noi, deputații din Forța Dreptei, vom vota împotriva acestei modificări aberante a Codului fiscal, care va duce la frânare economică, în condițiile în care și așa impozitul nevăzut, generat de inflația pe care ați lăsat-o să scape de sub control, pe care îl plătesc oamenii care câștigă bani, nu e de 10%, ci e de 32%, 33%...

... taxele și impozitele, după care ați venit...

Mulțumesc.

...să le creșteți...

Am..., am înțeles.

...și, ce să vezi?, că și prin comisie...

V-am lăsat și peste timp...

...au trecut ca prin brânză...

...și mă și certați.

...toate creșterile de taxe și impozite, pe care ați promis că nu le...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să opriți microfonul. _(Se adresează staffului tehnic.) (I se întrerupe microfonul.) (Aplauze.)_

Ca să facem o pauză între colegii noștri de la USR, domnul Ludovic Orban.

Vă rog.

Vă rog și pe dumneavoastră...

...din cauza inflației...

...să finalizați.

...generate de dumneavoastră.

Nu numai că vom vota împotrivă, ci vom căuta parteneri să facem ceea ce n-a făcut Avocatul Poporului, și anume să atacăm această modificare aberantă a Codului fiscal la Curtea Constituțională.

Mulțumesc.

Sunt curios cum o să voteze foștii mei colegi, care au promis în campanie...

Domnule Orban...

...că nu majorează nicio taxă, niciun impozit...

Domnule Orban...

...nicio contribuție și că nu introduc niciun impozit...

...zău că n-aș vrea să...

...și nicio contribuție nouă.

...opresc microfonul...

## **Domnul Ludovic Orban:**

Vă mulțumesc.

...unui fost președinte al Camerei. Mulțumesc și eu. Doamna Șerban Gianina, Grupul AUR, vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu știu dacă ați apucat să vă uitați, raportul are 350 de pagini, 360 de pagini. Nu cred că cineva din această sală a apucat să citească măcar cinci pagini din acest raport.

Cum votăm? Pe ce ne bazăm?

Ce face Guvernul? Supraimpozitează cetățeanul, supraimpozitează IMM-urile, micile întreprinderi; în schimb, marii contribuabili stau liniștiți. Și noi votăm împotriva poporului nostru, fără măcar să avem posibilitatea să citim acel raport.

Ați solicitat comisia să se întrunească în timpul plenului, dar noi ce votăm?

## **Domnul Eugen Bejinariu**

**:**

Păi, dacă n-ai citit?

## **Doamna Gianina Șerban:**

Fără să știm...

Dumneavoastră ați putut citi 350 de pagini acum, în ultimele 10 minute?

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Am fost la comisie toată ziua, ieri.

Într-o vreme în care ne bate criza economică la ușă, noi ce facem? Speriem investitorii, crescând impozitarea pentru antreprenori. Asta e prima modificare.

A doua este cea cu privire la impozitarea muncii part-time. Ce face Guvernul? Și Parlamentul, această nouă anexă a Guvernului? Majorează taxele pentru cei mai sărmani dintre români.

Și cea de-a treia modificare are legătură cu prima – creșterea impozitării proprietăților, adică impozitarea, să zicem, a bogaților. Ce facem cu această impozitare, care are impact bugetar mai mare decât impozitarea muncii part-time? O amânăm până în 2025. De ce? Pentru că în coaliția de guvernare majoritatea au nenumărate proprietăți și nu vor să fie impozitați.

Da, creștem taxele, dar nu pentru cei care iau decizia, ci pentru cei săraci.

Domnul Antonio Andrușceac, Grupul AUR. Vă rog.

Stimați colegi,

Nu o să reiau argumentele aduse de antevorbitorii mei, dar vă spun atât, atât celor de la PNL: mărirea taxelor, măsuri împotriva antreprenorilor români sau care le îngreunează viața nu sunt măsuri de dreapta.

Celor de la PSD vă spun: restrângerea posibilității ca oamenii să-și rotunjească veniturile, atunci când nu avem posibilitatea să facem măriri, nici salariale, nici de pensii, nici să venim în ajutorul familiilor cu mai mulți copii... nu sunt măsuri de stânga.

Cum să supraimpozităm munca part-time?

Haideți să gândim cu toții și să găsim niște soluții la aceste probleme, care nu sunt în favoarea...

Nu putem lucra în defavoarea poporului român. Nu putem lucra în defavoarea antreprenorilor români, care trebuie să fie motorul de relansare economică a acestei țări.

Vă rog, reconsiderați modul în care ați făcut acest proiect. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există intervenții la dezbateri generale, dar, întrucât la 11.30 ar fi trebuit să oprim dezbaterile și avem aprobate 10 minute la amendamente...

## **Doamna Gianina Șerban:**

Stimați colegi, Votați împotriva românilor.

Guvernul...

la preluarea mandatului a promis ferm că nu va crește impozitele pentru cetățeni. Ce se întâmplă astăzi? O altă minciună.

Votăm împotriva propriului nostru popor!

Mulțumesc.

Domnule Ilie Victor, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă opresc asupra a trei dintre multele creșteri de taxe din această ordonanță.

Prima – creșterea impozitului pe dividende.

15.

...15, vă rog să faceți o propunere de prelungire.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți spre aprobare plenului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterii pe acest proiect pe care îl avem acum în dezbatere, dar și până la finalizarea dezbaterilor pe PL-x 682/2022 și PL-x 299/2022.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Așadar, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la PL-x 628/2022, PL-x 682/2022 și PL-x 299/2022.

Vot, vă rog. Cu 226 de voturi pentru, o abținere, programul de lucru a fost prelungit.

Domnule Simion, au vorbit deja doi colegi de-ai dumneavoastră.

Vă rog să setați cronometrul.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Și vă propun să luăm pe rând cele două anexe, anexa nr. 1, a amendamentelor admise, și, apoi, separat, anexa nr. 2, a amendamentelor respinse, întrucât avem 354 de amendamente admise și 73 respinse.

Am rugămintea la colegii care doresc să intervină să fie atenți la marginal, întrucât voi merge, la amendamentele admise, din 50 în 50.

Vă rog, dați drumul la timp.

Mulțumesc.

Așadar, la anexa nr. 1.

Dacă de la poziția 1 la 50 există intervenții sau observații? De la 1 la 50?

Doamna Țoiu, aici? De la 1 la 50, doamna Țoiu?

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

La respinse.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am spus de două ori, suntem la anexa nr. 1, amendamente admise.

Marginal 1 – marginal 50? Nu. De la 51 la 100? Nu. De la 101 la 150? Nu.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Cât?

De la 101 la 150. Domnule Popa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de marginal 114, amendamentul admis. „La articolul I punctul 45, alineatul 2[2] al articolului 110 se modifică și va avea următorul cuprins:

«(2[2] ) Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1.000 de lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 30 de lei».”

Da, vă propunem să-l respingem, pentru că nu poate fi aplicat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă, vă rog, să verific dacă ce aveți dumneavoastră corespunde cu ce am eu în față, marginal. Da.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa nr. 1, amendamente admise, marginal 114. Vot, vă rog.

Cu 132 de voturi contra, 73 pentru, 13 abțineri, amendamentul admis a fost respins.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem la anexa nr. 1, amendamente admise, și merg din 50 în 50, până la cele trei sute și câte sunt.

De aceea, am spus de trei ori până acum. Așadar, mai există vreo intervenție de la 101 la 150? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Votăm textul inițial, din moment ce am respins un amendament.

Vot, vă rog.

Cu 132 de voturi pentru, 57 contra, 32 de abțineri, textul a revenit la forma inițială.

Mergem mai departe.

De la 151 la 200, anexa nr. 1, amendamente admise? Nu.

De la 201 la 250?

De la 201 la 250? Nu.

Adoptate. De la 251 la 300? Nu.

Adoptate. De la 301 la 354? Mai spun o dată. Nu.

Adoptate. În regulă. Mergem mai departe. Anexa nr. 2, amendamente respinse. Avem 73. Mergem din 10 în 10, ca să vă fie mai ușor de urmărit. Anexa nr. 2.

De la marginal 1 la marginal 10?

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

V-am văzut. Domnul Ilie...

Nu sunteți Ilie Victor.

Suntem la anexa nr. 2.

Da, pe amendamente respinse.

Amendamentul 4 – înțeleg că suntem de la 1 la 10, dar 4, 38 și 61 sunt toate despre dividende și o să susțin o singură dată.

Vă rog, nu creșteți impozitarea dividendelor, nu speriați investitorii. În aceste vremuri avem nevoie de investiții, avem nevoie de antreprenori și de fiscalitate predictibilă.

Atenție, schimbăm impozitul în timpul jocului!

Oameni care au făcut profit în prima jumătate a anului 2022 vor fi impozitați pentru acesta mai mult decât se așteptau, pentru că s-a schimbat legea în timpul mersului.

Da, este posibilă acordarea de dividende până la 31 decembrie, însă, din perspectiva corectitudinii și predictibilității, această modificare nu îndeplinește criteriile. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Așadar, suntem la anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 4.

Vot, vă rog. Cu 78 de voturi pentru, 21 contra, 113 abțineri, amendamentul respins rămâne respins. Dacă de la 1 la 10 mai există intervenții? Domnul Năsui.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Motorola!

Vă reamintesc, suntem la anexa nr. 2, amendamente respinse, între marginal 1 și marginal 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul este la însuși titlul legii.

Pentru colegii care au candidat cu slogane de tipul că vor reduce taxele sau că nu vor mai crește taxele sau s-au lăudat că au scăzut impozitarea muncii part-time, după care o reintroduc: gândiți-vă numai că ați luat voturile pe baza acelor promisiuni, nu pe baza unei ordonanțe cum este cea de acum.

Singurul lucru moral, just și corect pe care putem să-l facem în fața unei astfel de ordonanțe care crește semnificativ taxele și impozitele este să o respingem.

Putem să facem lucrul acesta dacă adoptăm acest simplu amendament la titlu care spune că această ordonanță se respinge.

Vă rog...

Domnule președinte, Mai am câteva amendamente...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stați un pic. Vă rog să vă pregătiți cartelele.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

15 minute de amendamente...

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Suntem la anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 1. Vot, vă rog.

Cu 149 de voturi contra, 77 pentru și 6 abțineri, marginal 1 – respins.

Pilonul II este o reformă foarte bună care a fost făcută în România, nu o omorâți!

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 6. Vot, vă rog.

Cu 117 voturi contra, 63 pentru, 50 de abțineri, respins.

Punctul 7, domnule președinte. E vorba...

Vă atrag atenția că mai sunt 7 minute...

Mai am puțin...

...și de la bun început am stabilit 15.

Bun.

Nu vreau să-mi aud povești până la epuizare.

Bun.

E vorba acum despre supraimpozitarea micilor antreprenori.

Mugurii creșterii, în orice țară în lumea aceasta, mugurii capitalismului sunt tocmai micii antreprenori, nu marile corporații. Degeaba dați milioane la mari corporații, dacă îi omorâți pe cei mici și foarte mici.

Acest amendament prevede tocmai eliminarea supraimpozitărilor care se fac tocmai pe micii antreprenori. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 7. Vot, vă rog.

Cu 85 de voturi pentru, 94 contra, 56 de abțineri, marginal 7 e respins.

Dacă de la 11 la 20 există obiecții sau intervenții? Doamna Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan**

**:**

La 46.

Punctul 6, domnule președinte.

În regulă.

Punctul 6 se referă la dividendele... la taxarea dividendelor care merg în pensii. Practic, impozitați pensiile din pilonul II. Vorbim despre banii din contribuțiile oamenilor către acest pilon II, banii lor, proprietate privată, asupra cărora nicăieri în lume nu se percep aceste impozite, atâta timp cât sunt în fondul de pensii. Ei oricum sunt impozitați în momentul în care omul își ia pensia din pilonul de pensii; ideea este să nu se introducă acest impozit pe dividendele care se câștigă la pilonul II, care, de fapt, echivalează cu o dublă sau chiar triplă impozitare a pensiilor din pilonul II.

Dar, vă rog, atunci, să anulați cerința dumneavoastră. Domnule Năsui, de la 11 la 20? Nu.

Vă rog să anulați și dumneavoastră. De la 21 la 30?

Domnule Năsui, vă rog.

Este vorba de o creștere a impozitelor...

Marginal?

Marginal 26, domnule președinte. E vorba de o creștere a impozitelor pe care o faceți pe acel statut special al construcțiilor și al agriculturii, iarăși un lucru bun, pe care l-am susținut, unul din puținele lucruri bune, iarăși, care s-au mai făcut în România, iarăși le reduceți și le afectați pe acestea, având în vedere promisiunea fermă că nu creșteți taxe și impozite și având în vedere că ne apropiem de o criză economică de proporții. Ultimul lucru pe care ar trebui să vrem să-l facem, ca stat, este să mărim povara fiscală.

Prin urmare, vrem să abrogăm acest articol care mărește impozitarea în zona aceasta. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 26. Vot, vă rog.

Cu 143 de voturi contra, 79 pentru, 15 abțineri, marginal 26 e respins.

De la 31 la 40?

Nu.

Adoptate.

## **Domnul Victor Ilie**

**:**

38.

Bun!

Vă rog, domnule Ilie Victor.

38, cu privire la impozitarea jocurilor de noroc.

Suntem de acord că nu trebuie să susținem acest fenomen, însă pentru a-l combate trebuie să impozităm și prin impozitare trebuie impozitați operatorii jocurilor de noroc, nu beneficiarii acestora, care, sărmanii, dacă sunt dependenți, nu o să se uite la cota de impozit, ci vor juca în continuare.

Operatorii jocurilor sunt cei care își fac reclamă în fiecare seară și în timpul evenimentelor sportive, la televizor, reclamă scumpă, și ei pot să plătească mai mult și așa putem descuraja fenomenul.

Mulțumesc.

Doar o mențiune.

Ați spus, când ați susținut marginal 4, că are legătură cu 38 și cu 61 și că nu o să le susțineți pe toate; am înțeles. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 38. Vot, vă rog.

Cu 186 de abțineri, 45 de voturi pentru, 6 contra, marginal 38 e respins.

Dacă până la 40 mai există intervenții? Vă rog, domnule Năsui.

Punctul 36, domnule președinte.

E, probabil, una dintre cele mai mari creșteri de taxe și impozite pe care le-ați făcut prin această ordonanță, anume dublarea taxării persoanelor fizice autorizate și a celor care obțin venituri independente. E vorba de cei care sunt cei mai sensibili la cum merge economia, cei ale căror venituri scad cel mai puternic în recesiune, pentru că au cea mai mică stabilitate. Tocmai de la ei ar trebui să nu luăm mai mulți bani, dimpotrivă, dacă nu putem să le lăsăm mai mult, să le reducem taxele, măcar să-i lăsăm așa și să-i ajutăm. Ei sunt

acești muguri ai creșterii care ar putea să ne dea soluțiile inovatoare ca să creștem mai departe.

Haideți să nu descurajăm această categorie! Acest amendament exact asta face, anulează dublarea taxării persoanelor fizice autorizate.

Mulțumesc frumos.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 36. Vot, vă rog.

Cu 83 de voturi pentru, 90 contra și 63 de abțineri, marginal 36 e respins.

Până la 40 mai aveți? Nu.

De la 41 la 50? Doamna Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

La punctul 43, vă propun tuturor renunțarea la supraimpozitarea muncii part-time...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Bine PNL-ul!

...și anume abrogarea a cinci alineate de la art. 146.

Această solicitare este una corect fundamentată și are două argumente foarte importante. Unul ține de constituționalitate. Și Constituția României prevede că sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

Așadar, dacă această formă a ordonanței va fi votată în modalitatea în care sunteți dumneavoastră chemați să o votați și nu susțineți amendamentul pe care vi-l propunem, înseamnă că există suspiciune de neconstituționalitate a acestei legi și oricine va ataca la Curtea Constituțională riscă să blocheze aplicarea acestei ordonanțe.

De asemenea, propunerea de eliminare asupra impozitării muncii part-time este justificată și de caracterul profund injust. Oricare dintre dumneavoastră, dacă ați munci cu jumătate de normă, ați înnebuni dacă ați fi taxați pentru normă întreagă.

La fel simt și angajații care lucrează part-time, la fel simt și angajatorii care trebuie să plătească salarii și în același timp să susțină o contribuție mai mare de asigurări sociale.

Scopul pentru care a fost introdusă supraimpozitarea este unul de a obține venituri la bugetul de stat, însă efectul este creșterea muncii la negru. Acest lucru este dovedit de raportul Inspecției Muncii și cu toții înțelegeți ce înseamnă, de fapt, angajați care desfășoară muncă la negru. Înseamnă, pe fond, că vor deveni viitori asistați social, pentru că n-au nici asigurări de sănătate, nici asigurări la sistemul de pensii.

Așadar, cred că avem obligația:

1. Dacă există muncă la negru, atunci instituțiile de control să-și facă datoria, nu să-i împovărăm pe cei care muncesc și merită să fie taxați atât cât muncesc.

Am o rugăminte la dumneavoastră, doamna Turcan!

...în România, atunci taxele să reflecte exact munca depusă.

În Uniunea Europeană există un trend prin care contractele de muncă sunt din ce în ce mai flexibile, tocmai pentru a avea angajați, tocmai pentru a avea contribuții plătite la stat, și nu eludări ale sistemului fiscal.

De aceea, încă o dată, vă rog să susțineți acest amendament.

Doamna Turcan, două mențiuni: 1. Nu este marginal 43, este marginal 46!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vreau să fiu foarte precis când

Mulțumesc pentru această precizare.

Încă o dată, vă îndemn să votați o corectură sănătoasă. Înțeleg justețea aducerii mai multor venituri la bugetul de stat într-o perioadă dificilă...

Vă mulțumesc.

...dar nu pe spatele oamenilor care muncesc și merită...

Timpul!

...să fie taxați atât cât muncesc!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu vă enervați, colegi de la USR! Exact la fel ați făcut și dumneavoastră!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

A semnat Ciucă ordonanța asta!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Domnule Robert Sighiartău, vă rog să mergeți înapoi, suntem în procedură de vot!

Nu avem dezbateri generale, domnule Sighiartău, suntem în procedură de vot la un amendament!

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 46. Vot, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Domnule Sighiartău, mergeți să votați!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 125 de abțineri, un vot contra și 110 voturi pentru, amendamentul de la marginal 46 este respins.

Am rugămintea la liderii de grup să vină până la mine.

Am rugămintea la liderii de grup să vină până la mine.

Există democrație!

Chiar dacă timpul a expirat, Grupul USR va mai susține un amendament de pe anexa nr. 2 și coaliția guvernamentală încă patru.

Vă mulțumesc. Doamna Țoiu, aveți cuvântul.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă mai există în politica din România cineva cu curajul doamnei Turcan, care a lipsit dimineață, împreună cu colegii din PNL, cu excepția domnului Pecingină

, în condițiile în care, dacă ar fi venit la comisia la care avea și vot, nu doar dreptul la declarații, am fi reușit ca amendamentul de eliminare a suprataxării part-time, pe care l-am depus noi la 1 septembrie și a fost ulterior preluat și de PNL și ne-am bucurat, că am crezut că o să avem majoritate...; a picat. Repet, dacă doamna Turcan și colegii de la PNL ar fi venit dimineață la Comisia pentru muncă să voteze cu noi pentru eliminarea suprataxării, astăzi am fi votat un amendament admis și ulterior am fi reușit să eliminăm asta.

Doamna Țoiu!

Deci este ceva fără precedent!

Doamna Țoiu, aveți vreo propunere de...

Da, am și propunere de amendament!

Așa, vă rog, să revenim!

La marginal 47.

Dat fiind că nu am reușit, din cauza acestei ipocrizii, să eliminăm suprataxarea muncii part-time, vă propunem un amendament de eliminare parțială a efectelor negative ale acesteia.

În momentul de față, în România sunt 2,5 milioane de copii sub 12 ani. Legea le cere părinților să asigure supravegherea continuă a acestora, deși majoritatea grădinițelor și școlilor termină programul... mai scurt de 8 ore.

Așa că ceea ce vă propunem, ca amendament, este la lista de excepții. Dacă vorbim de părinți sau de familii monoparentale care au copii sub 12 ani în întreținere sau sub 26 de ani, dacă aceștia au dizabilități, să nu fie taxați dublu pentru munca pe care o fac cu normă parțială, deoarece de cele mai multe ori nu se pot angaja cu normă integrală.

Doamna Țoiu!

Această suprataxare afectează supradimensionat femeile. Sunt 85.741 de femei cărora le-a fost închis contractul cu normă parțială...

Stimați colegi de la USR, când doamna Turcan a „întins-o” mai mult, ați făcut scandal!

...față de 76.000 de bărbați. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Acum, cum să vă judec și pe dumneavoastră? Cu aceeași măsură. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 47.

Suntem în procedură de vot. Vot, vă rog.

Cu 97 de voturi pentru, unu contra, 145 de abțineri, marginal 47 e respins.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Dă-i dreptul la replică!

Ne-am mai înviorat! Domnule Merka, vă rog. Suntem între 41 și 50. Sau după 51? Nu.

După 51, domnule președinte.

De la 51 la 60?

63.

De la 61 la 70, vă rog.

Drept la replică, vă rog.

Se pregătește domnul Merka.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Când cineva îți folosește numele mințind

, evident că trebuie să dai un drept la replică.

Soarta supraimpozitării part-time-ului a fost decisă în Comisia pentru buget, finanțe, unde, ieri, am stat câteva ore să susțin acest amendament și, din nefericire, a avut aceeași soartă ca cea de astăzi.

Când te erijezi în tânăr și frumos...

## **Voci de la USR:**

Oooo!

...și deștept, dar minți cu nonșalanță de la microfonul Camerei Deputaților înseamnă că, de fapt, n-ai niciun soi de respect pentru cei pe care-i ai în spate și vii să vorbești la acest microfon.

Prezența pentru susținerea articolului acesta a fost una care să arate că, pe fond, sunt oameni care înțeleg că măsura introdusă de Guvern, în momentul de față, nu este nici corectă, nici justă, nici constituțională.

Mi-aș fi dorit să aibă altă soartă acest amendament și le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care l-au votat; și – atenție! – au lipsit 15 voturi.

Vă mulțumim.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cea mai nasoală ipostază este ca un bărbat să stea între două femei.

Doamna Țoiu, 15 secunde, vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Eu n-am zis că sunt nici frumoasă, nici deșteaptă, dar vă mulțumesc pentru complimente.

Ce anume este minciună din faptul că, de dimineață, la Comisia pentru muncă – și asta o să apară și în minuta și procesul-verbal al ședinței –, nu ați fost, unde ați fi avut drept de vot – la buget nu-l aveați –, și ce minciună din faptul că această măsură de suprataxare a muncii part-time este sub semnătura domnului Ciucă, premier PNL?!

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Este, Oana!

Da, domnule președinte.

Nu se dorește o reducere sau o diminuare a accizei, ci este necesară o ajustare pentru această...

Marginal...

## 63.

La art. 342, după alin. (2) se introduc două noi alineate, dar susțin (2[1] ) pentru a se supune votului, pentru a se aproba, domnule președinte.

Deci supunem la vot, la anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 63.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru și 11 abțineri, amendamentul respins de la marginal 63 a fost admis. Mai departe.

## **Domnul Adrian-Miroslav Merka:**

Marginal 65, art. 4[2] : „Prin derogare de la art. 342 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare...” și merge mai departe amendamentul.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Despre ce e vorba?

Domnule președinte, despre ce e vorba?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 65.

Repet. Asta fac de o oră: citesc exact marginalul și tot ce trebuie, domnule Simion!

Deci anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 65. Vot, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

## Domnule președinte,

Se filmează de la ușă! Cine sunt cei care filmează?

Am rugămintea să se închidă ușa, că se face curent! Cu 209 voturi pentru, 31 de abțineri, marginal 65, amendamentul respins, a fost admis. Mai departe.

72.

72.

La 72 este și o eroare de scriere, la acest amendament respins. În loc de „prezenta ordonanță” trebuie „prezenta lege”.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa nr. 2, marginal 72. Vot, vă rog.

Cu precizarea, în loc de „ordonanță”, „lege”!

Cu 211 voturi pentru, 31 de abțineri, amendamentul respins de la marginal 72 a fost admis.

Și obligatoriu, atunci, trebuie să votăm și tabelul care este la acest punct, tabelul de la amendamente respinse nr. crt. 72, anexa nr. 1, domnule președinte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vot, vă rog. Anexa... Adică tabelul.

Cu 209 voturi pentru, 32 de abțineri...

Vă mulțumesc.

...tabelul cu anexa a fost aprobat. Domnul Zetea.

Stimați colegi,

La marginal 68, la art. 60 pct. 5, lit. b) și b[1] ), atunci când legiuitorul a dorit introducerea în legislația din România de facilități fiscale pentru industria construcțiilor sigur s-a dorit susținerea angajaților care produc valoare adăugată, care contribuie decisiv la PIB-ul României și care ajută, până la urmă, accesarea de fonduri europene, prin derularea investițiilor din România.

Din păcate, în acest moment prevederile actuale creează discriminare în piață. Prin formula actuală de calcul, companiile nu pot acorda facilitățile fiscale pentru angajații care lucrează pe teritoriul României, din cauza activității companiei în alte state, lucru care, evident, va duce la un rezultat pe care nu-l dorim niciunii, spargerea companiilor, o parte din companii să rămână cu angajați aici, în România, iar ceilalți să-și mute activitatea în alte state.

De aceea, eu vă supun atenției aprobarea amendamentului care a fost respins în Comisia pentru buget, finanțe, pentru a elimina acest dezechilibru concurențial major de pe piață.

Mulțumesc.

Deci discutăm de marginal 68.

68.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 68. Vot, vă rog.

Cu 246 de voturi pentru și două abțineri, marginal 68 a fost admis.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Gata, ăsta-i ultimul!

Domnule Pecingină, vă rog.

Un amendament la marginal 71, domnule președinte. O să fiu foarte scurt, pentru a nu solicita colegii. Acest amendament propune eliminarea costurilor fiscale pentru vânzător, dacă acesta vinde către un plătitor înregistrat în România, ceea ce permite păstrarea creanței în circuitul fiscal din România.

V-aș ruga să votați acest amendament.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 71. Vot, vă rog.

Cu 91 de voturi pentru, 146 de abțineri, marginal 71 rămâne respins.

Ultimul. Domnule Băltărețu, vă rog.

## **Domnul Viorel Băltărețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și în special colegi de la PSD, PNL și UDMR, am înțeles că nu susțineți capitalul românesc și creșteți impozitele pe dividende de la 5 la 8%.

Nu susțineți munca cinstită în România și supraimpozitați contractele de muncă part-time.

Nu susțineți sistemele de fonduri private de pensii și nu susțineți practic...

Da. La marginal 69 am un amendament care sprijină relația dintre angajați și angajatori.

Vă solicit ca măcar să lăsăm angajatorii să-și ajute angajații din banii lor, din banii angajatorilor, în perioada de iarnă, cu sume de maximum 500 de lei pe fiecare lună, fără ca statul să își ia birul.

Măsura are impact bugetar zero, dar impactul este major pentru relația dintre angajat și angajator și pentru retenția angajaților.

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 69. Vot, vă rog.

Cu 80 de voturi pentru, 4 contra și 158 de abțineri, marginal 69 e respins.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele, să votăm în bloc restul amendamentelor respinse de pe anexa nr. 2, mai puțin 1, 4, 6, 7, 26, 38, 36, 46, 47, 63, 65, 72, 68, 71 și 69. Vot, vă rog.

Cu 82 de voturi pentru și 159 de abțineri, restul amendamentelor rămân respinse.

Proiectul de lege rămâne la votul final. 11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2022 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2022 pentru susținerea acordării de reduceri ale prețurilor la benzină și motorină și pentru modificarea art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 682/2022; procedură de urgență.

Domnul Bende, Comisia pentru industrii, vă rog, raportul și timpul de dezbateri după aceea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport comun asupra PL-x 682/2022

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1 și amendamentul respins, care se regăsește în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun un timp de dezbatere de 3 minute. Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru 3 minute timp de dezbateri. Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 3 contra și două abțineri, 3 minute timp de dezbateri.

Dezbateri generale. Domnul Ion Ștefan.

## **Domnul Ion Ștefan:**

Stimați colegi,

Ați reușit, în acest an, să majorați prețul la energie, prețul la carburanți.

Ați venit cu această ordonanță de urgență care nu a oferit românilor decât o frecție la un picior de lemn.

Ceea ce a propus Partidul Forța Dreptei, prin inițiativa legislativă înregistrată în Parlament, de reducere a accizelor la carburanți cu 50% și a TVA-ului, de la 19% la 5%, pentru o perioadă limitată, ar fi fost o soluție corectă pentru menținerea unui preț redus la carburanți.

Faptul că dumneavoastră mențineți un preț ridicat pentru carburanți pentru România înseamnă doar probleme.

Dumneavoastră sunteți un guvern care aduce doar probleme cetățenilor români!

Mulțumesc. Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Statul câștigă mai mult dintr-un litru de benzină sau de motorină decât benzinăria de la care îl cumpărăm.

Practic, avem accize, la care se adaugă și TVA, și în final cam jumătate din prețul unui litru de carburant se duce la stat.

Soluția, dacă voiam să nu mai „inflamăm” această creștere de prețuri și să nu mai alimentăm și inflația pe care am văzut-o în piață, era tocmai să reducem aceste taxe.

În schimb, Guvernul vine și ne zice că face o compensare și reduce prețul cu 50 de bani. De fapt, o face cu 25 de bani, restul sunt, în teorie, banii benzinăriilor, care evident că după ce au redus cu 25 o să mai crească înapoi cu 25 și rămân doar cei 25 fictivi ai statului.

Soluția era să reducem aceste taxe care sunt foarte mari în prețul benzinei, să nu mai folosim benzina și motorina pe post de ANAF, ca să mai scoatem un ban din mediul privat și din economie.

Nu ați vrut această soluție, veniți cu o soluție din asta alambicată, care _de facto_ nu a reușit să rezolve problema decât pe termen extrem de scurt și pe termen lung absolut deloc.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

E vorba de „ordonanța 50 de bani”, care jumătate sunt de la stat, și ăsta a fost ajutorul pentru români.

##

În continuare, motorina, în lumea reală, în care cetățenii plătesc combustibilul, este peste 8 lei. Nu ați rezolvat nimic! Exista propunerea colegilor de la Forța Dreptei, pe circuitul legislativ exista și propunerea noastră ca să se acorde facilități fiscale doar în momentul în care combustibilul este sub 6,50 lei.

Voi vă faceți că guvernați, pentru că nu guvernați, nu veniți cu soluții, iar valoarea voastră este mai mică decât ce am eu în mână.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 12 aveți obiecții? Vă rog, domnule Popa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre nr. crt. 1, un amendament respins al Grupului parlamentar al PSD, pe care vă rog să fiți de acord să-l aprobăm, și o să-i dau citire.

La articolul I punctul 1, alin. (1[1] ) se modifică și va avea următorul cuprins: „În perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și data intrării în vigoare a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2022, operatorii economici care comercializează benzină și motorină către clienții finali – persoane fizice și juridice, precum și către operatorii economici autorizați care achiziționează carburanții din depozite și/sau stații de distribuție pentru consumul propriu sau pentru revânzare și care acordă o reducere de preț de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, la prețul de vânzare, beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei/litru, inclusiv TVA, aferentă reducerii acordate.

În perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2022 și data de 31 decembrie 2022, operatorii economici autorizați care comercializează benzină și motorină către clienții finali – persoane fizice și juridice – și care acordă o reducere de preț de 0,5 lei/litru, inclusiv TVA, la prețul de vânzare, beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei/litru.”

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Popa, e în regulă! Suntem la singurul amendament respins, pe care-l voi supune votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Cu 210 voturi pentru și o abținere, amendamentul respins a fost admis.

Proiectul rămâne la votul final.

Stați, că mai avem un proiect, stimați colegi!

26. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2022 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014–2020, precum și în vederea elaborării și implementării strategiilor teritoriale integrate în perioada de programare 2021–2027; PL-x 299/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul suplimentar și timpii de dezbateri să ni-i propuneți.

Vă rog, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a hotărât trimiterea spre reexaminare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare asigurarea surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013 și a proiectelor de asistență tehnică, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014–2020. Este vizată, de asemenea, modificarea anexei reprezentând sumele alocate pentru continuarea și finalizarea proiectelor de infrastructură.

Conform expunerii de motive, beneficiarii proiectelor finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare cărora urmează să li se aloce aceste sume sunt unități administrativ-teritoriale și operatori regionali de apă și apă uzată, ce au întâmpinat dificultăți în finalizarea contractelor de finanțare de asistență tehnică încheiate în scopul pregătirii aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, din aria de operare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2022, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere propus – 3 minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbatere – 3 minute.

Vot, vă rog.

Cu 196 de voturi pentru, 3 contra, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Nu există intervenții la dezbateri generale. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 11 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la anexă aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză 10 minute și ne întoarcem la sesiunea de vot final.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, Vă rog să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Vom începe cu un vot de control al cvorumului. Vot, vă rog.

192 de colegi prezenți. 82 nu votează; înseamnă că n-au ajuns încă la locuri.

Liderii de grup, vă rog să consultați listingul de vot, ca să fim siguri că este în regulă.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Puterea parteneriatelor comerciale: împreună pentru o creștere economică verde și justă – COM(2022) 409; PHCD 80/2022.

2. Proiectul de lege privind instituirea Zilei sportului românesc în prima duminică din luna iunie; PL-x 332/2022. Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 9 contra, 39 de abțineri, adoptat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2021 pentru abrogarea art. 72 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 392/2021.

Vot, vă rog.

Cu 246 de voturi pentru, 3 contra, 3 abțineri, adoptat. Explicarea votului, domnul Simion? **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Următoarea.

## A, în regulă.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19; PL-x 95/2022.

Vot, vă rog.

Cu 214 voturi pentru, 38 contra, 5 abțineri, adoptat. Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Trăiți în continuare în minciuna pașaportului verde care trebuie introdus, care ne-a pus pe butuci economia și care a generat o inflație record.

Votul vostru pentru certificatul verde, pentru pașaportul digital, arată acest lucru.

Și nu vă simțiți deloc vinovați pentru felul în care ați panicat populația, ați speriat românii și ați pus economia pe butuci.

Măcar asumați-vă că ați greșit.

Tot ce spuneam de la tribuna Parlamentului acum un an se adeverește și astăzi trăim un dezastru. Iar voi votați în continuare, pentru că vor mai urma noi pandemii în care trebuie să fim blocați și drepturile noastre elementare, libertățile fundamentale trebuie restricționate.

Felicitări vouă!

## Mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri; PL-x 97/2022.

Vot, vă rog.

Cu 212 voturi pentru, două contra și 51 de abțineri, aprobat.

Domnul Moșteanu, explicarea votului.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## USR s-a abținut la acest vot.

Când vine vorba de raportări și de date statistice, după ce am văzut ieri, acuzăm Guvernul – că este o lege de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului – de manipulare. Este o manipulare fără precedent a datelor statistice, pentru că acest guvern vrea să arate mai bine decât este situația în realitate. Însă fiecare român știe cum trăiește, știe că o duce mai rău.

Și îi cer domnului Ciucă să nu se mai joace cu datele statistice.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2021 privind modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 385/2021.

Vot, vă rog.

Cu 250 de voturi pentru, 9 abțineri, adoptat. Explicarea votului, domnul Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR a votat pentru măsurile sociale, dar împotriva taxării emisiilor de carbon, împotriva decarbonării, împotriva interzicerii combustibililor, hidrocarburilor, cărbunilor și așa mai departe.

Am văzut la dezbateri generale râuri de lacrimi de crocodil, care s-au revărsat din partea tuturor grupurilor parlamentare, indiferent că era PSD, PNL sau chiar USR, însă tocmai prin votul lor permanent pentru taxarea emisiilor de carbon, pentru decarbonare, împotriva folosirii cărbunelui, ei au inițiat această situație prin care industria exploatării cărbunelui și cea a termocentralelor s-au închis.

Prin votul lor permanent pentru incriminarea carbonului, pentru orice...

, pentru orice rău de pe această lume, indiferent că vorbim de temperatură, de urși polari, de temperatura în Antarctica sau de alte bazaconii, ei s-au poziționat pentru interzicerea acestei industrii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Interesant punctul de vedere!

Domnule Miruță, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor de la coaliția aceasta a închiderilor, protecție socială înseamnă mai mult. Protecție socială înseamnă să puneți ceva în schimb în acele zone. Și urmărind, așa, ceea ce faceți dumneavoastră, și în Guvern, și în Parlament, săptămâna trecută, mă tot gândesc dacă acest guvern știe să mai folosească și alt verb decât „a închide”.

PNRR, Ghinea!

## **Domnul Radu-Dinel Miruță:**

Bandă... pe bandă veniți și închideți capacități de producție, în condițiile în care, pentru a scădea prețul la energie, singura șansă este să putem produce mai mult.

Dumneavoastră, cu o atât de mare seninătate, închideți capacități după capacități, nu puneți absolut nimic în schimbul acestor lucruri, spuneți pe la televizor – că în Parlament votați diferit –, spuneți oamenilor că va intra în rezervă tehnică. Asta e o poveste tradusă la Bruxelles că e închis tot, iar în România că va mai funcționa din când în când.

Cum va funcționa, dacă dumneavoastră luați o serie de zeci de mii de oameni, pe care îi trimiteți...

și dați acestei serii ciurucuri? Acesta este cuvântul. Le dați „protecție socială” niște firimituri care duc spre drumul spre cimitir viața unor tineri. Nu sunt doar oameni de pensionare acolo, sunt și tineri pe care dumneavoastră acum îi închideți. Și vă întrebați: de unde poate să vină energie mai ieftină? Din verbul acesta, care vă caracterizează, „a închide”.

Doamna Intotero, Grupul PSD.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Aceste măsuri sociale sunt binevenite. Pentru colegii din dreapta mea, vreau să le readuc aminte că în 2016...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Din stânga.

Stânga, stânga, nu dreapta!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

...în stânga, pardon!

Da, în stânga...

, vă mulțumesc frumos... Vreau să vă readuc aminte că în anul 2016 colegul dumneavoastră, domnul Cioloș, pe vremea când era prim-ministru, a venit cu propunere de închidere a minelor, în special în Valea Jiului.

Ulterior a venit Guvernul social-democrat și a prelungit această închidere a minelor.

Cert este că ați fost un an de zile la guvernare și atunci ar fi trebuit să purtați mai departe negocierile cu Comisia Europeană pentru prelungirea închiderii mineritului. Nu ați făcut nimic! Veniți acum să vă dați mari.

Da, am acolo o doamnă din același județ pe care îl reprezint în Parlamentul României și atunci când Termocentrala Mintia a fost propusă pentru închidere am fost o mână de oameni care am protestat câteva zile, iar dumneavoastră erați alături de Guvernul dumneavoastră și susțineați în continuare închiderea Termocentralei Mintia.

Și vreau să vă mai spun încă ceva. Ce punem în loc? Cred că, domnule de la Gorj, ar trebui să citiți și să vedeți câți bani va primi județul dumneavoastră din „Tranziție Justă”. Deci, din cele 2,5 miliarde de euro, județul Hunedoara va primi 510 milioane de euro.

Da, se poate face mai mult, dar nu acuzând unii pe ceilalți, ci uitându-ne puțin în istorie, cum, în 2019, domnul Cioloș a fost cel care a venit cu această propunere de închidere a mineritului în Valea Jiului, în județul Gorj, și nu numai.

## **O voce de la PSD:**

Bravo, Natalia!

Drept la replică!

## Mulțumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian.

Un singur vorbitor de grup la explicarea votului, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

Drept la replică! Drept la replică!

Nu cred.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să se consemneze și în stenogramă și sper că sunteți de acord și dumneavoastră cu mine – PSD-ul și PNL-ul de 30 de ani doar închid fabrici, uzine și mine.

Atât am vrut să vă spun, dragi colegi.

Și această lege nu face decât să confirme acest lucru încă o dată.

Mulțumesc.

Domnule Ciubuc, vă rog să vă uitați în stânga dumneavoastră, absolut tot ceea ce spunem se consemnează în stenograme.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; PL-x 628/2022.

Vot, vă rog.

Cu 157 de voturi pentru, 91 contra, 5 abțineri, adoptat. 8.

A, doamna Alexandru Victoria, vă rog.

Domnule Rusu, a fost mai rapidă doamna!

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc.

N-am să vă rețin, e și târziu, mai sunt voturi de dat, s-a discutat suficient pe această ordonanță, n-am să insist decât cu o singură declarație. În nicio țară normală, nicăieri în lume nu plătești bani pe ce n-ai încasat, pe ce n-ai lucrat și nu te bucuri de partea aceea din salariu, dar îi plătești statului niște bani. În nicio țară normală nu se întâmplă acest lucru.

Ce voiam însă să spun este că locul în care stau, acolo, îmi permite să văd poziționarea la vot, îmi permite să văd atitudinea celor care indică poziționarea la vot pentru grupurile parlamentare.

Dacă îmi permiteți să spun ceea ce vreau să spun? Și dacă aveți amabilitatea să nu urlați din spate? Vă rog să îmi permiteți.

Deci din spate văd poziționarea la vot.

Incredibil, PNL! Din prima bancă, în spatele unui om care vorbise despre..., așa, cu patos, despre cum trebuie PNL-ul și, nu-i așa?, dumneavoastră să votați pentru eliminarea supraimpozitării contractelor part-time... indica abținere la vot.

Incredibil, PNL! Nu ai înțeles nimic...

din ceea ce alegătorii ți-au indicat.

În listingul de vot se va vedea că a fost o strategie de a se veni la microfon, chipurile, pentru a se lupta în favoarea celor care au de dat bani statului pentru ceea ce ei nu încasează de fapt și, la vot, un număr suficient dintre cei care, altminteri, în 2020, se ridicau în picioare și aplaudau eliminarea supraimpozitării contractelor part-time acum s-au abținut. Cea mai mare greșeală pe care o faceți dumneavoastră este să fiți lași. Mai bine curajoși – am votat așa ca să nu se supere PSD-ul. Ca să nu se supere, să ne lase din brațe. Cel mai mare păcat al acestei țări este că politicienii sunt lași...

V-aș mulțumi...

...din diverse considerente, din diverse calcule.

Prin urmare, de aceea merg lucrurile prost, pentru că una spuneți – spunem, dacă vreți, deși eu nu obișnuiesc să mint – una spuneți, alta faceți...

Mulțumesc...

...de fapt.

...stimată doamnă.

Într-un fel vă bateți aici la microfon și alta faceți la vot. De asta merg lucrurile în țara asta cum merg, pentru că dumneavoastră sunteți un exemplu prost...

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...pentru toți cei care încearcă să se țină de cuvânt în ceea ce fac zi de zi.

Mulțumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să vă fie rușine...

, stimată doamnă, pentru...

ceea ce afirmați...

, pentru că...

, pentru că...

, da, mă bucur că există și galerie de fotbal aici...

, pentru că în Grupul parlamentar al PNL chiar există democrație, iar colegii mei...

, iar colegii mei...

, iar colegii mei...

, iar colegii mei, atunci când au susținut un lucru...

, au și votat în felul respectiv.

Au susținut amendamentul pentru că...

nu se mai întâmplă așa cum se întâmpla, doamnă ministru, când erați în Grupul PNL, atunci, și spuneați că unele amendamente trebuie retrase. Nu le-a cerut nimeni să-și retragă amendamentul...

și l-au susținut...

, și l-au și votat.

Asta este realitatea despre Grupul PNL, pe care l-ați părăsit, pe listele căruia ați candidat și ați părăsit acest grup. Mulțumesc.

Doamna Prună, vă rog.

Aveți două minute, vă spun, drăgălaș, de la început.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De astăzi, Partidul Național Liberal a devenit Partidul Național Laș, pentru că dumneavoastră ați susținut...

creșteri de taxe...

și sărăcirea românilor...

Și sunteți atât de democrați în partidul dumneavoastră, că mai întâi Klaus Iohannis vi l-a pus cu degetul pe Florin Cîțu la conducerea partidului și, apoi, pe generalul Ciucă.

Dar haideți că mă uit și la colegii de la PSD...

și vă citez din liderul dumneavoastră, Marcel Ciolacu.

Domnule Ciolacu, sunteți în prima bancă, vă mai aduceți aminte ce spuneați în luna mai 2022? „Nu dorim taxe noi sau măriri de taxe și impozite, mai ales într-o perioadă de criză.”

Legea de aprobare a ordonanței, pe care am votat-o astăzi – ați votat-o dumneavoastră, pentru că noi ne-am împotrivit –, exact asta face, creșteri de taxe și impozite pentru români într-o perioadă de criză.

Minți! Minți!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Este o rușine ceea ce a fost votat astăzi în Parlamentul României.