Stenogramă plen

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã spun ”Bunã dimineaþa!Ò ºi sã începem prima parte a lucrãrilor de astãzi.

Sã vedem acum dacã sunt prezenþi din cei care s-au înscris la intervenþii politice.

Domnul Sandache Cristian este? Poftiþi!

## **Domnul Cristian Sandache** _(din salã):_

Nu puteþi sã mã mai amânaþi?

Vreþi sã vã mai amânãm? Aici sunteþi pe primul loc, eu am citit în ordinea de aici, unde sunteþi pe primul loc, nici o problemã!

## **Domnul Cristian Sandache** _(din salã):_

Puteþi sã începeþi cu grupul dumneavoastrã, cã, aici, sunteþi mereu primii!

Domnule Baban, poftiþi dumneavoastrã, cã, uite, vã oferã microfonul domnul Sandache! Ai mai multã experienþã, eºti parlamentar mai vechi...

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Zilele trecute, actualul Guvern a fost zguduit de un plin scandal politic: raportul Grecea ºi, ulterior, demisia acestuia. Sub motivaþia cã ºeful Corpului de control al primului-ministru nu ºi-a respectat sarcinile de serviciu, prezentând concluziile controlului desfãºurat în unele din judeþele Moldovei mai întâi presei ºi apoi Guvernului, domnul prim-ministru Adrian Nãstase l-a atenþionat, iar apoi i-a mai dat, tot ca sarcinã de serviciu, desfãºurarea ºi a altor controale de acest gen.

Normal, se pune întrebarea: Ce a deranjat atât de mult Guvernul? Prezentarea raportului presei sau încãlcarea ierarhiei de cãtre ºeful Corpului de control al Guvernului?

Având în vedere acuzaþiile mai mult sau mai puþin fondate Ð care se vor verifica în timp, fie cu date certe Ð aduse unor membri ai Guvernului, semnele de întrebare pe care le ridicã ºi prezentarea demisiei de cãtre domnul Ovidiu Grecea sunt din ce în ce mai multe ºi mai mari. Domnul Grecea învinovãþeºte o parte din Poliþia românã cã s-ar afla în spatele unor afaceri necurate ºi dubioase, aducãtoare de profituri însemnate ºi relaþii importante. Adicã, pe româneºte spus, fenomenul corupþiei se gãseºte la el acasã în cadrul acestei instituþii. Evenimentele din ultimele 2 luni Ñ traficul de maºini furate din cadrul Inspectoratului judeþului Cluj, precum ºi schimbãrile din inspectoratele judeþene Ñ vin în sprijinul înfierãrilor fãcute de Ovidiu Grecea.

Ca un fapt neînsemnat, toþi ºtim cã în zonele din care provenim marea majoritate a lucrãtorilor din poliþie au vile luxoase ºi maºini de ultimul tip. Din salariile de bugetar!

De ce a prezentat domnul Ovidiu Grecea acest raport mai întâi presei? Dupã pãrerea mea, pentru cã este singura putere în stat în care se mai poate avea încredere.

ªtiind cã prin datele prezentate va lovi ºi în partidul de guvernãmânt (iar exemplul de la Dorohoi, cu omul de afaceri pedeserist Corneliu Pietraru este concludent), Ovidiu Grecea a considerat cã este corect ca înainte de debarcarea sa mai mult sau puþin voitã ºi de care era sigur oamenii acestei þãri sã afle adevãrul sau mãcar o parte din el.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul Sandache Cristian, se pregãteºte domnul Baciu.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

”De-ar fi cu putinþã sã mi se cântãreascã durerea!Ò Ð exclama biblicul Iov, în momentele nenorocirii abãtute asupra lui. Paradoxal este faptul cã existã semeni de-ai noºtri crunt încercaþi de viaþã, care îºi poartã crucea într-o impresionantã demonstraþie de decenþã ºi verticalitate, jenându-se practic de a-ºi apãra elementarele drepturi. Readuc în prim-plan cazul persoanelor cu nevoi speciale sau persoanele cu handicap, cum mai sunt ele cunoscute.

În judeþul Iaºi, în funcþie de gradul handicapului, existau la 31 decembrie 2000 un numãr de 8.529 de adulþi ºi copii. Dintre aceºtia, 2.365 persoane cu handicap grav, 5.490 cu handicap accentuat, 674 cu handicap mediu.

O situaþie cel puþin bizarã o trãiesc surdomuþii. O ordonanþã de urgenþã emisã în 1999 de cãtre Guvernul Radu Vasile, care asigura acestei categorii de nefericiþi o serie de fireºti facilitãþi, printre care ºi posibilitatea de a comunica prin intermediul unor interpreþi specializaþi în limbaj mimico-gestual, în primul rând cu autoritãþile, a rãmas doar pe hârtie, iar Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap manifestã din pãcate o anumitã lentoare în clarificarea acestei probleme.

Adresându-se prin memorii Ministerului Justiþiei, aºa cum legal trebuia sã o facã, reprezentanþii acestei categorii de persoane au primit un rãspuns nãucitor: ”Prin interpreþi specializaþi în limbaj mimico-gestual trebuie înþeleºi traducãtorii din limbile strãine.Ò ªi aceasta dupã ce ordonanþa emisã de Guvernul Radu Vasile fusese deja publicatã în Monitorul Oficial din acea vreme.

România, þara lui Urmuz ºi Caragiale, nu se dezminte nici de aceastã datã. Cu cinism, un personaj public al judeþului Iaºi, care a fãcut o vreme figurã de mare iubitor de oameni, le-a spus sec câtorva dintre reprezentanþii surdomuþilor: ”Nu vreau sã transform Iaºiul într-un oraº de handicapaþi!Ò Altcineva a fãcut urmãtoarea remarcã: ”Voi nici nu existaþi, de fapt!Ò Fãrã comentarii!

Fac un apel la înþelegerea situaþiei disperate a acestor oameni, mulþi dintre ei în pragul sãrãciei, ºi sper ca o serie de mãsuri concrete sã se poatã derula în sprijinul lor. Ei nu cer pomanã, ei cer doar sã li se respecte condiþia de compatrioþi ai noºtri, egali în drepturi cu noi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim ºi noi.

Are cuvântul domnul Baciu, se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Guvernul a promis, la învestirea sa în decembrie anul trecut, cã spre deosebire de anii anteriori proiectul Legii bugetului de stat pe anul în curs va ajunge în Parlament înainte de jumãtatea lunii martie. Suntem în 20 martie ºi se pare cã mai avem de aºteptat ceva, pânã ce acest proiect, aºteptat de altfel de întreaga þarã, sã ajungã la noi.

Guvernul a mai promis atunci cã alcãtuirea bugetului se va face dupã o nouã filosofie, astfel încât domeniile cele mai importante ale vieþii noastre economice ºi sociale sã scape de austeritatea care le slãbeºte de mai mulþi ani, adicã de sãrãcie cronicã, boalã de care suferã România postrevoluþionarã.

Dar, aºa cum spuneam, proiectul de buget se naºte în dureri ºi, mai mult decât atât, în ultimul timp, responsabili din Guvern, în frunte cu primul-ministru, vorbesc tot mai des despre un buget de austeritate, despre reduceri dureroase de personal, despre un deficit bugetar tot mai rebel, care nu vrea sã asculte deloc de promisiunile fãcute de actualii guvernanþi în campania electoralã. Peste toate acestea, Guvernul, în scopul sporirii resurselor bugetare ºi al încadrãrii în deficitul convenit cu organismele internaþionale, adoptã mãsuri disperate, care încalcã legile existente ºi atenteazã la siguranþa zilei de mâine pentru largi categorii sociale.

O asemenea mãsurã este Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/26 februarie, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 810/5 martie. Deºi se intituleazã nevinovat: ”Ordonanþã pentru reglementarea unor probleme financiareÒ Ñ ea constituie, prin câteva articole ale sale, un atentat la adresa unui domeniu considerat prin lege drept prioritate naþionalã Ñ este vorba de educaþie.

Mã voi referi în continuare, stimaþi colegi, doar la aceste articole. Ele poartã numerele 6, 12 ºi 13. Art. 6 desfiinþeazã pur ºi simplu Fondul special de susþinere a învãþãmântului de stat, incluzându-l în buget, cu scopul foarte probabil de a-l repartiza tot învãþãmântului, prin acel faimos 4% din P.I.B. Adicã, vedeþi dumneavoastrã, dragi educatori, noi respectãm legea celor 4%, numai cã în realitate învãþãmântului i s-au luat aceºti bani. Dar asemenea subterfugii nu mai pot pãcãli pe nimeni.

Mulþumim ºi noi. Înþeleg cã domnul deputat Baciu ºi-a epuizat timpul ºi pentru sãptãmâna viitoare...

Dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu, se pregãteºte domnul deputat Iulian Mincu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sãptãmâna precedentã, de la acest microfon al Camerei Deputaþilor, s-a încercat o prezentare denaturatã a composesoratelor, prin care se afirma cã din aceste devãlmãºii românii ar fi fost excluºi, iar existenþa acestora ar fi fost numai în beneficiul comunitãþii maghiare. Dupã asemenea afirmaþii tendenþioase, mã simt nevoit sã prezint adevãrata faþã a acestor comunitãþi de averi, care reprezentau averea privatã a gospodãriilor þãrãneºti, care în marea lor majoritate erau româneºti.

Dreptul de proprietate al obºtilor de moºneni ºi rãzeºi ºi al composesoratelor a fost stabilit în scris cu peste 700 de ani în urmã, fiind reînnoite periodic prin hrisoave ºi opisuri domneºti, deciziuni ºi sentinþe civile, care le-au menþinut între aceleaºi limite ºi amplasamente, cu aceleaºi denumiri. Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioþi nu au fãrâmiþat aceste comunitãþi, asigurându-le inviolabilitatea perpetuã, bunurile neputând fi sustrase de la destinaþia lor, neputând fi înstrãinate. Stãpânirea în devãlmãºie a proprietarilor s-a efectuat dupã aºezãminte, corpuri de reguli de sine stãtãtoare, privitoare la drepturi ºi obligaþii, conþinând ºi sancþiuni.

Continuitatea ºi menþinerea proprietarilor obºtilor s-a realizat printr-o permanentã evoluþie istoricã, a fost un progres imens, ale cãrui beneficii nu trebuie sã le pierdem din vedere. Composesoratele moderne din Transilvania, care în majoritate erau româneºti, s-au constituit conform legislaþiei liberale din sec. al XIX-lea, mai concret prin legile de delimitare a devãlmãºiilor din anii 1836 ºi 1848, a Patentelor imperiale din 1853 ºi 1854, iar în anul 1871, prin Legea segregãrilor.

Organizarea internã a composesoratelor era reglementatã pe Legea nr. 19/1898, iar a obºtilor de moºneni ºi rãzeºi, prin Codul silvic din 1910, care, pe parcursul a peste 30 de articole, stabilea regulile de organizare, funcþionare ºi administrare a proprietarilor obºtilor ºi composesoratelor. Devãlmãºiile erau recunoscute ºi de Constituþia din anul 1923, iar prin art. 2 al Legii nr. 21/1924 era consfinþitã continuitatea personalitãþii juridice a obºtilor ºi a composesoratelor. Mai târziu, ele îºi desfãºurau activitatea pe baza Legii de organizare a cooperaþiei din 28 martie 1929, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin legile din 1930, 1933 ºi 1935.

Vã mulþumesc ºi eu.

Stimaþi colegi, ultimul lucru pe care aº dori sã-l fac ar fi sã întrerup vorbitorii, ar fi foarte neplãcut. Am rugãmitea la dumneavoastrã sã se facã diferenþa între expunere ºi declaraþie politicã.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu, se pregãteºte domnul deputat Pop Napoleon.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi ca în cuvântul meu de azi sã prezint câteva constatãri care reies din politica Guvernului actual.

1. De când a preluat puterea, conducerea P.D.S.R. a ºters cu buretele cea mai mare parte a liniei politice pe care singur ºi-a asumat-o când se afla în opoziþie. Un exemplu în acest sens îl constituie avizul negativ al Guvernului, semnat de însuºi preºedintele Adrian Nãstase, la adresa unei iniþiative legislative a deputatului P.R.M., Dumitru Bãlãeþ. Acesta a depus în Camera Deputaþilor, pe 3 ianuarie 2001, o propunere legislativã de modificare ºi completare a art. 20 din ”Legea LupuÒ, în sensul atribuirii în proprietate, între 1 ºi 2 ha de pãmânt, dupã posibilitãþi: ”familiilor fãrã pãmânt din mediul rural ºi periurban, de specialiºti care lucreazã în agriculturã, de personal didactic, medical, de cult, religios, veterani de rãzboi, de ºomeri, familii tinere, alte categoriiÒ.

Punctul de vedere al Guvernului Nãstase este în prezent cã iniþiativa legislativã nu poate fi susþinutã din mai multe considerente legate de nerespectarea tehnicii legislative, de încãlcarea regimului juridic al propriei legi publice sau de confuzia care domeneºte în text. De fapt, spune Guvernul actual, art. 20 din ”Legea LupuÒ stabileºte cã împroprietãrirea unor persoane, altele decât cele cu drept de restituire, se va face prin legea specialã, ºi nu prin modificarea articolului respectiv.

2. La 23 septembrie 1999, referindu-se la Legea nr. 88/1993, republicatã în 1995, care prevede în art. 5 alin. a) ºi b) cã, în cazul în care se creeazã universitãþi noi prin reunire sau, respectiv, desfacere, este obligatorie prezenþa unei facultãþi în limba românã... Legea a avut o scãpare ºi nu spune cã o universitate nou înfiinþatã trebuie sã cuprindã ºi o facultate în limba românã. În discuþia în Camerã, parlamentarii P.D.S.R. au susþinut, repet cuvântul doamnei Ecaterina Adronescu, atunci deputat: ”Noi nu putem sã avem mai multe unitãþi în a judeca procesul de acreditare, noi trebuie sã judecãm cu aceeaºi unitate de mãsurã. Este o scãpare a legii, vã rog sã nu o luaþi aºa, ca un afront la învãþãmântul în limbile minoritãþilor naþionale. Cã este aceastã facultate acreditatã în limba românã? Dar suntem în România, în ce limbã trebuie sã fie aceastã facultate acreditatã?Ò ªi, mai departe, continuã doamna: ”Dacã noi nu recunoaºtem dreptul limbii române de a fi limbã oficialã în România, atunci nu putem avea pretenþii ca alþii sã ne recunoascã ca pe o naþie civilizatã ºi demnã de a intra între celelalte þãri ale lumii civilizate.Ò

Vã mulþumesc. ªi domnul deputat Iulian Mincu ºi-a consumat timpul pentru sãptãmâna viitoare.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop ºi se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul Ilie Merce.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În cadrul Convenþiei multilaterale din 1983 ºi a Convenþiei bilaterale din 1986 (modificatã în 1994) privind colaborarea (C.A.E.R.) pentru construirea Combinatului de îmbogãþire a minereurilor de la Krivoi-Rog din Ucraina au participat peste 130 de societãþi din România cu livrãri de utilaje ºi echipamente ºi lucrãri de construcþii montaj.

În baza prevederilor art. 15 din Decretul nr. 156/1987, s-au reþinut garanþii de bunã execuþie de 10% din valoarea furniturii livrate. Conform contractelor ºi practicii pentru obiective complexe, garanþiile urmau a fi returnate producãtorilor dupã 12 luni de la punerea în funcþiune, dar nu mai mult (de regulã) de 36 luni de la livrare, care în principiu n-au fost returnate nici pânã astãzi.

În prezent, din motive independente de societãþile producãtoare, termenul de punere în funcþiune a fost schimbat de mai multe ori ºi obiectivul încã n-a fost finalizat. Astfel, primele returnãri de garanþii erau planificate, în unele cazuri, chiar din 1992 ºi nu au fost achitate, în mare parte, nici pânã în prezent.

Trebuie menþionat cã aceste garanþii reprezentând sume semnificative au fost cuprinse în bugetele anuale de venituri ale societãþilor respective, însã întârzierea încasãrii a provocat mari dificultãþi, ducând în marea majoritate a cazurilor la acumularea de datorii cãtre stat

(bugetul de stat, asigurãri sociale, sãnãtate etc.) ºi la împiedicarea unor planuri de dezvoltare, contribuind în multe cazuri la declanºarea ºi/sau agravarea unui blocaj economic al acestor societãþi.

Situaþia actualã se prezintã astfel: starea financiarã a societãþilor financiare implicate este în continuã degradare, chiar falimentarã, ca urmare a datoriilor cãtre stat; asistãm la un paradox Ñ societãþile producãtoare sunt obligate sã plãteascã penalizãri la datoria pe care statul o are faþã de ele; statul este ºi creditor ºi debitor, dar îºi exercitã numai dreptul de creditor, hãrþuind societãþile, blocându-le conturile ºi afectându-le imaginea în faþa instituþiilor creditoare, cu repercursiuni grave asupra programelor lor de dezvoltare; bugetul este denaturat, prevãzând la surse sume ºi penalitãþi neîncasabile de la societãþile respective; de mai mulþi ani, societãþile producãtoare sunt puse în situaþia umilitoare de a ”cerºiÒ recuperarea unor sume care li se cuvin de drept.

Vã mulþumim ºi noi.

Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce.

## Domnule vicepreºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Constatãm cã Executivul a început o cursã contra cronometru pentru întãrirea componentelor de autoritate poliþieneascã a Puterii.

Înaintea adevãratelor prioritãþi ale þãrii, Guvernul ºi grupurile parlamentare ale P.D.S.R. ºi-au propus sã adopte în pripã, ºi acesta nu este un semn de lucru bine fãcut, un pachet legislativ ce vizeazã activitatea Ministerului de Interne ºi, pe un plan mai larg, cea a structurilor cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale.

P.R.M. se pronunþã fãrã rezerve pentru întãrirea statului naþional unitar român ca stat de drept, în care supremaþia legii sã devinã o efectivã realitate, ºi nu un slogan electoral demagogic clamat în scopul acumulãrii de capital politic.

P.R.M. susþine întru totul necesitatea edificãrii ºi consolidãrii autoritãþii instituþiilor democratice de putere ºi nu neagã urgenþa instaurãrii ordinii în primul rând în cadrul ministerelor, autoritãþilor autonome ºi al celorlalte structuri chemate sã asigure ordinea, aplicarea ºi controlul respectãrii legii.

Nu am fi început aceastã declaraþie a noastrã cu aserþiunea sentenþioasã potrivit cãreia deþinãtorii puterii urmãresc de fapt consolidarea acelor pârghii de administraþie prin care sã poatã þine sub control opoziþia ºi societatea civilã, dacã actele de guvernãmânt manifestate pânã în prezent nu ar fi pus în evidenþã o crasã demagogie politicã. Astfel, recent adoptata Lege a protecþiei informaþiilor clasificate, pe care, de bunã-credinþã, grupurile parlamentare ale partidului nostru au votat-o, este pe cale de a deveni un fiasco. Am dat credit afirmaþiilor premierului cã aceastã iniþiativã legislativã face parte dintre condiþiile facilitãrii accederii României cãtre structurile europene. În realitate, aceastã lege se dovedeºte a fi o manoperã în care fac casã bunã amatorismul, într-o problemã fundamentalã, cea a securitãþii informaþionale a cetãþeanului, cu oportunismul politic. Cum altfel ar fi fost posibil ca pânã ºi premierul ºi Preºedintele României sã înceapã a da înapoi la cele dintâi reacþii ale agenþilor opiniei publice?

Realitatea este aceea cã legea în discuþie nu se fundamenteazã ºi nu ia în considerare necesitãþile reale ale protecþiei informaþiilor în cele douã laturi fundamentale ale problemei: grija pentru o completã ºi corectã informare a cetãþeanului ºi, în acelaºi timp, nedisiminarea informaþiilor care trebuie sã asigure independenþa deciziilor prin care se exprimã suveranitatea puterii de stat ºi funcþiile externe ale acesteia.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Rãmâneþi ºi dumneavoastrã la pasiv cu douã minute.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor destinatã dezbaterii proiectelor de lege prevãzute în ordinea de zi, anunþându-vã cã, din totalul celor 344 de deputaþi, sunt prezenþi 272, absenþi 72, participã la alte activitãþi 68.

Cvorumul legal pentru vot final este de 173 de deputaþi.

Potrivit practicii de pânã acum, începem cu rapoartele de mediere care sunt înscrise pe ordinea de zi; vã rog sã le urmãriþi începând de la punctul 17; primul este raportul comisiei de mediere la proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului ºi acvaculturii, lege cu caracter organic.

Vã rog sã urmãriþi textul raportului comisiei de mediere. La punctul 1 din raport, la titlul proiectului de lege, se propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt ªtefan Popescu-Bejat, fac parte din grupul iniþiatorilor ºi aº vrea sã vã reþin atenþia referitor la pagina 5, la art. 5, la amendamentul adus de Senat...

Nu am ajuns acolo!

Da, la art. 5, în final. Vin cu argumentul cã la art. 6 se foloseºte chiar aceastã formulã, deci este o susþinere indirectã a propunerii mele.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, dar deocamdatã suntem la art. 4.

Deci vã rog sã urmãriþi paginile 3-4, textele Senatului, pentru art. 4 introductiv ºi pentru definþiile efectivului piscicol, inspector piscicol, inspecþie piscicolã ºi patrimoniu piscicol.

Dacã la aceste texte ale Senatului aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

-

Numai un moment, ca sã vã atrag atenþia, pentru cã dumneavoastrã sunteþi jurist de marcã ºi probabil cã veþi fi de acord sã facem niºte corecturi care sunt de dactilografiere pur ºi simplu.

Acolo se spune: ”aparþine domeniului public de interes naþional ºi localÒ. Noi ºtim foarte bine cã domeniul public este de interes naþional ºi de interes local ºi corect ar fi sã înlocuim conjuncþia ”ºiÒ cu particula ”sauÒ. ªi atunci ar suna: ”...domeniului public de interes naþional sau localÒ; ar fi mai corectã exprimarea ºi nu cred cã ar aduce vreo modificare de fond intenþiei celor care au redactat acest articol.

Vã mulþumesc.

Deci la art. 5.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a votat textul Senatului, cu aceastã corecturã care nu înseamnã modificare de text.

La punctul 6, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 7, cel cu referire la art. 7 alin. 2 ºi 3, comisia ne propune tot textul Senatului.

Domnule deputat, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã sesizaþi introducerea unei particule ”sauÒ care nu are nici un fel de implicaþie, de rezonanþã, de semnificaþie lingvisticã ºi nici juridicã, ºi pentru aceasta eu vã citesc textul în întregime, ºi voi accentua asupra acelui ”sauÒ: ”Strategia în domeniul protecþiei fondului piscicol ºi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum ºi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii ºi valorificãrii producþiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizeazã de autoritatea publicã centralã sau pentru agriculturã...Ò. Nu are nici un sens, fiindcã nu este precizatã care autoritate publicã centralã. Deci corect este: ”...se realizeazã de autoritatea publicã centralã pentru agriculturã ºi alimentaþie, împreunã cu autoritatea publicã centralã care rãspunde de mediuÒ. Eu consider cã este o greºealã de dactilografiere care trebuie eliminatã.

Vã mulþumesc.

## Da.

## Stimaþi colegi,

Observaþia este absolut pertinentã. Este evident cã este vorba de o greºealã de tastare Ñ probabil a scãpat un ”sauÒ în plus; nu are nici o legãturã în context aceastã particulã.

Deci, dacã sunteþi de acord cu textul Senatului, cu corectura tehnicã ce se impune.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu.

- Unanimitate.

A fost votat textul Senatului, cu eliminarea particulei

”sauÒ care s-a strecurat din greºealã acolo.

La punctul 8, cu referire la art. 8, pentru alin. 1, comisia ne propune un text comun.

- Dacã aveþi obiecþiuni la art. 8 alin. 1? Nu.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Unanimitate.

S-a votat textul comun pentru art. 8 alin. 1.

La alin. 2, comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Pentru art. 9, la punctul 9 din raportul de mediere, comisia ne propune text comun.

Dacã aveþi obiecþii? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 10 din raport, referitor la art. 9 Ñ Camera Deputaþilor, respectiv art. 10 din numerotarea Senatului, se propune textul Senatului.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi punctul 10 Ñ textul Senatului este valabil pânã la lit. d) inclusiv.

Deci am votat aºadar împreunã textul art. 10 în varianta Senatului, cuprinzând lit. a), b), c) ºi d).

Pentru lit. e) urmãriþi pagina 10 din raport. Comisia ne propune text comun.

Dacã aveþi obiecþii?

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt de acord cu redactarea fãcutã de comisia de mediere, în schimb modul în care este prezentatã dã drepturi exhaustive, dacã vreþi, acestei companii naþionale de administrare a fondului piscicol, care ar putea sã conducã la unele confuzii.

Referitor la ”concesionarea cãtre persoanele fizice sau juridice a fondului piscicol din domeniul public ºi privat al statuluiÒ, aº vrea sã vã reamintesc cã am votat ceva mai înainte cã aceastã companie naþionalã nu administreazã decât anumite fonduri piscicole cu unele excepþii, excepþiile fiind Delta Dunãrii, care este administratã de Biosfera Delta Dunãrii, ºi apele de munte, care sunt administrate de Regia Naþionalã a Pãdurilor, ºi de aceea cred cã, pentru mai multã precizie a textului respectiv, ar fi trebuit ca dupã cuvântul ”privat al statuluiÒ sã fi fost scris în parantezã ”cu excepþiile prevãzute la art. 8 alin. 1Ò, ºi textul continua.

Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Indiferent dacã propunerea dumneavoastrã ar fi absolut necesarã, eu vã reamintesc cã, în faza în care ne aflãm, putem vota ceea ce a propus comisia sau sã nu votãm. Eu vã reamintesc totuºi cã, din punct de vedere al tehnicii legislative, excepþiile care sunt prevãzute se aplicã indiferent dacã noi mai facem referire la ele sau nu. Deci, din moment ce acele interdicþii la care vã referiþi sunt cuprinse în alte texte, ele vor fi valabile ºi pentru concesionare.

Domnul Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu apreciez intervenþiile colegului meu de la Partidul Democrat. Într-adevãr, cele care s-au referit la dactilografiere au fost pertinente, dar a modifica textul acum, care contravine procedurilor parlamentare, cred cã nu este bine ºi, aºa cum aþi specificat dumneavoastrã, domnule preºedinte, faptul cã într-un articol anterior este prevãzut clar ce intrã în atributele Companiei Naþionale de Administrare a Fondului Piscicol ºi în cadrul acesteia fac excepþie apele de munte ºi Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii, cred cã este suficient sã nu mai reluãm ºi în textele celelalte aceastã trimitere, mai ales cã încãlcãm procedurile parlamentare. Deja a fost la comisia de mediere ºi, cu regret trebuie sã spun cã reprezentanþii Partidului Democrat n-au participat la comisia de mediere. Dânºii, participând acolo, cred cã ar fi avut posibilitatea sã îmbunãtãþeascã textul poate mai bine decât în forma actualã, dar acum aceasta este situaþia ºi nu avem decât sã mergem procedural, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Mai insistaþi? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Fiindcã se lasã impresia cã este o trimitere directã la persoana mea, meþionez cã nu am fãcut parte din comisia de mediere.

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut explicaþiile pe care le-am dat ºi pe care le-a dat domnul deputat Ianculescu. În faza votãrii raportului de mediere, textul nu poate fi reamenajat; poate fi doar respins.

Deci cine este pentru textul comun întocmit de comisia de mediere pentru lit. f)? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

- Abþineri dacã sunt? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat acest text.

Pentru lit. g), h), i) ºi j), care se întind de la pagina 10 pânã la pagina 11, comisia ne propune varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni la unul din aceste texte? Nu.

Cine este pentru textele în varianta Senatului pentru

lit. g), h), i) ºi j)? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-au votat textele Senatului.

Pentru lit. j) din varianta Camerei Deputaþilor, comisia propune varianta Senatului, ceea ce înseamnã eliminarea acestui text.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Pentru lit. m) adãugatã de Senat, comisia ne propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 11, în referire la art. 11 din varianta Senatului, comisia ne propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Pentru art. 12, varianta Senatului, punctul 12 din raport, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacã sunteþi de acord? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 13 din raport, comisia ne propune, pentru art. 14, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 14 din raport, cu referire la art. 15 Camera Deputaþilor, comisia ne propune respectiv art. 16 Senat, comisia ne propune textul Senatului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã acest text comun propus de comisia de mediere se regãseºte redactat, în aceeaºi formã ºi cu acelaºi conþinut, la art. 10 lit. f), punctul 10 din acest raport. Deci este o repetare inutilã a acestui articol ºi eu vã propun sã gãsiþi o soluþie acceptabilã pentru rezolvarea acestei probleme.

Nu cred cã, în cadrul aceleiaºi legi, trebuie sã avem de douã ori un articol care reglementeazã aceeaºi materie. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aparent, colegul nostru are dreptate. Eu vã rog însã sã aveþi în vedere urmãtoarele. Vã rog sã vã reîntoarceþi la pagina 10. Cel cu privire la punctul f), da?

Vedeþi cã acolo sunt prezentate, în ordinea marcãrii literelor alfabetului, atribuþiile companiei ºi se spune ”concesioneazã cãtre persoanele fizice ºi juridice fondul piscicolÒ, iar dincoace, la art. 28...

## **Domnul ªtefan-Marian Popescu-Bejat** _(din salã):_

Spune acelaºi lucru, domnule preºedinte!

Aici, eu vã rog sã vedeþi textul în context. Acolo e vorba de activitatea de concesionare ºi se revine subliniindu-se faptul cã aceastã concesionare se face de cãtre companie, în condiþiile legii.

Eu aº vrea sã reflectaþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte...

Puteþi sã mã ascultaþi un pic?

Vã rog sã mã ascultaþi ºi dumneavoastrã, ºi nu la microfon.

Vã rog sã observaþi, Camera Deputaþilor ºi Senatul, în cele douã situaþii de la art. 9, respectiv 10, cât ºi la articolul acesta, nr. 29 sau cât este, se refereau la lucruri diferite ºi comisia de mediere, atunci când au venit sã rezolve aceste douã lucruri diferite, întâmplãtor au cãzut pe aceeaºi soluþie.

Eu vã rog sã observaþi, legat de ceea ce dumneavoastrã mi-aþi propus, ”cu excepþiileÒ, cã textul acesta chiar vã rezolvã problema, pentru cã spune: ”concesionarea se face în condiþiile legiiÒ, deci cu acele excepþii. ªi, atunci, eu zic cã e chiar foarte bun textul ºi e chiar necesarã repetarea, pentru a elimina posibilitatea unei interpretãri, în sensul cã la lit. f) autoritatea aceasta ar putea sã concesioneze în orice condiþii, prin eliminarea restricþiilor care sunt prevãzute. Or, menþiunea aceasta finalã care nu se regãseºte la lit. f) face textul necesar.

Dacã cineva mai doreºte sã intervinã?

Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã, ca un eminent jurist ce sunteþi, aþi sesizat perfect acest lucru. La art. 10, la punctul f), sunt specificate atribuþiile companiei. Aici se specificã modul în care se face concesionarea ºi se specificã cã se face în condiþiile legii. De aceea este bine sã rãmânã aºa cum este ºi nu este o repetare a textului, dacã o luãm în contextul întregii legi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Cu aceste explicaþii ºi cu precizarea cã ar fi inoportun sã ajungem la divergenþã pentru o chestiune, pânã la urmã, de precizare mai riguroasã,

ferire la art. 54, dacã aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 36 în referire la art. 55, comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 37, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Unanimitate. La punctul 37, vã amintesc cã aþi votat ºi lit. f) ºi lit. g) care sunt cuprinse, ambele, la punctul 37.

La punctul 38, art. 61, lit. j), textul Senatului ni se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 39, art. 66, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Cu un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul Senatului.

Punctul 40 din raport, cu referire la art. 68, textul Senatului ni se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Cu douã voturi împotrivã, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 41, în referire la art. 69, se propune textul Senatului.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã, prin simpatie. Abþineri dacã sunt? Nu sunt. Cu douã voturi împotrivã, s-a adoptat textul Senatului. Punctul 42: se propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni împotriva textului comun propus de comisie la punctul 42 din raport? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. În unanimitate, text comun. La punctul 43, cel cu privire la art. 71, textul Senatului ni-l propune comisia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 44, de asemenea, ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 45, comisia ne propune, de asemenea, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La punctul 46, comisia de mediere dã ultima satisfacþie Camerei Deputaþilor, propunându-ne varianta Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se supune dezbaterii sau votului dumneavoastrã.

5 minute, domnule preºedinte, ºi 1 minut de fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã aveþi observaþii la aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

- Vã reamintesc cã comisia ne propune adoptarea potri-

- vit raportului care existã acolo.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei, în paralel cu textul legii ºi al ordonanþei.

- La titlul legii, comisia nu are obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Dacã nu, titlul legii este adoptat în unanimitate.

La articolul unic, comisia are un amendament cu uºoare intervenþii, de fapt cu o adãugire.

- Vã rog sã observaþi raportul la punctul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt voturi? Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei.

- Trecem în continuare la ordonanþã. La titlul ordonanþei

- nu sunt obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

- La art. I, comisia are un amendament pe care îl gãsiþi

- la punctul 5 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru acest amendament? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat amendamentul comisiei de la punctul 5 pentru art. I din ordonanþã.

La punctul 6 vã rog sã observaþi amendamentul comisiei care, de fapt, pentru art. 1 al Ordonanþei de urgenþã nr. 64 prezintã câteva reactualizãri, mai ales a denumirilor ministerului. Urmãriþi, vã rog, amendamentul comisiei de la punctul 6 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 7 din raport, vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei cu privire la cuprinsul art. 4 din ordonanþã.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament de la punctul 7? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu. Abþineri? Nu.

Poftiþi!

Mulþumesc domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu aceastã procedurã, doresc sã fac câteva precizãri, pentru cã este una absolut nouã în plenul Camerei Deputaþilor.

Deci, pânã acum, cel puþin a venit cineva la microfon într-un asemenea caz, ori din partea comisiei, ori din partea iniþiatorului, a expus un punct de vedere la microfon ºi a motivat solicitarea de trimitere a comisiei, dupã care, dumneavoastrã, domnule preºedinte, aþi supus la vot aceastã solicitare ºi plenul putea sã fie de acord sau putea sã nu fie de acord cu retrimiterea la comisie. Este prima datã când, oricine ar fi, de exemplu, Comitetul ordinii de zi doreºte sã instituie o prerogativã care nu este de competenþa ei în conformitate cu Regulamentul Camerei, respectiv sã decidã retrimiterea la comisie.

Cutuma a fost creatã, este foarte clarã ºi drept urmare v-aº ruga, domnule preºedinte, sã o respectãm. Deci, dacã acest Comitet al ordinii de zi are aceastã propunere, sã vinã un reprezentant al Comitetului, liderul din partea unui grup parlamentar ºi sã propunã aceastã retrimitere la comisie, sã argumenteze foarte clar pentru plenul Camerei ºi plenul Camerei sã decidã retrimiterea sau neretrimiterea în consecinþã.

Pe fondul problemei trebuie sã vã spun cã astãzi nu ºtiu dacã existã vreun motiv ca proiectul respectiv sã fie retrimis la comisie, pentru cã ordonanþa de urgenþã a fost suspendatã, deci ea nu-ºi mai face efectele.

În al doilea rând, Senatul deja a adoptat ºi este la a doua Camerã, deci pe faza finalã a procesului legislativ, cât timp proiectul de lege la care faceþi referire este în prima Camerã, aici, iar în al treilea rând, problema este una punctualã, ºi nu este una, sã spunem aºa, de deschidere generalã, deci problematica atinsã de ordonanþa de urgenþã la care noi facem referire.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi v-aº ruga ca mãcar sã respectãm cutumele pe care le-am creat în acest Parlament, pentru cã aºa cred cã este corect ºi colegial.

Stimate coleg, eu vã respect foarte mult pentru pregãtirea dumneavoastrã. Eu vã aduc aminte cã aici n-am fãcut dupã o cutumã, ci am respectat regulamentul. Înscrierea unui proiect de lege pe ordinea de zi este competenþa Comitetului ordinii de zi. Comitetul ordinii de zi, nu ºtiu dacã reprezentantul dumneavoastrã a fost de faþã, s-a hotãrât sã scoatã de pe ordinea de zi acest proiect de lege. Ce am fãcut neregulamentar aici? Aºa a rãmas, am scos-o de pe ordinea de zi. Nu a mai apucat staff-ul tehnic sã-l scoatã, pentru cã treaba aceasta s-a hotãrât în ºedinþa de asearã.

Uitaþi-vã în regulament, în cazuri extraordinare sau pentru motive justificate, Comitetul ordinii de zi poate modifica ordinea de zi. Serios, acum nu înþeleg de ce facem discuþii doar aºa, de amorul artei, pentru cã acest proiect urmeazã sã respingã ordonanþa de urgenþã, deci nu creãm nimic, nu se produc nici un fel de consecinþe juridice.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n** _(din loja comisiei):_

Aceasta este opinia mea; Comitetul nu poate sã scoatã de pe ordinea de zi, este un precedent foarte periculos ce se creeazã acum.

## Domnul vicepreºedinte Bivolaru.

Nu vreau sã fac polemicã cu colegul R‡duly, am aflat cã la cererea expresã a Guvernului, ºi este scrisã în regulament o astfel de posibilitate, Comitetul ordinii de zi este singurul, într-adevãr, care are dreptul ºi capacitatea sã modifice ordinea de zi chiar în timpul dezbaterilor, în timpul sãptãmânii.

Deci dacã asearã Comitetul ordinii de zi a hotãrât, ºi eu unul, personal, n-am nici un motiv sã mã îndoiesc cã domnul preºedinte ne prezintã situaþia eronat, a hotãrât scoaterea de pe ordinea de zi, la cererea expresã a Guvernului, a acestui proiect de lege, este corect ºi nu avem nimic de comentat.

În plan formal, domnule preºedinte, singura, probabil, omisiune care s-a fãcut, trebuia sã fi primit astãzi dimineaþã la condicã, la semnare, o notiþã în care sã fi fost înºtiinþaþi cu toþii cã aceasta este hotãrârea Comitetului ordinii de zi pentru ziua de astãzi, adicã radierea de pe ordinea de zi a acestei dezbateri.

Deci îl rog pe colegul R‡duly sã înþeleagã cã acesta este regulamentul ºi am cãzut în partea formalã, nu în partea de fond.

Poftiþi domnule Stanciu, dar pentru ca dumneavoastrã sã fiþi deplin elucidaþi asupra a ceea ce vreþi sã interveniþi, aº vrea, în numele Comitetului ordinii de zi, sã vã spun un lucru. Deci la cererea Guvernului, s-a aprobat de cãtre Comitetul ordinii de zi procedurã de urgenþã pentru un proiect de lege care modificã Legea nr. 118/1996 ºi pentru cã acest proiect de lege de la punctul 8 vizeazã respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 74 care ºi ea, la rândul ei, vrea sã modifice un text numai prin Legea nr. 118, Comitetul ordinii de zi a propus sã scoatem acest proiect de pe ordinea de zi ºi sãl dezbatem o datã sau dupã ce vom dezbate ºi proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 118/1996.

Vã rog, dumneavoastrã la ce punct vreþi sã interveniþi? La punctul 8. Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Nu vreau sã intru în polemica creatã, ci doresc un singur lucru, sã adresez rugãmintea domnului coleg ºi, pe undeva, amic, domnul deputat Bivolaru, sã nu mai omitã articole din regulament, pentru cã nu toatã lumea este încã familiarizatã cu prevederile regulamentului. Domnia sa a precizat cã acest distins Comitet al ordinii de zi, care nu prea stã la ºedinþele Camerei ºi, teleghidat probabil prin telefon, se întruneºte, poate oricând sã modifice ordinea de zi, sã ne dea nouã o þidulã, iar noi 343, minus 6, nu?, care sunt distinºii membri ai Comitetului, mergem ºi spunem: ”Sãrut mâna, coane, bine cã ne-ai luminat!Ò Nu este aºa!

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi sã-i amintesc distinsului nostru coleg cã art. 83 ºi 84, la pagina 57, spun foarte clar:

Art. 83 Ð ”Proiectul ordinii de zi ºi proiectul programului de lucru sunt sãptãmânale ºi se aprobã de Comitetul ordinii de zi pânã la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni de lucru a Camerei.Ò Nu a fost respectat niciodatã acest articol, inclusiv ieri am primit în salã modificarea programului. Joia stabileºte una, miercurea stabileºte una, luni alta.

Art. 84 Ð ”Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobã de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, în cazuri excepþionale.Ò La noi a devenit regulã.

Art. 85 lãmureºte foarte clar: ”Ordinea de zi ºi programul de lucru aprobate (de Comitetul ordinii de zi, evident) se transmit deputaþilor ºi grupurilor parlamentare pânã în ultima zi de lucru a CamereiÒ Ñ adicã pânã joi. ”Prevederile art. 1 (deci sã ni se transmitã pânã joi, inclusiv cu modificãrile) se aplicã în mod corespunzãtor ºi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.Ò

Deci, dacã mai ºtiu cât de cât româneºte ºi înþeleg bine, Comitetul ordinii de zi, pânã la sfârºitul sãptãmânii, poate sã facã ce crede Domnia sa de cuviinþã cu aceastã ordine de zi la propunerea Biroului Camerei, dupã care nu mai poate interveni. Asta înþeleg eu. ªi rog pe distinsul coleg Bivolaru sã accepte cã acesta este sensul ºi cã nu se poate schimba ordinea de zi de la orã la orã, indiferent de ce comitet ar fi abilitat sã facã acest lucru. Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule preºedinte, ºi cred cã, de sãptãmâna aceasta, vom avea o ordine de zi care stabileºte, cu modificãri cu tot, pânã joi ºi vom pleca acasã cu aceastã ordine de zi ºi ne vom întoarce luni cu aceeaºi ordine de zi. În rest, trebuie sã gãsim o modalitate, fie sã schimbãm regulamentul, fie sã asculte ºi cei 6 colegi ai noºtri de prevederile regulamentului pe care l-am votat toþi.

Sunt dator sã-i rãspund domnului deputat cu privire la Comitetul ordinii de zi pe care-l prezidez cã cei 6 deputaþi la care face referire Domnia sa, plasându-i undeva în spaþiul extraparlamentar, sunt, de fapt, ºefii grupurilor parlamentare ºi vin în acest Comitet al ordinii de zi, organism colegial, dar reprezentativ, cu votul ponderal al grupurilor lor parlamentare ºi cã la ºedinþa la care noi am hotãrât acest lucru a fost prezent ºi distinsul ºef al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În rest, eventuale imperfecþiuni ale regulamentului, eventuale inadvertenþe pot fi rezolvate de Comisia pentru regulament. Oricum, este foarte clar din lectura art. 35 lit. a), anume faptul cã acest Comitet al ordinii de zi stabileºte programul de lucru ºi ordinea de zi ºi o poate modifica tot el.

Poftiþi, domnule R‡duly!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº aduce încã un singur argument cu privire la respectarea regulamentului, pentru cã este, într-adevãr, bine sã citim art. 35 lit. a), dar este bine sã citim regulamentul în ansamblu ºi partea care, de exemplu, se referã la procedura de urgenþã, parte care ne spune anumite intervale, anumiþi termeni pe care trebuie sã-i respectãm.

Trebuie sã vã informez cã comisia noastrã a fost forþatã prin acest regulament sã depunã raportul pânã la data de 2 martie. Noi am încercat ca în termenul acesta sã deliberãm cât mai fundamentat ºi am depus raportul. Tot conform acestui regulament, Comitetul ordinii de zi, respectiv Biroul permanent era obligat sã înscrie cu prioritate acest proiect de lege pe ordinea de zi, iar Comitetul ordinii de zi, deopotrivã, este obligat prin aceeaºi prevedere imperativã ca sã o înscrie pe ordinea de zi.

Eu v-am sugerat, domnule preºedinte, nu sã nu se retrimitã la comisie neapãrat, v-am sugerat ca sã nu creãm un precedent periculos, care precedent periculos, luni seara sau duminicã seara nu a dormit foarte bine unul dintre liderii de grup, membru al Comitetului ordinii de zi, cãrora le doresc sãnãtate ºi înþelepciune, pentru cã, într-adevãr, sunt liderii noºtri, dar nu a dormit bine ºi s-a gândit sã schimbe ordinea de zi, cum s-a întâmplat asearã, de pe o zi pe alta. Nu cred cã este corect, nu cred cã regulamentul l-am adoptat în acest spirit, ci l-am adoptat într-un spirit de predictibilitate, într-un ansamblu cu procedurã clarã, cu termeni clari ºi cu competenþe clare.

În opinia mea sau în interpretarea mea, Comitetul ordinii de zi are dreptul sã înscrie... sau obligaþia, pardon, sã înscrie, dupã anumite termene, proiectele de lege, are chiar posibilitatea sã înscrie un proiect în pro-

cedurã de urgenþã sau alt proiect dacã termenul a fost depãºit, nu-i aºa?, ºi pânã acum Comitetul ordinii de zi, foarte clar ºi foarte meticulos, a înscris ºi acele proiecte de lege la care termenul a fost depãºit, chiar dacã o comisie venea ºi spunea cã, din diferite motive, nu a putut sã facã raportul, iar astãzi constat pentru prima oarã cã se merge pe calea inversã, nefireascã în opinia mea, în care Comitetul ordinii de zi încearcã nu sã introducã ºi sã respecte termenele din regulament, ci, dimpotrivã, sã încalce aceste termene, sã eludeze regulamentul pe baza unui punct de la o literã.

Stimate coleg, am exprimat în nenumãrate ori respectul meu faþã de profesionalismul dumneavoastrã, dar acum, ca preºedinte al Camerei ºi al Comitetului ordinii de zi, daþi-mi voie sã vã spun cã liderii grupurilor parlamentare nu sunt niºte oameni care nu dorm bine noaptea. Eu nu vreau sã intru în problemele dumneavoastrã interne asupra modalitãþii prin care v-aþi ales liderul. Cei care au lucrat la pregãtirea noului regulament, mai exact la modificarea lui, s-au gândit cã liderii grupurilor parlamentare exprimã chiar opinia grupurilor parlamentare ºi cã îi reprezintã ºi cã vin cu votul lor, deci nu pot veni aici nedormind bine noaptea.

Eu v-aº ruga, totuºi, sã acordaþi respectul care se cuvine Comitetului ordinii de zi ºi, iatã, discuþiile care se fac acum pe marginea ordinii de zi demonstreazã tocmai faptul cã a fost foarte bine venitã mãsura sã se lase aceastã reglementare a ordinii de zi unui grup restrâns de oameni care sã decidã în raport ºi de interesele lor politice.

Domnul Cristian Dumitrescu... al cãrui lider, practic, a propus în Comitetul ordinii de zi cuplarea celor douã proiecte, cel de astãzi cu cel al Guvernului.

## **Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:**

Domnule preºedinte, vedeþi, lipsa aceasta de transparenþã pe care eu am invocat-o ca un principiu pe care o sã-l susþin cât timp o sã fiu parlamentar se manifestã ºi acum. Dumneavoastrã veniþi din interiorul Comitetului ordinii de zi ºi ne spuneþi ce s-a întâmplat acolo. Dacã nu am fi modificat regulamentul de aceastã manierã ºi am fi permis mãcar în situaþii excepþionale, aºa cum am pro- pus, ca în Parlament ºeful unui grup parlamentar sau un parlamentar sã poatã sã propunã modificarea ordinii de zi, pentru cã o sã ajungem, uite, viaþa bate experienþa, o sã ajungem ºi la situaþia în care acest plen va dori sã modifice ordinea de zi, pentru cã aºa este, viaþa totdeauna o ia înaintea a ceea ce dorim noi sã se întâmple. ªi o sã fim puºi în situaþia sã modificãm ordinea de zi, cum am fost puºi în situaþia sã acceptãm un amendament de formã care nu a fost fãcut în comisie, depus de cãtre un reprezentant al Guvernului aici în plen ºi eu am avut grijã atunci sã se consemneze în stenogramã.

Deci, domnule preºedinte, nu am nimic cu colegul meu care a spus de trezitul unui lider de grup, nu ºtiu cum, noaptea ºi modificat ordinea de zi. Nu, domnilor colegi, ordinea de zi se modificã în funcþie de interesul politic, nu de cum a dormit sau nu a dormit un lider politic, de interesul politic, ºi în Comitetul ordinii de zi au venit comandamente politice pe care un lider, probabil al majoritãþii... deci, dacã nu s-a dezbãtut în plen sau mãcar în Biroul permanent, nu putem sã ºtim, a modificat ordinea de zi. Ãsta este substratul acestui abscons Comitet al ordinii de zi, unde se invocã, ca ºi acum de fapt, cã s-au petrecut niºte lucruri ºi se pune pumnul în gurã spunând: Dar ce, ºeful dumneavoastrã de grup nu a fost acolo?! Ba da, ºeful meu de grup a fost acolo cu cele 31 de voturi pe care le are grupul ºi dacã majoritatea în Comitetul ordinii de zi a hotãrât altfel, indiferent ce a spus liderul meu de grup sau alt lider de grup, se traduce în aceastã modificare, aceastã modificare care este o varzã. Am vãzut cã au venit 6 proiecte în plus sau 7 faþã de sãptãmâna trecutã, domnii deputaþi n-au nici o vinã pentru cã n-au avut timp sã-ºi pregãteascã intervenþiile ºi asistãm la ceea ce aveþi în faþã, domnule preºedinte.

Domnul deputat Bivolaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mi-aº exprima în primul rând o opinie în legãturã cu ceea ce a spus colegul Stanciu.

Stimate coleg, ca o replicã, þin sã spun cã nu am obiceiul sã vin la acest microfon ºi sã traduc pasaje din regulament dupã ureche. Art. 84 din regulament este destul de clar ºi, dupã pãrerea mea... de altfel, domnul deputat Cristian, mai înainte, a susþinut exact acelaºi punct de vedere, cã aceastã schimbare a ordinii de zi s-a fãcut în totalitate cu spiritul acestui art. 84.

În consecinþã, stimaþi colegi, vreau sã propun ºi, domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi la vot retrimiterea la comisie a acestei Ordonanþe nr. 74 care modificã Legea nr. 118 care vizeazã fondul special pentru drumuri, din urmãtorul considerent: având în vedere cã existã cererea expresã a Guvernului de a trimite în procedurã de urgenþã o lege de modificare a Legii nr. 118 privind fondul special pentru drumuri, fond special pentru drumuri care intrã în componenþa bugetului de stat. Este o pro-

blemã de maximã urgenþã ºi, în acest context, trebuie ca sã rezolvãm aceastã problemã pânã la depunerea proiectului de buget de stat în Camera Deputaþilor, este o problemã de câteva zile.

Vã rog sã supuneþi aprobãrii Camerei retrimiterea din nou la comisie a acestei Ordonanþe nr. 74 care, împreunã cu proiectul de lege în procedurã de urgenþã al Guvernului, va constitui subiect pentru un nou raport care, tot în procedurã de urgenþã, trebuie sã-l prezentãm Camerei pânã la intrarea pe dezbatere a proiectului bugetului de stat.

Vã rog sã supuneþi la vot, domnule preºedinte.

## Mulþumesc domnule deputat.

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut propunerea Comisiei pentru industrii, de a se retrimite acest proiect comisiei pentru a-l putea discuta împreunã cu proiectul de lege care a fost anunþat ieri în plen ºi urmeazã sã parcurgã procedura de urgenþã, acel proiect al Guvernului pentru modificarea Legii nr. 118/1996, deci cu acelaºi obiect.

Cine este pentru retrimiterea proiectului la comisie? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a trimis proiectul Comisiei pentru industrii.

La punctul 9 Ð propunerea legislativã pentru completarea art. 5 ºi art. 6 din Legea nr. 88/1993, republicatã, privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor, proiect ce urmeazã procedura de urgenþã.

Domnul preºedinte al comisiei, este rugat sã propunã timpii de dezbatere. Vã rog!

Stimate domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,

Ne gãsim în faþa unei iniþiative legislative, iniþiativã legislativã care are 6 colegi iniþiatori, printre care ºi subsemnatul ºi în calitate, evident, de preºedinte de comisie. Deci va trebui sã prezint ºi punct de vedere al iniþiatorului, ºi, evident, din punct de vedere al comisiei.

Dincolo de asta, domnule preºedinte, ne gãsim pentru prima datã în plenul Camerei Deputaþilor într-o situaþie care trebuie elucidatã acum, pentru a fi, dupã aceea, un model de dezbatere în situaþii tipice cazului pe care-l voi menþiona.

Deci iniþiativa legislativã, domnule preºedinte, a primit acceptul Biroului ºi, respectiv, acceptul Comitetului ordinii de zi spre a fi dezbãtutã în procedurã de urgenþã, indicându-se ºi termenul de 23 martie.

Conform prevederilor indicate la capitolul ”Procedurã de urgenþãÒ, deci comisia trebuia, în termen de 3 zile, sã prezinte raportul. ªi acesta, evident, cu prioritate, sã fie înscris pe ordinea de zi.

Din motive pe care nu are sens sã le explicitez aici, nu s-a putut face raportul douã sãptãmâni la rând, ºedinþele de comisii neîntrunind, la vremea respectivã, pe parcursul discutãrii acestui proiect, cvorumul necesar de lucru, deºi prezenþa era obligatorie. În consecinþã, termenul fiind depãºit cu aproape douã sãptãmâni, am sesizat Biroul permanent ºi Comitetul ordinii de zi, în baza art. 35 alin. c), asupra acestui caz ºi am solicitat, cum este ºi normal, înscrierea acestui proiect pe ordinea de zi, fãrã raportul comisiei. Lucru care s-a ºi întâmplat, în sensul cã acest comitet al ordinii de zi, la propunerea Biroului, a aprobat înscriere fãrã raport.

Problema care trebuie elucidatã, domnule preºedinte, este dacã un termen fixat de cãtre Biroul permanent ºi de Comitetul ordinii de zi pentru depunerea unui raport, termen care, tot conform regulamentului, nu mai poate fi modificat decât de cãtre plenul Camerei Deputaþilor, deci, dacã dumneavoastrã, Biroul, aþi indicat un termen, acel termen, la solicitarea unei comisii, poate fi prelungit, dar prin plenul Camerei Deputaþilor. Deci termenul de 23 nu a fost prelungit de cãtre plen.

Asupra procedurii de urmat aici, procedurã de urgenþã, n-am sesizat dacã aveþi vreo pãrere, având în vedere cã s-au depãºit termenele.

Vã rog.

Stimate domnule preºedinte, aþi pus punctul pe _i_ ºi este bine cã aþi fãcut acest lucru, deoarece procedura de urgenþã, ca atare, în acest regulament, apare acum ca fiind relativ inutilã. Pentru cã din experienþa de circa o lunã ºi ceva de aplicare a regulamentului în sensul dezbaterii proiectelor de lege, timpul pe care-l necesitã fiecare lege pentru a fi aprobat aratã clar cã, de fapt, indiferent dacã este indicatã sau nu este indicatã procedura de urgenþã, practic noi le aprobãm de fapt în procedurã de urgenþã.

Votarea a 30 de legi sau maximum pe care l-am atins Ñ de 70 de legi, dacã nu mã înºel Ñ marþea trecutã, în timpul alocat acestora, aratã cã nici o procedurã mai urgentã decât cea care se întâmplã în fapt nu este.

Cred cã ar trebui, aºa cum s-a promis de atâtea ori, sã revizuim ºi în acest capitol regulamentul, el este în momentul de faþã în vigoare, dar chestiunea este urmãtoarea. O lege aflatã în dezbatere pe traseu în procedurã de urgenþã, care nu mai respectã nici un termen aferent procedurii de urgenþã din regulament, acea lege mai este în fapt în procedurã de urgenþã? Pãrerea noastrã este cã nu, domnule preºedinte, pentru cã nu s-a respectat nici termenul de 3 zile, nu s-a respectat nici includerea de urgenþã în cel mult, sã spunem, 7 zile cu depunerea raportului ºi aºa mai departe. Deci cred cã, în momentul de faþã, dacã nu puneþi piciorul în prag, domnule preºedinte, ca o lege în procedurã de urgenþã sã respecte canoanele procedurii de urgenþã, de la depunerea raportului ºi pânã la includerea pe ordinea de zi ºi dezbatere, acest capitol al ”procedurii de urgenþãÒ nu mai este actual.

Prin urmare, mi-am exprimat punctul de vedere asupra lui ºi, dacã dumneavoastrã acceptaþi ca formal sã fie în procedurã de urgenþã numai la dezbatere, ºi nu la discutarea în plenul comisiilor, Consiliul Legislativ sã dea raportul, cum spune, în 48 de ore ºi aºa mai departe, atunci veþi perpetua aceastã stare. Eu sper cã veþi bloca aceastã stare, domnule preºedinte, ºi cine nu a respectat, comisia care nu a respectat procedurile, atunci se pierde automat dreptul procedurii de urgenþã. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã constataþi cã, în privinþa scoaterii unui proiect de lege din procedurã de urgenþã, pânã acum a existat practica Ð mã refer la legislatura trecutã Ð ca însuºi plenul Camerei sã opereze aceastã modificare.

Potrivit modificãrilor regulamentului, acum prerogativa de a aproba o procedurã de urgenþã, la cererea Guvernului sau la cererea grupurilor parlamentare, o are exclusiv Comitetul ordinii de zi. Ca sã ne raportãm la practica trecutã, ar însemna ca, aºa cum în trecut plenul Camerei scotea de sub regimul procedurii de urgenþã un proiect, tot Comitetul ordinii de zi ar trebui sã se pronunþe ºi în aceastã privinþã.

În consecinþã, eu vã propun sã trimitem acest proiect Comitetului ordinii de zi, pentru a stabili procedura pe care o va urma în continuare acest proiect Ð procedura obiºnuitã sau procedura de urgenþã.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am ascultat cu mare atenþie argumentaþia domnului preºedinte al comisiei, Anghel Stanciu, în care Domnia sa a încercat sã vã explice cã, de fapt, în faþa plenului Camerei aceastã propunere legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 88 privind acreditarea instituþiilor superioare nu trebuie discutatã în procedurã de urgenþã, având în vedere faptul cã de fapt noi, în comisie, am depãºit acel termen de 3 zile stabilit de Comitetul ordinii de zi.

Dar aº dori sã vã atrag atenþia cã pe aceastã ordine de zi, începând de la punctul 9, pânã la punctul 15, avem proiecte de legi care au trecut prin Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi, din aceste 7 proiecte de legi, 5 erau în procedurã de urgenþã. La toate aceste propuneri legislative, de fapt, comisia nu a fost în stare sã respecte strict acele termene prevãzute în regulament. Iar practica parlamentarã ne aratã cât se poate de clar cã nu va fi nici prima ºi nici ultima situaþie când comisia, din cauza unor motive obiective, nu se poate încadra în acest termen.

ªi vã dau un singur exemplu. În 1997, în timpul guvernãrii domnului Ciorbea, a apãrut Ordonanþa de urgenþã nr. 36, care trebuia sã treacã prin Parlament tot prin procedurã de urgenþã, iar practica ce a demonstrat? Cã aceastã ordonanþã a fost votatã în plenul Camerei Deputaþilor în iunie 1999. Deci discuþiile au trenat timp de doi ani ºi jumãtate.

Eu cred cã nu avem nici un motiv de a retrimite aceastã ordonanþã la Comitetul ordinii de zi, având în vedere faptul cã în ziua de 28 februarie comisia s-a întrunit ºi, în prezenþa Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a ajuns la concluzia cã aceastã propunere legislativã nu poate fi acceptatã, din urmãtoarele cauze: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã cã Legea nr. 88 din 1993, republicatã, privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor trebuie regânditã ºi adaptatã noilor cerinþe ale învãþãmântului superior. ªi, în acest sens, ministerul va iniþia un proiect de lege, un proiect de îmbunãtãþire a acestei legi, care sã amendeze nu doar aceste douã articole, ci toate acele articole care de fapt au demonstrat pe parcursul timpului cã îngreuneazã procesul de acreditare a instituþiilor superioare de învãþãmânt.

## Stimaþi colegi,

Suntem într-un impas. Putem discuta dacã ne aflãm sau nu ne aflãm în procedurã de urgenþã înainte de a trece la dezbaterea pe fond, riscând sã nu mai discutãm nici un proiect de pe ordinea de zi.

Eu vã propun sã fiþi de acord sã-l trimitem Comitetului ordinii de zi pentru a stabili modalitatea de dezbatere pe care trebuie s-o urmãrim în continuare. Poftiþi!

În primul rând, v-aº ruga, când daþi cuvântul, sã anunþaþi numele deputatului care urmeazã, pentru a fi consemnat în stenogramã ºi, pentru cã nu-i cunoaºteþi nici dumneavoastrã, precum nici noi nu-i cunoaºtem pe toþi, ar fi bine sã se prezinte fiecare când ia cuvântul.

Mã numesc Antonescu Napoleon, sunt deputat de Prahova ºi fac parte din Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

În legãturã cu acest proiect de lege, pãrerea mea este cã nu trebuie sã-l trimitem din nou la comisie. Eu vreau sã vã spun cã, deºi nu am fost la discutarea lui în comisie, cã eram în strãinãtate, sunt de acord cu hotãrârea comisiei, din urmãtorul motiv: Legea nr. 88, aºa cum a arãtat ºi colegul Asztalos, este imperfectã ºi este imperfectã din cauza noastrã, cã am elaborat-o sub o presiune teribilã anul trecut, când a trebuit sã facem ºi chiar unele concesii la aceastã Lege a acreditãrii.

În acelaºi timp, mai am un argument. Deoarece în aceastã lege nu se prevede în mod expres cum se înfiinþeazã instituþiile de învãþãmânt superior, la Senat existã un proiect de lege depus de un grup de senatori ºi de deputaþi, printre care mã numãr ºi eu, care se ocupã tocmai de aceastã problemã Ð deci de înfiinþarea ºi lichidarea sau, mã rog, închiderea universitãþilor în România.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred cã acest proiect de lege, comisia a apreciat corect, însãºi doamna ministru Andronescu Ecaterina, care este una dintre coautoarele iniþiativei fãcute în legislatura trecutã, a fost de acord ºi susþin acest punct de vedere, cã nu putem modifica orice lege la douã luni, trei luni dupã ce a fost promulgatã, prin amendamente. Ori facem o modificare de fond, ori schimbãm, o completãm cu altã lege ºi, din câte ºtim cu toþii, este în pregãtire o Lege a învãþãmântului superior, care va cuprinde toate aspectele legate de aceastã problemã.

Ca urmare, eu v-aº ruga sã trecem la discutarea de fond a tuturor acestor legi, pentru cã, altfel, pierdem timpul. Deja azi am pierdut timpul în mod inutil, discutând o problemã tot de procedurã ºi eu cred cã facem o imagine proastã. Dacã într-o zi am discutat 70 de legi, astãzi n-o sã discutãm nici trei sau cinci. Vã mulþumesc.

Stimate domnule deputat, nu credeþi cã mai mult timp pierdem dacã discutãm în continuare la nesfârºit cu aceastã lege, în loc s-o trimitem unde trebuie, la Comitetul ordinii de zi, ºi sã ne vedem de treabã cu celelalte?

Domnul deputat Baciu.

## Stimaþi colegi,

Sigur cã spiritele s-au aprins ºi eu vã garantez cã se vor aprinde ºi mai mult când vom intra pe fondul chestiunii. Dar eu nu cred cã este bine sã intrãm astãzi.

Eu sunt de acord cu propunerea domnului preºedinte Dorneanu, sã trimitem la Comitetul ordinii de zi aceastã ordonanþã, acest proiect de lege, pentru cã sunt argumente întemeiate pentru acest lucru.

Colegul nostru, domnul Asztalos, a venit cu douã argumente sã discutãm pe fond astãzi. Unul dintre ele a fost cã s-a mai încãlcat regulamentul ºi altãdatã, putem sã-l încãlcãm ºi acum. Este un argument foarte slab, foarte slab. Dacã Ordonanþa nr. 36, într-adevãr, a terminat acum un an, noi, ºtie toatã lumea cum s-a întâmplat, tot cu învãþãmântul, nu este un argument sau este un argument fals sau unul periculos cã, dacã am încãlcat legea o datã, sau regulamentul, avem dreptul sã încãlcãm în continuare.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/29.III.2001

În al doilea rând, domnul Asztalos spune cã au fost motive obiective pentru care nu ne-am încadrat în prevederea regulamentarã privind urgenþa. Nu au fost obiective, stimaþi colegi, n-au fost deloc motive obiective, ci a fost o tergiversare voitã a unor colegi de-ai noºtri care rupeau cvorumul în mod voit, absolut deloc obiectiv, ci absolut subiectiv, ºi aºa s-a ieºit din termen. Aºa încât a fost clarã o încãlcare a prevederii regulamentare ºi avem motivul acum sã întoarcem acest proiect de lege la Comitetul ordinii de zi.

În legãturã cu fondul chestiunii, vom discuta atunci când se va întoarce din nou în plen aceastã iniþiativã.

Deci, repet, avem toate motivele regulamentare, legale sã fim de acord cu propunerea domnului preºedinte Dorneanu, sã retrimitem la Comitetul ordinii de zi, sã vinã comitetul acesta cu hotãrârea: discutãm aºa sau alt fel. În legãturã cu fondul, îmi rezerv dreptul sã intervin la momentul potrivit. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În raport de împrejurarea cã s-au exprimat punctele de vedere ale tuturor grupurilor politice, în raport de faptul cã s-au exprimat puncte de vedere diferite, vã propun sã sistaþi dezbaterile ºi sã supuneþi votului prima propunere, în sensul trimiterii proiectului la Comitetul ordinii de zi.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnilor colegi,

Este clar cã în practica noastrã de zi cu zi ne-am obiºnuit sã facem mâine ce puteam face azi ºi sã amânãm pe poimâine ce puteam face mâine.

Cred cã domnul preºedinte are dreptate, ca sã elucidãm nu numai în cazul acestui proiect de lege. Acesta devine o speþã. ªi, în raport de ceea ce s-a va hotãrî, vom merge în continuare.

Aº completa propunerea domnului preºedinte cu prima mea argumentaþie. Deci Comitetul ordinii de zi, conform regulamentului, poate invita ºi preºedintele comisiei în cauzã Ð ºi aº ruga, domnule preºedinte, sã fiu invitat la acest punct al Comitetului ordinii de zi, conform prevederii regulamentare. Poate, deci nu este obligatoriu, dar mã poate invita, deoarece termenul a fost depãºit Ð ºi sã ia în discuþie prevederea punctul 35 alin. c), în sensul de introducere pe ordinea de zi fãrã raport Ñ ceea ce comitetul a ºi fãcut. Raportul a venit ulterior ºi pe ordinea de zi apare cu raport.

Dacã aceastã prevedere nr. 35 ºi respectiv a art. 93 sunt de decãdere a dreptului de depunere a raportului? Dacã nu-i termen de decãdere, atunci nu mai are nici un sens sã puneþi dumneavoastrã termene, cã n-au nici o relevanþã.

Deci aº completa propunerea dumneavoastrã, domnule preºedinte, cu aceasta, pentru cã este prima datã când un proiect de lege este introdus fãrã raport pe ordinea de zi Ñ prima datã în istoria Camerei Ð ºi apoi apare un raport. Deci sã vedem cum tratãm acest punct.

ªi cea de a doua chestiune, pe care dumneavoastrã aþi spus-o, procedura de urgenþã, care este semnificaþia acesteia ºi în ce sens se deruleazã, atât timp cât procedura de urgenþã devine practic superfluã, în cazul în care se lungeºte atât.

Deci aº susþine propunerea domnului preºedinte, cu completarea primei argumentaþii: sã lãmurim ºi modalitatea de aplicare concretã a art. 35 alin. c).

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

S-a propus sistarea dezbaterilor. Am dat, totuºi, cuvântul iniþiatorului... Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnul preºedinte Anghel Stanciu fãcea referire la faptul cã, dupã adoptarea acestei propuneri legislative în cadrul comisiei, a fost trecut pe ordinea de zi fãrã raport, dar Domnia sa a uitat sã ne facã ºi explicaþii: Oare din ce cauzã a doua zi a fost trecut fãrã raport? Datoritã faptului cã domnul preºedinte, pur ºi simplu, nu a semnat. A plecat de la ºedinþã ºi nu a semnat acest raport al comisiei. Am fost abia dupã-masã, pe la orele 6,00, înºtiinþat cã de fapt raportul nu este semnat. Raportul a fost semnat a doua zi, joi, atunci când pe ordinea de zi deja a apãrut cu specificarea cã este fãrã raport. Dar aceastã greºealã ulterior s-a remediat.

Deci existã raportul. Acest raport conþine cât se poate de clar punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere al Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ºi, conform acestor pãreri, comisia, printr-un vot majoritar, propune respingerea acestei propuneri legislative.

Deci în momentul de faþã totul este cât se poate de legal.

Vã mulþumesc.

## Poftiþi!

Domnul deputat Stanciu a cerut un drept la replicã.

Deci dreptul meu la replicã se bazeazã pe o dezinformare, surprinzãtoare din partea unui coleg cu care colaborez de 5 ani.

Am plecat din plenul comisiei ºi, conform regulamentului, am transmis conducerea comisiei domnului vicepreºedinte, deoarece aveam, la ora respectivã, alte obligaþii. Deci Domnia sa a condus ºedinþa pânã la sfârºit ºi Domnia sa a fost invitat sã semneze raportul, nefiind în clãdire. Deci era normal ca cel care a terminat ºedinþa sã stea ºi sã semneze raportul.

Vã mulþumesc pentru acceptarea precizãrii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Rog Departamentul legislativ sã prezinte Comitetului ordinii de zi o notã cu privire la aspectele solicitate, pentru a fi elucidate de cãtre colegii noºtri deputaþi.

Trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2000 privind participarea României în anul 2000 la Programul de acþiune comunitarã ”TineretÒ ºi plata contribuþiei financiare la acest program. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnul preºedinte Anghel Stanciu este rugat sã propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Este o chestiune strict tehnicã. De aceea, cred cã trei minute pentru exprimarea unor puncte de vedere ale grupurilor parlamentare sunt suficiente ºi încã maximum trei pentru aprobarea ansamblului proiectului.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat programul de dezbatere propus de comisie.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi vreo obiecþie? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic dacã aveþi vreo obiecþie? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1, 2, 3 ºi 4, care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final joi.

Trecem la punctul 11: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2000 privind admiterea cu taxã în învãþãmântul preuniversitar de stat, în licee, ºcoli profesionale ºi ºcoli de ucenici, peste cifra de ºcolarizare pentru care se asigurã finanþarea de la bugetul de stat. Procedurã de urgenþã.

Comisia a fãcut un raport de respingere.

Rog preºedintele comisiei sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia a dezbãtut îndelung acest proiect de lege vizavi de realitatea concretã ºi domnul ministru secretar de stat este aici, care nu a înregistrat o afluenþã masivã în învãþãmântul preuniversitar, de fapt este vorba de cel liceal, în licee. Fiind o chestiune de supapã de siguranþã vizavi de unele proteste existente, deoarece copiii anumitor categorii de cetãþeni nu au intrat la liceele la care aceºtia au dorit.

Analizând ºi punctele pro ºi punctele contra, comisia, de acord cu ministerul, a hotãrât respingerea. De aceea, cred cã nu ar fi benefic sã reluãm toate argumentele de comisie, ci sã menþinem raportul de respingere.

În consecinþã, pentru exprimarea punctelor de vedere din partea grupurilor parlamentare sunt suficiente trei minute, iar în cazul în care dupã aceasta se propune altceva, eventual încã 5 minute pentru dezbaterea pe articole.

Vã mulþumim.

Domnule deputat Baciu, trebuie sã supun la vot...

Trebuie sã susþin proiectul de lege, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat, s-au propus timpii de dezbatere.

Vã rog, staþi puþin, trebuie sã se adopte întâi timpii de dezbatere.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbaterea acestui proiect de lege prin care se propune respingerea ordonanþei de urgenþã? Domnul deputat Baciu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

V-aº ruga sã vã încadraþi în termenii aprobaþi de comisie, de plen.

Grupul parlamentar al P.D., domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, va vota ºi a votat prin mine ºi colegul meu ºi în cadrul comisiei pentru respingerea ordonanþei de urgenþã a Guvernului. Am sã dau citire, ca sã ºtie toatã lumea din salã despre ce este vorba: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 80/2000 privind admiterea cu taxã în învãþãmântul preuniversitar de stat, în licee, ºcoli profesionale, ºcoli de ucenici peste cifra de ºcolarizare pentru care se asigurã finanþarea de la bugetul de stat. Sigur cã aici expresia aceasta, ”finanþarea de la bugetul de statÒ, este anacronicã, pentru cã, potrivit recentei Ordonanþe nr. 32, finanþarea este de la bugetele locale. Deci ordonanþa prin ea însãºi are un aer vetust ºi depãºit, dar, mã rog, dacã tot o discutãm, sã o discutãm astãzi.

Am votat pentru respingere pentru câteva argumente. Ordonanþa intratã în vigoare de anul trecut a avut efecte minore, câþiva copii s-au înscris pe ici pe colo, mai ales în liceele de elitã. În ceea ce priveºte ºcolile profesionale de ucenici ordonanþa este absolut inutilã, pentru cã nu are nici un efect. Nimeni nu se înscrie la ºcoala de ucenici sau profesionalã, sã mai plãteascã ºi bani.

În al doilea rând, ordonanþa aceasta de urgenþã, dacã, mã rog, rãmâne în vigoare, introduce separatismul în ºcoli, iar la aceastã vârstã discriminarea aceasta între copiii care au bani ºi care urmeazã ºcoala cu taxã ºi cei care sunt fãrã taxã, efectele psihologice sunt destul de neplãcute. La vârsta aceasta, sigur cã unele valori morale pot fi afectate în sufletul copiilor acestora datoritã acestui separatism.

ªi apar diferenþe, în al treilea rând, de salarizare între profesori. Sigur cã, într-un fel, sunt normale aceste diferenþe, dar în momentul actual aceste diferenþe, de asemenea, între profesorii cu aceeaºi calificare, egali ca vârstã ºi cu acelaºi grad didactic, aceastã diferenþiere poate genera tensiuni ºi o atmosferã puþin propice actului educativ.

Existã ºi alternativa învãþãmântului privat, deci automat este cu taxã ºi mai existã ºi argumentul cã învãþãmântul de stat în România este gratuit. Argumentul acesta în scurt timp va fi depãºit, pentru cã economia pe care o avem în faþã ºi evoluþia economicã a României va demonstra cã nu vom putea rezista cu învãþãmânt gratuit. De aceea nu mã folosesc de acest argument, sunt suficiente celelalte pentru a respinge aceastã ordonanþã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Bun. Terminându-se dezbaterile generale, urmeazã sã constataþi cã va trebui sã supunem acest proiect de lege votului final, o vom face în ºedinþa de vot final de joi.

La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului naþional de formare a personalului din învãþãmântul preuniversitar, tot procedurã de urgenþã. Lege organicã.

Rog Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, care a propus respingerea acestui proiect, sã ne propunã timpii de dezbatere asupra acestei soluþii.

## Domnule preºedinte,

Este o problemã esenþialã a sistemului naþional de învãþãmânt cea privitoare la formarea personalului din învãþãmântul preuniversitar, respectiv perfecþionarea acestuia. De aceea, propunem 10 minute în prima fazã ºi, în raport de aceasta, cred cã ne permiteþi sã fixãm încã 10 minute pentru dezbaterea pe articole dacã se va trece. Dar cred cã timpul de 10 minute va da posibilitatea celor care vor sã intervinã, respectiv preºedintele comisiei sã prezinte raportul, în speþã, Ministerul Educaþiei Naþionale sã-ºi explice punctul de vedere.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceastã propunere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Cine doreºte sã participe la dezbateri generale cu privire la propunerea de respingere a ordonanþei de urgenþã?

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum a spus domnul preºedinte, comisia, în ºedinþa din 6 martie 2001, a propus respingerea acestei ordonanþe. Noi personal am fost pentru respingerea acestei ordonanþe pentru urmãtorul motiv: ordonanþa reia în majoritatea prevederilor sale reglementãrile care sunt deja stipulate în Legea nr. 128 din 1997 privind Statutul personalului didactic ºi în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã. Aceste reglementãri abordate într-un nou context modificã, în esenþã, legile menþionate, creând o reglementare legislativã confuzã. ªi, în al doilea rând, noi am înþeles cã, de fapt, Ministerul Educaþiei Naþionale urmeazã sã prezinte Parlamentului propuneri de modificare a Legii nr. 128 privind statutul personalului didactic ºi cu aceste modificãri propuse de minister vor fi reglementate ºi acele probleme care au fost ridicate în aceastã ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri? Poftiþi.

Vreau sã vã spun cã Grupul parlamentar al P.D.S.R. din comisie este pentru respingerea acestei ordonanþe. Personal am arãtat cã ea intrã în contradicþie cu Legea învãþãmântului care prevede în mod clar cum se face perfecþionarea personalului. Aceastã ordonanþã a fost datã spre sfârºitul legislaturii mandatului trecut cu o grabã suspectã, a dus la crearea unor consilii ºi a unor structuri în teritoriu, de fapt, aºa cum au sesizat profesorii din diverse teritorii, a dus la un fel de privatizare a acestei perfecþionãri, aºa-zise perfecþionãri, a personalului didactic. Ca urmare, fãrã a intra în fondul problemei, Grupul parlamentar al P.D.S.R. susþine respingerea acestei ordonanþe.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri? Reprezentantul Guvernului, aveþi de intervenit asupra propunerii de respingere? Sunteþi de acord.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, nu se întrevãd voturi împotriva respingerii, vom supune proiectul legii de respingere a ordonanþei votului final joi.

La punctul 13 de la ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2000 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor didactice vacante din învãþãmîntul preuniversitar de stat în anul ºcolar 2000-2001; procedurã de urgenþã. Lege organicã. Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a propus, de asemenea, respingerea ordonanþei.

Rog preºedintele, pe domnul deputat Anghel Stanciu, sã ne propunã timpii de dezbatere generalã cu privire la propunerea de respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia propune 5 minute pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Cine doreºte sã participe la dezbateri generale cu privire la propunerea de respingere a ordonanþei? Nu doreºte nimeni.

E vreun grup parlamentar care doreºte sã expunã punctul de vedere cu privire la propunerea de respingere a ordonanþei? Nu.

Iniþiatorul, aveþi ceva împotriva respingerii? Nu. Vom supune, în consecinþã...

Nu mi-aþi dat cuvântul, domnule preºedinte!

Domnule deputat Stanciu, comisia a propus respingerea. Am întrebat dacã din partrea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã ia parte la dezbatere. N-a dorit nimeni. Dumneavoastrã nu aveþi la ce sã rãspundeþi în numele comisiei.

Vã disociaþi de propunerea de respingere fãcutã de comisie?

Voiam sã iau cuvântul...

Nu aveþi la ce sã rãspundeþi, domnule deputat, n-a luat cuvântul nimeni. De ce nu le-aþi pus în raport?

Stimaþi colegi,

Haideþi sã nu ocupãm timpul Camerei cu o disputã fãrã consecinþe.

Stimate domnule deputat, în numele comisiei, raportul poate fi prezentat de un singur membru ºi l-a prezentat. Aveþi ceva împotriva raportului?

Scuzaþi-mã, poftiþi!

Domnule preºedinte,

Îmi cer scuze ºi cer scuze în primul rând colegilor, pentru cã nu vreau sã fiu Ghiþã contra sau respectiv sã agasez. Dar, dacã un meci de fotbal nu are regulament, nu mai ºtim ce jucãm. Deci la art. 100, unde face trimitere procedura de urgenþã, la ultimul alineat se spune: ”Dupã luãrile de cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor sã intervinã, pot lua cuvântul iniþiatorul proiectului ºi raportorul comisiei sesizate în fond. Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant.Ò

Deci comisia a fixat timpul, grupurile n-au intervenit ºi apoi iniþiatorul, l-aþi întrebat, ºi apoi raportorul. Deci acesta este regulamentul ºi þin la acest regulament, pentru cã, domnule preºedinte, roata vieþii se învârteºte ºi o sã fiþi aici la microfonul acesta ºi poate eu sus, eu ºtiu...

Domnule deputat, aveþi dreptate, v-am dat cuvîntul sãmi prezentaþi raportul. Am omis faptul cã atunci când a intervenit comisia, de fapt a intervenit pentru repartizarea timpilor.

Pentru timpi, timpii respectivi.

Domnule preºedinte, voiam neapãrat sã exprimãm punctul de vedere al comisiei, pentru cã nicãieri în aceastã þarã cel care organizeazã concursul pentru a angaja pe cineva nu îl pune pe acela sã plãteascã concursul, fie cã îl ia, fie cã nu-l ia. ªi s-a gãsit ca numai la profesori, aceºtia sã se înscrie la concurs ºi sã-ºi plãteascã concursul, sã fie ca ºi o sancþiune. Noi am evaluat împreunã cu ministerul, sumele sunt modice ºi, în consecinþã, am respins pentru simetrie, cum nu plãtesc nici medicii concursul, cum nu plãtesc nici alþii concursurile la administraþie publicã, nu dai concurs la primãrie ºi te duci sã plãteºti taxa pentru concurs. Plãteºti taxa ca sã iei concursul, dar nu sã te înscrii. De aceea noi am respins acest lucru, pentru cã dând 2 milioane, cele 2 milioane ºi ceva, pe care ipotetic le ia un profesor, nu are sens sã-l mai chinuim ºi cu aceastã taxã. Am þinut sã fac aceastã precizare, nu e o înlesnire, dar este o simetrie ce trebuie pãstratã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Aþi reþinut, deci, motivele pentru care comisia propune respingerea ordonanþei. Urmeazã ca votul final asupra acestei propuneri sã aibã loc joi, în ºedinþa de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999. Vã rog sã aveþi în vedere cã e vorba de proiectul de la punctul 14. Aici nu avem procedurã de urgenþã. Iniþiatorul, rog sã prezinte acest proiect de lege.

Poftiþi, domnule secretar de stat, ºi vã rog sã vã prezentaþi pentru stenogramã.

## **Domnul Vasile Molan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Proiectul de lege dã dreptul absolvenþilor dinainte de 1999 sã se înscrie la liceu, considerându-li-se studiile din ºcoala generalã ca medie pentru admitere la liceu. Înainte de 1999, nu a fost examen de capacitate. Cei care vor sã îºi continue studiile, nu ar putea, dacã nu le dãm acest drept, sã se prezinte pe baza documentului pe care îl elibereazã ºcoala generalã unde a absolvit. De aceea, vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect de lege, pentru cã ajutã pe cei care au absolvit înainte de 1999 sã-ºi continue studiile.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, o rog sã-ºi prezinte raportul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

ªtiþi probabil cã examenul de capacitate nu este numai un examen de finalizare a unei etape, în speþã a gimnaziului, ci este ºi un paspartu pentru admiterea în învãþãmântul liceal. Era nedrept ca cei care nu au dat examenul de capacitate, nu din cauza lor, ci pur ºi simplu pentru cã nu era prevãzut, sã nu poatã sã acceadã în învãþãmântul liceal. Aici nu este vorba de cei de la zi, pentru cã aceia de regulã ºi-au cam tranºat treburile, în sensul de a intra la învãþãmântul liceal de zi. ªi este vorba de caracterul deschis al învãþãmântului, în sensul cã celor care au intrat la vremea respectivã în ºcoli profesionale ºi de ucenici, legea le permite ca în paralel, la studiile serale, sã urmeze ºi clasele liceale, chiar cu anumite echivalãri, cum le spunem noi, credite.

Prin urmare, permitem acestor copii care nu sunt vinovaþi cu nimic ca, pe baza anumitor criterii, activitatea lor, sã spunem, din clasele V-VIII sã fie cuantificatã într-o notã cu care dânºii, asemeni celor care au notã la examenul final, sã poatã accede în învãmânt. Credem cã este un act reparatoriu ºi corect.

Vã rugãm sã-l votaþi în consecinþã.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale cu privire la acest proiect de lege? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000, dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 62, dacã aveþi observaþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000 privind parteneriatul social în educaþie ºi formare profesionalã iniþialã. Comisia propune respingerea acestei ordonanþe.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, vã rog sã vã prezentaþi raportul.

Domnule deputat Stanciu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei prin care propuneþi respingerea ordonanþei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000 referitor la parteneriatul social în educaþie ºi formare profesionalã iniþialã care a fost respins de Comisia pentru învãþãmânt, probabil, dintr-o regretabilã eroare, ne-a fost trimis cu expunerea de motive pe puncte. Dacã unii dintre dumneavoastrã aþi avut curiozitatea sã-l citiþi, seamãnã sau aduce cu un plan de muncã de la fostele organizaþii de bazã. Se va face, se va lua, se va cutare... deci nu are aspectul unui proiect de lege. Nu este redactat în spiritul unui proiect de lege, cu mãsuri clare, concrete pentru a asigura acest parteneriat. Deci ideea proiectului de lege este bunã ºi ministerul s-a angajat sã revinã asupra ei, astfel încât aceste idei generoase sã capete aspectul concreteþei unui proiect redactat conform normelor juridice ºi, de aceea, noi l-am respins.

Vã rugãm sã respingeþi, dar nu respingem ideea ca atare, aceea de parteneriat social, de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã, ci modul concret în care aceastã idee a fost cuprinsã într-un proiect de lege. Probabil cã era predarea ºtafetei la sfârºit ºi n-a mai fost timp sã punã ºi corpul legii ºi ne-a trimis pe puncte expunerea de motive.

Vã mulþumim pentru înþelegere.

Da. Vã mulþumesc. Iniþiatorul, dacã doreºte sã intervinã? Poftiþi, domnule ministru.

Sunt secretarul de stat Vasile Molan de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Proiectul de lege prezentat nu insistã asupra obiectului care priveºte parteneriatul social în educaþie, Ministerul Educaþiei este acum în situaþia în care elaboreazã un alt document care sã concretizeze toate activitãþile care þin de parteneriatul social în educaþie care este foarte important. De aceea, susþine respingerea acestei forme.

Dacã cineva dintre dumneavoastrã, grupurile parlamentare, doreºte sã intervinã la dezbaterile generale asupra propunerii de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000? Nu.

Propunerea comisiei pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000 va fi supusã votului final joi.

Trecem, în continuare, la punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor.

Vã reamintesc cã este vorba de o lege organicã. Rog Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic sã ia locul, iar iniþiatorul rog sã prezinte acest proiect de lege.

## **Doamna Ileana Tureanu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Sunt Ileana Tureanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. ## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am onoarea sã vã prezint un proiect de lege care abordeazã un domeniu deosebit de important pentru societatea noastrã, cel al construcþiilor ºi investiþiilor.

Proiectul de lege la care mã refer este propunerea de modificare ºi completare a Legii nr. 50 din 1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor. În perioada respectivã ºi în anii care au urmat, aceastã lege a reprezentat cadrul normativ care a permis reglementarea activitãþii de construcþii. Evoluþia economicã ºi socialã care a avut loc în România a demonstrat însã necesitatea modificãrii cadrului legislativ existent, pentru a permite o ameliorare a condiþiilor de realizare a construcþiilor, reflectând cerinþele sociale constatate în vederea sporirii eficienþei efortului investiþional în acest domeniu.

Datoritã pãstrãrii în vechea lege a unor lacune, ambiguitãþi ºi disfuncþionalitãþi generatoare de situaþii confuze sau de imposibilitatea de a acþiona rapid ºi ferm pentru curmarea ilegalitãþilor, s-a simþit necesarã revizuirea textului legii.

Acumularea de probleme în acest domeniu a fãcut ca un proiect de modificare a legii sã fie înaintat spre dezbatere Camerei Deputaþilor încã din 15 septembrie 1998. Nu doresc sã analizez motivele pentru care acest important proiect de lege nu a putut parcurge procesul complet de dezbatere ºi aprobare.

Da. Vã mulþumesc, doamna secretar de stat.

Domnule preºedinte Oltean, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, aveþi cuvântul pentru a vã prezenta raportul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Proiectul de lege ce este supus astãzi atenþiei dumneavoastrã este unul care face parte din categoria legilor organice ºi s-a dovedit, se dovedeºte unul extrem de important. Printre primele reglementãri din acest domeniu, Legea nr. 50 în 1991 a încercat sã reglementeze problematica emiterii autorizaþiilor în vederea executãrii de construcþii. Datoritã evoluþiei societãþii s-a simþit nevoia evidentã de a îmbunãtãþi acest proiect de lege, de a-l adapta la realitãþile pe care economia ºi societatea româneascã le-au parcurs de-a lungul celor 10 ani de existenþã a acestui act normativ.

Proiectul care se dovedeºte a fi unul extrem de important, aºa cum am subliniat, ºi cum de altfel a subliniat ºi iniþiatorul în cuvântul de acum câteva minute, a stat pe ordinea de zi a comisiei fãcând obiectul mai multor ºedinþe, atât la nivelul comisiei existente pânã la alegerile parlamentare, cât ºi mai ales în dezbaterea actualei comisii a Camerei Deputaþilor. Pentru a înlãtura orice fel de suspiciune legatã de modul în care s-a considerat întocmirea raportului, acest proiect de lege, spuneam, a fost luat în dezbatere de cãtre comisia actualã, care a þinut cont atât de amendamentele propuse de cãtre iniþiator, cât ºi de cãtre amendamentele înaintate de diversele grupuri parlamentare sau de cãtre deputaþi în calitatea lor de persoanã fizicã, deci în calitate de deputat.

Toate aceste amendamente au fost analizate în profunzime de cãtre comisie ºi ele se regãsesc încorporate fie la amendamente acceptate, fie la amendamente respinse.

Legea în sine a urmãrit o simplificare a procedurilor de autorizare, eliminând într-o mãsurã simþitor de mare birocratizarea de la nivelul autoritãþilor competente sã emitã autorizaþiile de construcþie; legea, în sine, acordã atribuþii noi pentru autoritãþile publice locale în ce priveºte emiterea, eliberarea acestor autorizaþii, competenþe care duc, evident, la creºterea autoritãþii reprezentanþilor administraþiei publice locale ºi judeþene.

De asemenea, legea în sine stabileºte sancþiuni mult mai drastice pentru cei ce încalcã prevederile acestei legi în aºa fel încât sancþiunea în sine sã aibã ºi un rol nu numai coercitiv, dar ºi un rol educativ. Credem cã prin proiectul de lege pe care astãzi o sã-l adoptãm, acest domeniu face un pas înainte în ce priveºte calitatea reglementãrilor în ce priveºte apropierea acestor servicii de cãtre cetãþeanul ce doreºte sã efectueze construcþia.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã intervinã la dezbaterile generale?

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/29.III.2001

Vã rog. Domnul deputat Bara, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Legea nr. 50 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, adoptatã în anul 1991, a avut în vedere noile condiþii determinante pentru modificarea structuralã a economiei, prin trecerea de la o economie de tip dirijist la cea liberã, de piaþã, ºi, ca urmare, a avut ºi are meritul de a fi aºezat pe noi baze procesul autorizãrii executãrii construcþiilor în concordanþã cu legislaþia europeanã în domeniu.

În timp, în urma aplicãrii prevederilor acesteia, constatându-se unele imperfecþiuni, ambiguitãþi ºi posibilitãþi de interpretare a unor prevederi ale legii, a apãrut necesitatea unor modificãri sau completãri ale acesteia. Acest fapt a determinat de altfel ºi iniþierea proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50. Modificãrile ºi completãrile propuse de iniþiator au vizat în principal simplificarea procedurii de autorizare ºi înãsprire a sancþiunilor pentru nerespectarea prevederilor legii.

Prin noile propuneri ale Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi amendamentele comisiei noastre, rezultatul unor îndelungi dezbateri asupra proiectului de lege pe care-l propunem pentru adoptare, s-a avut în vedere, pe lângã îmbunãtãþirea ºi simplificarea procedurii de autorizare a executãrii construcþiilor, de înãsprire a sancþiunilor aplicate pentru nerespectarea legislaþiei în domeniu, ºi unele mãsuri organizatorice menite sã asigure calitatea actului de autorizare, dar ºi de întãrire a disciplinei în domeniul autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcþii, precum ºi a realizãrii acestora.

Ca urmare, prezentul act normativ urmãreºte: acordarea unor competenþe sporite autoritãþilor administraþiei publice locale potrivit principiilor descentralizãrii ºi autonomiei locale, mai buna organizare a aparatului propriu al consiliilor locale pentru a asigura analizarea ºi avizarea documentaþiilor depuse de cetãþeni în vederea autorizãrii; stabilirea unui sistem organizat de obþinere a avizelor ºi acordurilor prevãzute de lege necesare întocmirii proiectelor care se prezintã pentru autorizare; asigurarea unei asistenþe tehnice de specialitate pentru avizarea ºi întocmirea autorizaþiilor de construcþii în cazul în care acest lucru este necesar; definirea clarã fãrã posibilitãþi de interpretare a lucrãrilor de construcþii care necesitã obþinerea autorizaþiei de construcþie; restrângerea posibilitãþilor de manifestare a corupþiei prin precizarea documentelor care trebuie depuse la autoritãþile emitente ale autorizaþiei de construcþii, precum ºi a conþinutului fiecãrei documentaþii; eliminarea tuturor prevederilor care se refereau la elaborarea, avizarea ºi aprobarea documentaþiilor de amenajare a teritoriului ºi de urbanism, acestea fiind cuprinse în prezent în proiectul Legii amenajãrii teritoriului ºi urbanismului, adoptat de Camera Deputaþilor ºi aflat în dezbaterea Senatului în vederea adoptãrii; ºi nu în ultimul rând, stabilirea modului de calcul al taxei pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri? Poftiþi, domnule deputat, ºi am rugãmintea sã vã prezentaþi.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare este invitat sã voteze pentru aceastã lege, având în vedere faptul cã noi, cei ºase parlamentari, deputaþi care am fãcut parte din Comisia de administraþie publicã localã ºi echilibru ecologic ne-am adus contribuþia la textele iniþiate de Guvern, precum ºi la discuþiile care s-au purtat pe fond în cadrul analizei acestei legi. Noi considerãm cã este o lege modernã, nu spunem cã este perfectã, viaþa va dovedi unde trebuie sã mai acþionãm, dar în principiu rog Grupul parlamentar al Partidului România Mare sã fie de acord cu propunerea noastrã, a celor ºase membri deputaþi din Comisia pentru administraþie publicã localã, sã votãm pentru.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva?

Poftiþi, domnule deputat, ºi vã rog, de asemenea, sã vã prezentaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Csaba-Tiberiu Kov‡cs, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. ºi aº vrea sã fac doar câteva consideraþii privind aplicarea în timp a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor.

Cred cã sunt în asentimentul multora dintre dumneavoastrã cã aplicarea acestei legi a lãsat foarte mult de dorit în perioada de aplicabilitate a acestei legi. S-au executat foarte multe construcþii neautorizate, s-au eliberat aºa-numitele autorizaþii provizorii, pe baza acestor autorizaþii provizorii fiind îndrituite în ridicarea unor construcþii ”provizoriiÒ care uneori seamãnã cu niºte palate ºi vreau sã vã spun cã, din punct de vedere juridic, pânã acum în practica instanþelor noastre în cazurile de neautorizare s-au luat ”nÒ mãsuri, dar niciodatã de fapt nu s-a ajuns la mãsuri aºa, mai drastice, de demolare.

Deci în acest domeniu ar fi nevoie efectiv de mai multã disciplinã. Noi în acest proiect am scos aceastã posibilitate de autorizare a unor lucrãri provizorii. Într-adevãr, au fost incriminate mai multe fapte. La nivelul contravenþiilor s-au aplicat maxime mult mai consistente, dar eu totuºi cred cã, la fel ca multe alte domenii, în România principala problemã nu este lipsa normei juridice, problema principalã o reprezintã modul ºi felul în care aceastã normã juridicã este aplicatã în spiritul ei. Din acest punct de vedere, eu consider cã, dupã modifi- carea acestei legi, atât inspecþia de stat pentru construcþii, cât ºi autoritãþile administraþiei publice locale vor trebui sã manifeste mult mai multã seriozitate, mult mai multã înþelepciune în ceea ce priveºte acest domeniu atât de important nu numai pentru prezent, dar ºi pentru viitorul celor care trãim în aceastã þarã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea pe texte. Vã rog sã urmãriþi cu atenþie ºi proiectul legii ºi raportul.

Asupra titlului proiectului de lege nu existã nici un amendament.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii? Nu. Votat în unanimitate.

La art. I din preambul. Textul este neamendat de cãtre comisie.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra titlului Legii nr. 50, deci asupra titlului legii care urmeazã sã fie modificatã, vã rog sã urmãriþi raportul la punctul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei de la punctul 2? Nu aveþi.

ivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 13, lit. a) rãmâne nemodificatã. În consecinþã, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La lit. b), c) ºi d) urmãriþi amendamentul comisiei de la punctul 14, 15, 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru aceste amendamente? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate. Urmãriþi vã rog, punctul 17. Comisia propune eliminarea alin. 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament. Nu. Cine este pentru amendamentul de la punctul 17 din raport? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate. La punctul 18 vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei referitor la punctul 4 din legea de modificare. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate. La punctul 19 urmãriþi vã rog amendamentul comisiei pentru literele a), b) ºi c), care sunt situate la punctul 19, 20, 21, 22 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceste amendamente? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 23, vã rog sã observaþi, comisia propune prin acel amendament introducerea unei noi litere, c[1] ). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 24, 25, 26, 27 comisia propune reformularea lit. d), e) ºi g) ºi introducerea unei litere noi, f). Vã rog sã observaþi textele de la punctul 24, 25, 26, 27. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Le supun pe fiecare votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 28 din raport vã rog sã observaþi amendamentul comisiei prin care reformuleazã la punctul 5 din lege art. 6 al legii modificate. Urmãriþi amendamentul care începe de la punctul 28 ºi merge pânã la punctul 30 inclusiv, care se referã la lit. a).

Dacã aveþi obiecþiuni la aceste amendamente? Este un text global, de aceea vã întreb în mod colectiv. Nu aveþi.

Cine este pentru acest text? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 31, 32, 33, comisia ne propune amendarea literelor b), c) ºi d).

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La art. 8 alin. 1 propun o redactare mai fluentã a textului, deci nu o modificare de fond, ºi anume: ”Se pot executa fãrã autorizaþie de construire lucrãri care nu modificã structura...Ò etc., etc. ”ºi anumeÒ. Deci ”urmãtoareleÒ ºi virgula transferate, dacã vreþi, la sfârºit. Virgula scoasã ºi în loc de ”urmãtoareleÒ trecem ”ºi anumeÒ. ªi urmeazã enumerarea.

Deci încã o datã: ”Se pot executa fãrã autorizaþie de construire lucrãri care nu modificã structura de rezistenþã, caracteristicile iniþiale ale construcþiilor ºi instalaþiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora, ºi anume:...Ò

Ca sã punem la început cauza ºi apoi expresia care anunþã enumerarea.

Vã mulþumesc.

Rog iniþiatorul sã se pronunþe. Nu este nimeni din partea iniþiatorului?

Comisia.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi credem cã textul, aºa cum este formulat de comisie, este suficient de clar ºi scoate în evidenþã toate elementele necesare a fi reþinute. Deja credem cã nu se impune modificarea lingvisticã a acesteia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aº adãuga aici cã sintagma ”ºi anumeÒ nu e prea normativã.

Eu

La lit. g) textul este nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pentru lit. h) urmãriþi punctul 100. Comisia aduce o îmbunãtãþire redacþionalã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

La lit. i) urmãriþi punctul 102 din raport. Textul este nemodificat de comisie.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

- La punctul j) urmãriþi amendamentul de la punctul 103

- al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu. Unanimitate.

Rog pentru stenogramã sã urmãreascã, atunci când este vorba de un text nemodificat, nu-l mai

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

## Onoratã asistenþã,

Nu am la aceste articole, însã am un amendament la acest articol 12, care este prins în raport, ºi anume amendamentul se referã la completarea art. 12 cu lit. g) în care se stipuleazã ºi facilitãþile care se dau pentru realizarea de locuinþe, pentru beneficiarii Legii nr. 42, deci urmaºii eroilor martiri, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie.

De ce am fãcut acest amendament? Pentru cã în Legea nr. 42 sunt stipulate anumite drepturi, dar sunt foarte ambigue.

De exemplu, prioritate la închirierea ºi cumpãrarea de locuinþe, deci ce înseamnã aceastã prioritate este un lucru care îngreuneazã, spun eu, administraþia publicã în a oferi aceste drepturi, iar prin acest amendament am ajuta respectarea ºi a Legii nr. 42.

Vã mulþumesc.

Ne-aþi obligat sã inversãm puþin lucrurile. Dar, pentru a nu pierde ºirul motivaþiilor pe care le-aþi adus, rog comisia sã se pronunþe cu privire la acest amendament care vizeazã introducerea unei noi litere în cuprinsul art. 12.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La poziþia 321 din raport se aflã amendamentul pe care colegul nostru îl susþine în faþa dumneavoastrã pentru a fi cuprins în acest proiect de lege.

Comisia îºi menþine punctul de vedere exprimat prin raport ºi apreciazã cã un asemenea amendament nu-ºi gãseºte locul în aceastã lege, care este o lege privind autorizarea construcþiilor; facilitãþile pe care noi le-am putea crea pentru diverse persoane, chiar beneficiari ai Legii nr. 42/1990, nu pot fi încorporate în aceastã lege, ele nu se regãsesc ºi nu pot fi regãsite în aceastã lege. De aceea noi ne menþinem punctul de vedere exprimat prin raport, deci susþinem respingerea acestui amendament.

Aþi reþinut amendamentul.

Domnule Leonãchescu, doriþi sã vã susþineþi colegul, da? Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu s-a prezentat o argumentaþie pentru respingerea acestui nou alineat. Articolul ar suna aºa: ”Prin excepþie de la prevederile art. 10 alin. 1, terenurile destinate construirii se pot concesiona fãrã licitaþie publicã, cu plata taxei de redevenþã stabilitã potrivit legii, ori pot fi date în folosinþã pe termen limitat, dupã caz în urmãtoarele situaþiiÒ Ñ ºi aici urmeazã enumerarea unor situaþii, printre care ºi pentru realizarea de locuinþe pentru tineri, pânã la împlinirea vârstei de 35 de ani.

Noi propunem acest alineat g) care sunã în felul urmãtor: ”pentru realizarea de locuinþe pentru urmaºii eroilor martiri, rãniþilor ºi luptãtorilor cu merite deosebite, posesori ai certificatelor, conform Legii nr. 42 din 1990, republicatãÒ.

Noi credem cã facem un act de sprijinire ºi de recunoaºtere, practic, a urmaºilor eroilor, martirilor ºi eroilor revoluþiei. Nu avem de ce sã respingem un asemenea amendament, practic, nu avem argumente. Vã mulþumesc foarte mult.

Am, totuºi, întrebarea, dumneavoastrã fiind un distins jurist, dacã nu sunt suficiente prevederile Legii nr. 42, care acordã acolo toate facilitãþile care se li se cuvin revoluþionarilor.

Poftiþi, domnule Bucur! ªi rog ºi reprezentantul Guvernului sã se pregãteascã sã rãspundã la acest amendament.

În calitate ºi de vicepreºedinte al Comisiei parlamentare pentru controlul aplicãrii Legii nr. 42 ºi ocupându-mã foarte mult de aceste probleme este foarte ambiguu când spui ”prioritate la închiriereÒ.

Prioritate, deci, ce înseamnã? Te pune pe locul întâi, unde te pune. Deci aceastã Lege nr. 42 din 1990, de când a fost datã nu-ºi mai are aplicabilitate.

Aici este o chestiune ºi nu vreau sã mã refer la alte legi care au tãiat din Legea nr. 42, ordonanþe de Guvern ºi aºa mai departe. Deci aici se poate face foarte uºor o corelare între douã legi care sã fie mai explicitã pentru cei care vor sã acorde aceastã prioritate. Vã mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului. Aveþi cuvântul la tribunã, doamnã.

În general, prevederile legii stimuleazã construcþia de locuinþe ºi încurajeazã construcþia de locuinþe. Noi am cerut ºi am introdus pentru locuinþele care se construiesc prin A.N.L., pentru programul de locuinþe pentru tineret.

De principiu nu avem de ce sã ne opunem ca aceste facilitãþi formale oferite de Legea nr. 42 sã fie incluse în aceastã lege. Sigur cã putem spune cã ei sunt cuprinºi deja în locuinþele pentru tineri pânã la 35 de ani sau în programul A.N.L. Adicã s-ar putea sã fie implicit în punctele celelalte, dar nu ne opunem sã fie inclus.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul preºedinte Oltean. V-aº ruga sã vã referiþi ºi la corelaþia cu Legea nr. 42.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, mã surprinde oarecum punctul de vedere al iniþiatorului, pentru cã la dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiei a gãsit argumente care justificau respingerea acestui amendament ºi comisia ºi-a permis ºi îºi permite în continuare sã-ºi susþinã amendamentul, sã-ºi susþinã punctul de vedere, considerând cã nu putem lãrgi sfera celor care beneficiazã de facilitãþile pe care aceastã lege le prevede prin art. 12. Legea nr. 42/1990, în opinia mea, creeazã suficient de multe facilitãþi pentru beneficiarii acesteia, iar dacã ea, într-adevãr, se apreciazã cã pe parcursul evoluþiei societãþii unele prevederi nu se regãsesc, atunci putem gândi o iniþiativã privind modificarea acestei legi. Dar în corpul Legii nr. 50 noi credem cã o asemenea prevedere nu poate sã-ºi gãseascã locul.

De aceea, ne menþinem punctul de vedere exprimat prin raportul ce constituie obiectul de dezbatere acum.

Stimate domnule deputat Bucur, vã rog sã vã uitaþi în regulament cum este cu luarea la cuvânt în cazul amendamentelor respinse.

Dar în momentul în care se spune o nedreptate, nu pot sã mã abþin!

## Poftiþi!

## Onoratã asistenþã,

Fiind nou, ca sã spun aºa, deputat, în comisie s-a discutat, dar cum sã spun, la colþuri. A spus: ”lãsaþi cã o sã discutãm în plen ºi nu vor fi problemeÒ.

În comisie nu s-a discutat ºi nu s-a votat. Atât am vrut sã spun. Nu cã s-a votat ºi este alt punct de vedere. Deci s-a introdus ca un amendament respins, dar nu s-a votat ºi s-a zis cã se discutã în plen.

De aceea, eu am considerat cã suntem colegi. Îmi pare rãu cã ne spãlãm rufele comisiei în faþa dumneavoastrã, însã s-a spus cã se discutã în plen. Mulþumesc.

Faþã de aceastã afirmaþie sunt obligat sã-i dau cuvântul domnului preºedinte Ioan Oltean.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã sunt nevoit sã revin la microfon ºi sã-l contrazic pe distinsul meu coleg ºi sã-i reamintesc cã la nivelul comisiei existã o dezbatere ºi a fost o dezbatere serioasã, referitoare la fiecare articol. Noi nu putem sã ne permitem sã respingem un articol ºi sã-l trecem în raport ca amendament respins, pe ideea cã-l vom admite în plenul Camerei Deputaþilor. A fost o dezbatere serioasã, a participat ºi iniþiatorul. Pe tot parcursul discuþiilor purtate pe marginea acestei legi comisia a apreciat cã acest amendament nu poate fi acceptat ºi niciodatã, nimeni dintre cei prezenþi la dezbatere ºi care au susþinut acest amendament nu au avut o altã opinie referitoare la susþinerea acestui articol în plenul Camerei Deputaþilor.

De aceea, mã simt obligat sã menþin punctul de vedere al comisiei ºi sã-l rog pe distinsul meu coleg sã fie mult mai atent la afirmaþiile pe care le face legat de modul în care se desfãºoarã activitatea la nivelul Comisiei de administraþie publicã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã? Cine este împotriva amendamentului, deci pentru punctul de vedere al comisiei? 45 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 45 voturi împotrivã, 28 pentru, a fost respins amendamentul domnului deputat Bucur.

Revenim la punctul 118, 119, 120, 121 ºi 122 din raport. Cele cu privire la lit. b), c), d), e) ºi f), astfel cum sunt amendate de cãtre comisie. Precizez cã în privinþa

- lit. d) ºi lit. b) comisia nu propune modificarea textului. Dacã aveþi obiecþiuni la aceste litere? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Reþineþi, amendamentul domnului deputat Bucur urma dupã lit. f), deci dupã punctul 122, acolo urmeazã sã-l plasaþi, staff-ul tehnic.

La punctul 123 din raport, urmãriþi, vã rog, noul text al art. 13, alin. 2, 3 ºi 4, care se regãsesc în raport la punctul 123, 124, 125.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate. La punctul 126, cel cu privire la alin. 4 al art. 13 comisia nu are observaþii.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 15, lit. a) ºi b), urmãriþi, vã rog, amendamentele de la punctul 127 ºi 128.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru lit. b) a art. 15 nu sunt modificãri de cãtre comisie, deci votat în unanimitate.

La art. 19 urmãriþi punctul 130. Comisia propune modificarea acestuia. Urmãriþi amendamentul de la punctul 130, 131.

Dacã aveþi obiecþii? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 132, punctul din raport, comisia propune modificarea art. 20 alin. 1 ºi 2.

Aveþi observaþii la alin. 1 ºi 2?

La art. 20.

La care?

La art. 20.

Poftiþi, interveniþi! Domnul deputat Bara.

Domnule preºedinte,

La art. 20, comisia a propus eliminarea unui alineat 3. Eu am sã-i dau citire la acest alineat: ”Terenurile din intravilanul localitãþilor aflate în proprietatea privatã sau publicã a primãriilor pe care sunt realizate amenajãri urbanistice, legal aprobate, de natura construcþiilor supra ºi subterane a spaþiilor verzi ºi de producþie, precum ºi rezervele de spaþii necesare dezvoltãrii infrastructurii ori a realizãrii unor obiective de utilitate publicã, evidenþiate în documentaþiile de amenajare a teritoriului ºi de urbanism aprobate nu se restituie în naturã foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, situaþie în care se aplicã prevederile legale privind despãgubirile.Ò

În acel moment comisia a propus...

Domnule deputat, nu vã supãraþi, de unde citiþi, pentru cã eu nu gãsesc acest text la punctul 132?

Nu o sã-l gãsiþi, fiindcã nici nu a fost trecut în raport!

Pãi, ºi atunci de unde-l citiþi?

Eu citesc din propunerea care s-a fãcut, care a venit de la comisie. Probabil cã s-a omis când s-a fãcut raportul.

Din textul legii?

Din textul care a venit la comisie de la Guvern. Deci a fost omis. Dacã-mi daþi voie, o sã ne lãmurim. Numai puþin, domnule preºedinte!

S-a propus eliminarea acestui alineat, pe considerentul cã în art. 34 din Legea nr. 1 din 2000, aºa-zisa ”Lege LupuÒ, este prevãzut exact ce era în articolul 20.

Propunerea din Legea nr. 1 din 2000 privind art. 34 la care chiar am fost eu iniþiatorul. Sigur cã în acel moment, prevederile art. 34 din Legea nr. 1 se referereau la lucrãrile de investiþii aprobate potrivit legii.

Eu consider, cel puþin, ºi sper ºi comisia sã fie de acord, cred cã ºi iniþiatorul, cã nu sunt suficiente, întrucât de la data aplicãrii acestei legi investiþiile afecteazã atât terenurile ocupate de cãtre construcþiile propriu-zise, supraterane ºi subterane, cât ºi terenuri Ð ºi aici vã rog sã fiþi atenþi Ð cât ºi terenurile afectate de amenajãri urbanistice: alee de acces, pietonale ºi carosabile, inclusiv parcajele, spaþiile verzi. Au fost cazuri când instanþa, pe baza acestei legi s-a grãbit ºi deja documentaþiile legal aprobate în funcþiuni bine stabilite, deci investiþiile, proprietarii au solicitat autorizarea unor lucrãri de construcþii, ºi anume: pe parcaje pe zona verde din zona blocurilor ºi pe aleile pietonale. Am sã vã dau numai douã exemple în care spaþiile verzi aferente circulaþiei urbane Drobeta-Turnu-Severin ºi Piaþa Lozan sau pe zonele de circulaþie pietonalã ºi carosabilã dintre Bucureºti ºi Mânãstirea Antim, proprietarii solicitã terenurile respective.

ªi rugãmintea mea este, domnule preºedinte, sã acceptaþi reintroducerea acestui alineat nou, sigur, cu acceptul Camerei Deputaþilor, care sã aibã urmãtorul cuprins: ”Terenurile din intravilanul localitãþilor, aflate în proprietatea privatã sau publicã a primãriilor pe care sunt realizate lucrãri de investiþii, inclusiv amenajãrile urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în naturã foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, situaþie în care se aplicã prevederile legale privind despãgubirile.Ò

Eu aº dori sã fiþi de acord cu aceastã propunere, tocmai datoritã unor atari probleme care au apãrut de la aplicarea acestei Legi nr. 1 ºi care eu cred cã, dacã acest alineat apare la art. 20, foarte multe litigii se vor stinge.

Domnule deputat, eu vã rog, totuºi, sã ne ajutaþi sã respectãm regulamentul. Deci noi avem un raport al noii comisii, pe care îl dezbatem. De fapt, legea de modificare a Legii nr. 50/1991 o analizãm din punct de vedere al raportului actual ºi atunci n-am cum sã mã raportez. Dumneavoastrã, la raportul actual, respectiv în comisia actualã n-aþi formulat asemenea amendamente ca sã le putem lua în dezbatere.

Ba da, domnule preºedinte.

În raportul actual, acest alineat nou, la art. 20 alin. 3, era numerotat, a fost eliminat de cãtre comisie ºi nu s-a mai trecut ca ºi eliminat. Pãrerea mea este cã s-a întâmplat la redactare.

Deci, ca sã nu consideraþi cã propun ceva ce nu s-a discutat în cadrul raportului, are cuvântul ºi domnul preºedinte.

Domnule Bara, ne puneþi în imposibilitate de a vã urmãri. Uitaþi-vã, eu am textul art. 20, la punctul 19 din lege, care nu vorbeºte nimic despre textele dumneavoastrã. Am raportul, care nici el nu vorbeºte nimic despre textele dumneavoastrã ºi atunci noi nu ºtim la ce sã ne raportãm cu discuþia. Deci de aceasta este bine sã respectãm regulamentul.

Respectãm. Domnule preºedinte, din iniþiativa care a venit de la Guvern exista acest alineat nou, 3 pe care comisia l-a luat în discuþie ºi a propus eliminarea lui. Din raport a dispãrut acest punct. Trebuia sã aparã mãcar...

Uitaþi, veniþi încoace, am proiectul legii venit de la Guvern.

Eu ºtiu!

Unde gãsiþi dumneavoastrã la punctul 19 alineatul de care vorbiþi?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În redactarea acestei legi am lucrat foarte mulþi inºi, sunt ºi eu în comisie de 5 ani de zile, douã coaliþii guvernamentale ºi-au pus amprenta pe structura ei, evident, idei eterogene. Au fost momente în care au dispãrut fãrã sã ºtim cum, în unele conjuncturi, unele propuneri; au fost momente în care au apãrut alte propuneri.

Eu am urmãtoarea propunere: sã retrimitem la comisie acest raport, sã fie completat în baza noilor elemente care au apãrut astãzi în discuþie. Pentru cã ºi noi avem observaþii, de care nu s-a þinut cont, spunându-se cã se vor rezolva în plen ºi iatã cã nu se pot rezolva în plen.

Mulþumesc.

Dacã îmi permiteþi, aº vrea sã mai adaug cã, pe fond, domnul Bara este susþinut ºi de grupul nostru parlamentar.

Poftiþi, domnule deputat!

ªi pe urmã rog ºi reprezentantul Guvernului sã se pronunþe cu privire la textul propus.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Practic, în cazul acestui alineat noi am avut urmãtoarea situaþie: faþã de propunerile care au fost formulate de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, ulterior s-a mai venit cu câteva propuneri în plus, care au fost prezentate în timpul dezbaterii proiectului de lege în comisie. Acest amendament, într-adevãr, a fost discutat în comisie ºi a fost respins, singura chestiune care ridicã acum niºte semne de întrebare este faptul cã s-a omis, la amendamente respinse la art. 20 alin. 3, sã fie menþionat în mod expres acest text.

Dar, dat fiind faptul cã amendamentul s-a discutat în comisie ºi a fost respins, eu nu cred cã în aceastã situaþie se impune a fi luatã în considerare o propunere de genul sã restituim întreg raportul la comisie. Ce sã mai facã comisia? Practic, am discutat acest raport, inclusiv acest articol.

Deci regulamentul nu este în acest spirit. Regulamentul, referitor la o asemenea situaþie, face vorbire doar de o problematicã când în plen se ridicã niºte amendamente de aºa manierã încât au efecte asupra întregului text în discuþie, preºedintele Camerei poate retrimite textul respectiv, nu raportul, comisiei. Dar nu suntem într-o asemenea situaþie, pur ºi simplu e vorba de o omisiune a acestui text la partea de amendamente respinse.

La art. 20, de altfel, mai e un amendament respins, dar lipseºte acest alin. 3. Repet, însã, acesta s-a discutat în comisie, iar pe fond sigur cã implicaþiile lui sunt destul de serioase. Noi am avut în vedere cã vizavi de aceastã situaþie reprezentanþii Guvernului au dat vreo 2 sau 3 exemple de localitãþi: Drobeta-Turnu-Severin ºi Bucureºti, unde s-au întâmplat asemenea cazuri, cã instanþele judecãtoreºti au restituit, în asemenea situaþii, niºte terenuri, dar vreau sã repet, din punct de vedere al efectelor juridice, acestea au intrat sub autoritatea de lucru judecat, noi degeaba mai modificãm acest text acum, pentru cã ceea ce s-a restituit rãmâne bine restituit.

Iar chestiunea cã cei care au redobândit asemenea terenuri solicitã niºte autorizaþii de construcþie ca sã realizeze niºte construcþii care nu se încadreazã zonei, pãi, de fapt, legea lasã administraþiei publice suficiente mijloace ca sã refuze, într-o asemenea situaþie, eliberarea autorizaþiei. Deci soluþia, în nici un caz, nu este sã introducem o normã prin care sã blocãm niºte posibile restituiri în întregime ºi, mai ales, nu rezolvãm acele situaþii în care aceste restituiri s-au fãcut deja prin hotãrâri judecãtoreºti. Chiar în argumentaþia scrisã a reprezentanþilor Guvernului se face referire exact la asemenea situaþii.

Domnule deputat, iertaþi-mã, nu mai intraþi pe dezbatere în fond asupra acestui amendament, am înþeles.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru atenþionare! Eu, cel puþin pentru o perioadã de 3 luni, nu am sã vin la acest microfon, pentru cã în legislatura trecutã nu am fost obiºnuit ca, având în spate 30 de mii de voturi, sã mi se ia cuvântul.

Vã mulþumesc, timp de 3 luni nu ies, dar în fiecare zi de marþi, la declaþiile politice, am sã ies sã protestez împotriva acestei maniere dictatoriale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, v-aþi supãrat degeaba. Nu v-am luat cuvântul. Pe fond, dumneavoastrã aþi fãcut o observaþie foarte bunã, în sensul cã acest amendament a fost discutat în comisie ºi a fost respins, ºi eu vroiam sã lãmurim întâi o problemã de procedurã ºi pe urmã vã dãdeam cuvântul în fond, pe amendament. ªi chiar o sã vi-l dau.

Deci cred cã putem debloca acest lucru, rugându-l pe domnul deputat Bara sã ne prezinte amendamentul scris, aºa cum prevede legea. Vã rog sã ni-l prezentaþi!

ªi eu sunt de acord cu domnul deputat care s-a supãrat Ð ºi îi cer scuze dacã nu m-am fãcut înþeles Ð, având în vedere cã s-a discutat amendamentul în comisie ºi a fost respins. ªi acum urmeazã sã-l

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îngãduiþi-mi câteva cuvinte, ca sã fie lucrurile foarte clare în privinþa aceasta. La reluarea dezbaterilor pe marginea proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 50, comisia a avut în faþã douã materiale: proiectul înaintat de cãtre Guvern ºi raportul Comisiei pentru administraþie publicã din vechiul Parlament. Acest articol pe care domnul Bara îl susþine astãzi nu se regãseºte în proiectul de lege înaintat de cãtre Guvern, el era un amendament nou însuºit de cãtre comisie la propunerea unui parlamentar din vechea comisie.

În cadrul dezbaterilor, atât inþiatorul, cât ºi membrii comisiei au apreciat cã acest articol nu poate sã se regãseascã în noul raport întocmit de cãtre comisie. A fost un amendament respins. El, nefiind încorporat în proiectul de lege, nefiind susþinut de cãtre parlamentarii actualei comisii, nu apare ca un amendament respins sau susþinut de cãtre cineva. De aceea el nu se regãseºte în raportul întocmit de cãtre comisie, pentru cã nu a fost amendamentul nici al iniþiatorului ºi nici al unuia dintre parlamentarii actualei comisii, domnule preºedinte. Aceasta este explicaþia care justificã neregãsirea acestui amendament la capitolul amendamente respinse.

Resusþinerea lui de cãtre iniþiator Ð ºi, iertaþi-mã, iarãºi sunt nevoit sã fiu nemulþumit Ð apare ca o abatere de la regulament, pentru cã apare ca un amendament nou. ªi eu cred cã este normal, dacã îl calificãm amendament nou, sã fie retrimis comisiei, aceasta sã-l analizeze ºi sã

revinã cu un punct de vedere asupra acestuia la viitoarea ºedinþã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, de la colegul dumneavoastrã, domnul deputat Kov‡cs, am înþeles cã totuºi s-a dezbãtut acest amendament în comisie ºi a fost respins.

Domnule Kov‡cs, iertaþi-mi supãrarea, a fost dezbãtut sau n-a fost dezbãtut?

A fost.

Bun, atunci urmeazã sã ne pronunþãm în plen asupra lui.

Domnule preºedinte, dezbaterea, v-am spus, s-a fãcut pe cele douã materiale, el n-a fost susþinut de cãtre nimeni. În momentul când s-a luat articolul respectiv, s-a propus eliminarea ºi s-a eliminat fãrã sã existe o susþinere din partea unuia dintre colegii noºtri. Drept consecinþã, nu putea sã aparã în amendamentele respinse din raportul nostru.

Îi dau cuvântul ºi iniþiatorului, probabil cã o fi fost ºi dânsul la dezbatere.

Sigur cã noi, ca iniþiatori, nu putem sã influenþãm votul comisiei, numai cã acest articol a fost susþinut în comisie de iniþiator, cu insistenþã, din cauza situaþiilor de care ne izbim zi de zi, pe care nu le putem repara astãzi, dar pe care le putem preîntâmpina. S-a discutat mult în comisie, s-a evocat art. 34 din Legea nr. 1/2000, s-a spus cã art. 34 rezolvã aceastã situaþie ºi noi am spus cã nu este adevãrat.

Art. 34 din Legea Lupu spune ”terenurile fãrã construcþiiÒ, ceea ce tribunalele interpreteazã ca orice teren pe care nu este construit, dar nu spaþiile urbanistice, care pot sã fie orice de utilitate publicã. Sunt zone cu reþele edilitare, sunt strãzi, sunt ºine de tramvai, sunt parcaje, sunt spaþii de protecþie a monumentelor. Pentru instanþe faptul cã nu este construit deasupra este suficient temei de retrocedare.

Deci noi am susþinut în comisie acest punct. Îmi pare foarte rãu, toatã lumea ºtie, am fost acolo, iniþiatorul a susþinut acest punct în comisie.

## Stimaþi colegi,

Mie mi se par clare lucrurile. E vorba de un amendament care a fost, totuºi, prezentat în comisie, nu mai spun cã el a fost discutat în cealaltã comisie. Comisia l-a respins; potrivit regulamentului, iniþiatorul are dreptul sã-ºi susþinã acest amendament ºi îi dau cuvântul sã o facã.

”Terenurile din intravilanul localitãþilor aflate în proprietate privatã sau publicã a primãriilor, pe care sunt realizate lucrãri de investiþii, inclusiv amenajãrile urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în naturã foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, situaþie în care se aplicã prevederile legale privind despãgubirile.Ò

Am rugãmintea sã reflectaþi la acest amendament în pauza de masã, sã-l discutaþi în grupurile parlamentare ºi urmeazã dezbateri pe marginea lui. ªi îl vom supune votului plenului Camerei, aºa cum se procedeazã cu celelalte amendamente respinse.

Urmeazã o pauzã pânã la ora 14,00. Am rugãmintea sã încercãm sã ne încadrãm în termen, pentru a putea parcurge acest proiect de lege care mi se pare important ºi nu mi se pare justificat ca pentru un singur amendament sã-l trimitem înapoi, în comisie.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile, pentru a putea începe ºedinþa.

Permiteþi-mi mai întâi sã vã

naþionale.

Cine este pentru aceste comisii? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-au votat fiecare dintre aceste comisii.

Vã rog sã mai fiþi de acord cu înlocuirea domnului deputat Paul ªnaider din comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional, cu domnul deputat Mircea Bucur, la propunerea Grupul parlamentar al P.R.M.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã, dacã sunt voturi? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Trecem în continuare la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991. Aþi reþinut amendamentul pe care vi l-a propus domnul deputat Bara. Îl întreb dacã vrea sã mai participe la dezbateri. Da, vrea sã mai facã o precizare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº ruga sã fiþi de acord, pentru o mai bunã redactare a articolului, ca acesta sã aibã urmãtorul conþinut: ”Terenurile din intravilanul localitãþilor aflate în proprietate privatã sau publicã a primãriilor pe care sunt realizate lucrãri de investiþii, inclusiv amenajãrile urbanistice aferente, aprobate potrivit legii, nu se restituie în naturã foºtilor proprietari sau moºtenitorilor acestora, aplicându-se prevederile legale privind despãgubirile.Ò Aici era scris ”situaþie în care se aplicãÒ ºi am înlocuit cu ”aplicându-se prevederile legale privind despãgubirileÒ. Vã mulþumesc.

Doreºte cineva sã intervinã la dezbateri? Domnul deputat Leonãchescu. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am în faþã Legea nr. 10/2001 publicatã în Monitorul Oficial nr. 75/14 februarie a.c. Aici existã, la cap. II, titlul: ”Restituirea în naturã sau mãsuri reparatorii prin echivalentÒ. Eu aº propune ca în finalul textului propus de domnul deputat Bara, cu care sunt în totalitate de acord, sã adãugãm: ”prin mãsuri reparatorii în echivalentÒ, formularea din legea aceasta, care a devenit de acum un mod de redactare de referinþã.

ªi aº mai face o observaþie în final, domnule preºedinte. Sunt elemente de limbã care n-ar trebui puse la vot niciodatã. De exemplu, când un text se terminã cu ”urmãtoareleÒ, urmeazã douã puncte ºi dupã aceea o enumerare, nu se mai comenteazã ºi nu se voteazã. Eu fac aceastã observaþie pe baza intervenþiei mele fãcute la un alineat anterior, unde trebuia enunþat întâi conþinutul ºi ”urmãtoareleÒ dupã care urmau cele douã puncte. Aþi pus la vot ºi cred cã n-aþi procedat bine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea comisiei ºi a iniþiatorului amendamentului? Domnul deputat Bara, mai întâi. Aþi fost atent la amendamentul dumneavoastrã, formulat de domnul Leonãchescu? Guvernul? Bun.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã cer îngãduinþa de a reveni la poz. 76 la pagina 17 din raport, unde abia în pauzã am constatat o eroare materialã. La art. 6 punctul 15, textul corect este cel pe care am sã vi-l redau: ”Taxa pentru prelungirea valabilitãþii autorizaþiei de construire se calculeazã la 30% din valoarea actualizatã a taxei de autorizare.Ò În textul pe care dumneavoastrã îl aveþi era raportatã la jumãtate din valoare, or, în cadrul comisiei s-a acceptat diminuarea acesteia, deci recalcularea ei la 30%. Vã rog frumos sã fiþi de acord sã efectuãm aceastã modificare.

Sã înþeleg cã amendamentul comisiei aºa a fost votat, cu 30%?

Comisia a adoptat sã se calculeze cu 30%.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

## Stimaþi colegi,

Supun din nou la vot, rog stenografa sã fie atentã, amendamentul de la poz. 76, cel referitor la alin. 15 al art. 6, ºi vã rog sã reþineþi cã în loc de cuvântul ”jumãtateÒ se pune ”30%Ò. Deci: ”se calculeazã la 30% din valoarea actualizatã a taxei de autorizareÒ. Sã corectaþi ºi aici.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Sau vreþi sã interveniþi? Domnul deputat Leonãchescu se abþine, din motive de procedurã, cã am revenit la text, de la vot.

La poz. 137 din raport, vã rog sã urmãriþi amendamentul cu privire la art. 21. De fapt, la acest articol comisia preia textele nemodificate ºi, în consecinþã, dacã dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni, se considerã adoptate.

Cu precizarea cã, la lit. c) ºi la alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentele de la poz. 141 ºi 142, comisia majoreazã, în alin. 2, amenzile, faþã de cele prevãzute în textul iniþial, iar lit. c) îi dã o nouã formulare, preluatã de la art. 13 lit. m).

Dacã aveþi obiecþiuni la lit. c) ºi la alin. 2 de la punctul 141 ºi 142? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La poz. 143 urmãriþi amendamentul cu privire la art. 22.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã, dacã sunt voturi? Nu. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Începând de la punctul 144, urmãriþi noul text al art. 23 alin. 1, cu toate literele sale, pânã la lit. g). Deci de la lit. a) pânã la g) unele texte rãmân nemodificate, iar altele suportã uºoare ameliorãri redacþionale. Dacã aveþi observaþii la aceste litere, cuprinse de la punctul 144 pânã la punctul 152? Nu. Le

Mulþumesc, domnule preºedinte. La poz. 153, 154, 155 ºi 156, deci lit. h), i), j) ºi k), la care a propus comisia eliminarea, a fost o întreagã discuþie în cadrul comisiei, despre modul în care pot fi traºi la rãspundere funcþionarii publici. ªi aº dori sã atrag atenþia Ð sigur, ºi în cadrul comisiei am susþinut acest punct de vedere Ð cã principala cauzã a multor ilegalitãþi care s-au întâmplat, cel puþin în ultimii 9 sau 10 ani de zile, de când a apãrut Legea nr. 50, a fost ºi datoritã activitãþii defectuoase care a avut loc în cadrul administraþiei datoritã unor funcþionari, eu zic, neatenþi, nu altfel, datoritã incorectitudinii unor astfel de emiteri a certificatului de urbanism; la întocmirea autorizaþiei, controlul nu s-a exercitat. Sigur cã funcþionarul public nu a putut fi tras la rãspundere, cu toate cã în Legea nr. 188 a funcþionarilor publici s-a prevãzut, la art. 69 ºi 76, stabilirea unor sancþiuni disciplinare; însã în legãturã cu aceastã activitate a lor nu existã nicãieri o precizare asupra modului în care aceºti funcþionari ar trebui sã fie traºi la rãspundere.

Cât despre control, chiar dacã se pare cã este ”de la centruÒ, cum spuneau niºte colegi, ”controlul statutuluiÒ, sã ºtiþi cã la ora actualã, ºi în Germania, ºi în statele din vestul Europei existã acest control al calitãþii în con- strucþii, care depãºeºte nivelul landurilor sau al regiunilor respective.

Acestea sunt numai câteva considerente pentru care eu vã rog, domnule preºedinte, ca aceste litere, h), i), j) ºi k), de la poz. 153, sã supuneþi plenului sã nu fie eliminate ºi sã rãmânã în cadrul legii.

Sigur, doresc sã aflu ºi poziþia colegilor din comisie, dar mai mult a iniþiatorului. Deci este vorba de lit. i), h), j) ºi k).

Vã mulþumesc.

Lit. l) ºi m) rãmân?

Da.

Bun.

Din partea comisiei mai doreºte cineva sã ia cuvântul?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþin ºi eu punctul de vedere exprimat de domnul deputat Bara, din foarte multe considerente. Remarcaþi aici cã, pe filiera avizãrii ºi în fond a tehnologiei apariþiei unei construcþii, apar ºi aceºti salariaþi care uneori fie cã sunt prea tineri ºi n-au experienþã destulã, fie cã nu cunosc exact situaþia de la faþa locului, fie din alte motive, ºi dau avize care produc mult rãu. Când densitatea construcþiilor creºte, când numãrul reperelor tehnice de la suprafaþã ºi din subteran creºte ºi uneori chiar nu se cunoaºte în detaliu, când pericolul de seism este o realitate, anunþatã chiar, o asemenea prevedere cum este cea de la lit. h), dar ºi de la cele urmãtoare, lit. i), j), k), l), m), unde s-a propus ºi eliminarea, ar putea sã previnã situaþii neplãcute. De aceea, eu sunt împotriva eliminãrii acestor prevederi de la poz. 153Ð158 inclusiv ºi propun sã le votãm aºa cum au fost ele redactate ºi prezentate în prima coloanã de cãtre iniþiator, fiind vorba de textul iniþial, practic.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci dumneavoastrã mai adãugaþi douã litere Ñ lit. l) ºi m).

Domnul preºedinte Oltean, aþi rãmas în minoritate sau vã asociaþi colegilor dumneavoastrã?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând, trebuie sã precizez cã cei doi colegi ai mei au vorbit în nume personal, ºi nu în numele comisiei; aº vrea sã se reþinã acest lucru, ca sã nu existe nici un fel de interpretare.

Ce a avut în vedere comisia atunci când a propus ºi a obþinut eliminarea acestor texte din corpul legii: în primul rând, am avut ca argument, domnule preºedinte, avizul instituþiei pe care dumneavoastrã aþi condus-o, chiar emis pe vremea când eraþi preºedintele Consiliului Legislativ, ºi îmi permiteþi sã dau citire punctului de

vedere pe care Consiliul Legislativ l-a exprimat în raport cu art. 23, lit. h), i), j) ºi l) Ð în art. 23, faptele sancþionate contravenþional prevãzute la lit. h), i), j) ºi l) pot fi sãvârºite numai de cãtre funcþionari, de cãtre persoane încadrate deci într-un raport de muncã ºi care trebuie sã rãspundã în consecinþã în aceastã calitate, potrivit normelor privind rãspunderea disciplinarã ºi materialã, ºi nu potrivit normelor rãspunderii contravenþionale, specificã pentru comportãri inadecvate ale unei persoane în calitatea sa de simplu cetãþean.

De altfel, sancþiunea amenzii contravenþionale, în cazul unei nerespectãri a îndatoririlor de serviciu, este lipsitã de sens, deoarece, dacã nerespectarea este, de exemplu, voitã, scopul ei ilicit poate fi chiar acoperit de o astfel de sancþiune, deºi fapta este o infracþiune de abuz în serviciu sau o infracþiune de corupþie. Prin urmare, nu existã nici o raþiune ca astfel de infracþiuni sã fie implicit dezincriminate prin reglementarea lor expresã drept contravenþie.

În consecinþã, propunem eliminarea din proiect a tuturor ipotezelor privind fapte de încãlcare sau nerespectare a unor îndatoriri de serviciu care sã poatã fi sancþionate contravenþional.

În calitatea mea de jurist, trebuie sã recunosc cã mi-am însuºit acest punct de vedere fãrã nici un fel de reþinere, ºi aº vrea sã fac apel la distinºii juriºti care sunt prezenþi în salã, pentru cã, din practica existentã, pentru aceeaºi faptã un salariat poate fi sancþionat ºi disciplinar, în temeiul dreptului muncii, angajându-se în rãspunderea materialã sau rãspunderea dreptului muncii, ºi contravenþional, angajându-se în rãspunderea contravenþionalã, cu atât mai mult cu cât fapta în sine ºi faptele enumerate ca fiind produse de cãtre potenþialii angajaþi ai instituþiilor publice de stat sunt sancþionabile prin aplicarea prevederilor dreptului muncii.

## Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã, în comisie, disputele au fost destul de aprinse pe aceastã problemã. Vreau sã vã precizez de la început douã aspecte: în Legea nr. 50 din 1991, în forma sa iniþialã ºi cu modificãrile ulterioare, aceste contravenþii au existat; cuantumul amenzilor practic se schimbã aici. În al doilea rând, deºi Legea funcþionarului public a ieºit ulterior, în toate reglementãrile pe care le-am avut în perioada de dupã decembrie 1989 pentru funcþionari erau prevãzute toate acele formule de rãspundere materialã, disciplinarã, penalã. Practic ºi în Legea funcþionarului public apare un text în care se face un enunþ al felurilor de rãspundere, inclusiv rãspundere contravenþionalã, dacã nu mã înºel eu, dar putem verifica în Legea funcþionarului public.

Ce se întâmplã: aici trebuie sã ne gândim, ºi este bine s-o mai gândim o datã ºi în plen, pentru cã este mai bine sã mãsurãm de 10 ori înainte de a tãia o singurã datã; practic avem în vedere acele fapte în care ne aflãm în faþa unei rele-credinþe manifestate din partea unor funcþionari publici care se regãsesc în cadrul autoritãþii locale în majoritatea situaþiilor.

În toate aceste situaþii când nu se ajunge la gradul de pericol social al unei infracþiuni, dacã s-a fãcut eliberarea unei autorizaþii fãrã titlu de proprietate sau încãlcându-se alte prevederi, alte condiþii necesare, noi ne putem trezi în situaþia cã acel funcþionar vinovat va fi sancþionat cu mustrare sau cu avertisment. În comisie s-a argumentat cã pentru un funcþionar public pedeapsa cea mai mare este sã i se desfacã contractul de muncã ºi, de asemenea, s-a argumentat cã nu se pot aplica pentru aceeaºi faptã douã pedepse, dar noi, dacã eliminãm aceste contravenþii, practic pe cei care ar trebui sã realizeze disciplina în construcþii îi lipsim de un mijloc foarte important. Dacã cumva s-ar pune problema cã cineva s-ar gãsi lezat de faptul cã i s-ar fi aplicat douã sancþiuni, ce se întâmplã în acest caz Ð persoana lezatã se adreseazã instanþei judecãtoreºti care va stabili, în aceastã situaþie, care anume dintre pedepse se aplicã.

Deci eu cred cã dacã mergem pe linia eliminãrii, atunci sã nu ne mai aºteptãm la cine ºtie ce disciplinã în materia construcþiilor pentru perioada în care aceastã lege modificatã îºi va gãsi aplicarea. Dacã lãsãm aceste contravenþii aici, atunci lãsãm ºi un mijloc la îndemâna celor care trebuie sã aibã grijã de disciplina în construcþii.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marin Cristea.

În susþinerea celor care au propus sã nu fie eliminate aceste alineate de sancþionare a acestui gen de contravenþii eu aº vrea sã vã exprim un punct de vedere care de fapt confirmã cã vrem sã eliminãm abaterile cu cele mai grave aspecte sau implicaþii ºi material, ºi penal, ºi social, ºi vã citez prima contravenþie, care eu spun cã ar fi trebuit sã fie infracþiune ºi pe care ni se propune sã o eliminãm Ñ ”Se emit autorizaþii în lipsa titlului de proprietate...Ò. Pãi, mai grav decât asta, ca sã mã laºi ºi fãrã pãmânt, ºi dupã aceea sã mã ºi jecmãneºti, sã mã faci sã ºi proiectez, sã-mi iei ºi banii pe proiect, nu ºtiu ce se poate întâmpla mai grav!

O altã propunere de eliminare, o altã contravenþie Ð ”S-a emis autorizaþia de construcþie în baza unor documentaþii în neconcordanþã cu proiectul tehnic ori cu normele tehnice de proiectare în vigoare...Ò; deci sunt într-o zonã seismicã sau de solicitare complexã ºi eu o fac, probabil, ca pe o construcþie agro-zootehnicã, o clãdire de locuit sau o clãdire administrativã. Mai citez: ”Emit autorizaþia de construcþie în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranþã a întregii construcþii...Ò, adicã consolidarea unui imobil îl fac fãrã expertizã tehnicã, ºi tot aºa ºi ultimele douã, asupra cãrora unii au spus sã le eliminãm, alþii sã nu le eliminãm. Nu trebuie eliminate, pentru cã au acelaºi efect asupra construcþiilor ºi asupra disciplinei în construcþii.

ªtiþi de ce tot i s-a dat de lucru domnului Bãsescu ºi i s-au dat motive de lucru? Pentru cã n-au fost respectate aceste lucruri pe care vrem noi sã le elimimãm.

Mulþumesc.

Domnul Leonãchescu.

## Domnule deputat,

V-aº ruga sã vã referiþi ºi la propunerea domnului deputat Leonãchescu, care adaugã situaþiei expuse de domnul Bara ºi lit. l) ºi m), susþinând cã nici acestea nu trebuie eliminate.

Practic, lit. l) s-a eliminat pentru aceeaºi motivare pentru care am fãcut argumentaþia vizavi de trimiterea la Legea nr. 188/1999 a funcþionarului public. Deci ºi la lit. l) ne gãsim în aceastã situaþie. La lit. m), practic întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice pentru alte specialitãþi decât cele certificate prin diploma universitarã, în condiþiile prevãzute la art. 62, eu cred cã este aceeaºi situaþie Ð în materie de construcþii, pentru semnare, trebuie o anumitã calificare. Cine nu are acea calificare nu înseamnã în mod absolut cã el a comis o infracþiune; s- ar putea sã nu fie de o asemenea gravitate sã ne regãsim în materie contravenþionalã, dar, dacã a semnat în mod nejustificat, sigur cã el poate sã fie sancþionat ºi cu o contravenþie. Deci eu sunt de acord ºi cu referirea la lit. l) ºi m).

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Noi trebuie sã înþelegem cã, în aceastã lege, caracterul dominant este cel tehnic, ºi în tehnicã rata schimbãrii este foarte mare, ºi uneori textul juridic nu poate prinde rapid evoluþia rapidã din sectorul tehnic. De aceea, vã rog sã reþineþi faptul cã legile noastre tehnice, practic, ar trebui sã fie respectate aºa cum tehnicienii le gândesc pe fluxul logic al tehnologiei construcþiilor.

Sigur cã suntem de acord sã nu se dea douã tipuri de pedepse Ð una este infracþiune, alta este de altã naturã. Juriºtii vor lãmuri chestiunea aceasta ºi, iatã, avem o soluþie Ð cel care este vizat poate contesta amenda sau pedeapsa respectivã, dar, vã rog, dacã venim cu o lege tehnicã pentru a asigura vieþile oamenilor, pentru a asigura bunurile, încercaþi sã daþi crezare ºi oamenilor care lucreazã în acest sector, fiindcã nu albesc degeaba promovând idealuri tehnice superioare.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat M‡rton ºi dupã aceea v-aº propune sã sistãm discuþiile la acest punct. ªi îi dãm, bineînþeles, cuvântul iniþiatorului, dacã doreºte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Am un singur element în plus: în cazul unor litere care s-a propus a fi eliminate, anumite persoane s-ar putea sã fie lezate în exercitarea anumitor drepturi ºi nu cred cã îi putem lipsi de aceastã posibilitate ca, în cazul încãlcãrii acestor drepturi, sã se aplice prevederile contravenþionale.

Sunt niºte cazuri, într-adevãr, destul de grave de încãlcare ºi nu cred cã putem renunþa la aceste litere, tocmai în interesul public, în cel mai bun sens al sãu.

Mulþumesc. Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã construiesc pe raþionamentul domnului Cristea ºi sã susþin cã argumentul Domniei sale vine ºi pledeazã în susþinerea punctului de vedere al comisiei, pentru cã, prin eliminarea acestor fapte, producerea lor de cãtre un funcþionar public dã posibilitatea de a califica fapta în sine un abuz în serviciu sau o neglijenþã în serviciu, faptã cu caracter penal, prin care se ia mãsura sancþionãrii mai drastice împotriva autorului decât prin calitatea lor drept contravenþie. Dar, sigur, raþionamentul în sine este de luat în calcul.

## Domnule preºedinte,

Eu doresc sã vã provoc pe dumneavoastrã, pentru cã sunteþi un eminent jurist, ºi aceasta este o chestiune de naturã juridicã. Eu am citat dintr-un material al Consiliului Legislativ, al cãrui preºedinte dumneavoastrã aþi fost, ºi aº vrea ca dumneavoastrã sã vã exprimaþi punctul de vedere în raport cu problema pusã în discuþie, nu în calitatea de preºedinte al Camerei Deputaþilor, ci în calitate de eminent jurist.

## Mulþumesc.

## Stimate coleg,

Daþi-mi voie sã rãmân neutru ºi sã nu mã las provocat. Vreau sã rãmân obiectiv ºi sã nu par a-mi susþine punctele de vedere cu autoritatea preºedintelui Camerei Deputaþilor pe cele pe care mi le-am exprimat ca preºedinte al unui organism consultativ.

Rog reprezentantul Guvernului sã se pronunþe.

Atunci când am fãcut introducerea pentru susþinerea modificãrii Legii nr. 50, v-am asigurat cã aceastã lege va întãri disciplina în construcþii, va garanta drepturile investitorilor ºi le va ocroti interesele.

Prin eliminarea acestor puncte de contravenþii ale funcþionarilor publici, vom obþine o lege mai slabã decât

cea pe care o practicãm astãzi. Care sunt contravenþiile despre care spunem aici: emiterea de certificate de urbanism incomplete. ªtiþi bine cã existã foarte multe cazuri în care investitorul n-a fost prevenit asupra echipamentelor edilitare, asupra interdicþiilor de construcþie într-o anume zonã. I s-a dat voie sã construiascã o clãdire de 10 niveluri, ºi în realitate nu avea voie sã construiascã decât 4 niveluri. A fost indus în eroare de certificatul de urbanism; a investit într-un proiect ºi i s-a refuzat autorizaþia de construire sau i s-a promis o autorizaþie de construire pentru un spaþiu industrial, ºi avem foarte multe exemple ºi în Bucureºti în care pentru o construcþie industrialã de 900 de miliarde i s-a dat autorizaþie provizorie, prin care se angajeazã cã o demoleazã la prima strigare.

Cred cã implicarea funcþionarului public cu responsabilitate în emiterea documentelor este absolut esenþialã, iar rãspunderea, faptul cã ne spuneþi cã-i penal, faptul cã un funcþionar va face puºcãrie nu absolvã un investitor care a investit sute de milioane într-o construcþie din cauza unei autorizaþii prost emise. Dacã îl amendãm, tot nu rãscumpãrãm ceea ce s-a fãcut greºit.

În Legea funcþionarului public se spune cã rãspunderea contravenþionalã a funcþionarilor publici se angajeazã în cazul în care aceºtia au sãvârºit o contravenþie în timpul ºi în legãturã cu sarcinile de serviciu. Deci nu este nici o contradicþie între ceea ce prevedem în aceastã lege ºi Legea funcþionarului public.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Da. Vã mulþumesc.

Fãrã a încerca sã rãspund totuºi provocãrii domnului preºedinte Oltean ºi fãrã a vã influenþa, aº vrea sã-i reamintesc cã avizul la care face referire, al Consiliului Legislativ, este datat din 1998, cã între timp a apãrut Legea funcþionarului public, care plaseazã toþi aceºti funcþionari în sfera dreptului administrativ mai de grabã decât în sfera dreptului muncii, ºi cã argumentele de acolo se refereau la o datã când nu exista Legea funcþionarului public.

Stimaþi colegi,

Aþi auzit susþinerile colegilor dumneavoastrã care pledeazã pentru menþinerea sancþiunilor cuprinse între lit. h) ºi lit. m), aþi auzit ºi punctul de vedere al Guvernului ºi vã reamintesc cã, potrivit regulamentului, eu supun întâi la vot amendamentul comisiei. Ca atare, pentru a se adopta punctul de vedere al colegilor dumneavoastrã care au intervenit, ar trebui sã se respingã amendamentul comisiei.

Deci

Cine este împotrivã? Abþineri?

Este evident cã amendamentul comisiei a fost respins prin majoritate.

þineri? Nu. Unanimitate.

La art. 162 comisia introduce un alineat...

## **Doamna Ileana Tureanu** _(din loja Guvernului):_

Trebuie completate cu litere amendamentele.

La alin. 2 de la punctul 161 vã rog pe toþi, Guvernul, ºi comisia, ºi pe dumneavoastrã, sã fiþi atenþi, ca sã nu mai revenim la ceea ce discutãm.

Observaþi punctul 161. Comisia a rearanjat sancþiunile contravenþiilor, dar a omis sã le marcheze cu literele alfa-

betului, aºa cum sunt marcate aici ºi cum cer normele de tehnicã legislativã.

Doamnã ministru, vã rog sã nu mã mai derutaþi ºi sã fiþi atentã, pentru cã, uitaþi-vã, dupã fiecare enumerare, spune: ”de la 10 milioane laÉÒ cele de la lit. a). Deci rãmâne votat textul aºa cum este.

- La punctul 162, alin. 3 nou, introdus de comisie, dacã

- aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 163, alin. 3 care, dupã numerotare, devine

- 4, vã rog sã vedeþi textul comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

La punctul 164 comisia propune eliminarea alin. 4. Dacã aveþi obiecþiuni?

Domnul deputat Bara.

Domnule preºedinte,

Dacã observaþi, sunt sigur, ºi la alin. 2, dar acum nu mai revenim, dacã noi am aprobat art. 23 ºi lit. h), i), j) ºi k), e normal ca acest alin. 4 sã rãmânã. Deci: ”Sancþionarea amenzii pentru faptele prevãzute la alin. 1 lit. h) ºi i) se aplicã ºi funcþionarului responsabil, cel care contrasemneazã aceste acte.Ò Deci nu rãspunde numai cel care întocmeºte actul, ci ºi cel care este ºeful lui.

Deci propun ca alin. 4, numai alin. 4 sã rãmânã. Mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Reprezentantul Guvernului? Deci în logica celor votate deja la art. 23. Sunteþi de acord, da?

## **Doamna Ileana Tureanu** _(din loja Guvernului):_

Da.

Bun. Aþi audiat amendamentul domnului deputat Bara. Vã reamintesc cã, pentru a fi admis acest amendament, trebuie sã se respingã amendamentul comisiei.

Deci cine este pentru amendamentul comisiei, de eliminare a textului alin. 4?

Împotriva eliminãrii? Da, majoritate.

Practic, s-a respins amendamentul.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Bara, de menþinere a alin. 4 în text? Mulþumesc.

Împotrivã? Un vot împotrivã. Douã voturi împotrivã. Sau l-aþi încurajat, domnule deputat Boc? L-aþi încurajat sau aþi votat alãturi de dânsul? Bun, a rãmas un singur vot de la P.D. împotriva amendamentului domnului Bara, care s-a adoptat cu majoritatea voturilor.

La punctul 165, alin. 5, comisia propune, de asemenea, eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei.

La punctul 166 ºi 167 din raport comisia propune un nou alineat care va deveni alin. 1 pentru art. 24.

Vã rog sã urmãriþi punctele 166, 167.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru aceste amendamente? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 168 comisia propune eliminarea art. 24 alin. 1.

Domnul Bara.

Chiar vreþi sã se introducã în text tot ce s-a eliminat de cãtre comisie?

Nu, nu. Este chiar ultima propunere, dar suntem obligaþi, domnule preºedinte, dacã am aprobat art. 23, sã aprobãm ºi art. 24 alin. 1, în ceea ce priveºte controlul. Dacã vedeþi, chiar în final spune: ”cu excepþia contravenþiilor arãtate la art. 23, alin. 1, lit. h), i), j), k), l), exact ce noi am aprobat pentru. Deci suntem obligaþi sã aprobãm ºi art. 24 alin. 1, sub forma prezentatã de cãtre iniþiator.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Mai puþin lit. m), care nu s-a aprobat. Deci exact ce am aprobat la art. 23 alin. 1, lit. h, i), j), k), l), fãrã m), fiindcã lit. m) nu s-a aprobat...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles. Oricum, pentru a se adopta acest text al domnului deputat Bara, susþinut ºi de Guvern, este nevoie, mai întâi, sã respingeþi amendamentul comisiei.

Deci cine este pentru amendamentul comisiei de la punctul 168, de eliminare a art. 24 alin. 1? Nimeni. Împotrivã? Toatã lumea.

- Abþineri? Nu.

- În unanimitate, s-a respins amendamentul comisiei. Cine este pentru amendamentul domnului deputat

- Bara, cu privire la pãstrarea art. 24 alin. 1, cu excepþia lit. m)? Cine este pentru? Mulþumesc.

- Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

- La punctul 169 ºi 170 comisia amelioreazã redacþional

- alin. 2 ºi 3.

- Dacã aveþi obiecþiuni împotriva celor douã texte? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctul 171, 172, 173, pentru art. 25 alin. 1 comi-

- sia nu propune modificarea textului.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Rãmâne textul, în unanimitate, aºa cum a fost

- prevãzut în lege.

- La punctul 173, vã rog sã urmãriþi, art. 25 alin. 2,

- comisia are un amendament de reformulare. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt voturi? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

La punctele 174, 175, 176, 177, vã rog sã urmãriþi textele reformulate ale art. 25[1] .

Dacã la aceste puncte aveþi vreo obiecþiune? Nu.

## **Domnul Radu-Liviu Bara** _(din loja comisiei):_

Nu.

Mulþumesc foarte mult.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulþumesc. Împotrivã nu sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctele 184, 185, 186 ºi 187 comisia propune reformularea art. 27 alin. 1 lit. a) ºi b).

Vedeþi cã aici aþi greºit materialul, comisia! Aþi scris de douã ori b)! Corectaþi, vã rog! Primul, în încadrarea lucrãrii, este a).

Deci art. 27 alin. 1 ºi 2, comisia propune o uºoarã ameliorare, iar la alin. 3, un text nou.

- Urmãriþi încã o datã, vã rog, punctele 184, 185, 186

- ºi 187 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Pentru art. 27 alin. 3 comisia nu face amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate, în aceste condiþii.

La punctul 189, cel cu referire la alin. 5 al textului precizat, art. 27, vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei de la punctul 189.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

La punctele 190, 191, 192, 193, vã rog sã observaþi, comisia nu are amendamente la art. 28.

- Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

În aceste condiþii, se socotesc adoptate în unanimitate. La punctul 194 comisia propune abrogarea art. 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 195 comisia propune un articol nou,

- art. 29[1] . Vã rog sã-l urmãriþi la punctele 195, 196 ºi 197. Deci art. 29[1] alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu.

Unanimitate.

La punctul 198 comisia propune eliminarea alin. 3 al art. 29[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctele 199 ºi 200, pentru art. 30 alin. 1 comisia nu propune nici o modificare.

În comisie, dar nu în scris.

Acum nu se poate! Îmi pare foarte rãu.

Atunci propunem sã pãstrãm textul iniþial.

Aceasta puteþi propune. Reprezentantul comisiei.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_

Care este argumentul?

Argumentul cã nu poate propune decât fie eliminarea, fie menþinerea textului este în regulament.

Se voteazã alin. 1 în unanimitate.

La alin. 2, urmãriþi punctul 201 din raport. Comisia propune eliminarea lui.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Din partea ministerului?

Vã rog sã interveniþi, doamnã ministru.

Contravenþiile au fost dozate în funcþie de gravitatea faptelor ºi atunci noi propunem ca, în vederea eficientizãrii sancþiunii contravenþionale, amenda dispusã sã fie achitatã integral, eliminându-se posibilitatea achitãrii în 24 de ore a jumãtate din minimul amenzii stabilite, aºa cum prevede Legea nr. 32.

Staþi puþin, cã nu înþeleg! Deci actualul text sunã aºa: ”Dacã contravenientul se angajeazã, sub semnãturã, sã achite, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenþiei, jumãtate din cuantumul amenzii, stabilit de organele de control, se face menþiune despre aceasta în procesul-verbal.Ò Acesta e textul din lege, iar comisia propune eliminarea lui. Dumneavoastrã ce propuneþi?

Noi propunem sã fie pãstrat modificat acest text. ”Nu se aplicã dispoziþiile art. 25-27 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor.Ò

Noi, dupã regulament, putem propune la vot amendamentul comisiei, de eliminare, sau putem pune în discuþie un amendament de la comisie, care ar fi fost respins. A existat, din partea dumneavoastrã, un asemenea amendament la comisie, care presupunea nu eliminarea textului, ci amendarea lui?

Noi am propus aceastã amendare a articolului.

Unde aþi propus? Acum?

## **Domnul Ioan Oltean:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Chiar dacã se pare cã am rãmas singurul reprezentant al comisiei care susþine acest raport în acest moment, îngãduiþi-mi, totuºi, sã...

Mulþumesc, domnule Coifan, nu v-am vãzut pânã acum, mã bucur cã aþi venit sã întãriþi forþele!

Mã vãd obligat, totuºi, sã susþin punctul de vedere pe care comisia l-a adoptat atunci când a luat în dezbatere aceastã lege ºi sã mã delimitez, dacã vreþi, de uºurinþa cu care ne schimbãm, peste noapte, punctele de vedere.

Motivaþia pe care am avut-o în vedere atunci când am solicitat eliminarea acestui alineat sunt prevederile Legii nr. 32/1968, constituþia contravenþiei, art. 26, care mi se pare absolut acoperitor, ºi aceastã inovaþie de a plãti jumãtate din cuantumul amenzii mi se pare a fi de neacceptat.

Art. 26 din Legea nr. 32/1968 prevede cã, dacã contravenientul se angajeazã sub semnãturã privatã sã achite, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, jumãtate din minimul amenzii... Aceasta e prevederea-cadru pe care noi solicitãm sã o menþinem în rezolvarea problematicii puse în discuþie ºi menþinem deci punctul de vedere în ce priveºte eliminarea alin. 2.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De fapt, ca sã-l completez pe domnul preºedinte al comisiei, este de principiu, pentru orice act normativ care stabileºte contravenþii, cã lui îi sunt aplicabile prevederile legii-cadru.

Cu aceastã precizare,

## **Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_

Da.

La punctul 205, 206? Domnul deputat Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu aº propune sã adoptãm prima variantã, deoarece în textul art. 32 alin. 1, în varianta propusã de comisie, grupul de 4 cuvinte ”în condiþiile prezentei legiÒ apare de douã ori ºi nu are sens sã facem asemenea repetiþii.

Este în rândul 1: ”Persoanele fizice ºi juridice care... în condiþiile prezentei legiÒ ºi în final se repetã ”în condiþiile prezentei legiÒ. Deci varianta din stânga, prima variantã a iniþiatorului mi se pare corectã, are o singurã datã prevãzut în text ceea ce doreºte de douã ori sã spunã comisia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Intervenþia dumneavoastrã este evidentã, dar uitaþi-vã, partea, sã-i zic, umoristicã a punctului 206 este cã, în finalul rubricii din dreapta, se precizeazã textul nemodificat, ceea ce înseamnã cã vã

la punctele 223, 224, 225. Comisia propune eliminarea acestui text al art. 38 alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate. La art. 226 comisia propune un articol nou, 38 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Mulþumesc. Unanimitate. La punctele 227, 228, 229, comisia ne propune amendarea sau introducerea unui nou text, dupã art. 38, respectiv art. 38[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 230, comisia ne propune încã un text nou, art. 38[1] , alin. 1 ºi 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 223, vã rog sã urmãriþi: comisia propune eliminarea actualului alin. 3 de la art. 38[1] .

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul comisiei. La punctul 233 comisia ne propune un nou text pentru art. II.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, adoptat amendamentul de la punctul 233.

La punctul 234 textul art. III rãmâne nemodificat de la comisie.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Trecem la anexe.

Titlul anexei la punctul 235.

Rog comisia sã precizeze: anexa 1 nu era, a fost introdusã de cãtre comisie.

Deci vã rog sã urmãriþi anexa nr. 1 care a fost introdusã de cãtre comisie. O tratãm global, pentru cã este anexã, nu este articol de lege. Urmãriþi, totuºi, compunerea acestei anexe care se întinde de la punctul 235 din raport pânã la punctul 278.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Domnul deputat Bara.

Sã precizaþi la care din puncte aveþi obiecþiuni.

Aº dori la punctul 262, ”Dotãri ºi instalaþii tehnologiceÒ, sã se facã o nouã numerotare, deci 2.3.1, 2.3.2 sã rãmânã aºa cum sunt ºi introducem un alt punct, 2.3.3.

Staþi, cã nu vã pot urmãri, domnule deputat!

Deci mã puteþi urmãri?

Nu vã pot urmãri. M-aþi plasat la punctul 260 din raport.

Da, punctul 260 sã rãmânã aºa, la 261 tot aºa ºi la 262, la punctul 2.3, ”Dotãri ºi instalaþii tehnologiceÒ, introducem încã un punct, 2.3.3, da?

Da.

Sã aparã ”Instalaþii ºi schemele instalaþiilorÒ, unde sã scrie: ”Se vor prezenta parametrii principali ºi schemele funcþionale ale instalaþiilor proiectate.Ò Am susþinut-o ºi în comisie.

Deci mai spuneþi o datã: ”Instalaþii ºi...Ò

”Instalaþii ºi schemele instalaþiilorÒ.

ªi ”schemeÒ.

Da. Trebuie sã aparã neapãrat acest punct în cadrul proiectului de structurã, fiindcã, aºa cum am explicat ºi acolo, sunt foarte multe instalaþii ºi scheme ale acestor instalaþii care sunt absolut necesare, sã ºtiu traseul lor, modul lor de racordare ºi exact, deci modul în care, în cadrul clãdirii respective, traseele lor se intersecteazã, nu se intersecteazã cu pãrþile de rezistenþã. Deci ”Instalaþii ºi schemele instalaþiilorÒ.

Am înþeles.

Deci cei care au lucrat pe ºantier ºtiu foarte bine, foarte multe probleme au apãrut datoritã faptului cã aceste instalaþii nu au fost materializate într-o planºã ºi constructorul, în momentul când a încercat sã intervinã la clãdire sau la partea de rezistenþã, sau la partea de arhitecturã, neavând aceste scheme de instalaþii, s-au întâmplat multe accidente.

Mulþumesc.

Apropo de ºantiere, în stilul preºedintelui comisiei, îl provoc pe domnul deputat Marin Cristea sã fie atent la aceastã propunere!

Domnule Leonãchescu, tot aici doriþi sã interveniþi? Vã rog.

Cred cã domnul Bara a vrut sã spunã ”schemele instalaþiilorÒ, nu instalaþiile toate bãgate în documentaþie.

A spus ”instalaþii ºi scheme de instalaþiiÒ. Cum e? Fãrã instalaþii?

”Schemele instalaþiilorÒ este bine.

Domnule deputat Leonãchescu: scheme de instalaþii sau schemele instalaþiilor? Haideþi, cã dumneavoastrã sunteþi jurist, domnul Bara nu e!

”Schemele instalaþiilorÒ.

Iniþiatorul are ceva împotrivã?

**Doamna Ileana Tureanu** _(din loja Guvernului):_

”Schemele instalaþiilorÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Bun.

## Stimaþi colegi,

Ca sã lucrãm organizat, vã întreb întâi dacã la punctele enunþate de cãtre comisie, în anexã, existã, în afara punctului 262, la care vom reveni, dacã existã alte obiecþii? Nu.

## **Domnul Radu-Liviu Bara** _(din loja comisiei):_

Punctul 264 apãrea 265 dupã renumerotare.

Deci unde apare 2.3 la dumneavoastrã? Dupã punctul 264?

## **Domnul Radu-Liviu Bara** _(din loja comisiei):_

Apare punctul 265 ºi se renumeroteazã de acolo.

## Deci punctul 264[1] .

## Stimaþi colegi,

Deci vã rog sã urmãriþi raportul la pagina 29: existã, în dreptul punctului din raport 262, numerotarea 2.3, ”Dotãri ºi instalaþii tehnologiceÒ. Domnul Bara propune ca, dupã 2.3.1 ºi 2.3.2 sã fie introdus punctul 2.3.3, ”Schemele instalaþiilorÒ.

Cine este pentru acest amendament? Mulþumesc.

Staþi un pic, cã ministerul s-a rãzgândit. Vã rog sã vã rãzgândiþi la microfon, doamna ministru. Vã rog frumos sã vã duceþi la microfon, cã ne încurcãm în 2.3.3 ºi 2.3.4.

Deci rãmâne 2.2 ”StructurãÒ; 2.3 ”Dotãri ºi instalaþii tehnologiceÒ; 2.4 ”InstalaþiiÒ cu subpunctul ”Schemele instalaþiilorÒ. Corect?

Deci nu 2.3.3. ci 2.4.

2.4, da, ca sã nu fie subordonat...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Ioan Oltean** _(din bancã):_

Punctul 302, anexa 2.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Anexa 2, la mine, se încheie la punctul 298; semnat Ioan Oltean, Kov‡cs Tiberiu.

Pagina mea nu are verso.

Vã rog sã urmãriþi anexa 2 care începe de la punctul 279 ºi se terminã la punctul 302.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã anexã, la vreunul din puncte? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate s-a votat ºi anexa 2. ªi cu aceasta am parcurs întreaga lege, dupã raportul comisiei. Vom supune acest text votului final în ºedinþa de joi.

Stimaþi colegi,

Urmeazã proiectul de Lege privind extrãdarea. Rog reprezentantul Ministerului Justiþiei sã prezinte acest proiect de lege. Comisia juridicã, domnul preºedinte Ionel Olteanu. Vreþi sã combateþi de acolo din salã. Rãmâneþi pe loc.

## **Doamna Cristina Luzescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor, domnilor deputaþi,

În dreptul nostru intern, dispoziþii referitoare la extrãdare existã în Constituþie în art. 19, în Codul penal, art. 9 ºi 6 ºi 7, în Legea nr. 4 din 1971 privind extrãdarea, precum ºi în declaraþiile sau rezervele fãcute de România prin legi de ratificare a convenþiilor multilaterale care conþin norme interesând extrãdarea.

Constituþia prevede în materie trei principii, ºi anume: cetãþenii români nu pot fi extrãdaþi, strãinii pot fi extrãdaþi numai în baza unei convenþii internaþionale sau în condiþii de reciprocitate, iar extrãdarea se hotãrãºte de justiþie. Codul penal adaugã ca izvor de drept legea internã ºi consacrã regula prevalenþei dreptului internaþional asupra dreptului intern în domeniu. Legea nr. 4 din 1971 privind extrãdarea este legea specializatã în vigoare, dar ea conþine numeroase reglementãri depãºite sau omisiuni esenþiale.

Scopul redactãrii prezentului proiect de lege a fost sã complineascã aceste lipsuri ºi sã remedieze neconcordanþele actuale ale Legii nr. 4/1971. Referitor la declaraþiile sau rezervele fãcute prin legile de ratificare a unor convenþii multilaterale sunt esenþiale dispoziþiile menþionate în Legea nr. 80 din 1997, prin care România a ratificat Convenþia Europeanã de extrãdare de la Paris, 1957, precum ºi protocoalele sale adiþionale, încheiate la Strasbourg în 1975 ºi respectiv în 1978.

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte Ionel Olteanu al Comisiei juridice, vã rog sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

O sã mã refer pe scurt la raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi asupra proiectului de Lege privind extrãdarea. Proiectul de lege face parte din prioritãþile Guvernului. Într-adevãr, a fost adoptat de Senat în sesiunea extraordinarã din perioada 8Ð19 iunie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia

României, fiind susþinut de Ministerul Justiþiei. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului 830 din 14 august 2000; cu Adresa 48 din 14 februarie 2001, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au avizat favorabil proiectul de lege. Potrivit prevederilor art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii comisiei au dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 14 martie 2001. În urma examinãrii acestuia, a amendamentelor formulate în scris ºi a celor prezentate oral în timpul dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de Lege privind extrãdarea sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu urmãtoarele amendamente admise de cãtre comisie.

Cu îngãduinþa dumneavoastrã, nu voi prezenta amendamentele respective, voi face doar o prezentare de principiu a acestora. Aceste amendamente vizeazã modificãri de ordin redacþional, lingvistic ºi lexical pe proiectul astfel cum a fost modificat la Senat, pe de o parte, pe de altã parte, aceste amendamente vizeazã chestiuni legate de constituþionalitatea îndeosebi a art. 37 din proiect ºi nu în ultimul rând este vorba de o corelare a proiectului cu cadrul legislativ intern, din perspectiva Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, accesul la justiþie, art. 6, paragraful 1 din Convenþie.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu propun sã trecem la examinarea proiectului ºi a amendamentelor pe care comisia le-a formulat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Domnul deputat Boc.

Domnule preºedinte, noi dorim doar sã subliniem faptul cã acest proiect de lege a fost elaborat într-o atmosferã de lucru, într-un context juridic extrem de profesionist, vã rugãm sã aveþi în vedere cã amendamentele pe care le-am discutat au fost dezbãtute cu un înalt simþ de rãspundere juridicã ºi am lãsat de o parte orice partizanat politic, încât aceastã lege sã vinã, aºa cum domnul preºedinte a subliniat aici, sã vinã ca o lege în concordanþã cu legislaþia europeanã ºi cu prevederile Constituþiei României la care ne raportãm. Aº sublinia în acest sens faptul cã noi am dat o eficienþã juridicã prevederilor constituþionale potrivit cãrora extrãdarea ºi expulzarea se hotãrãsc de cãtre justiþie.

În al doilea rând, am dat eficienþã juridicã jurisprudenþei Curþii Constituþionale introducând un amendament în lege, unde, potrivit Constituþiei ºi a jurisprudenþei Curþii, dupã expirarea termenului de 30 de zile, orice arestat are dreptul sã solicite reevaluarea situaþiei sale în vederea punerii în libertate sau menþinerii în stare de arest. Este o situaþie care încã nu a fost întâlnitã în practica de legiferare din România. Noi credem cã pe aceastã cale am dat un semnal ºi altor instanþe judecãtoreºti de a respecta jurisprudenþa Curþii Constituþionale.

Nu aº vrea sã intru în alte detalii, vã solicit doar sã adoptaþi acest proiect de lege aºa cum a ieºit ieri de la Comisia juridicã, repetând încã o datã faptul cã acolo a avut loc o dezbatere profesionistã ºi cu argumente, ºi nu bazatã pe partizanat politic. Noi am adoptat aceastã lege cu dorinþa de a grãbi procesul de integrare a României în Uniunea Europeanã, dar cu respectarea Convenþiei Europene ºi a Constituþiei României.

- Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 din lege vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 1 al raportului, care are o uºoarã ameliorare redacþionalã, de fapt evitarea unui pleonasm. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru amendamentul comisiei de la punc-

- tul 1? Mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La art. 1 alin. 2 aceeaºi uºoarã ameliorare a textului,

- de fapt tot pentru ameliorarea textului urmãriþi amendamentul de la punctul 2 al raportului comisiei.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Împotrivã dacã sunt voturi? Nu. Abþineri? Unanimitate.

La art. 2 comisia nu are amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3 urmãriþi vã rog punctul 3 al raportului de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni împotriva amendamentului comisiei cu privire la art. 3 alin. 1? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La art. 3 alin. 2 comisia nu are amendamente.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

- La capitolul II, secþiunea 1.

Titlul Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 4, urmãriþi punctul 4 al raportului, o uºoarã ameliorare a textului.

Dacã aveþi obiecþiuni împotriva amendamentului? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

La art. 5, urmãriþi, vã rog, punctul 5 din raport.

- De asemenea, o uºoarã ameliorare a textului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 5, art. 5? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Vã rog sã participaþi, domnule deputat ªtefan Cazimir.

Este o simplã greºealã materialã, ºi anume, la alin. 1 rândul 2, s-a pus o virgulã neavenitã: ”extrãdarea nu se acordãÒ Ð virgula trebuie înlãturatã Ð ”dacã infracþiunea...Ò ºi textul curge mai departe. Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, pentru a nu reveni pentru o chestiune identicã, ºi la alin. 2 se întâmplã aceeaºi greºealã materialã, tot la rândul 2, o virgulã neavenitã înaintea conjuncþiei ”dacãÒ. Virgulele astfel economisite le vom folosi în altã parte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Le punem într-un depozit ca sã le putem utiliza la nevoie.

Este exact momentul de a folosi una dintre ele, ºi anume la art. 11 alin. 1, rândul penultim, dupã ”corespundÒ trebuie pusã virgulã: ”corespund, conform legii statului solicitat, infracþiuni de aceeaºi naturãÒ.

Da, intervenþia este fãrã replicã.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul comisiei plus virgula adãugatã la propunerea domnului deputat ªtefan Cazimir?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La art. 11 alin. 2 aveþi amendamentul de la punctul 18; dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate.

Titlul secþiunii 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Unanimitate. Comisia nu a avut.

Art. 12, uitaþi-vã, vã rog, la punctul 19 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni la acest punct? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. La art. 13 uitaþi-vã la punctul 20. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 20? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate. La art. 14 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate. Art. 15. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 16 alin. 1, urmãriþi în raport punctul 22. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Votat în unanimitate. Art. 16, punctul 23 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. 17, urmãriþi punctul 24 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Abþineri? Voturi contra? Unanimitate. La art. 18 urmãriþi, vã rog, punctul 25 din raport, urmãriþi amendamentul de la punctul 25. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru amendamentul de la punctul 25? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19 alin. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu. Unanimitate. Art. 19 alin. 2, amendamentul de la punctul 27 vã rog sã-l urmãriþi. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimite. Art. 20 alin. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 28. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

O voi folosi mai târziu, deocamdatã este vorba de o...

O pãstrãm în stoc.

Da. Deocamdatã este vorba de omiterea, tot greºealã materialã, a unui pronume reflexiv. Vã rog sã urmãriþi

ultimele 3 rânduri din paginã: ”se va cere complinirea informaþiilor necesare ºiÒ Ð trebuie adãugat ”seÒ Ð ”se va putea fixa un termen de evidenþãÒ.

Nu vã pot urmãri. La ce articol?

Vorbim de art. 25; pe ultimele 3 rânduri scrie: ”se va cere complinirea informaþiilor necesare ºiÒ Ð aici este omis pronumele reflexiv, trebuie din nou Ñ ”...ºi se va putea fixa un termen de evidenþãÒ.

Este clar cã am luat-o prea repede ºi cred cã schimbãm textele. La art. 25...

Pagina 16.

Pãi aici nu este art. 25.

Poziþia 34.

Ultima frazã a art. 25 înseamnã aºa, la mine: ”În aceastã situaþie, dacã instanþa va institui o mãsurã procesualã de naturã a preveni....Ò Citiþi, vã rog, tot textul art. 25.

Vã citesc de la pagina 16, poziþia 34, art. 25 în întregime: ”Dacã informaþiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român sã pronunþe o hotãrâre în aplicarea prezentei legi, se va cere complinirea informaþiilor necesare ºi seÒ Ð aici intervine pronumele reflexiv care a fost pierdut pe parcurs ºi trebuie pus la locul lui Ð ”va putea fixa un termen de evidenþã pentru obþinerea acestor informaþii.Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei de la punctul 34, astfel cum a fost amendat de domnul deputat ªtefan Cazimir.

Dacã sunteþi de acord cu acest text rezultat? Mulþumesc.

Cine este împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat textul comisiei, amendat de domnul deputat ªtefan Cazimir.

La art. 26 alin. 1 vã rog sã urmãriþi punctul 35. Dacã aveþi obiecþii la amendamentul de la punctul 35? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Art. 26 alin. 2, nu sunt obiecþiuni de la comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 27 nu sunt obiecþiuni de la comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate. Art. 28 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 36.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Votat în unanimitate. Alin. 2 al art. 28. Urmãriþi punctul 37. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã dacã sunt voturi? Nu sunt. Abþineri? Votat în unanimitate.

Art. 29. Urmãriþi amendamentul de la punctul 38. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Art. 30 alin. 1. Urmãriþi amendamentul de la punctul 39. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La 30 alin. 2 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 31 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 32 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 33 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 40 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 33 alin. 2, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Art. 33 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia are amendamentul de la punctul 41. Nu aveþi.

Mai existã o virgulã în depozit la dumneavoastrã, domnule preºedinte. Vã rog sã mi-o puneþi acum la îndemânã, pentru cã e nevoie de ea în rândul trei.

V-o remit cu plãcere.

”Persoana extrãdabilã va fi adusã în faþa Curþii de Apel în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 zile...Ò ºi textul curge.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai aveþi alte obiecþiuni? Nu.

De data aceasta este o simplã greºealã de ortografie, ºi anume la rândul patru: ”hotãrãºteÒ, ºi nu ”hotãreºteÒ.

Da, aici este evident o greºealã de tastare, dar vã mulþumesc pentru observare.

Dacã sunteþi de acord cu amendamentul de la punctul 44?

Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 5 ºi 6 de la art. 37 comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

La alin. 7 al art. 37 comisia are amendamentul de la punctul 45.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceste amendamente? Nu.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 45/29.III.2001

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Alin. 8 al aceluiaºi articol; comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

Dupã alin. 8 comisia ne propune prin amendamentul de la punctul 46 un nou alineat, 9, cu textul acolo prevãzut.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 46? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 38 urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 47 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Domnul deputat ªtefan Cazimir. Urmãriþi, vã rog, punctul 47 din raport.

De data aceasta, domnule preºedinte, vã rog sã mã creditaþi cu o virgulã, angajându-mã sã v-o restitui la un alt proiect de lege, pentru cã n-aº mai putea s-o fac în cuprinsul acesteia. La rândul doi al textului trebuie intercalatã virgula între cuvintele ”urmãrireaÒ ºi ”judecareaÒ, respectiv textul corectat sunã astfel: ”normele de procedurã penalã privind urmãrirea, judecarea ºi punerea în executareÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai aveþi alte obiecþii? Nu.

Cred cã s-ar fi pus virgula, dar nu se observa. Oricum, s-o punem la propunerea domnului deputat ªtefan Cazimir.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 47? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate. Titlul secþiunii 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate. Art. 39, 40 ºi 41, comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. La art. 42 comisia vã propune amendamentul de la punctul 48. Vã rog sã-l urmãriþi. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate. La art. 43, 44 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV ºi al secþiunii 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Art. 45 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la punctul 49. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Votat în unanimitate. Art. 45 alin. 2, 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 45 alin. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 50, al comisiei? Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 50 de la pagina 24. Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Pentru art. 45 alin. 5 ºi 6 comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 46 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 47 alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 51, al comisiei, care reformuleazã textul de la pagina 24? Cine este pentru amendamentul comisiei? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 47 alin. 2, nu sunt amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 47 alin. 3. Urmãriþi amendamentul de la punctul 53, al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Votat în unanimitate. Art. 48 alin. 1. Urmãriþi amendamentul de la punctul 53. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 48 alin. 2 ºi 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 48 alin. 4. Urmãriþi pagina 25, amendamentul de la punctul 54. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu. Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 49 alin. 1. Urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 55 de la pagina 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Voturi pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Art. 49 alin. 2 ºi 3, comisia n-a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate. Art. 49 alin. 4. Urmãriþi amendamentul de la punctul 56, al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

## Regia Autonomã **”MONITORUL OFICIALÒ C Â ª T I G Ã T O A R E a Premiului Român pentru Calitate J.M. Juran Ñ ediþia 2000**

Calitatea Ñ o necesitate obiectivã, într-un proces continuu de îmbunãtãþire . Este determinatã de creºterea concurenþei interne ºi externe, în special datoritã numãrului mare de noi tipografii, ºi de exigenþele deosebite privind acurateþea textului tipãrit ºi operativitatea necesarã pentru asigurarea în timp real a difuzãrii publicaþiilor în þarã ºi în strãinãtate.

Conceput dupã modelul EFQM (European Foundation for Quality Management), Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran reprezintã cea mai prestigioasã recunoaºtere naþionalã a unor performanþe manageriale la nivelul excelenþei, obþinute de organizaþii din România.

Fundaþia Premiul Român pentru Calitate J.M. Juran a luat fiinþã în anul 1998 din iniþiativa unui grup de 11 organizaþii profesionale, apolitice ºi fãrã scop lucrativ, unele specializate în domeniile ingineriei ºi managementului calitãþii, altele de largã reprezentativitate profesionalã naþionalã.

> Consiliul Director al FUNDAfiIEI, analiz‚nd raportul echipei de evaluare Conducerea regiei a stabilit ca obiectiv al strategiei generale de dezvoltare

> ∫i Óncheierea juriului competi˛iei pe anul 2000privind clasificarea candida˛ilor implementarea sistemului calitãþii, calitatea fiind consideratã principalul vector al excelenþei în afaceri. S-a urmãrit optimizarea mijloacelor, a proceselor ºi a

> D E C I D E resurselor în concordanþã cu Mix-Marketingul global, adecvat perioadei ºi Acordarea PREMIULUI ROM¬N PENTRU CALITATE J. M. JURAN J. M. JURAN cerinþelor pieþei concurenþiale. Obiectivul s-a materializat în luna mai 1999 prin pe anul 2000 la categoria Óntreprinderi Regiei Autonome àMONITORUL OFICIALÜmari de utilitate public„mari de utilitate public„ certificarea sistemului calitãþii de cãtre Societatea Românã pentru Asigurarea

> Bucure∫ti, Rom‚nia Calitãþii Ð SRAC, dupã modelul standardului internaþional ISO 9001.

Fundaþia a beneficiat de sprijinul material ºi logistic al Uniunii Europene prin intermediul Programului PHARE.

**----- Start of picture text -----**<br> Acordarea PREMIULUI ROM¬N<br>PENTRU CALITATE J. M. JURAN J. M. JURAN<br>pe anul 2000 la categoria Óntreprinderi<br>Regiei Autonome àMONITORUL OFICIALÜmari de utilitate public„mari de utilitate public„<br>Bucure∫ti, Rom‚nia<br>Pre∫edinte<br>FUNDEATTAITAILPARCEUMRIUTLNREOPMAN<br>**----- End of picture text -----**<br>

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/29.III.2001 conþine 56 de pagini.**

Preþul 41.384 lei