Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 septembrie 2000
Camera Deputaților · MO 106/2000 · 2000-09-15
Aprobarea cererii Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor din România pentru finanþarea Proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 ºi la Bucureºti la 19 noiembrie 1999 21Ñ22
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999 22Ñ24;
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra la 30 noiembrie 1990 24Ñ25
· other
33 de discursuri
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi, marþi, 5 septembrie 2000, a Camerei Deputaþilor.
Prima parte a ºedinþei este destinatã intervenþiilor deputaþilor.
Îi dau cuvântul domnului deputat Iftene Pop Ð Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist. Se pregãteºte domnul deputat Petru-ªerban Mihãilescu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vor fi, pe 7 septembrie 2000, 300 de ani de la unirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Roma. Am spus Biserica Ortodoxã Românã pentru cã, în realitate, a
fost vorba de întreaga Bisericã din Transilvania, excepþiile fiind nesemnificative.
Dupã cele douã rãscoale, ale lui Visarion Sarai ºi Sofronie de la Cioara, o parte a Bisericii a revenit la vechea stare de lucruri. Unirea din 7 septembrie 1700 a avut un rol excepþional în istoria românilor transilvãneni, în particular, ºi a românilor, în general. Tezele acestei miºcãri istorice, al cãror temei a fost pus de Inochentie Micu-Klein ºi apoi dezvoltat de corifeii ªcolii Ardelene, sunt, dupã cum se cunoaºte, urmãtoarele: 1) românii au origine daco-latinã, aspect notoriu astãzi, dar atunci nebulos; 2) ei au vieþuit ºi supravieþuit în Transilvania neîntrerupt, de cel puþin 1.700 de ani; 3) românii sunt cei mai numeroºi locuitori ai Transilvaniei; 4) românii suportã, datoritã numãrului lor, cea mai mare parte a dãrilor cãtre stat.
Aceste idei directoare au constituit începutul formãrii conºtiinþei naþionale, în accepþia modernã a termenului, pe de o parte, ºi au fost reluate ºi de cãtre românii din Muntenia ºi Moldova, pe de altã parte. Ele au prezidat toate marile evenimente ce au urmat în Transilvania, din punct de vedere românesc: celebrul Supplex Libellus Valachorum din 1971, când intelectualii români au demonstrat, de o manierã impecabilã, temeinicia drepturilor populaþiei autohtone; Revoluþia de la 1848, un adevãrat rãzboi de eliberare naþionalã; Memorandumul din 1891 Ð 1892, moment în care transilvãnenii s-au impus conºtiinþei democratice europene; Marea Unire de la 1918.
Adãugaþi la acestea: redarea numelui însuºi de români valahilor; introducerea alfabetului latin în scrierea noastrã; înfiinþarea primelor ºcoli, de la Blaj, în limba românã din istoria românilor din toate cele trei provincii; imnul naþional ”Deºteaptã-te româneÓ, compus de Andrei Mureºan, greco-catolic, sau chiar, într-o mãsurã, intrarea noastrã în Occident cu circa 300 de ani în urmã ºi pânã la rezistenþa eroicã a acestei Biserici, neegalatã de nici un alt cult, contra introducerii comunismului antinaþional în România, ca sã ne dãm mai bine seama de impactul extraordinar al Bisericii Greco-Catolice în destinul acestei naþiuni.
În ciuda acestor realizãri ori poate chiar din cauza reuºitei lor, Biserica Greco-Catolicã Unitã cu Roma a fost suprimatã în 1948 de cãtre puterea bolºevicã, iar bisericile ºi bunurile sale au fost date de duºmanul poporului român Bisericii Ortodoxe Române.
Din nefericire, nici la 10 ani de la cãderea comunismului aceastã nedreptate patentatã n-a fost soluþionatã în mod cuvenit ºi conform celui mai elementar principiu de echitate.
Domnule deputat, 3 minute! Aþi depãºit 3 minute cu o jumãtate de minut!
Sã sperãm cã viitorul va fi mai drept decât cei aproape 50 de ani de dominaþie ruso-sovieticã ºi se va produce repararea ºi concilierea atât de necesare între cele douã Biserici româneºti.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Petru-ªerban Mihãilescu.
Doamna deputat Ileana Filipescu vãd cã nu este aici. Urmeazã domnul deputat Florea Buga, care este aici, ºi se pregãteºte domnul deputat Dan Coriolan Simedru.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. ”Declaraþie privind raþiunile ºi pretextele efectuãrii de curse aeriene mixte, interne ºi internaþionale, de cãtre Compania TAROMÒ
Sub pretextul îndelung ºi zgomotos mediatizat al identificãrii unor soluþii viabile, care sã conducã la eficientizarea activitãþii, TAROM coroborat cu satisfacerea presiunii politice privind reducerea poluãrii sonore în zona Aeroportului Bãneasa, TAROM, a decis începerea operãrii unor curse aeriene mixte pe câteva destinaþii din Italia, Germania, Austria, cu escale intermediare pe teritoriul românesc: Cluj, Arad, Sibiu, Timiºoara, Baia Mare.
Actuala procedurã, fãrã a fi aprobatã de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, prezintã câteva deficienþe majore în mãsurã sã conducã la concluzia cã este special proiectatã ºi gânditã pentru a eluda mãsurile uzuale autoritãþilor statului Ð Vamã ºi Poliþie, la acestea mã refer Ð, astfel încât sã nu se poatã preveni, monitoriza ºi împiedica traficul ilicit al obiectelor de valoare ºi de patrimoniu, a sumelor de bani, a corespondenþei speciale ºi,
de ce nu, chiar a drogurilor. Este evident cã te poþi referi imediat la banii pentru campanie electoralã a ”celor ce potÒ, deoarece, de cel puþin 4 ani, conduc destinele aviaþiei civile româneºti.
Actuala stare de lucruri este aproape imposibil de regãsit în practica aviaþiei civile internaþionale. Raþiunile sunt urmãtoarele: operarea unor aeronave gen Boeing 737 pe tronsoane extrem de scurte, 20 Ð 30 de minute, duce la creºteri majore de preþuri; 2) disconfortul pasagerilor interesaþi sã cãlãtoreascã de la Bucureºti pe relaþiile internaþionale prin zboruri directe este evident ºi aceasta determinã reducerea încasãrilor, aceºtia preferând companiile strãine; 3) preluarea pasagerilor pentru tronsoanele internaþionale de la destinaþiile intermediare determinã reduceri de încasãri pentru flota special destinatã unor asemenea zboruri interne, aeronavele cu elice tip ATR ºi, nu în ultimul rând, abandonarea investiþiilor realizate la Bãneasa ºi degradarea intenþionatã a acestora prin neutilizarea sau neîntreþinerea lor.
Ce se întâmplã în realitate? Orice pasager român sau strãin, deþinãtor de bilet pe ruta internã Otopeni Ð Cluj, parcurge traseul nesecurizat din Aeroportul Otopeni, fãrã a se prezenta în faþa organelor de vamã ºi graniþã ºi fãrã a fi, deci, obligat sã declare bunurile aflate în bagajele de mânã. Acesta va fi vecin de cabinã în avion cu un cetãþean român sau strãin care, parcurgând traseul din aeroport, inclusiv prin controlul vamal ºi al Poliþiei de frontierã, se deplaseazã la o destinaþie din Italia cu escalã la Cluj. La aterizarea la Cluj, pasagerul cu bilet de cursã internã coboarã din avion lãsând bagajul de mânã colegului, care continuã zborul pãrãsind Aeroportul Cluj fãrã a mai parcurge vreun control al autoritãþilor, cãlãtorind între douã puncte din interiorul þãrii. Scenariul este la fel de valabil ºi la întoarcere, ieºirea pasagerilor sosiþi de la Cluj prin zborul intern fãcându-se fãrã ca organele de specialitate sã aibã vreo posibilitate legalã de a interpela asupra naturii ºi provenienþei bunurilor aflate în bagaj.
Este evidentã abordarea premeditatã a imposibilitãþii fizice ºi legale a segregãrii fluxurilor bagajelor de mânã, cu consecinþe importante negative privind traficul ilicit de valori. În acest context, Compania TAROM apare ca unic instrument al acestei situaþii absolut noi ºi unice în Europa, dar nu poate fi exclusã coparticiparea la continuarea unei asemenea stãri de lucruri ºi a altor structuri, în special din Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne ºi Ministerul de Finanþe.
Vã mulþumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Florea Buga. Se pregãteºte domnul deputat Dan Coriolan Simedru ºi o sã urmeze domnul deputat Lazãr Lãdariu.
Am rugãmintea, pentru toþi, sã vã încadraþi în cele 3 minute regulamentare.
Aveþi cuvântul, domnule deputat.
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,
Sunt parlamentar de 4 ani, dar niciodatã nu am trãit un moment mai penibil ca în aceastã varã, când cercetãtorii ºtiinþifici din România, în special cei de la Institutul de Fizicã Atomicã de la Mãgurele, au manifestat pe strãzile Bucureºtiului, în faþa Palatului Victoria, pe drumul de centurã din jurul Platformei Mãgurele, cerând un salariu decent, siguranþa locului de muncã, comenzi pentru laboratoarele lor ºi alte revendicãri specifice celor din cercetare.
Neputând sã le asigure nici una din revendicãri sau nevrând, onor Guvernul României, vãzând cã aceºtia nu se potolesc, a trecut la soluþia care a devenit o obiºnuinþã pentru guvernanþi în astfel de situaþii: intervenþia în forþã a Jandarmeriei Române. Mi-a fost dat sã vãd scene de nedescris: lovituri cu bastoane de cauciuc aplicate doctorilor în ºtiinþã, cãmãºi rupte, garduri de fier împinse pânã la strivire împotriva celor care manifestau civilizat. Împotriva cui aceastã dezlãnþuire oarbã de forþe? Împotriva doctorilor în fizicã atomicã, a doctorilor în matematici, în biologie, împotriva celor mai autentici reprezentanþi ai ºtiinþei româneºti care, de-a lungul anilor, au luat la olimpiadele internaþionale cele mai mari premii ºi au dus gloria României în toate meridianele lumii?!
Apelând la istorie, dar mai ales la presa vremii, am aflat cu regret cã existã un precedent sau chiar mai multe, într-un astfel de caz, încã din perioada crizei economice din anii Õ29 Ñ Õ33, când guvernele de atunci au rãspuns cu intervenþia poliþiei ºi a pompierilor împotriva grupului didactic care manifesta cerând acelaºi lucru: mãrirea salariilor.
De altfel, intervenþia brutalã a forþelor, care nu mai sunt de ordine, ci aducãtoare de mutilare a oamenilor, împotriva celor care îºi cer drepturile constituie o trãsãturã caracteristicã a vieþii politice din anii Õ96 Ð 2000. ªi sã nu uitãm cã încã anul nu s-a terminat, mai sunt 4 luni ºi se pot întâmpla multe.
Atitudinea guvernanþilor faþã de intelectualitate a fost în acest interval de timp deplorabilã. Atunci când corpul didactic din învãþãmântul preuniversitar a declanºat greva generalã care a durat câteva sãptãmâni, cei care au avut grijã de greviºti au fost forþele negre. Când studenþii au cerut burse ºi condiþii omeneºti de locuit în cãmine, în ajutorul lor nu a intervenit Ministerul Educaþiei Naþionale, ci tot cei cu cagule, care i-au sluþit pe mulþi dintre tinerii noºtri studenþi.
Toþi vorbim despre dezvoltarea economicã a României, începând cu anul 2001. Sã fie clar pentru toatã lumea: aceasta nu se poate realiza fãrã contribuþia ºtiinþei, a cercetãrii ºtiinþifice. Acum 10 ani aveam 600.000 de cercetãtori ºtiinþifici, astãzi mai avem doar 6.000. Ceilalþi au plecat în strãinãtate, care i-a primit cu braþele deschise, ei fiind autori de invenþii brevetate, de studii ºtiinþifice, laureaþi la olimpiade internaþionale.
Mã întreb ºi vã întreb: cu cine vom realiza, în anii care vin, dezvoltarea economicã ºi culturalã, dacã cercetãtorii ºtiinþifici pleacã în strãinãtate pentru cã acolo li se oferã condiþii de viaþã ºi de muncã, iar la noi bastoane de cauciuc peste frunþile lor luminate?!
Recent, domnul Eugen Simion, preºedintele Academiei Române, spunea cã cei mai tineri ºi mai buni cercetãtori ºtiinþifici din cadrul acestei instituþii nu au condiþii de locuit ºi au un salariu de 800.000 de lei pe lunã. E posibil aºa ceva, în anul 2000?!
Pentru toate acestea, pentru bugetul anemic alocat cercetãrii ºtiinþifice, pentru intervenþia forþelor speciale, îmbrãcate în þinuta morþii, împotriva celor care îºi cer drepturile, trebuie sã ne rãspundã urgent, aici, în Camera Deputaþilor, domnul prim-ministru Mugur Isãrescu care, culmea, mai are ºi curajul sã candideze la Preºedinþia României! Aceasta se numeºte tupeu, ca sã nu zic altfel! Vã mulþumesc.
Domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu ºi urmeazã domnul deputat Nicolae Popa.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Dupã cum se ºtie, Uniunea Europeanã acordã în acest an un credit nerambursabil României, în valoare de peste 150 de milioane de euro, pentru agriculturã ºi dezvoltare regionalã. Principala condiþie pentru gestionarea acestor fonduri comunitare este înfiinþarea unei Agenþii Naþionale SAPARD. Aceastã agenþie, datoritã unor dispute politice þãrãnisto-pediste, nu este înfiinþatã nici astãzi, existând pericolul ca aceastã tranºã sã fie pierdutã în acest an.
Cer premierului Mugur Isãrescu sã se implice personal în acest diferend, pentru a rezolva aceastã problemã gravã ºi sã împuterniceascã Ministerul de Finanþe pentru gestionarea acestor fonduri, aºa cum este firesc. Mi se pare nefiresc cã Ministerul de Finanþe nu s-a implicat pânã acum ºi nu vreau sã cred cã aceasta se datoreazã dificultãþilor de exprimare în limbi strãine ale ministrului Remeº. Instituþiile statului român trebuie sã dovedeascã cã pot trece acest moment, altfel chiar ºi negocierile cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã pot fi compromise, pentru cã nu se poate ca noi sã ne strãduim sã demonstrãm cã putem folosi, aºa cum ne-am angajat, niºte bani primiþi împrumut, atâta timp cât noi nu suntem în stare sã folosim bani primiþi pe degeaba, adicã fãrã dobândã.
Mulþumesc.
Domnul deputat Lazãr Lãdariu.
Se pregãteºte domnul deputat Nicolae Popa ºi urmeazã domnul deputat Valentin-Adrian Iliescu.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Orbi ºi surzi, dominaþi de o hulpavã sete de putere, atât membrii Guvernului României, cât ºi candidaþii cu gândul la Preºedinþia ºi la scaunul din dealul Cotrocenilor nu mai au ochi ºi urechi nici pentru ce se întâmplã prin Ardeal, nici pentru întronarea legii pe la noi.
Pe cei care s-au cocoþat la putere, cu sediul în Piaþa Victoriei, cu un program de stânga, pentru a conduce dupã metode de dreapta, nu i-a interesat deloc ziua de 30 august, zi de doliu în cartea neamului, când, prin Dictatul de la Viena din 1940 ºi prin voinþa arbitrarã a Germaniei ºi Italiei, în ciuda hotarelor întregite la 1 Decembrie 1918, a tratatelor de pace dintre 1919 Ð 1920, dupã ce României i-au fost rãpite Basarabia, nordul Bucovinei, Þinutul Herþei, Caliacra ºi Durostorum, ne era furat ºi nordul Ardealului. Nu-i intereseazã ºi nu-i miºcã nici suferinþele, nici soarta Ardealului, nici gândul cã istoria, mereu scrisã cu altã cernealã, s-ar putea cândva repeta.
Uitând cã nu de dorinþa lor depinde prezentul ºi viitorul naþiunii, ci de o realitate istoricã, cuprinºi de o amnezie acuzatoare, mai-marii zilei se prefac cã nu vãd acþiunile antiromâneºti bine instrumentate prin judeþele Harghita, Covasna ºi Mureº de cei care ne-ar dori o altã graniþã prin inima þãrii, ca ºi la 30 august 1940, dornici de un Kosovo românesc.
Azi, când unii ni-i batjocoresc pe Eminescu, Blaga, Iorga, Cãlinescu, Goga, Arghezi, pe cei care au însemnat cu crucile lor hotarul strãmoºesc, alþii ne maculeazã istoria, nesocotesc Constituþia ºi legile þãrii, sfideazã un întreg popor român.
Uitând cã România este un stat naþional unitar, nu federal, între Gheorgheni ºi Lacul Roºu, aceiaºi care interzic ridicarea unei troiþe în preajma unei biserici ortodoxe, cei care, cu gând pãgân de stãpânire, se încãpãþâneazã sã ne înveþe mersul în genunchi în propriul Ardeal, acolo unde, la 30 august 1940, prin mucul condeiului, ni se amputa ºi se înstrãina o parte din glia strãmoºeascã, pe zidurile aflate de-a lungul drumului, pe toþi parapeþii, sunt scrise inscripþiile iredentiste: ”Acest pãmânt este ungurescÒ, ”De o mie de ani suntem aiciÒ, ”Ungaria MareÒ, ”Pãmântul secuiescÒ, ”Ardealul = UngariaÒ, ”Nem szohoÒ, ”Nu, nu, niciodatãÒ etc.
Aceeaºi lipsã totalã de respect faþã de tricolor ºi însemnele naþionale, faþã de imnul de stat al României a fost doveditã la ceremonia religioasã din 20 august de la biserica romano-catolicã din Reghin, unde, cu prilejul dezvelirii bustului Sfântului ªtefan al Ungariei, în prezenþa domnului Mark— BŽla, senator în Parlamentul de la Bucureºti, nu de la Budapesta, preºedinte al U.D.M.R., care încã nu se ºtie bine dacã este organizaþie culturalã sau partid politic, a fost intonat imnul Ungariei ºi arborat steagul roºu Ð alb Ð verde, alãturi de cel al Consiliului Europei. Nici minimul respect faþã de Constituþie, faþã de Legea nr. 75/1994, faþã de art. 236 din Codul penal, nici imn, nici steag românesc, în inimã de Românie!
Mereu plãtind dobânzi unei istorii potrivnice, pãþiþi cum sunt, românii ardeleni, din ce în ce mai mult pierzându-ºi încrederea ºi convingerea în reabilitarea imaginii legii, îi întreabã, din inima României, pe cei din Palatul Victoria: chiar sã fi pierit bruma de patriotism ºi de demnitate?
Uitã puterea cã tãcerea înseamnã tot o ruºinoasã acceptare?!
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Domnul deputat Nicolae Popa.
Se pregãteºte domnul deputat Adrian-Valentin Iliescu ºi urmeazã domnul deputat ªtefan Baban. Aveþi cuvântul, domnule deputat Popa.
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Declaraþia mea politicã de astãzi va fi, contrar obiceiului meu, foarte scurtã. Ea vizeazã o singurã idee: punerea în balanþã a ceea ce a promis ºi a ceea ce a fãcut Guvernul Isãrescu, ca exponent al actualei puteri.
Rezultatul este ºocant: absolut nimic din ceea ce a promis nu a realizat ºi nici nu va realiza. Nu numai cã nu s-a revigorat reforma, nu numai cã, în planul eficienþei, s-a înregistrat o degradare a stãrii economice, dar iatã cã ºi în planul standardului de viaþã s-a consemnat o deteriorare fãrã precedent.
Concret, iatã puse faþã în faþã ce a promis ºi ce a realizat: a promis cã inflaþia va fi de maximum 27%, stabilitã ºi în bugetul de stat pe anul 2000, iar acum cele mai optimiste evaluãri fãcute de specialiºti estimeazã inflaþia cã se va realiza, la nivelul anului 2000, între 40
ºi 42%. Deficitul bugetar, în jurul cãruia ne-am consumat nervii sãptãmâni în ºir, în Parlament, a fost bãtut în cuie, cu angajamente ferme ale guvernanþilor faþã de F.M.I., la maximum 3,5%. Din cele mai optimiste evaluãri, acum acel deficit se apreciazã a fi la finele anului de 4,5%. A promis, de asemenea, Guvernul Isãrescu, aici, în faþa Parlamentului, cã va aduce investiþii strãine ºi fonduri valutare de peste 2 miliarde de dolari, în acest an. Acum, cele mai optimiste evaluãri aratã cã nivelul mediu al investiþiilor de capital în România, de la începutul acestui an, au fost de 5 Ð 7 milioane de dolari lunar, adicã de 8 Ð 10 ori mai puþin decât în ultimii 3 ani. A mai promis Guvernul Isãrescu cã va obþine ºi o creºtere economicã de minimum 1,3%. Acum, cele mai optimiste evaluãri indicã, pânã la sfârºitul anului, din nou aceeaºi tristã creºtere economicã negativã de minus 1,5 Ð 2%, scuza acestei descreºteri economice fiind aruncatã, de aceastã datã, asupra secetei, fãrã sã stabileascã rãspunderile de revin Ministerului Agriculturii ºi celor care se fac vinovaþi pentru distrugerea sistemului de irigaþii, de peste 3 milioane de hectare.
Atât am dorit sã vã transmit, domnilor colegi, ºi închei nu înainte de a-i sugera distinsului prim-ministru Mugur Isãrescu de a trage aer adânc în piept ºi de a reflecta, cu toatã seriozitatea, dacã este sau nu este cazul sã se lanseze în campania prezidenþialã, care îl va expune în faþa opiniei publice ca pe un om incapabil sã se þinã de cuvânt.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Adrian-Valentin Iliescu.
Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban ºi urmeazã domnul deputat Mihai Drecin.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Politica agricolã, comercialã ºi vamalã promovatã încã de acum 4 ani de actuala putere a ajuns sã producã consecinþe dezastruoase pentru producãtorii români din domeniul agriculturii ºi industriei alimentare.
Eliminând, încã din debutul guvernãrii Victor Ciorbea, Legea privind sprijinul acordat producãtorilor agricoli ºi acordând un ajutor nesemnificativ tuturor celor ce lucreazã în agriculturã, incomparabil mai mic decât sprijinul acordat de þãrile membre sau aspirante la intrarea în Uniunea Europeanã, România a ajuns sã fie sufocatã de importul de produse agroalimentare, producãtorii români fiind obligaþi sã-ºi diminueze drastic producþia sau chiar sã-ºi opreascã activitatea. Altfel spus, pe fondul incompetenþei, incoerenþei ºi iresponsabilitãþii miniºtrilor þãrãniºti ai agriculturii din ultimii 4 ani, Dinu Gavrilescu ºi Ioan Avram Mureºan, guvernele României de dupã 1996 au autoanihilat potenþialul agricol imens de care dispune România, i-au defavorizat grav pe producãtorii români în competiþia cu cei strãini, au asistat cu indiferenþã sau cu complicitate la încãlcarea legilor þãrii privind importurile de produse agroalimentare strãine ºi, în final, au contribuit într-o foarte mare mãsurã la închiderea sau falimentul multor producãtori români.
Afirmaþia se cuvine a fi justificatã cu o serie de argumente. În condiþiile în care, dupã preluarea puterii de cãtre coaliþia majoritarã P.N.Þ.C.D. Ð PNL Ñ PD Ð U.D.M.R., Guvernul României a diminuat drastic orice formã de sprijinire a producãtorului agricol român, pe fondul unei competiþii comerciale foarte puternice, multe þãri ºi-au intensificat formele ºi resursele pentru sprijinirea producãtorilor agricoli. Un singur exemplu este edificator: Ungaria, þara care prin produsele sale a cucerit piaþa româneascã ºi a sufocat producþia de la noi. Spre deosebire de România, aceastã þarã sprijinã financiar atât producãtorul agricol, cât ºi exportatorul. Dacã, pânã în 1997, la un forint investit de cãtre producãtorul agricol ungar statul adãuga 0,5 forinþi, începând cu anul 1998 participarea statului ungar este de 2 forinþi la 1 forint investit de cãtre producãtor. Fãrã a mai introduce în discuþie primele de export pe care le acordã statul ungar tuturor exportatorilor sãi, putem înþelege de ce, în Ungaria, efectivele de porcine s-au menþinut constante sau chiar au crescut, consumul de carne de porc pe cap de locuitor este la nivelul þãrilor vest-europene, circa 42 kg anual pe cap de locuitor, iar exportul de porci vii, carne de porc ºi preparate din carne le aduce o susþinere puternicã a balanþei comerciale externe, în timp ce în România, pe fondul bine cunoscutei campanii de lichidare a combinatelor de creºtere ºi îngrãºare a porcilor, în ultimii 4 ani efectivele de animale au ajuns la mai puþin de jumãtate. Datoritã puterii de cumpãrare foarte mici, consumul de carne pe cap de locuitor s-a diminuat la jumãtate faþã de 1996, fiind neverosimil de mic pentru o þarã cu un potenþial cum este cel al României, iar despre export nu se mai poate vorbi.
La fel de gravã ºi de condamnabilã este indiferenþa autoritãþilor române, respectiv a Ministerului Agriculturi, Ministerului de Finanþe ºi Ministerului Industriei ºi Comerþului, care, într-un dispreþ total faþã de aplicarea ºi respectarea Hotãrârii de Guvern nr. 329 din 21 mai 1999, cu indiferenþã sau cu complicitate, acceptã subevaluarea produselor alimentare aduse de afarã ºi declarate în vamã, prejudiciind statul român cu sume de ordinul sutelor de milioane de dolari ºi dezavantajând clar producãtorul român.
Este foarte clar cã, pe fondul aceleiaºi politici, în cel mult 3 ani românii nu o sã mai producã nimic. Aceasta nu înseamnã cã o sã trãim mai bine. Dimpotrivã, oricine înþelege, mai puþin actualii guvernanþi, cã importurile masive de produse agroalimentare, extrem de profitabile pentru firmele clientelare actualei puteri, înseamnã lichidarea principalei resurse de dezvoltare a României, agricultura, înseamnã export de locuri de muncã pentru alþii, înseamnã o sãrãcie ºi mai pronunþatã pentru toþi românii ºi un transfer de bunãstare ºi prosperitate cãtre exterior...
Timpul!
...ºi, nu în ultimul rând, incapacitatea statului de a asigura una dintre obligaþiile sale majore, asigurarea securitãþii alimentare a populaþiei.
Ultima frazã, domnule preºedinte. Din fericire pentru România ºi pentru toþi românii, peste aproximativ 3 luni, aceastã situaþie se va schimba esenþial ºi favorabil. Edificaþi pe deplin de bunele intenþii, de ”competenþa ºi seriozitateaÒ actualilor guvernanþi, românii vor ºti sã facã, prin votul lor, cea mai bunã ºi mai sigurã investiþie în viitor: revenirea la putere a Partidului Democraþiei Sociale din România.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat ªtefan Baban. Urmeazã... Deci se pregãteºte domnul deputat Mihai Drecin ºi o sã urmeze domnul deputat Eugen Nicolicea.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnilor colegi,
Numele pe care l-am dat acestei declaraþii politice este ”Alternanþa la guvernare ºi gãurile din bãnciÒ.
Mai sunt câteva zile pânã când se va ºti oficial dacã Banca Agricolã se poate vinde sau nu. ªansele erau minime încã din 8 august, când a expirat precedentul termen pentru aceastã privatizare. S-a vãzut atunci cã unicul ofertant nu vrea sã ia banca aºa cum este, ci ar prefera-o mai curatã ºi mai capitalizatã, mesajul fiind cã dacã Guvernul þine morþiº sã o vândã, pe bani mai mulþi sau mai puþini, trebuie mai întâi sã plãteascã.
La toate acestea se adaugã ºi ºtirea cã banca care dorea sã dea grosul banilor în caz de vânzare se retrage de tot din competiþie. În aceste condiþii, ce se poate întâmpla pe 8 septembrie decât un nou eºec, chiar dacã va fi îndulcit printr-o altã amânare. Evoluþia Bãncii Agricole este arhicunoscutã, iar disputele în legãturã cu cine sunt vinovaþii nici nu puteau avea o altã traiectorie decât cele referitoare la ”defunctaÒ Bancorex, la moºtenirile guvernãrilor anterioare sau la gãurile provocate de conjuncturã.
Realitatea cifrelor spune cã Banca Agricolã a costat pânã acum bugetul statului pe puþin 800 de milioane de dolari prin prima acþiune de curãþare din 1997 ºi prin vãrsarea unor credite neperformante în ograda A.V.A.B. Se aud voci care susþin ideea cã statul ar trebui sã pompeze cel puþin încã 150 de milioane de dolari în Banca Agricolã, argumentând cã lichidarea ei ar costa dublu. Când este vorba de bani, problema este una singurã, dacã îi ai sau nu, ºi, dacã nu-i ai, dacã þi-i dã altcineva sau nu. Mai suportã bugetul fie ºi cele 150 de milioane de dolari pentru o cosmetizare a Bãncii Agricole? Nu, sau în orice caz nu, dacã Guvernul acesta sau viitorul vor Ð simultan Ñ ºi sã mãreascã salariile bugetarilor ºi pensiile ºi sã cârpeascã spitalele ºi sã plãteascã datoria internã ºi sã mai investeascã ceva.
Deci, dacã este sã se bazeze pe mãsurile ºi resursele interne, Guvernul nu are decât o singurã variantã, sã admitã cã nu are bani ºi sã spunã: ”Luaþi-o fraþilor aºa cum e, fie ºi numai pe un dolar, numai luaþi-o!Ò. Dacã potenþialul cumpãrãtor tot nu o vrea, acelaºi Guvern nu poate decât sã declare un faliment cinstit al bãncii ºi sã plãteascã atât cât costã lichidarea. Varianta unei noi injecþii de capital are ºi un defect major, acela cã poate deveni un precedent periculos. De ce sã nu cearã orice întreprindere cu pierderi bani de la stat pe motiv cã nu o cumpãrã nimeni ºi de ce sã nu pretindã potenþialii cumpãrãtori ai acestor întreprinderi o afacere adusã pe zero cu bani de la statul român?
În concluzie, indiferent de soluþia aleasã din cele prezentate mai sus, afectat va fi bugetul statului care nu este o noþiune abstractã, ci este o sumã adunatã de la fiecare contribuabil, fie cã este cetãþean particular, fie o companie, pe care Guvernul o cheltuieºte mai bine sau mai prost, iar contribuabilii, din nefericire, nu plãtesc taxele prin rotaþie, din 4 în 4 ani, ci tot timpul. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Mihai Drecin.
Se pregãteºte domnul deputat Eugen Nicolicea. Este aici? Nu. Domnul deputat Ioan Bivolaru. Este aici domnul deputat Bivolaru ºi o sã urmeze dupã dânsul domnul deputat Nicolae Leonãchescu.
Aveþi cuvântul, domnule deputat.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi _”In memoriam_ profesor Victor JingaÒ.
În aceastã varã s-au împlinit 10 ani de la trecerea în nefiinþã a profesorului universitar doctor Victor Jinga, economist cunoscut ºi apreciat al României interbelice, proscris al regimului comunist, om de mare valoare moralã ºi profesionalã, un veritabil patriot în vorbe ºi fapte.
Nãscut la 17 februarie, stil calendaristic vechi, 2 martie, stil calendaristic nou, 1901, într-o familie de oieri ºi agricultori din Satulung, Sãcelele Braºovului, cu rãdãcini în comuna Dragoslavele din fostul judeþ Câmpulung Muscel, Victor Jinga a fost unul dintre cei patru copii ai familiei. ªcoala primarã o face în sat în limba românã, iar gimnaziul în cadrul ªcolilor centrale ortodoxe române din Braºov.
În 1920 absolveºte ªcoala Comercialã Superioarã Românã din Braºov, singura ºcoalã de profil a românilor din fosta Austro-Ungarie. Între 1920-1925 este student al Institutului Superior de ªtiinþe Economice din Veneþia, una dintre cele mai vechi ºi mai renumite academii comerciale din Europa. Aici îºi susþine doctoratul cu o temã având ca subiect ”Reformele agrare ºi dezvoltarea creditului popular în RomâniaÒ.
Împletind cunoºtinþele de culturã generalã ºi de specialitate, acumulate în atmosfera de severã rigurozitate ºtiinþificã ºi patriotism al ºcolilor româneºti din ªcheii Braºovului, cu orizontul cultural-ºtiinþific oferit de mediul italian, francez, austriac ºi elveþian pe care îl frecventeazã ca student ºi tânãr economist dornic de specializare, Victor Jinga îºi valorificã la maximum potenþele intelectuale, morale ºi fizice moºtenite din viguroasa lume a satului românesc.
Revenit în þarã cu dorinþa de a contribui la consolidarea ºi modernizarea României Mari, Victor Jinga se va impune ca profesor, economist, teoretician ºi practician, om politic.
Între anii 1929-1947 va fi titularul catedrei de economie politicã la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Cluj, mai apoi din Braºov, unde Academia se refugiazã dupã Dictatul de la Viena. La Braºov, între 1942-1945, Victor Jinga este ales rector al Academiei. Ca economist, Victor Jinga va fi un militant al dezvoltãrii cooperaþiei pe care o considera o potrivitã formulã de organizare economicã a þãrii superioarã modelului capitalist clasic sau socialismului de tip bolºevic.
Ca om politic, profesorul Jinga aderã la Partidul Naþional Þãrãnesc al cãrui membru devine în toamna anului 1926. A fost preºedinte al Organizaþiei Tineretului Naþional Þãrãnesc, un apropiat al lui Ion Mihalache, de care îl vor lega preocupãri comune pe linia impunerii tineretului în toate organele ºi organismele de conducere ale partidului, ca ºi interesul faþã de ”solidarismul de tip cooperatistÒ.
Victor Jinga va respinge atât doctrina legionarã, cât ºi cea comunistã, deºi Corneliu Zelea Codreanu, în 1934, respectiv doctor Petru Groza, în 1945, au cãutat sã-l
atragã în partidele lor. În condiþii excepþional de grele pentru þarã, ameninþatã cu destrãmarea, Victor Jinga, alãturi de alte mari personalitãþi ale vieþii politice ºi culturale ale vremii, va susþine regimul autoritar al regelui Carol al II-lea.
În 1939, profesorul va fi membru în Guvernele Miron Cristea, Armand Cãlinescu, George Argeºeanu ºi Constantin Argetoianu, ocupând funcþia de subsecretar de stat în Ministerul Economiei Naþionale.
În 1945, revine în Partidul Naþional Þãrãnesc al cãrui membru fidel rãmâne pânã la moarte. Instaurarea comuniºtilor la putere în 1945 va deschide o paginã dureroasã în viaþa profesorului Jinga, ca ºi a altor democraþi români de facturã cultural-ºtiinþificã prooccidentalã. Epurat din învãþãmânt, deºi în 1946 cartea sa ”Problemele fundamentale ale TransilvanieiÒ primise premiul Academiei Române, va fi întemniþat între anii 1949-Õ54 ºi între 1959-1963. Va peregrina prin majoritatea închisorilor comuniste, iar dupã eliberare va fi umilit ºi marginalizat. Tãria moralã, echilibrul interior, robusteþea fizicã, sprijinul primit din partea familiei îl vor ajuta pe profesorul Victor Jinga sã depãºeascã aceastã mare ºi nedreaptã încercare a vieþii. Va avea puterea sã îºi reia cercetãrile ºtiinþifice, sã dea din preamultul cunoºtinþelor sale sfaturi ºi ajutor multor tineri la început de carierã ºtiinþificã ºi universitarã. Printre aceºtia m-am numãrat ºi eu.
Nu întâmplãtor, Universitatea din Oradea a organizat, în 1992, Simpozionul naþional dedicat vieþii ºi activitãþii profesorului Victor Jinga. Pânã acum s-au desfãºurat patru ediþii: la Oradea (1992), Braºov (1994), Cluj-Napoca (1996) ºi Bucureºti (1998). În martie viitor sper ca Academia Românã sã accepte patronarea unui Simpozion jubiliar cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naºterea profesorului. Un amfiteatru în noua clãdire a Universitãþii din Oradea îi poartã numele.
Pentru þinuta moralã ºi profesionalã impecabilã, pentru patriotismul sãu hotãrât ºi neexclusivist, cãruia studenþii îi spuneau ”Înaltul prelatÒ, o omagiere sub cupola Camerei Deputaþilor, al cãrei membru a fost la sfârºitul anilor Õ30, ar fi un gest mai mult decât firesc ºi necesar. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Ioan Bivolaru.
Urmeazã domnul deputat Leonãchescu Nicolae ºi dupã aceea domnul deputat Nicolae Ionescu. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Din 1990 încoace, Compania TAROM a fost supusã sistematic unei acþiuni concertate de falimentare din partea unor cercuri de interese interne ºi internaþionale, în scopul preluãrii atât a pieþei serviciilor aeriene, cât ºi a relaþiilor acestei companii naþionale. Erori grave în managementul Companiei TAROM, respectiv cãderea serviciilor profitabile ºi cedarea acestora unor societãþi private care au instalat monopolul, realizarea unor asocieri dezavantajoase, indisciplinã financiarã gravã, contracte dubioase, netransparente privind achiziþionarea de nave au constituit fapte penale, în urma cãrora Poliþia românã a instrumentat circa 50 de dosare penale care au fost blocate la Parchetul General.
Statul român a fãcut investiþii enorme în aceastã companie, la început cu un efort bugetar de circa 35 de milioane de dolari pentru achiziþionarea unor nave, în condiþii discutabile ºi neelucidate, iar în prezent prin Ordonanþa nr. 7/2000, ocolindu-se procedura dezbaterii parlamentare, s-a parafat contractul de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii a programului de reînnoire a flotei TAROM, în valoare de circa 81 de milioane euro. Conform Ordonanþei de Guvern nr. 98/2000, capitalul social al Companiei TAROM este astãzi de 1949 miliarde de lei, dintre care statul deþine peste 95%. Aceastã Ordonanþã nr. 98/2000 modificã substanþial o serie de prevederi ale Ordonanþei de Guvern nr. 45/1997, prevederi privind ºi privatizarea TAROM-ului, a cãrui situaþie financiarã este învãluitã în mister, deoarece opinia publicã ºi Parlamentul nu au acces la o serie întreagã de informaþii. Secretomania þesutã de Fondul Proprietãþii de Stat în jurul Companiei TAROM ºi accentuatã de Ministerul Transporturilor la preluarea acesteia ne þine departe de a cunoaºte bilanþurile anuale ale companiei, raportul de evaluare ºi strategia de privatizare, lucruri de care contribuabilul român este extrem de interesat, deoarece sunt în joc banii acestuia, respectiv zecile de milioane de dolari avansate de la buget pentru achiziþionarea de nave ºi de comisioane.
Conducerea TAROM se declara zilele acestea fericitã cã aceastã companie a trecut de sub tutela F.P.S. sub aceea a Ministerului Transporturilor. Aceastã fericire este justificatã dacã þinem seama cã Ordonanþa de Guvern nr. 45/1997 privind înfiinþarea ºi privatizarea companiei, dezbãtutã ºi aprobatã prin Parlament, a fost modificatã pe uºa din spate prin Ordonanþa de Guvern nr. 98/2000 în care sunt modificate aceste prevederi ºi care stabileºte cã modificarea capitalului social al companiei este atributul exclusiv al adunãrii generale a acþionarilor, respectiv conducerea TAROM, nominalizatã de ministrul transporturilor. ªi pentru ca fericirea sã fie completã, Ordonanþa de Guvern nr. 98/2000 stabileºte cã la privatizarea Companiei TAROM poate participa orice persoanã fizicã strãinã, dar persoanele fizice de naþionalitate românã nu, cu excepþia unor salariaþi ai Companiei TAROM. Nu au acces aceste persoane fizice, deºi participarea persoanelor la o companie naþionalã este discutabilã.
Conducerea TAROM face publicã ºtirea cã privatizarea TAROM nu se va mai realiza prin cumpãrarea de acþiuni, metodã prin care Parlamentul a stabilit sã se recupereze la buget o parte din cheltuielile realizate, ci prin majorarea de capital social. Strategia privatizãrii TAROM prin majorare de capital nu poate fi discutatã, atâta timp cât nici mãcar Guvernul nu cunoaºte la aceastã datã conþinutul raportului de evaluare a companiei întocmit la comanda acesteia.
Secretomania cu care Ministerul Transportului învãluie TAROM-ul nu poate fi compensatã cu declaraþii de genul: ”TAROM-ul nu are nici o datorie la bugetÒ, deoarece ºtirile alarmante care rãzbat spun cu totul altceva.
În ce priveºte privatizarea Companiei TAROM de cãtre adunarea generalã a acþionarilor acestei companii, este scãpatã de sub controlul Ministerului Transporturilor, aflat într-o evidentã crizã de autoritate sub presiunea unor acoliþi ºi susþinãtori electorali ai Partidului Democrat care sperã sã privatizeze pânã la alegerile generale tot ce se mai poate comisiona. Culmea secretomaniei o constituie recenta Hotãrâre de Guvern privind aprobarea unor programe ale Companiei TAROM, ce conþine 35 de anexe nepublicate, dar comunicate direct instituþiilor interesate, instituþii nenominalizate însã. Acest model de transparenþã se gãseºte publicat în Monitorul Oficial nr. 417 din 31 august 2000.
În aceste circumstanþe, din Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor s-a demarat o analizã a
activitãþii Companiei TAROM ºi a programului de privatizare stabilit prin Ordonanþa de Guvern nr. 98/2000, analizã ce ar trebui extinsã la nivelul unei anchete parlamentare privind privatizarea Companiei TAROM. Statul a fãcut o investiþie enormã în aceastã companie...
Aþi depãºit cu mult cele 3 minute, domnule deputat, v-aº ruga sã vã limitaþi pentru a încheia.
Asta ºi fãceam, domnule preºedinte. Statul a fãcut o investiþie enormã în aceastã companie în care deþine peste 95% din capitalul social ºi privatizarea acesteia nu poate fi realizatã decât în condiþiile unei maxime transparenþe ºi ale unui risc minim.
Vã mulþumesc de înþelegere, domnule preºedinte.
Domnul deputat Nicolae Leonãchescu.
Se pregãteºte domnul deputat Nicolae Ionescu, dupã care o sã urmeze domnul deputat Mihai Nicolescu. Aveþi cuvântul, domnule deputat Leonãchescu.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,
În zilele de 15-18 august 2000 s-au desfãºurat la Bucureºti lucrãrile primului Congres Internaþional de Dacologie. În final, participanþii la congres au vizitat vestigiile de la Grãdiºtea Muncelului, în special incinta sacrã de la Sarmizegetusa. Ne-a fost dat sã participãm la aceastã complexã manifestare ºi sã constatãm o realitate faþã de care nici un guvern român, din nici o epocã, nu are dreptul de a fi pasiv.
Existã în þarã 14 organizaþii neguvernamentale care se ocupã de studii dacice, iar de curând au început sã aparã asemenea structuri ºi în exterior. Ba mai mult, la Chiºinãu funcþioneazã Institutul Civilizaþiei Dacice, care nu are în þarã ceva similar. Interesul faþã de cultura ºi civilizaþia dacicã a crescut foarte mult în rândul cercetãtorilor ºi studii interdisciplinare pertinente scot în evidenþã bogatul filon dacic al culturii româneºti actuale.
Din pãcate, reforma promovatã în învãþãmânt ºi în cercetare a ignorat o asemenea deschidere în planul istoriei noastre strãvechi ºi a încurajat atitudini ºi eforturi contraproductive, chiar antiromâneºti. Cum poate fi taxatã atitudinea factorilor responsabili faþã de descoperirea unor cetãþi dacice în Slovacia, care, mai mult, ºi-au permis sã-i ºi jigneascã pe cercetãtorii din statul vecin. Am constatat cu acest prilej ºi slaba preocupare a puterii actuale faþã de arheologia româneascã ºi, în mod deosebit, faþã de ºantierul de la Sarmizegetusa Basileion.
În interiorul incintei sacre s-au instalat corturile turiºtilor; pe pietre desprinse din complexul arheologic se face focul; gunoaie de tot felul invadeazã încet, încet zona; cãutãtori de comori se plimbã în regiune ºi unii sunt strãini de þarã ºi de interesele ei etc.
Ceea ce doare cel mai mult este situaþia cercetãrilor arheologice care stagneazã din lipsã de fonduri ºi de cadre specializate, precum ºi din lipsa de interes a puterii actuale faþã de istoria noastrã.
Nu putem admite alternative prefabricate în cabinete strãine la istoria strãlucitoarei civilizaþii dace ale cãrei urme au ajuns la noi. Nu putem accepta variantele aºa-zis oficiale în baza cãrora dacii au învãþat limba cuceritorilor romani în bãile construite de aceºtia. Dacã ºcoala germanã nu s-a arãtat interesatã de ºantierele arhelologice dacice, asta nu înseamnã cã liderii arheologiei româneºti ºi mentorii lor politici din ultimii ani trebuie sã blocheze cercetãrile în acest domeniu.
Semnalele care ne vin de la Ulan Bator, unde se aflã unul dintre cele mai vechi manuscrise referitoare la poporul român, ne îndreptãþesc sã sperãm cã studiile dacice nu vor fi stopate pentru multã vreme, iar activitatea arheologicã la ºantierele din Munþii Orãºtiei va cunoaºte o revitalizare. Numai aºa ne vom regãsi pe noi faþã în faþã cu o istorie la care mulþi strãini jinduiesc. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Nicolae Ionescu. Nu este aici? Nu este.
Domnul deputat Mihai Nicolescu. Întreb dacã domnul deputat Eugen Nicolicea a venit. Nu.
Aveþi cuvântul, domnule deputat Nicolescu ºi se pregãteºte domnul deputat Vida-Simiti, dupã dumneavoastrã.
Aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Este toamnã, sezon în care producãtorii agricoli ar trebui sã se bucure de roadele muncii istovitoare din acest domeniu cu împliniri materiale ºi financiare ºi cu speranþe pentru anul agricol viitor. Din nefericire, lucrurile nu se prezintã în aceastã manierã.
Cauzele sunt multiple, dar cele mai multe provin din lipsa de preocupare ºi înþelegere a celor care conduc destinele þãrii ºi ale acestui sector, cã agricultura este generatoare de noi valori, de resurse de energie, de liniºte ºi echilibru social, reprezentând condiþie de bunãstare ºi progres naþional. Când nu se alocã resurse financiare care sã permitã efectuarea lucrãrilor la timp ºi la un nivel tehnologic ridicat, în agriculturã nu se pot obþine rezultate favorabile. Din cauza lipsei resurselor materiale, tehnice ºi financiare, suprafeþe imense nu au fost lucrate ºi semãnate în anul 2000, iar altele s-au arat ºi semãnat primãvara târziu, ajungându-se în condiþiile secetei din acest an la calamitarea a milioane de hectare semãnate cu porumb, floarea-soarelui, soia, fasole ºi alte culturi.
În justificãrile formulate se supraliciteazã efectul nefavorabil al secetei. Este foarte adevãrat cã seceta, în acest an, a reprezentat un factor hotãrâtor în dimensionarea producþiei agricole, dar nu este mai puþin adevãrat cã aceastã secetã s-a manifestat mai mult în gândirea celor care conduc destinele acestui sector important al economiei româneºti ºi care nu au înþeles sã-l susþinã financiar ºi material. Pentru a obþine rezultate favorabile se impunea sã se trateze într-adevãr acest domeniu ca o prioritate naþionalã, fãrã a rãmâne nearate din toamnã circa 6 milioane de hectare, cu un program de fertilizare inexistent Ñ circa 20-25 de kg la hectar substanþã activã Ñ, cu neasigurarea condiþiilor de funcþionare a sistemelor de irigaþie ºi care, în aceste condiþii de secetã, ºi-ar fi dovedit utilitatea ºi ar fi dat României posibilitatea obþinerii unor produse agricole ridicate ºi stabile.
Experienþa acestui an agricol se dovedeºte insuficientã pentru guvernanþi, fapt evidenþiat prin lipsa de reacþie în crearea condiþiilor necesare pentru derularea lucrãrilor agricole din aceastã campanie agricolã de toamnã. Ne aflãm la data de 5 septembrie, când în zona de nord a Transilvaniei ºi Moldovei se apropie momentul începerii semãnatului cerealelor de toamnã, iar în maxim 20 de zile trebuie sã abordãm în plin semãnatul ºi în celelalte zone ale þãrii.
Este îngrijorãtoare situaþia lucrãrilor agricole efectuate la zi, mai ales cã în foarte multe zone ale þãrii, datoritã secetei ºi lipsei de apã în sol, nu se poate ara, impunându-se lucrãri de pregãtire a terenului cu discuri grele ºi alte maºini de prelucrare a solului. Mai îngrijorãtoare este însã atitudinea conducerii Ministerului Agriculturii ºi Guvernului care se ocupã mai mult de campania electoralã decât de campania agricolã, fãrã sã stabileascã resursele materiale ºi financiare ºi care sã devinã operaþionale imediat.
Prima promisã de 500 de lei/kg la grâu, subvenþia de 37% pentru sãmânþã, urgentarea evaluãrii pierderilor din calamitãþi în vederea susþinerii producãtorilor care se aflã în aceastã situaþie, precum ºi stabilirea ºi derularea unui sistem de creditare eficient ar permite producãtorilor agricoli sã poatã realiza lucrãrile fãrã sã se punã în pericol siguranþa naþionalã alimentarã.
Partidul Democraþiei Sociale din România considerã cã domnul prim-ministru Isãrescu, împreunã cu echipa de guvernare, trebuie sã trateze în mod foarte serios situaþia actualã din agriculturã, care poate sã devinã mult mai dificilã în anul 2001 pentru România dacã în aceastã toamnã nu se creeazã condiþii pentru însãmânþarea a circa 2 milioane ºi jumãtate hectare cu grâu, orz, orzoaicã, rapiþã, plante furajere ºi culturi legumicole.
Trebuie sã producem necesarul propriu de produse agricole în România ºi nu pe undeva în Europa sau în alte þãri ale lumii. Pentru aceasta Guvernul, conducerea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei sã nu uite cã reprezintã organisme tehnice executive care trebuie sã realizeze o politicã eficientã agricolã. În asemenea condiþii putem spera cã programul de dezvoltare economicã a României depus la Bruxelles reprezintã o opþiune realã ºi pentru actuala putere.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Vida-Simiti. Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Pentru Biserica greco-catolicã, anul 2000, prin celebrarea jubileului 300 care marcheazã împlinirea a trei secole de la constituirea unei Biserici româneºti, are o importanþã ºi o semnificaþie cu totul deosebite. Depãºind grila interpretativã marxistã care, din nefericire, continuã sã fie adoptatã ºi astãzi în medii laico-religioase destul de extinse, atrag atenþia cã unirea religioasã de la 1700 nu a fost condiþionatã în chip esenþial de vreo presupusã tentaþie colectivã de parvenire economicã, fiind mai degrabã efectul unui instinct de conservare prin care românii ardeleni au încercat sã-ºi prezerve identitatea etnico-religioasã.
Reamintesc cã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, Biserica ortodoxã din Ardeal, aflatã într-un stadiu avansat de dezagregare instituþionalã ºi organizatoricã, era expusã unui radical prozelitism calvin. Într-o asemenea conjuncturã, unirea cu Biserica Romei a devenit o soluþie acceptabilã din perspectiva conservãrii specificului spiritual ºi naþional românesc.
Dintr-un alt punct de vedere, prin unirea religioasã de la graniþa secolelor XVII-XVIII, Biserica greco-catolicã a devenit prima instituþie româneascã recunoscutã oficial în Transilvania ºi implicit în imperiul habsburgic. Beneficiind de avantajele noului statut, pe parcursul secolului al XVIII-lea, Biserica greco-catolicã a elaborat bazele teoretice ºi intelectuale ale miºcãrii naþionale româneºti din Ardeal, furnizând cadrul instituþional în care aceasta s-a exprimat. De altfel, programul de revendicãri politiconaþionale a fost formulat la jumãtatea secolului al XVIII-lea de cãtre episcopul unit Inochentie Micu-Klein care, printr-o argumentaþie de ordin istoric, a justificat nevoia unui nou statut politico-economic ºi social pentru românii ardeleni. La sfârºitul secolului luminilor, travaliul revendicativ etalat de Micu-Klein a fost reluat într-o formã mai pregnantã de cãtre reprezentanþii ªcolii Ardelene, în marea lor majoritate greco-catolici, pentru ca la 1848 o altã generaþie de intelectuali educaþi în ºcolile Bisericii unite, precum Gheorghe Bariþiu sau Simion Bãrnuþiu, sã fie artizanii principali ai programului revoluþionar românesc.
În sfârºit, aº mai arãta cã Biserica greco-catolicã a fost unul dintre pilonii Marii Uniri de la 1918, rezoluþia Unirii fiind prezentatã mulþimii adunate la Alba Iulia de cãtre episcopul ºi mai târziu cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu.
Iatã de ce nu ar fi o exagerare dacã am aprecia cã unirea politicã din 1918 a fost în bunã mãsurã anticipatã cu douã secole mai devreme ºi anume prin unirea religioasã a Bisericii ortodoxe române din Transilvania cu Biserica catolicã. Este o realitate de ordin istoric pe care o analizã lucidã ºi obiectivã a faptelor o poate confirma ºi reafirma. Apreciind la adevãrata valoare aportul pe care ºi l-a adus în procesul devenirii noastre naþionale, avem datoria sã observãm cã aceeaºi Bisericã unitã a fost prima instituþie autohtonã cu o certã deschidere europeanã prin care spaþiul românesc a fost afiliat curentelor de culturã ºi civilizaþie occidentale.
Biserica greco-catolicã a fost instituþia care a intermediat contactul mediului cultural ºi ideologic românesc cu ideile iluministe, cu liberalismul ºi conservatorismul sau cu naþionalismul unionist care a pregãtit Marea Unire.
Prin urmare, o anulare deplinã a consecinþelor martirajului Bisericii unite, început o datã cu instaurarea comunismului, devine astãzi o necesitate stringentã în contextul eforturilor de integrare europeanã.
România are nevoie astãzi de o instituþie bisericeascã solidã, capabilã sã îmbine în demersurile sale dimensiunea naþionalã cu aceea prooccidentalã, iar o astfel de instituþie, alãturi de Biserica ortodoxã, prin experienþã ºi tradiþie, este dupã opinia mea greco-catolicã.
În fond, Uniunea Europeanã este construitã tocmai pe principiul unei concilieri între dimensiunea naþionalã, specificã fiecãrui stat în parte, ºi noua identitate europeanã în curs de elaborare, întemeiatã pe valorile europene comune.
Iatã de ce jubileul 300, care reprezintã un moment special pentru credincioºii greco-catolici, ar trebui sã însemne un prilej de reevaluare a funcþiunilor pe care Biserica greco-catolicã le-ar putea avea în evoluþia curentã a României.
Vã mulþumesc.
Onoraþi colegi, partea întâi a ºedinþei s-a încheiat. Din pãcate, avem câþiva colegi care s-au înscris ºi nu au putut sã vinã pentru a-ºi susþine intervenþiile.
O sã-mi permiteþi ca pânã când voi obþine cvorumul sã dau citire informãrii cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente. E un numãr impresionant de asemenea iniþiative ºi cred cã va dura destul de mult, aºa cã vã rog sã aveþi rãbdare.
1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, primit de la Guvern.
Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, ºi pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Va fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
2. Proiectul de Lege pentru abrobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2000 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participaþiei statului la capitalul social de la societãþile comerciale Tractorul-UTB Ñ S.A. Braºov, ”MATÒ-S.A. Miercurea Ciuc ºi ARO Ñ S.A. Câmpulung Muscel, precum ºi alocarea de 2000 de miliarde de lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare, primit de la Guvern.
Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, ºi pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut tot în procedurã de urgenþã.
4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului naþional de formare a personalului din învãþãmântul preuniversitar, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba-Iulia ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi, respectiv, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi servicii cãtre instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6635610. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6685111. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, ºi pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6720112. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinþe ºi spaþii cu altã destinaþie construite din fondurile statului ºi din fondurile unitãþilor economice sau bugetare de stat, precum ºi a Legii locuinþei nr. 114/1996, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi
siguranþã naþionalã ºi, respectiv, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6791413. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 privind mãsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi, respectiv, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6843314. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2000 pentru modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanþa Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6904615. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea ºi completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor evreieºti din România, respectiv a anexei Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#6981516. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi, respectiv, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#7042117. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþile comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL), primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#7096118. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#7160119. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2000 pentru autorizarea Bãncii Naþionale a României de a acorda o linie de credit Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, ºi pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#7204020. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2000 pentru completarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000, primit de la Guvern.
Au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, ºi pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
116 de discursuri
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 93/2000, existentã la punctul 7, privind declararea zonei Alba-Iulia ca zonã de importanþã naþionalã. Aceastã ordonanþã a fost trimisã la Comisia pentru culturã numai pentru avizare, sesizatã în fond fiind Comisia pentru administraþie localã.
În numele Comisiei de culturã, solicitãm ca raportul sã fie fãcut în fond de Comisia de culturã pentru cã iniþiatorul ordonanþei este Ministerul Culturii. Motivaþia acestei ordonanþe ºi a declarãrii este precumpãnitor culturalã, cum este ºi firesc în cazul acesta, fiind vorba de monumentele istorice din zona Alba-Iulia ºi, în plus, o ordonanþã similarã, care priveºte oraºul Sulina ºi zona înconjurãtoare, existentã la nr. 78 în aceeaºi listã, a fost în mod firesc trimisã la Comisia de culturã pentru raportul de fond.
De aceea, reiterez, în numele Comisiei de culturã, solicitarea ca proiectul de lege de la punctul 7 privind declararea zonei Alba-Iulia ca zonã de importanþã naþionalã sã fie trimis pentru dezbatere în fond ºi raport la Comisia de culturã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
E într-adevãr o greºealã care s-a produs aici.
Vã supun spre aprobare cererea fãcutã de Comisia de culturã, cererea justificatã a Comisiei de culturã, ca pe fond acest proiect de lege de la nr. 7 sã fie avizat de Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, iar Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic sã dea un aviz simplu.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate a fost adoptatã aceastã cerere.
Rog preºedinþii de comisii sã analizeze aceastã listã ºi, dacã sunt neconcordanþe pe care le sesizeazã, sã ne informeze rapid, în termenul prevãzut de regulament, la Biroul permanent, pentru a putea corecta aceste lucruri.
Cu aceasta, trecem la programul de lucru de sãptãmâna aceasta.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru?
A! Programul a fost adoptat asearã? Da. ªi ordinea de zi. Programul ºi ordinea de zi au fost adoptate asearã. Mã scuzaþi.
Trec la constituirea unor comisii de mediere pe care vi le supun rapid spre aprobare.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind produsele cosmetice: Daniela Bartoº, Ioniþã Nicu, Berciu Ion, Aurel Miloº, Iuliu Liviu Dragoº, Florea Buga ºi Marilena Dumitrescu.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. A doua, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori: Petre Naidin, Ion Florentin Sandu, Barbu Piþigoi, Ion Enescu, Alexandru-Dumitru Radu, TituNicolae Gheorghiof ºi Oana Manolescu.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
## Adoptat în unanimitate.
Cu aceasta, intrãm în ordinea de zi ºi începem cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei consulare dintre România ºi Republica Turcia, semnatã la Ankara la 6 iulie 1999.
Iniþiatorul, domnul secretar de stat Eugen Dijmãrescu, vã rog sã poftiþi în banca Guvernului.
E o lege ordinarã. Este vorba de proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei consulare dintre România ºi Republica Turcia, semnatã la Ankara la 6 iulie 1999.
Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
Rog Comisia pentru politicã externã sã ia loc în banca comisiilor sesizate în fond. Domnul Boºtinaru sau colegii dânsului.
Vã rog.
## **Domnul Eugen Dijmãrescu Ñ** _secretar de stat în_
## _Ministerul Afacerilor_
Vã mulþumesc.
În cadrul dezbaterilor generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Titlul legii.
- Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?
- În unanimitate, adoptat.
- Articolul unic al legii.
Intervenþii. Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptat în unanimitate.
Este o lege ordinarã.
- V-o supun spre aprobare, în condiþiile existenþei cvoru-
- mului, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
- Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate.
Continuãm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 101/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, în valoare de 3,5 milioane euro, destinat finanþãrii Proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca, semnat la Bucureºti la 20 august 1999 ºi la Luxemburg la 18 august 1999.
Iniþiatorul. Domnul secretar de stat Eugen Dijmãrescu, aveþi cuvântul.
## _Externe_
## Domnule preºedinte,
## Domnilor deputaþi,
Convenþia consularã dintre România ºi Turcia a fost semnatã la Ankara în iulie 1999 ºi ea înlocuieºte convenþia anterioarã, care data din anul 1968.
Potrivit reglementãrilor convenþiei, funcþiile consulare vor fi îndeplinite cu respectarea legilor ºi regulamentelor statelor de reºedinþã potrivit normelor legale din România ºi Turcia, convenþia având prevederi care corespund pe fond legislaþiei ºi practicii internaþionale, precum ºi practicii convenþionale române ºi celei turceºti.
În legãturã cu acest aspect vreau sã menþionez faptul cã convenþia este încheiatã în conformitate cu prevederile internaþionale ºi multilaterale ale Convenþiei de la Viena privind relaþiile consulare, din anul 1963. Vã mulþumesc.
## Da. Vã mulþumesc.
O sã rog din partea comisiei sesizatã în fond dacã doriþi sã luaþi cuvântul. Nu.
Domnul deputat Pârgaru, din partea comisiei. Aveþi cuvântul.
Ion Pârgaru
#106991## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Analizând proiectul respectiv de lege, comisia noastrã ºi-a dat avizul favorabil în aceastã direcþie, sens în care vã propunem sã îl votaþi.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În atenþia dumneavoastrã se aflã un proiect de lege vizând îmbunãtãþirea reþelei de termoficare în Cluj-Napoca pe baza unui împrumut obþinut de la Banca Europeanã de Investiþii, cu o valoare de 3,5 milioane de euro, care a primit avizele tuturor instituþiilor abilitate, pânã în momentul de faþã. El este garantat de stat ºi avem rugãmintea ca votul dumneavoastrã sã confirme propunerea legislativã care vã este înaintatã. Vã mulþumesc.
## Da. Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizatã în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana.
**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_
Domnule preºedinte, Stimate doamne,
## Stimaþi domni,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 101 din anul precedent ºi a decis în unanimitate sã vã supunã spre aprobare, în forma prezentatã, acest proiect de lege.
Fac menþiunea cã serviciul datoriei externe, reprezentând ratele de capital, dobânzi, comisioane ºi alte costuri legate de împrumut, va fi asigurat din sursele proprii ale regiei, cu garantarea de cãtre Primãria Municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, împrumutul acordat României de cãtre Banca Europeanã de Investiþii este denominat în euro ºi a fost acordat pe o perioadã de 20 de ani, din care cu o perioadã de graþie de 5 ani. Rata dobânzii este rata standard a bãncii finanþatoare, respectiv rata dobânzii pieþei la data ºi pentru valuta tragerii, la care se adaugã o marjã convenitã, de 0,15%.
Cu aceste precizãri, comisia noastrã vã invitã sã vã daþi votul pentru ca ºi în Cluj-Napoca sã se realizeze, prin aceastã sursã de finanþare, îmbunãtãþirea sistemului de încãlzire.
Mulþumesc.
## Da. Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Vom începe cu titlul legii.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptat în unanimitate.
Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicatã legea în ansamblul ei. Este o lege ordinarã. Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate.
Continuãm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Timiºoara privind finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban Timiºoara, în valoare de 19 milioane euro, semnat la Bucureºti la 20 august 1999 ºi la Luxemburg la 18 august 1999.
Din partea iniþiatorului, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Prezentul proiect de lege vizeazã îmbunãtãþirea transportului urban în Timiºoara, mai precis reabilitarea transportului cu tramvaiul, în cadrul unui proiect care totalizeazã 38 de milioane de euro, din care jumãtate, respectiv 19 milioane de euro, or sã provinã, în urma aprobãrii dumneavoastrã, de la Banca Europeanã de Investiþii, care este o bancã de probitate deosebitã, ºi restul de jumãtate, mai precis 19,4 milioane de euro, din transferuri de la bugetul de stat cãtre Consiliul local Timiºoara. Împrumutul este acordat pe o perioadã de 20 de ani, la rate de dobândã standard, cu o perioadã de graþie de 5 ani.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Din partea comisiei sesizatã în fond îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana. Aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi,
Comisia juridicã este cea care se pronunþã asupra aprobãrii Ordonanþei Guvernului nr. 102 privind reabilitarea transportului în municipiul Timiºoara. Mie îngãduiþi-mi sã fac unele prezentãri de principiu, ºi anume: suma precisã a proiectului este de 38.400.000 de euro, din care prin Banca Europeanã de Investiþii se va asigura un împrumut de 19 milioane de euro, iar prin transferuri, în condiþiile Legii finanþelor publice locale, Legea nr. 189 din 1998, diferenþa de 19.400.000 de euro.
Proiectul pentru care se solicitã aprobarea finanþãrii vizeazã reabilitarea a 40 de km de cale simplã de tramvai în municipiul Timiºoara ºi are ca obiective eliminarea sau reducerea degradãrii construcþiilor care se aflã în imediata vecinãtate a liniilor de tramvai, modernizarea cãilor de rulare, reducerea consumului de combustibil ºi a gradului de poluare chimicã, inclusiv modernizarea staþiilor.
Condiþiile tehnice de tragere ºi acordare a împrumutului v-au fost prezentate de distinsul ministru, domnul Dijmãrescu, pe care îmi face plãcere sã îl salut dupã o îndelungatã vreme de când nu l-am vãzut. Comisia vã propune sã vã acordaþi votul deplin asupra acestui obiect de finanþare, în condiþii avantajoase, prin intermediul Bãncii Europene de Investiþii, care, se mai precizeazã, nu percepe comisioane pentru trageri ºi altele asemenea. Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Aveþi cuvântul, domnule deputat Tãnase Tãvalã.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Acest proiect de lege, dupã cum s-a luat act despre intitularea lui, are în vedere un fond care sã fie distribuit în conformitate cu normele de acceptare din partea Uniunii Europene ºi cota-parte din bugetul de stat ºi din bugetul local.
Aº dori sã vã pomenesc faptul cã Timiºoara a fost primul oraº din þarã care a introdus transportul prin tramvaie: tramvaiele cu cai ºi tramvaiele electrice. Bineînþeles cã în aceastã situaþie cãile de rulare sunt învechite, au fost trasee care au fost modificate ºi care sunt ºi în vedere executanþilor, ceea ce presupune cheltuieli care nu pot sã fie onorate numai din bugetul local.
De aceea, fac apel la înþelegerea dumneavoastrã sã acordaþi votul pentru a putea sã fie promovat acest proiect de lege.
Vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenþii la titlul legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Intervenþii la articolul unic al legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
- Vã supun spre aprobare aceastã lege, în ansamblul
- ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, adoptat ºi acest proiect de lege.
Trecem la urmãtorul proiect de lege din ordinea de zi, ºi anume proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 157/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul RO 9903 privind Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea 4 Ð Pregãtirea proiectelor ISPA, semnat la Bucureºti la 2 septembrie 1999. Este în procedurã de urgenþã ºi rog comisia sã propunã timpii de dezbatere pentru acest proiect de lege.
Domnul deputat Gheorghe Ana.
Având în vedere cã ºi comisia s-a pronunþat în unanimite pentru adoptarea proiectului de lege, cu alte cuvinte cel puþin din partea comisiei nu s-au propus amendamente, considerãm cã 10 minute sunt suficiente pentru întreaga dezbatere.
ªi pe articole?
Inclusiv.
Nu, trebuie sã-mi daþi un timp. Trei minute, spre exemplu sau aºa...
Trei minute.
Bun. Cei doi timpi sunt: 10 minute, respectiv 3 minute. Vi-i supun spre aprobare.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptaþi timpii în unanimitate.
Urmeazã, potrivit regulamentului nostru, sã trecem direct la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Nu au fost amendamente la titlul legii.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Nu au fost amendamente respinse sau de altã naturã la articolul unic al legii.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate, în forma în care a fost adoptatã, evident, de Senat, ca sã existe ºi aceastã precizare necesarã.
Continuãm, onoraþi colegi, cu urmãtorul proiect de pe ordinea de zi, ºi anume proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile, rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Republicilor Sovietice Socialiste de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S. în anii 1984 Ð 1988, din 19 iulie 1984, ºi din contul de lichidare nr. 2 în ruble transferabile, semnat la Moscova la 18 august 1999. Este o ordonanþã simplã, deci nu suntem în procedurã de urgenþã.
Din partea iniþiatorului îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Problema lichidãrii creanþelor între România ºi celelalte state este una dintre prioritãþile pe care le avem ºi în momentul de faþã vã este supus atenþiei un asemenea proiect vizând lichidarea unor creanþe restante din colaborarea veche, datând din perioada 1984 Ð 1988, între România ºi fosta Uniune Sovieticã, dar ale cãrei obligaþii au fost preluate de cãtre Rusia prezentã, în legãturã cu o serie de lucrãri de construcþii-montaj, livrãri de materiale, prestãri de servicii în domeniul construcþiilor destinate gazelor naturale ºi petrolului de cãtre ARCOM ºi Societatea ROMPETROL. Au fost acumulate de cãtre pãrþi sume care reprezintã un sold creditor de 26,9 milioane de ruble transferabile în favoarea pãrþii române ºi respectiv obligaþii ale pãrþii române de 5,2 milioane ruble transferabile.
Prezenta propunere legislativã vã supune atenþiei ca aceste solduri sã fie lichidate pe baza negocierilor care au fost purtate între Ministerele de Finanþe ale celor douã þãri, sub forma decontãrii pe baza cursului de schimb leu-dolar existent în vigoare la data încasãrii exportului respectiv ºi a aceluiaºi curs leu-dolar în vigoare la data declaraþiei vamale de import, ceea ce reprezintã o cutumã deja în practica reglementãrilor legate de arierate.
Acordul respectiv a fost semnat la Moscova la data de 18 august 1999 de cãtre reprezentanþii guvernelor român ºi rus ºi pentru a intra în vigoare este solicitat votul dumneavoastrã de ratificare.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana.
## Stimaþi colegi,
Aºa dupã cum distinsul nostru invitat, domnul ministru Dijmãrescu, v-a prezentat succint obiectul proiectului de lege, rezultã cã partea românã, în speþã, este creditoare. Este creditoare pentru realizarea de obiective în industria gazelor din perioada 1984 Ð 1988 cu 26.891.501,26 ruble transferabile ºi din acþiunea de lichidare nr. 2 în ruble transferabile, de asemenea, rezultã, din compensarea reciprocã, în favoarea pãrþii române un sold de 21.708.166,28 ruble transferabile, creanþe care, aºa cum aþi fost informaþi, urmeazã sã fie lichidate fie barter, fie sub alte modalitãþi care au fãcut obiectul încheierii tratatului între cele douã pãrþi ºi pe care îl ratificãm în prezent.
Ordonanþa a fost dezbãtutã la Senat, nu s-au fãcut modificãri asupra textului. Comisia noastrã pentru buget, finanþe, bãnci l-a luat în dezbatere ºi vã propune sã îl adoptãm în forma în care a venit el de la Senat la Camera Deputaþilor.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
O sã încep cu titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 4 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul legii. Intervenþii nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate în forma în care ne-a fost prezentatã.
Continuãm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor din România pentru finanþarea Proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 ºi la Bucureºti la 19 noiembrie 1999.
Din partea iniþiatorului îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Prezentul proiect de lege vizeazã întreprinderea unor lucrãri de mult aºteptate ºi necesare pentru construcþia autostrãzilor în România.
În acest sens, vreau sã menþionez faptul cã proiectul are o valoare iniþialã stabilitã la peste 400 milioane de euro, dintre care valoarea creditului acordat de cãtre Banca Europeanã de Investiþii este de 210 milioane.
Proiectul este destinat sã se desfãºoare pânã la sfârºitul anului 2004 ºi vizeazã lucrãri de reabilitare a autostrãzii Bucureºti Ð Piteºti, reabilitarea autostrãzii Feteºti Ð Cernavodã, finalizarea construcþiei secþiunilor de autostradã Bucureºti Ð Fundulea, respectiv Fundulea Ð Lehliu, finalizarea secþiunilor de autostradã Lehliu Ð Drajna, Drajna Ð Feteºti ºi, bineînþeles, din acelaºi credit urmeazã sã fie plãtitã consultanþa pentru acest proiect.
Trebuie sã mãrturisesc cã acest proiect este aprobat în acelaºi timp ºi de cãtre pactul de stabilitate care a inclus acest tronson de autostradã româneascã în categoria proiectelor cu începere ºi derulare imediatã, deºi aceastã derulare imediatã, aºa dupã cum foarte bine ºtiþi, nu înseamnã chiar a doua zi, ci într-o perioadã de pânã la 12 luni de la aprobarea împrumuturilor.
Vã mulþumesc pentru atenþia dumneavoastrã. Adaug faptul cã împrumutul este acordat pe o perioadã de 25 de ani, cu un termen de graþie de 6 ani. Vã mulþumesc mult.
## Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana.
Este unul din proiectele pe care le-am luat în dezbatere ºi le-am adoptat în comisie cu deplinã unanimitate ºi satisfacþie, fiindcã vine sã întregeascã intenþiile noastre de reabilitare a unui segment din infrastructura absolut necesarã pentru a deveni ceea ce dorim sã devenim. Lucrãrile la care domnul ministru s-a referit, pe porþiunea Bucureºti Ð Piteºti, vor avea o lungime de 96 km cu 2 x 2 benzi, deci pe 4 benzi, douã pe sens; autostrada existentã între Feteºti ºi Cernavodã pe o lungime de 17 km, de asemenea, cu douã benzi pe sens; finalizarea construcþiei secþiunilor de autostradã Bucureºti Ð Fundulea, 26 km, de asemenea, douã benzi pe sens, ºi Fundulea Ð Lehliu, 29 km, tot câte douã benzi pe sens. În sfârºit, finalizarea construcþiei secþiunilor de autostradã Lehliu Ð Drajna, 42 km, cu o bandã într-un sens ºi douã benzi în celãlalt sens, respectiv Drajna Ð Feteºti, 37 km, o bandã pe sens, douã benzi pe celãlalt sens.
Ceea ce este deosebit de important este cã valoarea acestor lucrãri este dublã faþã de ceea ce sunteþi invitaþi sã aprobaþi în prezent, adicã valoarea proiectului este de 420 milioane euro echivalent, din care proiectul de lege ne solicitã aprobarea finanþãrii prin Banca Europeanã de Investiþii a unui credit de 210 milioane euro. Evident, condiþiile sunt cele cunoscute de dumneavoastrã, în afarã de aporturile externe, contribuþia internã la finanþarea acestui obiect de investiþii, ºi ceea ce este demn de luat în considerare de cãtre dumneavoastrã, în afarã de problemele absolut tehnice, perioada de graþie este de, iatã, de data aceasta, de 6 ani, iar sumele împrumutului vor fi utilizate într-un numãr maxim de 15 tranºe. Cu alte cuvinte, tragerile trebuie efectuate la intervalele convenite în înþelegerile tehnice, fiecare cu valoare echivalentã de cel puþin 10 milioane de euro, dar nu mai mare de 20 milioane.
De asemenea, trebuie sã remarc faptul cã întreaga finanþare ºi întregul proiect se va desfãºura sub autoritatea Agenþiei Naþionale a Drumurilor, ca parte în acordul de faþã ºi ca ordonator principal de credite.
Cu aceste lãmuriri pe care le-am gãsit necesare sã vi le aduc la cunoºtinþã, în vederea aprobãrii ºi acordãrii votului dumneavoastrã asupra proiectului de lege, vã mulþumesc pentru atenþie.
## Domnule preºedinte,
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. O sã începem cu textul ordonanþei.
Titlul ordonanþei.
Intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 1.
Nu sunt intervenþii.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 3.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 4. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem pe textul legii. Titlul legii. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Dupã cum vã este foarte bine cunoscut, unul dintre obiectivele pe care le avem este acela de a pune activitatea economicã pe baze eficiente, dar în acelaºi timp acest lucru sã fie întreprins cu maximum sau cu posibilul maxim de grijã pentru atenuarea impactului social.
Împrumutul, care a fost discutat de reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi Ministerului Finanþelor cu Banca Mondialã, în valoare de 44,5 milioane de dolari S.U.A., se înscrie în aceastã preocupare, respectiv pentru ca procesul de închidere a minelor nerentabile, unde costurile sunt excesive faþã de preþurile altor furnizori, dar în acelaºi timp ºi mai mari decât preþurile internaþionale ºi unde subvenþiile nu reprezintã altceva decât o povarã adiþionalã pentru contribuabili, se propune ca din aceste sume sã fie finanþate o serie de lucrãri privind revitalizarea economiei din zonele afectate, respectiv zone care în general sunt monoindustriale.
În acest sens, aº adãuga faptul cã ºi statul român este participant la un asemenea efort, pentru o sumã, pentru acest prim proiect, care reprezintã un proiect-pilot în România, de 61 milioane dolari S.U.A., respectiv diferenþa de la 44,5 milioane pânã la 61 milioane fiind acoperitã din bugetul de stat.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Gheorghe Ana, din partea comisiei sesizate în fond, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11 din 2000 referitoare la ratificarea Acordului de împrumut între România ºi B.I.R.D. pentru finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social are în vedere angajarea unei resurse de la acest împrumutãtor de 44,5 milioane de dolari, diferenþa de 16,5 milioane de dolari, evident echivalent în lei, pentru a fi preluat în Legea bugetului sau bugetelor de stat, va fi suportatã de partea românã.
În mod deosebit ne-am oprit nu asupra finanþãrii închiderii minelor, ci ne-am referit ºi ne-am oprit îndeosebi la trei din obiectivele care s-au avut în vedere: crearea de noi locuri de muncã, care sã asigure absorbirea forþei de muncã disponibilizate în aceste zone; crearea unor activitãþi alternative, despre care am mai discutat în aceastã aulã foarte mult, ºi stabilirea unui sistem modern ºi eficient de acordare a licenþelor de exploatare ºi explorare a perimetrelor, inclusiv a zonelor miniere deja cunoscute.
Proiectul se va derula prin intermediul unitãþii de management din cadrul Ministerului Industriei ºi Comerþului, ceea ce mã obligã, însã, sã vã aduc la cunoºtinþã: se referã la principalii termeni financiari ai împrumutului, ºi anume valoarea împrumutului de 44,5 milioane de dolari este denominatã într-o singurã valutã, ºi anume în dolari S.U.A.; perioada de rambursare a împrumutului este de 20 de ani, din care 5 ani de graþie; faþã de Banca Europeanã de Investiþii, care nu percepe comisioane, acest împrumutãtor veþi observa cã percepe, ºi anume comision iniþial 1% din valoarea împrumutului, care se va achita dupã intrarea în efectivitate a împrumutului din bugetul Ministerului Industriei ºi Comerþului; comision de angajament ºi aici este o mare, mare responsabilitate, ºi anume 0,75% pe an, aplicat la suma împrumutului neutilizatã ºi, în sfârºit, dobânda aplicabilã este dobînda Libor, plus marja calculatã la dobânda Libor pentru dolarul S.U.A.
Repet, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci s-a pronunþat asupra acestui proiect de lege, propunându-vã sã fie adoptat în forma în care a fost aprobat ºi în Senat. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvîntul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Gheorghe Ana, de data aceasta în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., aveþi cuvântul.
de raþionalitate economicã, adicã, de profitabilitate. Vreau sã vã reamitesc cã cel puþin eu, în plan ºtiinþific, am susþinut ºi susþin cã profitabilitatea trebuie privitã structural, ºi anume putem discuta, pentru o anume perioadã de timp, de o rentabilitate negativã la nivelul microeconomic, în condiþiile în care trebuinþele colectivitãþii naþionale, interesele naþionale o cer. Acest concept, acest principiu nu este nici nou, nu este propriu ºi nu va fi propriu României, el este acceptat de cele mai dezvoltate ºi mai liberale state, pentru cã ignorarea, abandonarea punerii în valoare a substanþelor utile din solul sau din subsolul þãrii pune, într-un fel sau altul, sub semnul incertitudinii, independenþa economicã a acelei þãri, în speþã a României ºi independenþa economicã face parte integrantã din conceptul general de independenþã.
Renunþând la exploatarea în prezent a unor bogãþii, ale cãror costuri de producþie se considerã a fi mai mari decât preþul de achiziþie la furnizor în strãinãtate, am considerat ºi consider cã este o mare greºealã. Fiindcã trebuie sã luãm în considerare ”preþul agregatÒ al acelui produs, care conþine, pe lângã preþul de facturare al furnizorului extern, cheltuieli de transport-manipulare, de asigurare-reasigurare, de stocare, necesitã o infrastructurã pe care sã se poatã derula importurile respective, cheltuieli de stocaj în depozite-antrepozite. Dar, nu în ultimul rând, enormele cheltuieli ce urmeazã a fi fãcute cu populaþia, cu personalul util, dar disponibilizat, din cauza unor politici pripite.
Nu vreau sã spun mai mult decât cã ceea ce s-a întâmplat în 1997, pentru România nu a fost un act bun. Ceea ce este bun este faptul cã cei care au promovat ºi au iniþiat atunci, în toamna anului 1997, acele disponibilizãri masive, fãrã suport ºi fãrã alternativã, finalmente, în anul acesta, ºi-au dat seama cã au greºit. S-au cheltuit aproape 10 mii de miliarde de lei pentru a încuraja nemunca, pentru a face ca românii sã înveþe sã nu munceascã. În condiþiile în care aceastã resursã uriaºã putea fi dirijatã spre obiective de investiþii, îndeosebi de infrastructurã, care sã le dea un rost celor disponibilizaþi din industria minierã, lor ºi famiilor lor.
## Vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul deputat Gavril Dejeu, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.civic-ecologist.
## **Domnul Gheorghe Ana** _:_
Îmi permit sã fac, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R. ºi, evident, al meu personal, câteva observaþii.
Prima observaþie este aceea cã România, care deþine resurse utile în subsolul sãu, fie cã este vorba de cãrbune superior sau cãrbune inferior, fie cã este vorba de hidrocarburi, fie cã este vorba de alte substanþe utile, a trebuit ºi trebuie sã fie preocupatã în vederea exploatãrii, valorificãrii acestor bogãþii, evident, în condiþii
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Suntem la punctul 8 al ordinii de zi din aceastã dezbatere, în care am aprobat mãsuri de împrumuturi ºi de facilitãþi financiare pertractate de România cu organismele internaþionale pentru trebuinþe reale interne, este adevãrat; inclusiv acest punct 8, la care înþeleg sã iau cuvântul. Trebuie sã subliniem cã cerinþele transformãrii României ºi a economiei României dintr-o economie centralizatã într-o economie de piaþã nu este o treabã uºoarã ºi cine se mãrgineºte la vorbe ºi nu intrã în profunzimea de analizã a proceselor necesare sigur cã poate sã lanseze diverse critici la adresa unor mãsuri luate de conducerea þãrii. Cine a avut însã curajul sã atace aceastã reformã ºi cine se confruntã cu greutãþile sigur cã este nevoit sã recurgã, la modul concret, la mãsurile absolut necesare pentru derularea unei astfel de reforme.
De aceea, pornind de la faptul cã nici un gospodar, cât de simplu, nu-ºi perpetueazã gospodãria dacã ea nu este eficientã, dacã ea nu este productivã, dacã ea nu este pozitivã, aºa, nici o þarã nu-ºi poate permite sã ducã la infinit o economie nerentabilã. Însã ceea ce aº dori sã subliniez, fiindcã este vorba de aceste 8 puncte pe care le-am analizat pânã acum, este sã atrag atenþia Parlamentului României pentru mai multã vigilenþã acum ºi pe viitor în legãturã cu modul de folosire a acestor sume ºi modul de realizare a obiectivelor pentru care ele au fost primite.
Am constatat cã, din pãcate, de 10 ani încoace în loc sã facem eforturi susþinute pentru a învãþa sã muncim pe cont propriu, ºi nu pe contul statului, ºi sã creãm pe cont propriu, ºi nu pe contul statului, ºi, astfel, sã diminuãm cerinþele de împrumut ºi de înfeudare financiarã a României cãtre organsime internaþionale, dimpotrivã, cu multã uºurinþã cãdem pradã dorinþei de a intra în posesia unor bani, fãrã sã ne gândim sau fãrã sã gândim cu suficientã acurateþe ºi profunzime cã aceºti bani trebuie restituiþi ºi, încã, trebuie restituiþi cu dobânzi. ªi cã, acum sau în anii viitori, România va trebui sã suporte consecinþele acestor sarcini financiare.
De aceea, fiind de acord cu toate punctele Ð am votat toate aceste 8 puncte de pânã acum Ð din ordinea de zi de astãzi, inclusiv acest punct 8, ar fi bine ca Parlamentul acesta, dar mai cu seamã Parlamentul care va urma sã-ºi îndrepte atenþia asupra modului în care, practic, aceste obiective, aceste proiecte pentru care noi ne-am dat girul sunt puse în valoare ºi cum anume sunt folosite sumele astfel împrumutate. Este, dupã pãrerea mea, o obligaþie a forului legislativ al României. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Alte intervenþii dacã sunt? De data aceasta nu mai sunt alte intervenþii, trecem la dezbaterea proiectului de lege.
O sã încep cu titlul ordonanþei. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 1 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 4 al ordonanþei.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La art. 2 al ordonanþei fac precizarea cã comisia a propus abrogarea alin. 3 ºi 4 ºi cã votul care s-a dat s-a dat în acest sens.
Trecem la ordonanþã în ansamblu, cu aceste precizãri. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Intervenþii la titlul legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Articolul unic al legii, aºa cum a fost el adoptat de Senat, cu modificãrile la art. 2, respectiv abrogarea alin. 3 ºi 4.
Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
- Voturi pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptat proiectul de lege în unanimitate.
Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra la 30 noiembrie 1990.
Iniþiatorul? Domnul secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În contextul în care România devine un partener al Uniunii Europene, dar, în acelaºi timp, un partener al comunitãþii internaþionale în ceea ce înseamnã esenþa comportamentului democratic, dar, în acelaºi timp, ºi protecþia interesului propriu, se propune ratificarea aderãrii României la una dintre convenþiile mai noi din reglementãrile multilaterale, respectiv cea privind prevenirea, reacþia ºi responsabilitatea în cazul poluãrii cu hidrocarburi în marea teritorialã, în zona platformelor maritime, în cazul conductelor petroliere submarine, aceste lucruri fiind înscrise în reglementãrile Organizaþiei Maritime Internaþionale, care are statut de agenþie specializatã a Organizaþiei Naþiunilor Unite.
Prin aceastã convenþie ne aliniem la ceea ce înseamnã normele de reglementare a rãspunderii în cazul poluãrii cu hidrocarburi, ea nu vine în contradicþie cu reglementãrile anterioare privind rãspunderea în cazuri similare în Marea Neagrã (pe care România a avut-o semnatã ºi ratificatã anterior), ci, dimpotrivã, completeazã statutul internaþional ºi modalitatea de rãspundere a navelor româneºti, indiferent unde acestea se aflã.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, este vorba de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, cine este prezent aici? Un membru al Comisiei pentru administraþie? Vã rog sã-i anunþaþi pe membrii comisiilor care urmeazã sã fie prezenþi aici! O sã urmeze Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, din nou; de la Comisia juridicã am vãzut cã a venit domnul preºedinte Emil Popescu... Vã rog sã nu avem asemenea întârzieri!
Deci îl aºteptãm pe domnul deputat Ion Cîrstoiu, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, care se pare cã vine încoace.
Pânã când o sã vinã dânsul, eu vã propun, ca sã nu pierdem timpul, sã trecem la un alt proiect de lege. Urmãtorul este tot cu dânsul, trecem la proiectul de lege de la nr. 11 din ordinea de zi, ºi anume proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti, semnat la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 ºi la Bucureºti la 19 noiembrie 1999.
Îi dau cuvântul, din partea iniþiatorului, domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Acest proiect este într-o anumitã mãsurã similar cu cel anterior prezentat în cadrul Acordului dintre Banca Europeanã de Investiþii ºi România pentru reabilitarea reþelei de transport urban în Timiºoara; de data aceasta este vorba de municipiul Bucureºti ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, respectiv reabilitarea transportului cu tramvaiul. Este vorba de reabilitarea a 80 km de cale simplã, modernizarea ºi reabilitarea staþiilor de tramvai, construcþia de platforme noi ºi sisteme de semnalizare ºi iluminare ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electricã a reþelei de contact.
Acest împrumut face parte din cadrul unui proiect mai larg de 126 de milioane de euro, jumãtate din acesta urmând sã fie acoperit prin transferuri de la Consiliul general al primãriei Capitalei cãtre R.A.T.B., iar jumãtate sã fie finanþat prin Banca Europeanã de Investiþii, pe baza creditului care vã este supus atenþiei dumneavoastrã. Împrumutul respectiv este denominat în euro, aºa cum am menþionat, având un termen de 20 de ani de rambursare, cu o perioadã de graþie de 5 ani.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
## Vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana. Aveþi cuvântul.
## **Domnul Gheorghe Ana** _:_
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Comisia s-a pronunþat în favoarea proiectului de lege ºi raportul pe care Domniile voastre îl au în faþã vã solicitã sã fie adoptat în forma în care a fost aprobat în
Senat. Vã rog sã-mi îngãduiþi sã vã mai prezint câteva informaþii.
În afara sumei totale de 126 de milioane de euro, costul total al proiectului, din care 63 de milioane de euro fac obiectul proiectului de lege, deci al aprobãrii împrumutului prin Banca Europeanã de Investiþii, diferenþa de 63 de milioane euro, evident, în echivalent, se va asigura prin transferuri de la bugetul Consiliului general al municipiului Bucureºti destinat lucrãrilor de investiþii, cheltuielilor de capital.
De asemenea, o particularitate intervine ºi aici, cã acoperirea serviciului datoriei publice externe ºi a tuturor obligaþiilor fiscale, inclusiv a altor costuri aferente proiectului, se vor suporta de Regia Autonomã de Transport Bucureºti din alocaþiile bugetare primite de la Consiliul general al municipiului Bucureºti.
Acordul vine cu o restricþie, cu o particularitate faþã de celelalte acorduri, ºi anume cã regia autonomã va trebui sã-ºi deschidã un ”cont de retenþieÒ, un cont de rezerve, lucru mai inedit, însã practicat în relaþiile parteneriale internaþionale, cont de retenþie sau de rezervã în care Regia de Transporturi Bucureºti va fi obligatã sã-ºi constituie, din amortizãri ºi alte surse, un echivalent, care, întotdeauna, sã reprezinte cel puþin 20% din obligaþia anuitãþii faþã de împrumutãtor.
De ce acest lucru? Iatã, împrumutãtorul ºi-a luat aceastã garanþie, ca în condiþiile în care Consiliul general al municipiului Bucureºti nu realizeazã transferurile la care s-a obligat în termen din aceastã rezervã sã se poatã proceda la rambursarea anuitãþilor.
În timpul dezbaterilor la Senat s-a propus ºi s-a aprobat eliminarea art. 4 din proiectul de lege, respectiv din ordonanþa Guvernului, ºi îmi fac datoria sã vi-l prezint _ad litteram._ Art. 4 spune urmãtoarele: ”Pentru scopurile proiectului se aprobã, dacã este cazul, ca din sumele ºi în limita împrumutului Bãncii Europene de Investiþii R.A.T.B. sã efectueze operaþiuni valutare aferente contractelor adjudecate de persoane fizice ºi juridice rezidente.Ò Senatul s-a pronunþat pentru eliminarea acestui articol ºi considerãm cã bine a fãcut.
Da, vã mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Voi începe cu ordonanþa. Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 1. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 4.
Senatul l-a abrogat; comisia propune sã-l abrogãm, deci vã propun ºi eu acelaºi lucru: sã votãm abrogarea lui.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 6. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul legii. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Articolul unic al legii, aºa cum a fost adoptat de Senat.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate. Trecem la urmãtorul proiect de lege, cu nr. 12 în ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã.
Îi voi da cuvântul, din partea iniþiatorului, domnului secretar de stat Flavius Baias.
Din partea comisiei sesizate în fond este aici domnul preºedinte Dan Marþian.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Flavius Baias.
## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în_
## _Ministerul Justiþiei:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Da, vã mulþumesc.
Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Marþian Dan, preºedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Proiectul de lege pe care îl examinãm reprezintã un moment important în conturarea modului în care statul român trebuie sã acþioneze în vederea îndeplinirii consecinþelor ce decurg din calitatea de membru a României în Consiliul Europei ºi din acceptarea principiilor pe care le instituie Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi, mai ales, obligativitatea deciziilor, a sentinþelor pronunþate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, care este un element articulant esenþial al acestei convenþii.
Aºa cum spunea ºi domnul secretar de stat Baias, sunt aici prevãzute modalitãþile de reprezentare a statului român în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, sunt reglementate problemele referitoare la modul în care trebuie luate în seamã ºi traduse în viaþã deciziile pe care le adoptã Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt reglementate problemele cu privire la obligaþia pe care o au diferite instituþii ale statului de a pune la dispoziþia agentului guvernamental pentru relaþiile cu Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în legãturã cu cauze în care sunt prezentate acesteia.
De asemenea, sunt reglementate aspectele referitoare la modul în care trebuie asumate de cãtre un organ anume al statului, Ministerul Finanþelor, desemnat prin aceastã ordonanþã, sã efectueze plãþile în cazul în care România a fost condamnatã prin sentinþã a Curþii Europene a Drepturilor Omului.
Sunt, de asemenea, cuprinse în corpul acestei ordonanþe unele lucruri legate de instituirea rãspunderii civile a magistraþilor pentru sentinþele pe care le-au dat ºi care au fost reclamate la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului ºi, în urma acestei reclamaþii, aceasta a condamnat statul român la plata unor despãgubiri.
Mai sunt ºi alte elemente, dar nu vreau sã insist asupra lor, pentru cã au constituit obiectul problemelor care fundamenteazã expunerea de motive a acestui proiect de lege ºi a le repeta, a le recenza în faþa dumneavoastrã, care cu singuranþã cã aþi lecturat cu atenþie acest proiect de lege, nu mi se pare a fi o iniþiativã productivã.
Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege ºi l-a examinat, iar în urma acestor examinãri a elaborat raportul care v-a fost prezentat Domniilor voastre. Acest raport conþine ºi unele amendamente.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte Marþian. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nimeni nu doreºte sã ia cuvântul, aºa cã trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Vom începe cu textul ordonanþei, la care comisia a aprobat câteva amendamente.
Titlul ordonanþei, nr. crt. 1 din raport. Dacã sunt intervenþii aici? Iniþiatorul este de acord cu amendamentul. Alte intervenþii nu sunt.
Deci vã supun spre aprobare nr. crt. 1 din raport, titlul ordonanþei.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 1. Nu sunt amendamente. Intervenþii nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2. Nu sunt amendamente. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3. Nu sunt amendamente. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 4. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 5 alin. 1, nr. crt. 2 din raport, este un amendament al comisiei.
Din partea iniþiatorului, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Flavius Baias.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Amendamentul a fost de altfel prezentat de domnul preºedinte Dan Marþian mai înainte. În ceea ce ne priveºte, susþinem formularea iniþialã din ordonanþã, ºi anume ca propunerea privind numirea judecãtorului din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului sã fie fãcutã de ministrul justiþiei. În amendament, dupã cum se poate observa, se propune ca aceastã propunere (iertatã îmi fie repetiþia termenilor) sã fie fãcutã de Consiliul Superior al Magistraturii.
Sunt câteva argumente care pot sã pledeze împotriva acestei soluþii adoptate de cãtre comisie. Primul dintre ele aº îndrãzni sã spun cã este aproape de ordin constituþional. Rolul constituþional al Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum rezultã din reglementarea legii fundamentale, este altul ºi se referã la magistraþii judecãtori ºi procurori care îºi desfãºoarã cariera judiciarã în România, ºi nu la eventualele aspecte internaþionale ale acestei cariere, aºa cum poate fi aceea de a fi propus ca judecãtor la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.
Mai mult decât atât, cum s-a ºi întâmplat, este cazul prezentului reprezentant al României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, al judecãtorului care reprezintã astãzi România în cadrul Curþii Europene a Drepturilor Omului; pot fi situaþii în care sã nu fie propuºi magistraþi de carierã, ci cadre didactice universitare, juriºti de mare prestigiu, cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii sã nu fi avut pânã în momentul respectiv nici un fel de competenþã ºi nici un fel de informaþie. Acesta ar fi primul argument.
Al doilea argument, aº îndrãzni sã spun, þine de operativitatea unor asemenea propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colegial. Dupã cum vedeþi, din text nu rezultã cine îi recomandã sã facã aceste propuneri. Rezultã implicit cã de fapt Consiliul Superior al Magistraturii s-ar autosesiza într-o asemenea ipotezã cu privire la potenþialii candidaþi pe care sã-i recomande Guvernului, ceea ce poate sã punã sub semnul întrebãrii cel puþin celeritatea unor astfel de propuneri.
În toate celelalte cazuri în care Consiliul Superior al Magistraturii are competenþe cu privire la magistraþi, potrivit Legii de organizare judecãtoreascã, el nu se autosesizeazã, ci acþioneazã la propunerea ministrului justiþiei, repet, potrivit prevederilor Legii de organizare judecãtoreascã.
Dacã sunt alte intervenþii? Domnul deputat Avramescu.
## Doamnelor ºi domnilor,
Dacã în ceea ce priveºte cine face propunerea, Ministerul Justiþiei sau Consiliul Superior al Magistraturii, este de discutat asupra acestui subiect, în ceea ce priveºte al doilea amendament, ”cu avizul conformÒ, eu nu aº opta pentru acest cuvânt ”conformÒ, pentru simplul motiv cã, din toate dezbaterile pe care le-am avut noi pânã în prezent, când s-au instituit diferite organisme, a intervenit întotdeauna factorul politic, reuºind ca majoritatea de azi sau majoritatea de mâine sã impunã o anumitã linie ºi alegerea sã se facã direct sau voalat în sens politic, deci aº prefera sã rãmânã numai ”cu avizulÒ, deci sã se elimine cuvântul ”conformÒ.
În ceea ce priveºte ultimul amendament, aici pun numai o întrebare: dacã este logic sã fie introdusã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi corespondentul ei din Senat, vin ºi pun întrebarea: de ce este necesarã ºi Comisia pentru drepturile omului? Pun
aceastã întrebare, pentru cã nu am în faþã competenþele fiecãrei comisii în parte ca sã îmi pot spune o opinie justificatã ºi deci pentru ultimul amendament este numai o întrebare.
Deci propun: 1) eliminarea cuvântului ”conformÒ ºi 2) rog sã mi se dea rãspuns la întrebare în ceea ce priveºte Comisia pentru drepturile omului.
## Alte intervenþii dacã sunt?
În cazul acesta, îl rog pe domnul preºedinte Dan Marþian sã rãspundã întrebãrii puse, urmând sã continuãm.
Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
S-au ridicat douã probleme în urma discuþiilor ºi aº vrea sã insist puþin asupra raþiunilor care au inspirat acest amendament al comisiei noastre care a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege ce-l discutãm.
În primul rând, cred cã, în ceea ce priveºte numirea judecãtorului din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, ar trebui sã examinãm lucrurile cu toate implicaþiile lor, pentru cã am avut chiar cu prilejul unor discuþii pe la începutul acestei legislaturi unele aspecte care au þinut de împingerea prea departe a judecãþilor de naturã politicã.
Comisia noastrã socoteºte cã judecãtorul care va reprezenta România la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului trebuie sã fie: 1) numit din rândul acelor persoane care sã aibã o pregãtire în materie juridicã ireproºabilã; 2) sã fie un om care sã se bucure de mare reputaþie în rândul magistraþilor ºi, evident, ºi a celor care pregãtesc corpul de magistraþi din România, a celor care activeazã în ramura învãþãmântului juridic în România; 3) trebuie sã fie un om care din punct de vedere al comportãrii lui, din punct de vedere al ataºamentului faþã de lege, ºi nu faþã de alte comandamente, trebuie sã-ºi fi dovedit acest lucru cu prisosinþã ºi sunt menþionate ºi alte lucruri.
Cu alte cuvinte, ideea duce la concluzia cã desemnarea candidatului trebuie sã se facã pe baza luãrii în considerare a unor elemente de pluricriterialitate, iar instituþia care este cea mai potrivitã pentru a discuta toate aceste elemente criteriale o socotim cã este instituþia Consiliului Superior al Magistraturii.
Din acest punct de vedere, este de meditat foarte serios în legãturã cu problema cine are competenþa numirii.
Eu cred cã, în general, în procesul de restabilire a autoritãþii puterii judecãtoreºti, în materie de funcþionare a justiþiei ºi în materie de asigurare a prestigiilor ºi dreptãþii deciziilor ei, se impune, printre multe alte mãsuri, ºi aceea referitoare la creºterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care nu este un organism decorativ ºi nu este un organism care trebuie, mã rog, sã fie þinut la o parte în probleme atât de importante ca cea pe care o discutãm. Sigur, dumneavoastrã veþi judeca ºi aceste argumente, veþi judeca ºi punctul de vedere al iniþiatorului ºi vom lua o decizie.
## Onoraþi colegi,
Eu consider cã acest text, aºa cum a fost propus de comisie, este incomplet ºi aº dori ca domnul preºedinte al comisiei sã accepte ideea unei analize, împreunã cu iniþiatorul ºi cu Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, a acestui text, pentru cã, într-adevãr, Consiliul Superior al Magistraturii face propunerile cãtre Guvern, dar nu spune nimeni cine propune iniþial numele pe care sã le judece comisiile ºi mecanismul respectiv nu este detaliat aici ºi poate sã ducã, de fapt, la niºte interpretãri complet anormale, motiv pentru care eu cred cã aici trebuie fãcut mult mai precis textul. ªi, consultându-mã ºi cu domnul secretar de ºedinþã Gaspar, consider cã cea mai bunã soluþie este sã retrimit acest articol comisiei pentru a fi reanalizat ºi a se gãsi o soluþie care sã fie, într-adevãr, clarã ºi sã se ºi aplice corect.
Deci aº dori sã-ºi dea avizul pe aceastã problemã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, fiind o problemã care priveºte, de fapt, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Domnule preºedinte Popescu, o sã vã rog sã preluaþi aceastã chestiune.
O sã trecem peste alin. 1 al acestui articol, o sã las ºi alin. 2, pentru cã s-ar putea sã aparã anumite completãri, eventual, ºi aici. Deci art. 5, la Comisia juridicã,
de disciplinã ºi imunitãþi ºi, evident, la comisia sesizatã în fond, pentru a gãsi o soluþie de text precisã. Art. 6...
Domnule deputat Dan Marþian, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Sigur cã se poate merge ºi pe aceastã cale, dar trebuie sã atrag atenþia asupra faptului cã iese din regulament.
Eu am absolut întreaga disponibilitate, ºi colegii mei din comisie, sã discutãm aceastã chestiune, dar ceea ce instituiþi dumneavostrã acum, domnule preºedinte, este cenzurarea comisiei sesizate în fond de cãtre o comisie care a fost sesizatã pentru avizarea acestui proiect de lege, iar în ce priveºte Ministerul Justiþiei, da, Ministerul Justiþiei n-a fost nici la dezbaterea în comisie de acord ºi nu este nici acum, însã noi cred cã avem elemente de a judeca cu atenþie, cu grijã, cu aplecarea necesarã ºi punctul de vedere al Ministerului Justiþiei ºi punctul de vedere al comisiei care a fost sesizatã în fond.
Deci nu am nimic împotrivã sã ne transmitã punctul de vedere Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dar nu cred cã trebuie sã se instituie un fel de cenzurã a acesteia în legãturã cu acest articol ºi v-aº ruga, domnule preºedinte, sã-mi spuneþi care-i baza regulamentarã a recomandãrii pe care aþi fãcut-o.
Baza legalã, domnule preºedinte, este faptul cã acest text, propus aici, este incomplet ºi imprecis.
Ca atare, eu vã pun urmãtoarea întrebare, pe care mi-am pus-o ºi eu: dacã aº fi eu Consiliul Superior al Magistraturii ºi ar trebui sã fac o propunere sau niºte propuneri de candidaþi, folosind aceastã frazã care este trecutã aici, eu vã spun cã, prin imprecizia ei, trebuie gãsitã o metodã care sã fie stabilitã de cineva, în afara acestei ordonanþe sau în afara legii, pentru propunerile de candidaþi ºi, mai departe, modul în care se dau avizele comisiilor parlamentare. Deci sunt niºte paºi, dacã vreþi, care pot fi rezolvaþi prin precizarea mai detaliatã a acestor lucruri, aici, în text.
Dacã lãsãm textul aºa cum este, textul acesta imprecis va duce, de fapt, la o aplicare incorectã a acestui articol sau la imposibilitatea aplicãrii lui. Deci ideea este cã textul trebuie completat ºi precizat ºi pãrerea mea este cã nu este vorba de nici un fel de cenzurare, este vorba doar de dorinþa de a face legi bune.
ªi aici, aºa cum este în momentul de faþã acest text, este incomplet. Avem experienþa de la numirile pe care le-am fãcut în tot felul de funcþii ºi ºtim foarte bine cã acolo unde textul a fost corect lucrurile au mers uºor ºi unde textul a fost incorect lucrurile n-au mers uºor. Or, aici textul trebuie precizat. Nu este vorba de cenzurã, nui vorba decât de dorinþa de a avea o lege care sã poatã fi aplicatã fãrã interpretãri venite din afarã.
Deci tot comisia dumneavoastrã va trebui sã ia decizia, pe baza, însã, ºi a unui aviz, pe care eu îl consider necesar, ºi de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
ªi pe urmã sigur cã textul va fi aprobat de plen, numai cã eu cred cã aºa cum este, textul este incomplet ºi nu putem sã lãsãm o lege sã plece cu un text incomplet. Domnul preºedinte, Emil Popescu, al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, vã dau cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Doamnelor ºi domnilor colegi,
N-aº fi vrut deloc sã iau cuvântul în aceastã chestiune, care mie mi se pare simplã ºi normalã, dar ea prilejuieºte aceastã discuþie care meritã sã fie extinsã, pentru cã s-au creat niºte precedente.
Domnul profesor Marþian, pentru a cãrui persoanã noi avem deosebitã consideraþie, a întrebat: ”Dar care-i temeiul?Ò ºi eu spun cã, atunci când Biroul permanent repartizeazã lucrãrile, în virtutea prerogativelor pe care i le conferã regulamentele..., regulamentul ºi prevederile legale în vigoare, hotãrãºte: ”Asta merge la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, asta merge la Comisia pentru drepturile omului, asta merge la Comisia de ape...Ò
Când face aceastã repartizare, o face þinând seama de natura juridicã mai importantã sau mai puþin importantã a normelor deduse discuþiei ºi s-a constatat, ºi cred cã toþi colegii din aceastã salã ºi îndeosebi cei de la P.D.S.R. sunt interesaþi pentru viitor, fiindcã doriþi sã câºtigaþi alegerile, dacã trebuie sau nu ca ea, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã fie sau nu învestitã sau eludatã în diferite situaþii.
Am avut cazuri când un anumit proiect de act normativ era clar de competenþa Comisiei juridice ºi a fost dat la altã comisie, la Comisia pentru apãrare, sau altã datã s-a spus: ”Nu mai dãm la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dãm la un raport comun, Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrare, sau raport comun, Comisia juridicã ºi Comisia pentru administraþie localã...Ò
Acesta este un mod de a gândi, care sigur cã îºi gãseºte temei în lege, dar nu este întotdeauna benefic.
Eu vreau sã vã mãrturisesc cã în calitatea mea de preºedinte actual al acestei comisii sunt sãtul pânã în gât de lucrãrile comisiei, pentru cã avem destule. Nu avem nevoie de litigii, de acte normative în plus, la aviz sau la raport în fond. Numai cã discuþia de astãzi provoacã aceastã discuþie mai largã, ºi anume cã nu trebuie eludatã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dându-se altor comisii ceea ce este de competenþa Comisiei juridice.
ªi eu spun: dacã-i vorba de magistraþi, de Consiliul Superior al Magistraturii, undeva, într-o normã, chiar dacã se referã, de pildã, la ape sau pãduri, automat trebuie sã ceri ºi avizul Comisiei juridice. Deci eu nu..., repet, încã o datã, sunt obosit ºi sufocat de câte lucrãri avem noi la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Eu nu fac aici o pledoarie _pro domo,_ dar toatã lumea este interesatã, inclusiv viitorii titulari ai acestei comisii, ca ea, comisia, sã-ºi spunã cuvântul atunci când trebuie sã-ºi spunã cuvântul.
## Da. Vã mulþumesc.
Eu cred cã existã ºi baza legalã, art. 99 din regulamentul nostru care spune cã atunci ”Când dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preºedintele Camerei Deputaþilor poate trimite textele în discuþie comisiei sesizate în fondÒ.
Deci problema care se pune este doar sã facem texte mai bune.
Avem bazã legalã, avem bazã regulamentarã, este vorba doar de intenþia de a face texte mai bune ºi eu îl rog pe preºedintele comisiei, pe domnul deputat Dan, sã înþeleagã aceastã dorinþã pe care bãnuiesc cã... o consider normalã pentru fiecare deputat.
Aveþi cuvântul, domnule deputat Dan.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Încã o datã spun cã avem întreaga disponibilitate pentru a discuta, pentru a avea punctul de vedere, opinia ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.
A doua observaþie: nu ºtiu ce vrea sã spunã aserþiunea dumneavoastrã, domnule preºedinte, în legãturã cu ”texte mai buneÒ...
Din ceea ce aþi spus pânã acum nu am înþeles care este suportul acestei evaluãri, pentru cã este o judecatã de valoare.
Aici nu este vorba de faptul dacã textul este bun, trebuie mai bun, trebuie mai lãmuritor ºi alte chestiuni. Problema este de principiu: în proiectul pe care-l conþine textul ordonanþei se spune foarte clar: ”Judecãtorul este numit de Guvern la propunerea ministrului justiþieiÒ. Textul pe care-l propune comisia este urmãtorul: ”Judecãtorul este numit de Guvern la propunerea Consiliului Superior al MagistraturiiÒ.
Care sunt raþiunile pentru care nu ministrul justiþiei, ci Consiliul Superior al Magistraturii poate sã facã aceastã propunere le-am prezentat ºi, din respect faþã de dumneavoastrã, nu le reproduc.
Sigur cã, dacã se discutã în Consiliul Superior al Magistraturii, evident cã membrii acestuia pot face propuneri, evident cã ministrul justiþiei poate sã facã, în calitate de persoanã care prezideazã lucrãrile, ºi alte chestiuni.
Dacã vreþi, însã, sã precizãm cine face aceastã propunere, la iniþiativa cui se întruneºte ºi discutã Consiliul Superior al Magistraturii candidatura sau candidaturile, se poate exmina în legãturã cu treaba aceasta ºi gãsi o soluþie.
Problema este dacã este implicat sau nu în propunerea candidaturii Consiliul Superior al Magistraturii. Aici este modul de abordare diferit al comisiei pe care o reprezint ºi faþã de textul ordonanþei care a fost adoptatã de cãtre Guvern. Asupra acestui lucru cred eu cã trebuie sã meditãm ºi sã adoptãm o soluþie care sã fie cât mai conformã ºi care sã rãspundã exigenþelor despre care am vorbit mai înainte.
Este exact ceea ce, de fapt, doresc în calitate de preºedinte de ºedinþã: este ca prin precizãrile care se fac textul sã ajungã sã se aplice foarte uºor ºi fãrã interpretãri din partea nimãnui ºi cred cã lucrul este foarte posibil. De fapt, constat ºi cã dumneavoastrã aveþi disponibilitatea pentru ca el sã fie îmbunãtãþit, completat în acest sens, indiferent cine face propunerile ºi aºa mai departe. Deci este vorba de un text care sã fie complet. Trecem la art. 6.
La art. 6 dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 7 alin. 1. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La alin. 2 ºi 3, comisia propune un amendament cu care iniþiatorul este de acord ºi doresc sã întreb dacã sunt alte intervenþii la acest amendament? Nu sunt.
Vã supun spre aprobare nr. crt. 3 din raportul comisiei.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La alin. 4 ºi 5 ale art. 7 dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 7 în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, a fost adoptat, cu amendamentele de la nr. crt. 3 din raport. Art. 8. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 9. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 10. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 11. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 12. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 13. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 14. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 15. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 16. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 17. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,
Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a analizat ºi a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 14 în data de 28 iunie 2000.
În urma examinãrii comisia propune ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege. O sã începem cu titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 1 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 3 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem la textul legii. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Este o lege ordinarã. O supun spre aprobare, în ansamblul ei, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã în unanimitate.
Trecem la urmãtorul proiect de lege de pe ordinea de zi, de la nr. 10, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale pentru rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992.
Din partea iniþiatorului, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Acest protocol vine în completarea Convenþiei care a fost adoptatã în 1990 ºi el are caracter tehnic, purtând rãspundere asupra clasificãrii navelor ºi rãspunderii civile.
Din punctul de vedere al legislaþiei româneºti, în acest moment, prin discutarea de cãtre plenul Camerei Deputaþilor a acestui proiect de lege, întreprindem ºi o aliniere, o apropiere a legislaþiei în materie de rãspundere civilã referitoare la protecþia împotriva poluãrii cãtre acquis-ul comunitar, astfel încât rãspundem, din acest punct de vedere, unei cerinþe imperioase în momentul în care suntem în negocierile cu Uniunea Europeanã.
Pe de altã parte, acelaºi protocol deschide accesul navelor petroliere româneºti fãrã restricþie cãtre toate mãrile ºi porturile lumii ºi, în acelaºi timp, face posibilã retransferarea navelor româneºti petroliere, sub pavilion naþional, sub pavilionul românesc, în cazul în care armatorii sunt români.
Deci are un caracter tehnic, de precizãri care au fost considerate ca necesare, în principal, de cãtre þãrile Uniunii Europene, sã fie aduse la convenþia pe care tocmai aþi aprobat-o. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale? Nu. În acest caz, trecem la dezbaterea proiectului de lege, trecem la textul ordonanþei.
Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 1 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. 3 al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ordonanþa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Trecem la textul legii. Dacã sunt intervenþii la titlul legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dacã sunt intervenþii la articolul unic al legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea, în ansamblul ei. Este o lege ordinarã, v-o supun spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Adoptatã în unanimitate.
Secretarii de ºedinþã mã informeazã cã nu mai avem condiþiile de lucru normale ºi la ora 14,00 reîncepem activitatea.
Am rugãmintea la liderii grupurilor sã dispunã mãsurile care trebuie pentru asigurarea cvorumului, sã nu avem probleme la ora 14,00. Rog, de asemenea, cu scuzele de rigoare, pe membrii Guvernului sã vinã sã susþinã aceste proiecte, în continuare.
Vã mulþumesc.
## PAUZÃ
## Vã mulþumesc.
Din partea comisiei are cuvântul domnul preºedinte Ion Cîrstoiu. Vã rog.
* *
## DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Ion Cîrstoiu:**
Deci comisia a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, iar în ºedinþa din 28 iunie 2000 a hotãrât în unanimitate transmiterea cãtre plenul Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi aprobare, tot în forma adoptatã de Senat.
Vã mulþumesc.
## Onoraþi colegi,
Reluãm lucrãrile. O sã-i rog pe colegii secretari de ºedinþã sã vinã sã mã asiste.
Urmãtorul proiect de lege pe ordinea de zi, la nr. 13, este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de com- pensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
Rog liderii de grupuri sã dispunã mãsurile necesare pentru asigurarea cvorumului de lucru regulamentar ºi mai rog o datã pe colegii secretari de ºedinþã sã vinã în salã.
Intrãm în urmãtorul punct de pe ordinea de zi, deci proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
Rog Biroul comisiei sã facã propunerile de timpi. Îi dau cuvântul domnului deputat Grigoraº.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Este o lege ordinarã, o supun spre aprobare în ansamblu, prin vot deschis cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã în unanimitate.
Continuãm cu punctul 14 de pe ordinea de zi, propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.
Aº dori sã vinã iniþiatorii sã se aºeze pe banca iniþiatorilor, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. Deci din partea iniþiatorilor, întâi.
Vã propunem, domnule preºedinte, stimaþi colegi, pentru dezbaterea acestui proiect de lege, 15 minute ºi câte 3 minute pentru fiecare intervenþie.
Aº vrea sã fac o intervenþie înainte.
Deci 15 minute ºi 3 minute sunt cei doi timpi propuºi de Biroul comisiei. Vi-i supun spre aprobare.
- Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã?
Este pentru chestiune de procedurã?
Da.
Abþineri? Nu sunt.
Deci, în unanimitate, adoptaþi 15, respectiv 3 minute. Fiind în procedurã de urgenþã, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.
Fac precizarea cã ministrul finanþelor, intrând tratativele cu Fondul Monetar, acum, a fost azi-dimineaþã aici, dar, din pãcate, nu am reuºit sã dezbatem ºi acest proiect de lege. ªi-a cerut scuze ºi a venit, în locul dânsului, din partea ministerului, domnul Nicolescu, secretar general.
Deci începem cu dezbaterea ordonanþei. Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. I al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. II al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Art. III al ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Ordonanþa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Trecem pe textul legii. Titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii.
Aveþi cuvântul, domnule deputat Petrescu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist solicitãm, fiind o problemã importantã pentru dezvoltarea cercetãrii în domeniul agriculturii, solicitãm prezenþa imperativã a reprezentanþilor sau reprezentantului Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.
Deci dumneavoastrã aþi solicitat prezenþa ministrului de resort. Da?
Da.
Deci pe procedurã îi dau cuvântul domnului preºedinte Anghel Stanciu.
Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Este evident cã sunt ºi lucruri de bun-simþ, pe care distinsul nostru coleg le-a adus în atenþie, ºi mã aºteptam, evident, ca cererea Domniei sale sã gãseascã un rãspuns favorabil din partea ministerului, cu atât mai mult cu cât aceastã propunere legislativã are o gestaþie, în cadrul comisiei noastre, de circa 2 ani de zile. În cei 2 ani de zile, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul minis- tru a fost invitat prin numeroase adrese, inclusiv s-a delegat domnul deputat Alexandru Ionescu sã depunã diligenþele pentru ca Domnia sa sã fie prezent. Din motive care ne scapã, în mod succesiv a lipsit de la dezbateri, a trimis reprezentanþi, au fãcut observaþii, noi am þinut seama de observaþiile respective ºi, dacã ne uitãm în raport, practic, faþã de propunerea iniþialã, raportul este 80% diferit faþã de aceasta. Tocmai cã s-au avut în vedere aceste propuneri ale Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã ºi Tehnologie, ale Ministerului Agriculturii, ale Academiei Agricole ºi Silvice, ale reprezentanþilor din teritoriu, respectiv directorilor de staþiuni, care au înaintat, practic, 80% observaþii asupra textului.
Din punct de vedere procedural, vã rog sã luaþi act, domnule preºedinte, cã Regulamentul Camerei nu solicitã prezenþa obligatorie a ministerului, respectiv a ministrului, la o iniþiativã legislativã ºi cã suntem în procedurã legalã, atâta timp cât ºi comisia care a dat raport favorabil este prezentã, cât ºi domnii iniþiatori sunt pe banca iniþiatorilor. Deci repet, punctul de vedere a fost exprimat în cadrul comisiei, s-a þinut seama de el, se gãseºte încorporat în acest text. A amâna _sine die_ este o dovadã de a ajunge în al treilea an de dezbatere cu aceastã iniþiativã. Vã mulþumesc.
Dacã mai sunt intervenþii pe procedurã? Da, domnul deputat Ianculescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã mai aduc încã un argument în plus: faptul cã ministerul a vrut sã promoveze aceastã iniþiativã prin ordonanþã de guvern, în vacanþa parlamentarã din iarna anului 1999 Ð 2000 ºi, printr-o înþelepciune din partea ministrului Ioan Mureºan, s-a acceptat ca sã nu se dea prin ordonanþã de guvern, ci sã se dea prin legea care exista la Parlament. Deci existã acceptul ministerului ca aceastã iniþiativã legislativã sã fie dezbãtutã în cadrul Parlamentului, mai ales cã, aºa cum a spus ºi domnul preºedinte Anghel Stanciu, s-a þinut cont de toate observaþiile fãcute de minister pentru a fi îmbunãtãþit acest act normativ.
Vreau sã vã readuc în memorie faptul cã, la ora actualã, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice are un statut incert ºi este imperios necesar ca sã fie stabilit clar acest statut al academiei, spre binele cercetãrii agricole ºi silvice din þara noastrã.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Dejeu.
Tot pe chestiune de procedurã: potrivit alin. 2 din art. 124 din regulament, atunci când se solicitã, prezenþa miniºtrilor este obligatorie. Dau citire textului: ”Membrii Guvernului sau reprezentanþii acestora au acces la lucrãrile Camerei. Dacã li se solicitã participarea, prezenþa lor devine obligatorieÒ. Este vorba, în acest proiect de lege, de o instituþie extrem de importantã pentru economia româneascã ºi pentru ºtiinþa româneascã, atât de importantã ºi atât de interesantã pentru Ministerul
Agriculturii, încât eu personal nu concep dezbaterea unor sfere de probleme de o atare importanþã ºi o atare anvergurã, fãrã ca în faþa Camerei, în plen, Ministerul Agriculturii sã-ºi poatã spune cuvântul.
Dacã, prin urmare, este solicitatã prezenþa, adicã aceastã solicitare trebuie fãcutã, s-a fãcut din partea unui grup parlamentar, urmeazã sã se vadã dacã Ministerul Agriculturii înþelege sã rãspundã sau nu la aceastã solicitare. Potrivit regulamentului nostru, prezenþa este obligatorie.
Domnul deputat Rizescu.
Comisiei noastre, întrunitã pe 28 martie 2000, i s-a cerut aviz. Avizul a fost negativ, cu urmãtoarele precizãri: prin prevederile prezentei propuneri legislative, se conservã structura organizatoricã existentã, care nu s-a dovedit eficientã; o instituþie publicã de interes naþional nu poate funcþiona pe statut propriu ºi, totodatã, trebuie sã beneficieze de sprijinul statului.
Pe data de 24 iulie anul acesta s-a primit la comisia noastrã o adresã din partea domnului preºedinte Anghel Stanciu de la Comisia pentru învãþãmânt, în care ne solicitã sã reanalizãm raportul completat ºi, eventual, ”sã avizaþi favorabil aceastã propunere legislativã, deoarece obiecþiile dumneavoastrã cu privire la sprijinul statului se regãsesc în raportÒ. Deci, noi fiind în vacanþã parlamentarã ºi având o tematicã bine stabilitã, nu am luat în discuþie aceastã solicitare.
Consider cã trebuie sã rãspundem la aceastã rugãminte printr-un nou aviz. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Stanciu.
## Stimate domnule preºedinte,
## Distinºi colegi,
Nu ºtiu dacã a exprima o pãrere cu o anumitã francheþe este bine sau este duºmanul binelui. Aceastã iniþiativã legislativã, care s-a nãscut din audieri succesive în comisia noastrã ºi care trebuia sã capete o anumitã formã, cu sprijinul colegilor de la P.N.Þ.C.D., trebuie s-o amânãm, deoarece dânºii, la vremea respectivã, s-au opus.
Încercãm acum diferite tertipuri procedurale. Chestiunea este clarã: un numãr de deputaþi, uzând de dreptul lor de iniþiativã, au propus o astfel de iniþiativã. Au avut loc discuþii îndelungate ºi, în baza acestora, s-a modificat esenþial propunerea iniþialã, pe care Comisia de agriculturã, condusã de distinsul nostru coleg, a dat, la acel moment, un aviz negativ, dar negativ mai mult din faptul cã dânsul, domnul preºedinte, ºi o parte a comisiei, majoritatea erau de partea domnului ministru Mureºan, care vrea sã facã din aceste staþiuni de cercetare, conform ordonanþei în discuþie, organizaþii neguvernamentale, ONG-uri, ºi care sã fie asociate Ministerului Agriculturii. Deci nu intrãm pe fond, dar aceastã crosã la patinã care se pune nu este legatã de fondul problemei, ci este legatã de dorinþa unora, e drept, puþini, de a bloca o activitate care se desfãºoarã strict pe regulament.
Nu vreau sã fiu rãutãcios, pentru cã þin la domnul coleg Petrescu, la domnul preºedinte Rizescu, dar nu vãd cine i-a împiedicat ca în cursul zilei de astãzi sau în pauza care a fost sã solicite pe colegul Domniilor lor, domnul ministru Mureºan, sã fie prezent. Nimeni nu i-a împiedicat.
Deci l-am ascultat ºi pe domnul ministru Dejeu, îmi pare rãu cã uneori trebuie sã-mi reconsider, poate, niºte pãreri, am þinut foarte mult la Domnia sa, dar nu confundãm tribuna cu altã barã.
Suntem, domnule ministru, exact pe procedurã ºi vã mulþumesc cã veþi fi de acord cu mine ºi vom discuta textele ºi vom fi de acord cu orice modificare pe care o consideraþi necesarã, dar nu are sens, pe aspecte strict formale, sã uzaþi de o chestiune care nu este de fond.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, vã propun, din moment ce suntem prezenþi ºi iniþiatorii ºi comisia, sã trecem la dezbateri.
Domnul deputat Piþigoi.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
În legãturã cu subiectul pe care îl abordãm acum, eu aº vrea sã reþineþi, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã s-au ridicat aici douã probleme, douã chestiuni de procedurã de importanþã esenþialã.
Mai întâi s-a spus aici cã la Comisia de agriculturã iniþiativa a primit un rãspuns negativ ºi cã la o intervenþie ulterioarã prin care comisia a fost resesizatã pe aceastã temã problema încã nu a fost luatã în discuþie, motivat de faptul cã Domniile lor, colegii noºtri din aceastã comisie, au fost în vacanþã. De aici, o primã concluzie: cã ar trebui, poate, ca aceastã temã sã fie retrimisã la comisie, pentru ca aceastã comisie sã-ºi spunã cuvântul, aºa cum cere Regulamentul. ªi în al doilea rând, tot din motive regulamentare, regulamentul nostru prevede ºi am avut foarte, foarte multe..., dumneavoastrã sunteþi martori, prezenþi tot timpul în aceastã salã, cã în astfel de discuþii a fost întotdeauna ºi s-a cerut, în special din partea opoziþiei, care, acum, iatã, nu mai are aceeaºi opiniune, ca la astfel de dezbateri sã participe Ministerul Agriculturii. De aceea, domnule preºedinte, propunerea mea este ca dumneavoastrã sã hotãrâþi sau noi sã votãm ca aceastã propunere sã fie retrimisã la comisie, pentru a putea fi discutatã ºi da un aviz oarecare ºi, în al doilea rând, sã fie chemat la dezbatere, atunci când îi va veni rândul, ministerul de resort care trebuie sã-ºi spunã cuvântul ºi sã participe la discuþii.
Vã mulþumesc.
Continuãm cu dezbaterile de procedurã. Domnul deputat Ianculescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Regulamentul specificã clar: deci a fost vorba de un aviz de principiu, un aviz de fond. Chiar ºi o comisie
sesizatã pe fond ºi care îºi dã un raport negativ, chiar ºi pe fond, aceasta nu înseamnã cã acea iniþiativã legislativã nu se mai poate supune plenului Camerei Deputaþilor. La Comisia de agriculturã a fost pentru un aviz de principiu. Deci, ca atare, chiar dacã a fost un aviz negativ de principiu, deci un aviz de principiu negativ, nu cred cã este cazul sã nu luãm în dezbatere aceastã iniþiativã legislativã. Ca atare, domnule preºedinte, vã rugãm sã aplicaþi regulamentul, cã în asemenea condiþii se poate supune plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea acestei iniþiative legislative.
Referitor la prezenþa ministrului la lucrãrile Parlamentului, nu o poate face un parlamentar, nu o poate face un grup parlamentar, ºi acest lucru poate sã-l facã Parlamentul, Camera Deputaþilor; domnul ministru Mureºan ºi ministerul au avut programul de lucru, cã numai aºa îmi explic faptul cã existã acum presiuni la anumiþi colegi din P.N.Þ.C.D. pentru a bloca discutarea acestei iniþiative legislative. Deci conducerea Ministerului Agriculturii cunoaºte cã pe ordinea de zi, la ora actualã, este pusã sã se dezbatã aceastã iniþiativã legislativã.
Ca atare, ar trebui sã dãm dovadã cã suntem un Parlament serios ºi nu suntem la cheremul ºi la cârma Executivului. Ca atare, sã aplicãm regulamentul ºi sã trecem la dezbaterea acestei iniþiative legislative.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnul deputat Dejeu.
Aº dori sã ne restrângem ºi sã facem apel direct la litera regulamentului. Nu este suficient ca Ministerul Agriculturii sã ºtie cã astãzi se dezbate un astfel de proiect de lege, cum nu este suficient sã se afirme cã cineva dintre noi, deputaþii, putem, de pe holul Parlamentului sau din camerele noastre de lucru, sã chemãm pe ministrul agriculturii sã participe la dezbateri.
Este vorba despre o instituþie reglementatã de regulament ºi care spune cã dupã declanºarea procedurii de dezbatere a proiectului de lege se poate pune în discuþie prezenþa ministrului sau a ministerului. Numai în acest cadru se discutã problema. Prin urmare, în clipa în care, aºa cum ne gãsim noi aici, din partea unui grup parlamentar, pentru cã textul de lege nu este, ca sã spun, eliptic, textul de lege nu identificã cine anume trebuie sã cearã prezenþa, se poate pune problema cã prezenþa poate sã o cearã plenul în întregul lui, grupurile parlamentare sau preºedintele de ºedinþã. În lipsa de precizare a textului urmeazã, eventual, sã se clarifice cine anume solicitã participarea, dar de vreme ce un grup parlamentar a solicitat participarea, atunci textul devine aplicabil ºi obligatoriu, care spune: dacã li se solicitã participarea în cadrul procedural ºi nu de pe hol, prezenþa lor devine obligatorie chiar dacã au cunoºtinþã despre faptul cã se dezbate o astfel de problemã ºi nu s-au prezentat, fiindcã, în aceastã situaþie, atitudinea ministerului nu mai este liberã, nu mai este la latitudinea lui, este vorba de o obligaþie impusã de regulament ministerului de a se prezenta.
Domnul deputat Vida-Simiti. PAUZÃ
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Îmi aduc aminte cã la sfârºitul sesiunii parlamentare trecute a fost analizatã aceastã iniþiativã legislativã în comisie, în condiþii de limitã de cvorum, datoritã unei stãri tensionate create prin faptul cã comisia a fost înºtiinþatã cã Ministerul Agriculturii are o nouã iniþiativã legislativã pentru rezolvarea acestei chestiuni, care ar fi trebuit sã fie analizatã în paralel cu aceastã iniþiativã.
De asemenea, la aceastã ºedinþã a comisiei a participat un reprezentant al Ministerului Agriculturii, cãruia, dupã spusele Domniei sale, nu i s-a adus la cunoºtinþã aceastã iniþiativã. Deci textul acestei iniþiative nu-l cunoºtea. În asemenea condiþii a fost o stare mai tensionatã în comisie; unii colegi au pãrãsit sala ºi consider cã acest proiect de lege, aceastã iniþiativã cu acest text, a fost analizat de comisie în condiþii, dupã pãrerea mea, necorespunzãtoare. Din acest motiv cred cã ar trebui sã fim înþelepþi, ºi de aceastã datã, sã remitem aceastã iniþiativã, acest proiect de lege comisiei ºi sã-l discutãm pe îndelete, în situaþii, în condiþii fireºti, normale.
Vã mulþumesc.
...ªi apoi în prezenþa Ministerului Agriculturii.
Îi dau cuvântul domnului secretar Acsinte Gaspar.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
S-a pus în discuþia plenului o problemã de procedurã în legãturã cu participarea membrilor Guvernului la lucrãrile Parlamentului. Sigur cã membrii Guvernului pot participa oricând la lucrãrile Parlamentului ºi, dacã li se cere prezenþa, dacã li se cere sã participe, prezenþa lor este obligatorie. Însã vreau sã vã spun cã orice decizie care se ia nu se face printr-o simplã exprimare a unei cereri ºi ea trebuie supusã votului plenului. Plenul Camerei trebuie sã hotãrascã asupra propunerii care a fost fãcutã aici de domnul deputat Virgil Petrescu ºi abia dupã aceea vom vedea cum procedãm în continuare. În situaþia în care, domnule preºedinte, votul Camerei asupra acestei cereri va fi un vot negativ, vã rog sã constataþi ºi sã aplicaþi dispoziþiile art. 28 alin. 3 din regulament, în salã gãsindu-se în acest moment 72 de deputaþi.
Precizarea pe care a fãcut-o domnul secretar Gaspar privind numãrul de deputaþi care se aflã în momentul de faþã în salã mã obligã sã cer liderilor de grupuri sã îi cheme pe colegi în salã. În cazul în care în urmãtoarele 10 minute nu se restabileºte cvorumul, suspend ºedinþa.
Vã rog, liderii de grupuri, sã dispuneþi cele trebuincioase pentru ca toþi colegii sã vinã la lucrãri.
Deci la ora 15,10, dacã nu avem cvorumul restabilit, o sã decidem exact ce cale aplicãm. Liderii de grupuri au exact 10 minute pentru a-i chema pe colegi la lucru. Sã nu uitãm cã este în prima zi în care, efectiv, chiar lucrãm în Parlament ºi ar fi pãcat.
*
* * DUPÃ PAUZÃ
Am o rugãminte: ocupaþi-vã locurile în salã ca sã putem verifica cvorumul. Am întrerupt acum 12 minute ºedinþa pentru lipsã de cvorum. Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã!
Vã rog, ocupaþi-vã locurile, ca sã meargã uºor numãrãtoarea, da?
Eforturile liderilor au dus la un numãr de 123 de deputaþi în salã. Apel nominal. Îl rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar sã facã acest apel nominal. Îmi pare foarte rãu cã din prima zi ajungem în o asemenea situaþie.
## **Domnul Acsinte Gaspar:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã ca sã putem sã facem apelul nominal în condiþiile corespunzãtoare.
|Achimescu Victor-ªtefan|absent| |---|---| |Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru|absent<br>prezentã<br>prezent| |Albu Gheorghe|absent| |Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)<br>Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu<br>B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Barbãroºie Victor|absent| |Barde Tãnase|absent| |Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea<br>Berci Vasile<br>Berciu Ion|prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Gabriel|prezent<br>prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Boda Iosif|prezent| |Bšndi Gyšngyike|absentã| Boºtinaru Victor absent Gavra Ioan prezent Bot Octavian absent Gavrilaº Teodor absent Botescu Ion absent Gazi Gherasim prezent Bran Vasile absent Georgescu Florin absent Brezniceanu Alexandru absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Bud Nicolae absent Gheorghe Valeriu prezent Buga Florea prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Bujor Liviu absent Gheorghiu Adrian prezent Burlacu Viorel prezent Gheorghiu Mihai absent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Gherasim Ion-Andrei prezent Buzatu Dumitru prezent Ghidãu Radu absent Calimente Mihãiþã prezent Ghiga Vasile prezent Cazacu Vasile-Mircea absent Giurescu Ion absent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Glãvan ªtefan absent Cândea Vasile prezent Godja Petru absent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae absent Grãdinaru Nicolae prezent Chichiºan Miron absent Grigoraº Neculai prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Grigoriu Mihai absent Chiriac Mihai prezent Groza Nicolae prezent Chiriþã Dorin absent Gvozdenovici Slavomir absent Ciontu Corneliu prezent Haºotti Puiu prezent Ciumara Mircea absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Cîrstoiu Ion absent Hlinschi Mihai prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Honcescu Ion prezent Constantinescu Dan absent Hrebenciuc Viorel absent Corâci Ioan Cezar absent Iacob Elena absentã Corniþã Ion prezent Ianculescu Marian prezent Cosma Liviu-Ovidiu prezent Ifrim Dumitru absent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Igna Ioan prezent Cotrutz Constantin Eremia prezent Ignat ªtefan prezent Cristea Gabriela absentã Iliescu Valentin-Adrian prezent Cristea Gheorghe prezent Ionescu Alexandru prezent Cristea Marin prezent Ionescu Anton prezent Cunescu Sergiu absent Ionescu Bogdan prezent Dan Marþian prezent Ionescu Constantin absent Dan Matei-Agathon absent Ionescu-Galbeni Niculae Vasile prezent Darie Simion prezent Ionescu Gheorghe absent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Ionescu Marina prezentã Dãnilã Vasile prezent Ionescu Nicolae prezent Decusearã Jean absent Ioniþã Mihail-Gabriel absent Dejeu Gavril prezent Ioniþã Nicu prezent Diaconescu Ion prezent Iorga Leonida Lari absentã Dimitriu Sorin Petre prezent Iorgulescu Adrian absent Dîrstaru Dorin prezent Irimescu Haralambie prezent Dobre Traian prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Dobrescu Smaranda absentã Jurcan Dorel absent Dorian Dorel absent Jurcã Teodor prezent Dorin Mihai prezent Kakasi Alexandru absent Dragoº Iuliu Liviu absent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Dragu George absent Kerekes K‡roly prezent Drãgãnescu Ovidiu Virgil absent K—nya-Hamar Alexandru absent Drecin Mihai Dorin prezent Kovacs Carol-Emil prezent Drumen Constantin absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Dugulescu Petru prezent Lazia Ion prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Lãdariu Lazãr prezent Dumitrean Bazil prezent Lãpuºan Alexandru prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena prezentã Leca Mihai prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Leonãchescu Nicolae prezent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Lepºa Sorin Victor absent Elek Barna Matei absent Lixãndroiu Viorel absent Enache Marian absent Lupu Vasile prezent Enescu Ion prezent Macarie Sergiu prezent Fenoghen Sevastian prezent Manole Odisei prezent Filipescu Ileana absentã Manolescu Oana prezentã Furo Iuliu Ioan prezent Marin Gheorghe prezent Galic Lia-Andreia absentã Marineci Ionel prezent Gaspar Acsinte prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent
O sã-l rog pe domnul secretar Acsinte Gaspar, dupã ce rezolvã prezenþa celor întârziaþi, sã stabileascã, sã-mi spunã care e cifra exactã, ca sã putem continua.
Domnule deputat Dan Marþian, validãrile acelea douã? Imediat trecem validãrile.
Vã rog.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Din totalul de 340 de deputaþi, ºi-au anunþat prezenþa un numãr de 188 de deputaþi. Cvorumul de lucru este întrunit, lucrãrile Camerei pot continua.
Cvorumul de lucru este de 160 de deputaþi. Eu o sã vã rog, onoraþi colegi, sã trecem la validarea a doi colegi noi ºi o sã-l rog pe domnul preºedinte Dan Marþian sã ia cuvântul, dupã care o sã continuãm. Am rugãmintea sã nu pãrãsiþi sala de ºedinþe, pentru cã la primul vot contradictoriu vom ajunge în situaþia în care am fost adineauri.
Aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Din însãrcinarea Comisiei de validare, vã prezint un raport privind validarea unor mandate de deputat. Comisia de validare a luat cunoºtinþã de faptul cã au devenit vacante douã locuri de deputat: unul în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu, ca urmare a decesului la data de 10 iulie 2000 a deputatului Ion Duþu, aparþinând Grupului parlamentar al P.R.M., unul în Circumscripþia electoralã nr. 20 Gorj, ca urmare a demisiei deputatului Mihail Nicã, aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democratcivic-ecologist.
În conformitate cu dispoziþia art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în caz de vacanþã a mandatelor de deputaþi aleºi pe liste de candidaþi, supleanþii vor ocupa locurile vacante, în ordinea în care sunt înscriºi pe liste, dacã pânã la data validãrii partidele sau formaþiunile politice pe listele cãrora au candidat supleanþii confirmã în scris cã aparþin acestora.
În legãturã cu ocuparea celor douã locuri de deputat devenite vacante, Comisia de validare, procedând în ziua de 4 septembrie 2000 la examinarea actelor dosarelor în cauzã, a constatat urmãtoarele: pe lista supleanþilor publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 287/1996, pentru P.R.M., în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu, la nr. crt. 29 figureazã ca prim supleant domnul Toader Roºca, iar pentru Convenþia Democratã Românã, în Circumscripþia electoralã nr. 20 Gorj figureazã ca prim supleant, la nr. crt. 136, domnul Grigore Muru, din partea P.N.Þ.C.D. La dosarul de validare se aflã scrisorile Partidului România Mare ºi, respectiv, a P.N.Þ.C.D. care confirmã cã supleanþii mai sus nominalizaþi aparþin ºi în prezent partidelor pe listele cãrora au candidat la alegerile din 3 noiembrie 1996.
De asemenea, ambii supleanþi au declarat în scris cã acceptã mandatul de deputat ºi au prezentat dovada depunerii la preºedintele Camerei Deputaþilor a declaraþiei prevãzute la art. 2 ºi 3 din Legea nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.
Sigur, procedural trebuie sã vã supun la vot validarea celor doi noi colegi, mandatelor celor doi noi colegi, vã întreb însã dacã are cineva ceva, eventual, vreo problemã, vreo întrebare de pus. Nu are nimeni nici o întrebare de pus?
Vã supun spre aprobare raportul fãcut de comisie. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate. S-au validat mandatele de deputat al domnului Toader Roºca ºi al domnului Grigore Muru. O sã vã rog ca noii colegi sã fie anunþaþi ca sã poatã participa la ºedinþele noastre. Tot înainte de a trece la alte voturi o sã vã rog sã validãm 3 comisii de mediere. Prima, pentru soluþionarea textelor în redactãri diferite la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal: Ioan-Mihai Popa, Carmen Dumitriu, Emil-Teodor Popescu, Gavril Dejeu, Vasile Nistor, Popa ªtefan ºi Iosif Paneº.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
A doua comisie de mediere este pentru soluþionarea textelor în redactãri diferite la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996: Marian Sârbu, Valentin-Adrian Iliescu, Teodor Stanca, Ioan Roºca, Paula Maria Ivãnescu, Ion Lazia, Iuliu Ioan Furo.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
ªi ultima, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la proiectul de Lege privind dispozitivele medicale: Daniela Bartoº, Vasile Cândea, Ion Berciu, Bazil Dumitrean, Aurel Miloº, Francisc B‡r‡nyi, Romulus Raicu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Revenim la locul unde ne blocasem anterior. Primul lucru pe care vi-l supun spre aprobare este cererea fãcutã de domnul deputat Petrescu pentru ca domnul ministru al agriculturii sã fie prezent la dezbaterea acestui proiect de lege.
Vã supun spre aprobare ca prim lucru aceastã cerere. Voturi pentru? Vã rog, þineþi mâinile sus, ca sã putem numãra corect, cã pe urmã apar iarãºi discuþii. Sunt 53 plus unu, 54, în total 55 de voturi pentru. Este insuficient, în mod evident.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Dacã tot am început o treabã sã o ducem totuºi pânã la capãt. Dacã sunteþi amabil sã numãraþi ºi voturile contra ºi abþinerile de la votul precedent. Pentru cã decizia se ia cu majoritatea celor prezenþi, care pot sã fie peste cvorum, chiar dacã nu este cel care a fost numãrat la prezenþã. Mi se pare absolut normalã procedura.
Fac precizarea cã astãzi cvorumul de lucru este de 160. Deci asta este singura problemã. Avem un cvorum de lucru, prin apelul nominal fãcut s-a ajuns la 188, au votat numai 55 pentru. E posibil ca o serie de colegi sã fi pãrãsit sala, dar asta este problema liderilor.
În momentul de faþã putem trece la dezbaterea proiectului de lege.
Din partea iniþiatorului, aveþi cuvântul. Domnul deputat Brezniceanu. A, domnul Tarna. Mã scuzaþi.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Sunt foarte mulþi specialiºti în domeniu, aºa cã aceastã confuzie este normalã.
Supun atenþiei dumneavoastrã propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice. Am sã vã rog sã-mi permiteþi sã prezint în sintezã expunerea de motive.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 95 din 1998 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8 din 1997 privind stimularea cercetãrii ºi inovãrii, potrivit cãreia unitãþile de cercetare-dezvoltare care în prezent funcþioneazã dupã Hotãrârea Guvernului nr. 100 /1991, s- a iniþiat proiectul de lege alãturat, privind reorganizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare. În virtutea Hotãrârii Guvernului nr. 42 din 1994 ºi a funcþiilor pe care le are Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ca instituþie specializatã pentru organizarea, conducerea ºi coordonarea activitãþii unitãþilor de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã în domeniile agriculturii ºi industriei alimentare, în consecinþã, îi revine responsabilitatea participãrii nemijlocite la elaborarea actelor normative privind reorganizarea unitãþilor ºi activitãþii de cercetare-dezvoltare în domeniile sale de competenþã.
Pe baza acestor reglementãri legislative, þinând seama de importanþa majorã a cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice în procesul de reformã ºi de realizare a progresului agriculturii româneºti, în consens cu rezultatele ºi studiile obþinute, s-a iniþiat ºi elaborat prezentul proiect de lege. La proiectarea organizãrii ºi reorganizãrii instituþionale a unitãþilor de cercetare-dezvoltare s-a pornit de la specificitatea ºi complexitatea cercetãrii ºtiinþifice în domeniile agriculturii, silviculturii ºi industriei alimentare ºi s-a þinut seama de urmãtoarele: domeniul este, în primul rând, prin excelenþã zonal. Prin obiective ºi conþinut el este pluridisciplinar. Are durate ºi perioade relativ lungi de execuþie ºi finalizare. Proiectul de lege prevede ca unitãþile de cercetare ºi producþie actuale sã fie reorganizate în urmãtoarele categorii de unitãþi: institute de cercetare-dezvoltare cu profiluri unice de specializare, staþiuni de cercetare-dezvoltare zonale, staþiuni de dezvoltare teritoriale. În proiectul de reorganizare sunt prevãzute mãsuri necesare pentru redimensionarea patrimoniului funciar ca domeniu public.
Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Anghel Stanciu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Ne aflãm în faþa unui proiect de lege care are o importanþã covârºitoare pentru domeniul cercetãrii ºtiinþifice agricole din România. Particularitatea acestui domeniu constã în faptul cã rezultatele cercetãrii, dincolo de eprubeta din laborator, trebuie confirmate pe loturile experimentale, iar timpul cercetãrii este de multe ori de ani de zile, de aici ºi necesitatea unor câmpuri experimentale ºi a unor suprafeþe de teren aferent. Academia Agricolã ºi Silvicã, a cãrei importanþã s-a nãscut în timp din necesitatea de diseminare a rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice, a soiurilor adecvate fiecãrei regiuni în parte, se aflã astãzi, prin votul dumneavoastrã, în faþa unei noi naºteri. Deci, dacã veþi vota pentru, aºa cum a votat Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, veþi da un nou certificat de naºtere Academiei Agricole ºi Silvice. Conducerea acesteia a dovedit o maleabilitate deosebitã, acceptând de bunãvoie ºi începutul apariþiei Legii nr. 1 sã restituie toate suprafeþele de pãmânt care erau revendicate.
De asemenea, acolo unde nu era absolut necesarã existenþa unei staþiuni, aceasta a primit statutul de societate comercialã ºi urmeazã traseul respectiv. Deci luând în considerare observaþiile academiei, observaþiile Ministerului Agriculturii ºi Industriei Alimentare, observaþiile Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã ºi Tehnologie, în medieri succesive, inclusiv observaþiile comisiei de specialitate ale Academiei Române, s-a ajuns la acest text: academia sã fie în subordinea Ministerului Agriculturii, iar institutele naþionale de cercetare pe domenii sã aibã în subordinea lor staþiuni de cercetare.
Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a modificat substanþial textul, ceea ce se vede în materialul pe care îl aveþi, pe baza tuturor acestor observaþii ºi cred cã am ajuns la un text admisibil, dar perfectibil. Perfectibil o datã prin propunerile dumneavoastrã, pe care suntem dispuºi sã le acceptãm, în mãsura în care ele vor dovedi cã sunt cu bunã intenþie ºi vor duce la o structurare mai bunã a academiei, ºi perfectibilã în prisma rezultatelor ulterioare.
Vã mulþumim anticipat pentru votul dumneavoastrã ºi sperãm cã astãzi, dincolo de cel al cãrui nume îl poartã agenþia, ”Ion Ionescu-ªiºeºtiÒ, fiecare dintre noi ne vom considera coautorii acestui adevãrat templu al ºtiinþei agricole.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Gheorghe Cristea.
tivã de niºte colegi de-ai noºtri. Eu nu m-am gândit cã astãzi se va ajunge la punctul 14, pentru cã aº putea ºi aº fi putut sã solicit Comisiei pentru agriculturã toatã documentaþia pe aceastã temã, vã spun la modul foarte sincer cã este extrem de vastã, de serioasã, care viza efectiv restructurarea sistemului. Nu s-a vrut acest lucru, pe acest subterfugiu s-a ajuns cu un proiect de lege la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, consideraþi cã ierarhia începe cu învãþãmântul în cadrul comisiei, care proiect, ºi voi încerca sã fiu foarte scurt discutând pe fond, care proiect de lege nu rezolvã nimic, absolut nimic din ceea ce înseamnã îmbunãtãþirea situaþiei din cercetarea ºtiinþificã româneascã.
Acest proiect de lege, ºi-mi permit sã fac aceastã comparaþie, este similar proiectului de lege lucrat ºi promovat în Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare în legislatura trecutã, cel cu cooperaþia, domnul profesor Albu era preºedintele comisiei, cunoaºte aceastã situaþie, care n-a fãcut decât sã conserve prin legea respectivã o structurã care era anormalã. Fosta structurã, începând cu Centrocoopul ºi tot ce a însemnat ierarhia respectivã, era anormalã, pentru cã ea nu mai corespundea nici un fel realitãþii existente. Situaþia cooperaþiei o ºtiþi foarte bine, ºi legea respectivã, ºi aºa se încearcã sã se facã acum. Sã se conserve o structurã de cercetare ºtiinþificã în acest domeniu: agriculturã, silviculturã etc., care nu mai corespunde acestei realitãþi. Aceastã cercetare a fost construitã ºi s-a dezvoltat pe un anume sistem, inclusiv social-relaþional-agricol, cum vreþi dumneavoastrã sã-i spuneþi, dar care nu mai are acum nici o legãturã, repet, cu realitatea existentã în acest domeniu, în acest moment.
Din punctul meu de vedere, dacã vrem sã facem un rãu, ºi un rãu imens cercetãrii, votãm legea, proiectul în cauzã, aºa cum este propus. ªi vom pune acest segment de activitate ºi aceastã instituþie care se cheamã Academia de ªtiinþe Agricole în imposibilitatea de a lucra. De fapt, vom deschide uºa unui tobogan care va duce practic la dispariþia ei.
## **Domnul Gheorghe Cristea:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Am þinut sã particip la dezbaterile generale pe acest proiect, fiindcã, mã rog, cunosc aº spune destul de bine evoluþia acestui proiect de lege ºi aº vrea sã-i spun domnului preºedinte Stanciu de la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport cã Ñ ºi, sigur, fãrã sã încerc sã supãr cumva iniþiatorii înscriºi pe aceastã listã de susþinere, iniþiatorii, pentru mine, sunt iniþiatori, în calitatea de deputaþi, pe un drept constituþional Ñ, cã acest proiect, în aceastã formã, a fost lansat Comisiei pentru agriculturã cu ceva vreme în urmã de cãtre instituþia în cauzã, în urma mai multor runde, sã spunem, de discuþie, care vizau o restructurare a segmentului de cercetare din agriculturã, pentru cã reprezentanþii instituþiei, ai academiei, sã-i spunem aºa, mã rog, înþeleg în modul dumnealor ºi e dreptul dumnealor sã înþeleagã aceastã restructurare într-un anume fel, s-a ajuns la acest mic subterfugiu practicat, de altfel, în multe situaþii, ca acest proiect sã fie lansat pe o iniþiativã parlamentarã legisla-
## **Domnul Alexandru Ionescu:**
## Puteþi sã-i daþi citire acum.
Deci, domnule deputat, pot s-o citesc dacã vreþi, nu e nici un fel de problemã. O citesc, dar o citeºte fiecare, cã are raportul în faþã. Un art. 2 alin. 1 care nu spune nimic. Sigur, pot sã citesc de aici ºi alin. 4 care, sigur, m-a dus aºa cu ideea la ”Capra cu trei ieziÒ. De ce? Pentru cã Academia de ªtiinþe Agricole vrea sã fie independentã ºi extrabugetarã, dar sã fie în coordonarea Ministerului Agriculturii, dar sã prezinte rapoarte anuale ºi Ministerului Agriculturii ºi Ministerului Silviculturii ºi Mediului ºi Agenþiei Naþionale de Cercetare ªtiinþificã, care este, financiar vorbind, ordonatorul de credite al fostului minister al cercetãrii ºtiinþifice.
Deci este un bun melanj, un amalgam pur ºi simplu, care o sã fie absolut nefuncþional, indiferent de bunele intenþii ale unuia sau ale altuia, sau ale celuilalt. ªtiþi, probabil, cã sectorul ca atare, datoritã sistemului în care a fost creat, ºi pe asta de fapt insist pentru cã este fundamental, sistemului în care a fost creat, aratã, cu institute, cu centre, mã rog, reaºezate, rebotezate, spuneþi-le cum vreþi, o sutã ºi patrusprezece, la un moment dat, pe urmã douãsprezece, pe urmã o sutã patru unitãþi mai mari, mai mici etc. de cercetare, care efectiv nu vor putea sã funcþioneze în continuare, iar dacã vor trebui sã funcþioneze, nu vor putea sã funcþioneze decât finanþate integral din bugetul de stat în baza unei politici agrare, în baza unor comenzi de stat, sã spunem, în domeniul cercetãrii etc.
Existã aici o bãtãlie, eu nu ºtiu de ce domnul ministru Mureºan nu e aici. Am înþeles cã a fost sfãtuit sã nu vinã. Asta, am fãcut o parantezã. Existã aceastã disputã între minister ºi academie pe problema terenurilor, iniþial. ªtiþi cã s-a acceptat fãrã echivoc ca o suprafaþã de 85.000 de hectare, dacã nu mã înºel, sã nu intre, deci, sã rãmânã la dispoziþia acestei puzderii de institute de cercetare de toate felurile. Deci sã rãmânã domeniul public, asta vreau sã spun. Dar în momentul în care acest teren rãmâne domeniu public, academia, prin formularea respectivã, extrabugetarã, va trebui în orice fel de normã juridicã sã-l concesioneze. Pentru cã nu-l poate folosi altfel. Dacã ea este instituþie publicã, este instituþie publicã în subordonarea cui? Ca instituþie publicã de specialitate. Bun. Nu în subordonarea Ministerului Agriculturii pentru cã, mã rog, sunt discuþii, nu-i place, eu ºtiu, probabil, figura ministrului sau cum gândeºte ministrul, cel de acum, dar au mai fost vreo doi-trei. Uite, mai este ºi acum în salã în spate un domn ministru care gândeºte cam de aceeaºi manierã, un fost domn ministru ºi, probabil, un viitor domn ministru.
Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?
Domnul deputat Valeriu Tabãrã, Grupul P.U.N.R. Aveþi cuvântul.
Sunt unul dintre foºtii miniºtri ai agriculturii ºi care prinsesem organizarea ministerului prin Hotãrârea de Guvern nr. 485/1994 cu sintagma ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice de pe lângã Ministerul Agriculturii ºi AlimentaþieiÒ ºi aºa mai departe. ªi vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã am lucrat excelent ºi în aceastã posturã în care nu ministrul era cel care dãdea comandã într-o instituþie, sã spunem, colaboratoare.
Eu sunt însã surprins de ceea ce se spune ºi ceea ce se încearcã sã se spunã aici. În primul rând cã nu se cunosc multe dintre structurile de cercetare ºtiinþificã, în special în domeniul agriculturii, ºi mã refer aici la cercetarea fundamentalã dar ºi la cea aplicatã din þãri în care nu sunt necesare argumente la întrebarea de ce sunt organizate aºa. Cum este Institutul de la Bersville din Statele Unite ale Americii care controleazã o reþea întreagã de staþiuni ºi centre de cercetare agricolã în aproape toate statele americane. Am avut ocazia sã vizitez acest institut ºi chiar o parte din reþeaua lui. Colaboreazã foarte bine cu Guvernul, preia comenzi de la Guvern. Asta vreau sã spun ºi aici. Problema de fond este nu de a critica structura ca atare ci modul de a o face funcþionalã, de a rãspunde unei necesitãþi naþionale, o necesitate care este la aceastã datã, dar care se gãseºte într-un dezastru, cercetarea agricolã româneascã. Nu putem sã discutãm aici de ceea ce a fãcut Legea nr. 1/2000 sau alte legi sau modul cum s-a aplicat Legea nr. 18 în domeniul respectiv.
Vreau sã vã spun cã de 10 ani încoace contribuim la distrugerea, practic, a cercetãrii fundamentale ºi aplicate din agricultura României, prin aceste elemente pe care noi nu le luãm în seamã. ªi o spun ºi în calitate de fost cercetãtor la Staþiunea agricolã Lovrin. ªtiu prin ce au trecut staþiunile, prin ce trec acum ºi cum sunt susþinute. Problema fundamentalã este aici ca structura pe care o facem nu este important cui îi este subordonatã, ci sã fie funcþionalã ºi sã rãspundã unor cerinþe ºi obiective naþionale.
Eu vreau sã vã spun cã numai în domeniul bazei genetice, a resurselor genetice, România pierde imens, iar în perioada urmãtoare din acest cadru se vor pierde miliarde de dolari, îndrãznesc sã spun, miliarde de dolari. De ce? Pentru cã se încearcã preluarea zestrei genetice ºi transferarea ei spre sistemul de ameliorare, de producere de soiuri de hibrizi de plante, de alte elemente biologice pe care apoi, iatã, le cumpãrãm ºi discutãm în fiecare toamnã ºi primãvarã de sãmânþã extrem de scumpã pentru producãtorii agricoli din România. De ce? Pentru cã nu mai producem ºi nu mai reuºim sã facem hibrizi de porumb, pierdem deja producþia de hibrizi de floarea-soarelui, unde a fost întâietate mondialã, pierdem toate celelalte realizãri de la grâu ºi aºa mai departe. Nu mai discut de ceea ce înseamnã, domnule Ionescu, inclusiv în domeniul pedologic. ªi nu vorbesc din calitate de cointeresat, ci ca unul care cunosc foarte bine cercetarea agricolã româneascã. Ca unul care am condus programe de cercetare, inclusiv în institutul în care lucrez. Pentru cã pânã la reaºezarea cercetãrii într-un sistem de colaboare cu zona de producþie în care agenþii economici sã fie interesaþi pentru a prelua contracte de cercetare, aºa cum se întâmplã la Universitatea Columbia ºi la alte universitãþi americane, în care se transferã întreaga echipã de cercetare studenþeascã în compania respectivã, la noi va mai curge multã apã pe Dâmboviþa ºi pe Dunãre.
Din partea Grupului P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, domnul deputat Alexandru Ionescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,
Eu cunosc legea ºi iniþiativa pe care au luat-o câþiva din colegii mei, ba încã o cunosc aºa de bine cã sunt obligat sã n-o spun. Este o iniþiativã care a venit sub presiune, care a folosit presiunea ºi mijloace neortodoxe ºi aºa mai departe. Dar nu despre asta voiam sã spun ºi vreau sã rãspund într-un fel acuzaþiilor pe care domnul inginer Tabãrã le-a adus aici cercetãrii româneºti. ªi eu am lucrat împreunã cu domnul Tabãrã în cercetare. ªi eu ºtiu cã nu este adevãrat cã s-a distrus cercetarea care a fãcut hibrizii de porumb, care a fãcut hibrizii de floarea-soarelui, eu ºtiu cã cei care lucreazã în cercetare ºi care nu s-au fãcut deputaþi cum m-am fãcut eu ºi deci au pasiune pentru cercetare continuã sã lucreze. Povestea este într-adevãr un pic de fond: cum sã facem ºi cui sã lãsãm aceastã iniþiativã de a dirija cercetarea agricolã în România.
Iatã, cei vechi sunt învãþaþi sã le-o lãsãm lor pe degeaba. Sã le-o lãsãm lor ca sã nu facã altceva decât sã spunã cã sunt cercetãtori foarte mari, cã înainte fãceau nu ºtiu ce, conduceau proiecte etc., etc. Adevãrul este cã noi trebuie sã stabilim o lege în care forma care va coordona institutele Ministerului Agriculturii, care sunt instituþii de stat, aceastã formã sã fie astfel alcãtuitã încât
sã poatã sã colaboreze cu Ministerul Agriculturii, pentru cã Ministerul Agriculurii este primul interesat ca cercetarea româneascã sã aibã valoare foarte bunã. A lãsa toate institutele pe mâna unei organizaþii neguvernamentale, care de fapt n-are nici un fel de rãspundere faþã de nimic, asta este cea mai gravã vinã pe care o putem aduce acestei legi. Noi trebuie sã facem ca institutele de cercetare sã poatã sã lucreze prin sistem competiþional în care sã punem la dispoziþie, prin Ministerul Agriculturii ºi prin Agenþia de Cercetare, programe pe care sã le câºtige institutul cel mai bine plasat ºi sã îi lãsãm sã lucreze fiecare. N-avem nevoie ca toate aceste institute sã fie obligate sã intre în reþeaua academiei, sã fie obligate ca directorul, dacã nu plãteºte subvenþia care i se cere, sã nu fie numit, pentru cã academia doreºte ca ea sã numeascã pe director.
Din partea Grupului Partidului Democraþiei Sociale din România, doamna deputat Andronescu. Aveþi cuvântul.
## Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Aº vrea sã prezint în faþa dumneavoastrã de la început cum a ajuns în Comisia de învãþãmânt ºi care au fost etapele pe care noi le-am parcurs la discutarea acestei legi.
Din start trebuie sã-mi permiteþi sã vã spun cã am constatat o oarecare diferenþã de atitudine, pe de o parte, a Ministerului Agriculturii, care ar fi dorit ºi s-a manifestat foarte categoric din acest punct de vedere sã îºi subordoneze administrativ cercetarea, fãrã sã ofere o susþinere a acestei cercetãri din domeniul agriculturii, ºi, pe de altã parte, Academia de ªtiinþe Agricole, care a dorit sã asigure o anumitã þinutã ºtiinþificã cercetãrii ºi sã coordoneze la nivel naþional, în aºa fel încât temele sã nu se suprapunã, iar rezultatele ºtiinþifice sã poatã sã fie distribuite cãtre agriculturã în modul cel mai raþional cu putinþã.
Desigur, Ministerul Agriculturii este îndreptãþit sã stabileascã politicile pentru agriculturã ºi, desigur, este îndreptãþit sã stabileascã ºi politicile pe care doreºte sã le promoveze în cercetarea agricolã, dar în nici unul din celelalte ministere nu existã institute de cercetare subordonate administrativ ministerelor de resort. Ministerele pot sã-ºi promoveze politicile de cercetare prin lansarea unor oferte la care sã se înscrie institutele de cercetare ºi, sigur, ministerul poate cere socotealã pentru banii pe care i-a investit ºi cere aceastã socotealã institutelor de cercetare. Aºa cum se întâmplã ºi cu Agenþia de Cercetare, aºa cum se întâmplã cu oricine doreºte sã investeascã bani în cercetare ºi aºa cum este la urma urmei firesc.
Coordonarea cercetãrii din domeniul agriculturii de cãtre Academia de ªtiinþe Agricole nu este de naturã sã
punã în mâna academiei un mecanism de numire a unui director. Ar însemna sã trimitem în derizoriu cercetarea agricolã dacã la asta am reduce coordonarea ei de cãtre academie. Dar academia este un for ºtiinþific. Subordonarea, coordonarea asiguratã de academie, pe care noi încercãm sã o dãm prin aceastã lege, ar fi de naturã sã ne asigure cã nivelul ºtiinþific al cercetãrii din agriculturã se menþine aºa cum solicitã ºi aºa cum academia îl cere, pentru cã academia este un for de consacrare ºtiinþificã ºi ea nu poate sã admitã o cercetare oricum ºi de orice nivel ºi, eventual, care sã trimitã ºi ideea de cercetare în derizoriu.
## Da. Vã mulþumesc.
Uitându-mã la ceas, constat cã programul de astãzi s-a încheiat. Vreau ca pentru stenogramã sã rãmânã scris cã mai sunt înscriºi la cuvânt, din partea Grupului P.R.M., domnul deputat Anghel Stanciu ºi, de asemenea, domnul deputat Neculai Popa. De asemenea, o sã mai vedem cine o sã se înscrie ulterior.
Sigur cã cine va conduce ºedinþa va þine cont de aceste douã înscrieri care mai sunt ºi, eventual, alte înscrieri ale grupurilor.
Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi.
## _ªedinþa s-a încheiat la orele 16,35._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#249301Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/15.IX.2000 conþine 44 pagini.**
Preþul 21.076 lei
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Intervenþii la articolul unic al legii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã supun spre aprobare legea în ansamblul ei, ca lege ordinarã, prin vot deschis cu mâna ridicatã.
Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, adoptat ºi acest proiect de lege.
Trecem la urmãtorul proiect de lege, ºi anume cel privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane de dolari S.U.A., semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999.
Iniþiatorul? Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
Aveþi cuvântul.
Revitalizarea acestor zone este înscrisã ºi în obiectivele prioritare pe care România le-a transmis Biroului special de coordonare al Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est, avându-se în vedere ca o parte din aceastã finanþare care vine de la Banca Mondialã ºi care este cuprinsã ºi ea în programele Pactului de Stabilitate sã contribuie la realizarea unei activitãþi economice cu ocuparea forþei de muncã pe tronsonul de la graniþa româno-maghiarã pânã la graniþa româno-bulgarã, unde urmeazã sã se efectueze construirea celui de-al doilea pod peste Dunãre. Aceasta este o primã tranºã a acestui proiect mai larg, cu contribuþia specificã a Bãncii Mondiale.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acestea sunt considerentele ºi de ordin ºtiinþific, ºi de ordin uman, social pe care am vrut sã vi le aduc la cunoºtinþã.
Noi sigur cã susþinem acest proiect de finanþare a reabilitãrii în primul rând a zonelor miniere ºi nu neapãrat, cu prioritate, a închiderii capacitãþilor de exploatare minierã, indiferent cã este vorba de cãrbune sau alte substanþe utile. De asemenea, ne gândim cã aceastã resursã, în sfârºit, va veni sã creeze alternativele economice pe care le cãutãm, iatã, de 4 ani ºi nu le gãsim. Vã mulþumesc.
În aceste condiþii, reiterez ceea ce ºi la început v-am prezentat: comisia vã supune spre aprobare în aceastã formã adoptatã de Senat proiectul de lege în discuþie.
Cu îngãduinþa dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi a dumneavoastrã, stimaþi colegi, la proiectul de lege anterior, la care Senatul a eliminat alin. 3 ºi 4, aºa cum a anunþat distinsul nostru spicher, dacã îmi permiteþi sã informez plenul despre conþinutul acestor alineate eliminate Ñ ºi rãmân alineate eliminate atât prin votul Senatului, cât ºi prin votul nostru Ñ o fac cu cea mai mare plãcere.
Alin. 3, eliminat ºi de Senat ºi de noi din ordonanþa precedentã pe care am aprobat-o, suna în felul urmãtor: ”Nivelul salariilor personalului Unitãþii de Management a Proiectului ºi a UIP-urilor sunt stabilite de ministrul industriei ºi comerþului, în calitatea sa de ordonator al întregului proiect.Ò. Deci acesta a fost eliminat.
Urmãtorul alineat sunã astfel: ”Specialiºtii care îºi desfãºoarã activitatea în UMP ºi în UIP-uri beneficiazã de aceleaºi drepturi ca ºi consultanþii strãini care le acordã asistenþã tehnicã, inclusiv în ceea ce priveºte regimul de impozitare a veniturilor.Ò.
Aceste douã alineate sunt cele despre care domnul preºedinte de ºedinþã v-a informat cã au fost eliminate de Senat ºi noi am menþinut eliminarea lor.
Vã mulþumesc.
Ca parte la Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi la protocoalele adiþionale la aceasta, ratificatã prin Legile nr. 30/1994 ºi nr. 79/1996, România a recunoscut jurisdicþia obligatorie a Curþii Europene a Drepturilor Omului pentru fapte care pot constitui încãlcãri ale drepturilor consacrate ºi garantate de aceastã convenþie.
Obiectul ordonanþei care vã este astãzi supusã aprobãrii prin prezentul proiect de lege l-a reprezentat crearea cadrului normativ privind reprezentarea intereselor statului român la Consiliul Europei în procedurile jurisdicþionale, în procedurile de rezolvare pe cale amiabilã, în procedurile de aviz consultativ ºi în celelalte proceduri în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi în procedurile execuþionale în faþa Comitetului Miniºtrilor, precum ºi dreptul de regres al statului împotriva celor vinovaþi pentru sumele plãtite, ca urmare a hotãrârilor Curþii sau convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã a cauzelor.
În elaborarea ordonanþei au fost avute în vedere atât reglementãrile ºi practica din statele membre ale Consiliului Europei, cât ºi actele normative interne ºi recomandãrile acestei organizaþii internaþionale.
Faþã de conþinutul ordonanþei, a fost întocmit proiectul de lege care vã este astãzi supus aprobãrii, pe care vã rog sã îl aprobaþi dacã sunteþi de acord cu el. Vã mulþumesc.
În primul rând, existã un amendament cu privire la formularea mai exactã a textului acestei ordonanþe care, dacã va fi aprobatã, va deveni lege ºi, în acest sens, în momentul în care se va trece la examinarea concretã a proiectului de lege, veþi vedea în ce constã acest amendament ºi motivaþia care îl fundeazã.
În al doilea rând, s-au examinat aspectele legate de modul în care trebuie urmatã procedura în ceea ce priveºte desemnarea judecãtorilor din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Amendamentul prezentat de comisie încearcã din acest punct de vedere sã instituie o procedurã care sã angajeze o examinare foarte responsabilã, obiectivã, nonpartizanã a acestor candidaturi ºi, în orice caz, nu criteriile politice dintre un moment sau altul sã fie cele care sã aibã prevalenþa în desemnarea judecãtorilor.
ªi, în fine, un amendament care a fost examinat de cãtre comisie, dar care nu a întrunit numãrul de voturi necesar pentru a fi adoptat, se referã la eliminarea din cuprinsul art. 12 al ordonanþei a alin. 3, care sunã: ”Rãspunderea civilã a magistraþilor se stabileºte în condiþiile care vor fi reglementate prin Legea pentru organizarea judecãtoreascã.Ò.
Sigur, el este un amendament neadoptat; de aceea, eu nu pot sã depãºesc limitele în care a gândit ºi a soluþionat aceastã problemã comisia, însã cred cã este o problemã care trebuie sã ne reþinã atenþia, pentru cã într-adevãr de un numãr de ani, nu prea mare, în cadrul structurilor Consiliului Europei ºi inclusiv relativ la problema activitãþii ºi eficienþei acesteia, a Curþii Europene a Drepturilor Omului, se poartã discuþii în legãturã cu rãspunderile pe care le poartã magistraþii pentru deciziile pe care le adoptã ºi care, unele dintre ele, ajung în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi de multe ori sunt invalidate ºi atrag unele sancþiuni pentru statele care participã la Consiliul Europei ºi la activitatea Curþii Europene a Drepturilor Omului.
Sunt câteva state în privinþa cãrora s-au luat mãsuri cam în sensul în care este formulatã dispoziþia alin. 3 din cuprinsul art. 12. Statele acestea sunt foarte puþine însã ºi se lucreazã la o Cartã europeanã a magistraþilor, în care aceastã problemã este pusã.
Nu vreau sã lungesc discuþia. Raportul v-a fost prezentat ºi cred cã putem trece la discutarea pe articole a proiectului de lege, comisia noastrã decizând în legãturã cu aceastã ordonanþã în acest sens.
Eu aº îndrãzni sã mã opresc aici cu aceste argumente, susþinând încã o datã varianta iniþialã a textului, care sã confere ministrului justiþiei, pentru motivele pe care le-am arãtat, prerogativa de a propune Guvernului reprezentantul României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.
În ipoteza în care aceastã poziþie nu va fi agreatã, gãsesc cã ar putea fi acceptatã cel puþin o soluþie de compromis, în mãsura în care s-ar socoti cã este neapãrat necesarã prezenþa sau acþiunea Consiliului Superior al Magistraturii în acest domeniu, trecându-se peste argumentul de ordin constituþional pe care le-am invocat, cred cã s-ar putea, ca ºi în celelalte cazuri care îi privesc pe magistraþii de carierã din România, sã se ofere ministrului justiþiei cel puþin prerogativa de a recomanda Consiliului Superior al Magistraturii candidaþii pentru înalta funcþie de judecãtor din partea României la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului.
Vã mulþumesc.
Dacã se vrea o completare, se poate completa ”la propunerea Consiliului Superior al MagistraturiiÒ Ð se spune aici Ð ”... cu avizul conform al comisiilorÒ, ºi sunt menþionate Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi cu asta m-aº apropia de cel de-al doilea aspect care a fost ridicat, ºi anume ce naturã sã aibã avizul? Sã fie un aviz care poate fi luat în seamã sau nu... Eu cred cã în aceastã privinþã ar trebui sã fie un aviz conform, pentru cã în legãturã cu acele calitãþi, acele elemente care reclamã o candidaturã sau alta trebuie sã fie o judecatã foarte serioasã a comisiilor menþionate aici, dar trebuie sã fie o judecatã foarte serioasã ºi a Consiliului Superior al Magistraturii ca for de dezbatere, de cântãrire ºi evaluare, nu ca for de vot doar.
De ce sunt prevãzute aici Comisiile pentru drepturile omului?
Aº putea sã fiu foarte simplu în aceastã privinþã...: pentru cã este vorba de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, este vorba de acele mecanisme ºi proceduri care sunt instituite pentru apãrarea, pentru protecþia acestor drepturi ale omului.
Dacã comisiile care, prin activitatea lor, au în preocupãri ºi aceastã zonã, atât de importantã ºi atât de actualã în România, trebuie sã fie þinute la o parte de aceastã chestiune ºi problemele legate de avizare sã fie executate, sã fie, mã rog, exercitate de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi sã fie luate în considerare o seamã de exigenþe din perspectiva reglementãrii reci, dar drepte, a ºtiinþei juridice ºi a actelor pe care le adoptãm, sigur cã se poate merge ºi pe aceastã linie, dar eu cred cã în materie de exercitare ºi de protecþie a drepturilor omului ar trebui sã fie asociate la elaborarea acestui aviz ºi cele douã comisii.
Domnul Avramescu are îndoielile dânsului. Sigur cã este dreptul Domniei sale sã aibã aceste îndoieli, dar, dacã împingem prea departe îndoielile, probabil cã ajungem ºi la îndoiala: care este, mã rog, natura activitãþii Parlamentului ºi cât de îndreptãþit este el sã adopte anumite reglementãri, care dupã aceea au forþã de lege, de obligativitate pentru cetãþeni, pentru instituþii ºi aºa mai departe.
Acestea au fost raþiunile pentru care am prezentat acest amendament în comisii. Autorii lui sunt deputaþii Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner ºi subsemnatul. Vã rugãm sã judecaþi.
Prin urmare, mie mi se pare cã propunerea fãcutã azi de domnul Chiliman este bine fãcutã.
Cine sã rãspundã în problema aceasta, indiferent cui i s-a dat raportul pe fond? Nu cumva Comisia cu ape ºi pãduri? Este clar cã ea, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi trebuie sã exprime un punct de vedere, care are forþã de persuasiune ºi nu-i obligatoriu, iar comisia condusã de domnul profesor Dan Marþian poate foarte bine sã-ºi însuºeascã sau nu sau Camera Deputaþilor în plenul ei poate sã-ºi însuºeascã sau nu diferite puncte de vedere.
Vã mulþumesc.
Deci, onoraþi colegi, continuarea dezbaterilor o facem dupã ce se rediscutã acest art. 5 la comisie.
Revenim la proiectul din ordinea de zi, de la nr. 9, ºi anume proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra la 30 noiembrie 1990.
Din partea iniþiatorului a luat cuvântul domnul secretar de stat Eugen Dijmãrescu.
Din partea comisiei, dau cuvântul domnului deputat Ion Cîrstoiu, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.
La dezbateri generale putem sã discutãm.
## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 106/15.IX.2000
M‡rton çrp‡d-Francisc Matei Lucian Ion Matei Vasile M‡tis Eugen Mândroviceanu Vasile Mânea Radu Mera Alexandru-Liviu Meºca Sever Miclãuº Vasile Micle Ulpiu-Radu-Sabin Mihãilescu Petru-ªerban Mihu Victor Traian Miloº Aurel Mitrea Miron-Tudor Mogoº Ion Moiceanu Constantin Moldovan Petre Moldoveanu Eugenia Morariu Teodor-Gheorghe Moroianu Geamãn Adrian Tudor Moucha Romulus-Ion Munteanu Ion Mureºan Ioan Musca Monica Octavia Nagy ªtefan Naidin Petre Nanu Romeo Nãstase Adrian Neacºu Ilie Neagu Romulus Neagu Victor Negoiþã Gheorghe-Liviu Negrãu Mircea Nica Dan Nichita Dan Gabriel Nicolae Jianu Nicolaiciuc Vichentie Nicolescu Mihai Nicolicea Eugen Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae Nistor Vasile Noica Nicolae Oanã Gheorghe Olteanu Ioan Onaca Dorel Constantin Opriº Constantin Remus Osman Fedbi Palade Dan Pambuccian Varujan Paneº Iosif Panteliuc Vasile Pantiº Sorin Papuc Aurel Constantin Partal Petre Paºcu Ioan Mircea Pavel Vasile Pavelescu Claudiu Costel Pãcurariu Iuliu Pãunescu Costel Pârgaru Ion Pâslaru Dumitru PŽcsi Francisc Pereº Alexandru Petrescu Ovidiu Cameliu Petrescu Silviu Petrescu Virgil Petreu Liviu
absent Pintea Ioan prezent prezent Piþigoi Barbu prezent prezent Podaru Dumitru-Teodor prezent absent Pop Iftene prezent prezent Pop Leon Petru absent prezent Pop Viorel absent absent Popa Aron Ioan prezent absent Popa Daniela absentã prezent Popa Ioan-Mihai prezent absent Popa Nicolae prezent prezent Popa ªtefan prezent absent Popa Virgil prezent prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent prezent Popescu Dumitru prezent absent Popescu Emil-Teodor absent prezent Popescu Ioan-Dan prezent absent Popescu Irineu prezent prezentã Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent absent Priceputu Laurenþiu absent prezent Protopopescu Cornel prezent prezent Putin Emil-Livius-Nicolae absent prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã absent Radu Alexandru-Dumitru absent absentã Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã absent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent prezent Raica Florica Rãdiþa prezentã absent Raicu Romulus prezent prezent R‡koczi Ludovic prezent prezent Rãdulescu Cristian absent absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban absent absent Rânja Traian-Neculaie prezent absent Remeº Decebal-Traian absent prezent Rizescu Sergiu-George prezent prezent Roman Ioan absent absent Roºca Ioan prezent absent Rotaru Dumitru prezent prezent Ruse Corneliu Constantin absent prezent Sandu Alecu absent absent Sandu Dumitru absent prezent Sandu Ion Florentin prezent absent Sassu Alexandru absent absent Sãndulescu Aureliu Emil absent absent Sârbu Marian prezent absent Secarã Gheorghe prezent absent Serac Florian absent absent Severin Adrian absent absent Simedru Dan Coriolan prezent prezent Sireþeanu Mihail absent absent Sonea Ioan prezent absent Spãtaru Liviu prezent prezent Spiridon Didi prezent absent Stan Vasile prezent absent Stanca Teodor prezent absent Stanciu Anghel prezent absent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent prezent Stoica Valeriu absent prezent Sturza Popovici Cornel prezent prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent prezent Szil‡gyi Zsolt absent absent ªaganai Nusfet absent prezent ªerban George absent absent ªtefãnoiu Luca absent prezent ªteolea Petru absent absent Tabãrã Valeriu prezent prezent Tam‡s S‡ndor absent absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin prezent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin absent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre absent Udrea Florian absent Vaida Francisc-Atila absent Valeca ªerban Constantin absent Varga Attila prezent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia absent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile absent Vida Iuliu prezent Vida Ioan Simiti prezent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan prezent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Domnule preºedinte,
Apelul nominal a fost epuizat, vã rog sã-mi daþi voie sã facem numãrarea, sã constatãm dacã s-a întrunit cvorumul.
Având în vedere cele constatate ºi reþinând cã au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleanþilor, Comisia de validare propune Camerei Deputaþilor validarea mandatului de deputat al domnului Toader Roºca, ales în Circumscripþia electoralã nr. 4 Bacãu, ºi a mandatului de deputat al domnului Grigore Muru, ales în Circumscripþia electoralã nr. 20 Gorj. Acesta este raportul.
În aceste condiþii, onoraþi colegi, procedural va trebui sã trecem la dezbaterea legii. Se poate restitui la comisia de fond, conform regulamentului, numai la comisia de fond, dar nu a fost o cerere fãcutã în acest sens. Existã aici, la art. 99: preºedintele poate trimite textele comisiei sesizate în fond. La comisia respectivã, eu nu pot sã-l trimit pentru cã nici nu s-a cerut lucrul acesta.
Domnule deputat Badea, aveþi cuvântul, vã rog, de la microfon.
Þinând seama de cele menþionate, v-am ruga sã vã aplecaþi cu atenþie asupra acestui proiect de lege, sã încercãm sã-l îmbunãtãþim ºi în final sã-l aprobãm prin votul dumneavoastrã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Sigur, nu vreau sã intru în discuþii, hai sã-i spunem puþin mai amãnunþite, dar cred cã aþi avut curiozitatea sã citiþi art. 2 alin. 1. Am fãcut-o ºi eu cu toatã rãspunderea. Vreau sã vã spun cã n-am putut sã înþeleg, deºi am citit de vreo patru ori ce vrea sã spunã articolul în cauzã. O frazã de o jumãtate de paginã, cu virgulele de rigoare.
Dar nu se vrea nici Agenþia Naþionalã de Cercetare ªtiinþificã, instituþie, financiar vorbind, care coordoneazã tot sectorul, indiferent de locul în care se desfãºoarã activitatea. ªi care o face sigur în numele statului ºi pe banii statului ºi prin bugetul de stat, ca ordonator principal de credite.
Aceasta este încercarea de faþã în ideea de a discuta, sigur, formal, serios, despre situaþia cercetãrii din agriculturã, dar în realitate absolut superficial ºi fãrã...Vreau sã mai fac o parantezã, pentru cã un domn fost ministru ºi vicepreºedinte de comisie dã negativ din cap. Spun superficial nu în sensul celor care se aflã..., adicã al dumneavoastrã care sunteþi în faþa mea. Nici vorbã. ªi absolut superficial în sensul proiectului care ni se propune spre dezbatere. Deci proiectul ca atare este o construcþie absolut superficialã ºi care în nici un fel nu vizeazã restructurarea domeniului pentru a-l face, într-adevãr, competitiv ºi pentru a-l face sã rãspundã cerinþelor actuale ale sectorului. Nu vreau sã se simtã cineva lezat în sensul de abordare superficialã a problemei. Nu. Problema este extrem de importantã în acest sens. ªi ar fi trebuit ºi cu asta chiar am încheiat, o sã revin la alte dezbateri dacã sunt. Ar fi trebuit ºi era corect în momentul în care Comisia pentru agriculturã a avut de transmis un aviz la acest proiect de lege, n-a fost sesizatã pe fond, deºi sectorul în dezbatere, sigur, þinea ºi de Comisia de agriculturã, a dat un aviz negativ, cred cã era ferm sã se menþioneze acest lucru. S-a spus cã s-a primit avizul de la Comisia de agriculturã, dar nu s-a spus: ”S-a trimis aviz negativÒ, deci de respingere a proiectului. Aºa era corect sã se întâmple în situaþia în care s-a trimis, comisia respectivã, prin semnãtura preºedintelui, ºi aºa mai departe, avizul la acest proiect de lege. ªi este un aviz de respingere.
Mulþumesc.
Asta este problema acestei legi. Facem o lege în care ne uitãm la formã sau trebuie sã vedem fondul ºi direcþia spre care mergem? Mie îmi pare sincer rãu cã în Comisia de agriculturã s-a dat un aviz negativ, fãrã ca aceastã lege sã fie analizatã în fondul ei ºi sã fie fãcutã în aºa fel încât academia sã aibã un grad extrem de mare de autonomie. Noi discutãm despre instituþii autonome, facem zeci ºi sute de alte agenþii, dar nu le lãsãm sã lucreze pe cele care ar trebui sã lucreze libere, cu un grad mare de autonomie, sã fie efectiv sprijinite pentru a rãspunde, repet încã o datã, unor cerinþe fundamentale care intereseazã societatea româneascã. Dacã vreþi, de domeniul naþional. Ne uitãm, pentru cercetarea ºtiinþificã, cât pãmânt au fermele acelea de producþie ca sã putem sã-l dãm în compensaþie pentru nu ºtiu care pãmânt care s-a dat, dar nu vedem efectele lor. Cum s-a întâmplat cu Institutul de Montanologie de la Sibiu. Dar sunt zeci de astfel de unitãþi.
Iatã cã nu mai avem ameliorarea sfeclei, problema cartofului, problema grâului, floarea-soarelui ºi toate celelalte. Cine va rezolva problema asta în România? Pentru cã bazele acestei cercetãri ºtiinþifice sunt puse tocmai de cel care a dat numele academiei.
Mulþumesc foarte mult. Eu rãmân surprins cã oameni care cunosc cercetarea zâmbesc la ceea ce am spus aici. Sã dea Dumnezeu sã nu fie cum spun eu. Vreau sã vã spun cã am spus-o cu spirit de realism ºi mai ales din realitate.
Mulþumesc.
Noi dorim ca institutele sã aibã independenþa necesarã ca sã poatã participa ºi eventual câºtiga toate aceste proiecte. Academia trebuie sã aibã un asemenea prestigiu încât toate institutele sã doreascã la rândul lor sã colaboreze cu ea. Dar asta este altceva. Una este sã ai prestigiul care te atrage ºi te aduce sã colaborezi ºi alta este obligaþia care þi se impune, sã fii supusul ei, sã faci ceea ce ai mai fãcut ºi înainte pentru cã, nu-i aºa, noi am lucrat în cercetare. Noi ºtim cã au fost oameni care au lucrat din zori ºi pânã în noapte. Iatã, acest academician Vrânceanu care a fãcut pentru prima datã hibrizii de floarea-soarelui ºi ºtim cã alãturi de el erau foarte mulþi cercetãtori care nu fãceau nimic decât aºteptau chenzina, dupã aceea aºteptau salariul ºi aºa mai departe.
Sigur cã o sã-mi spuneþi cã este o problemã de cadre, de conºtiinþã, o problemã de pasiune. Aºa este. Atunci, noi trebuie sã facem o lege care sã permitã institutelor sã colaboreze fie cu academia, fie cu ministerul, fie cu nimeni dacã nu vor sã colaboreze.
Esenþial pentru noi este ca acest institut sã lucreze ºi sã producã pentru agricultura româneascã. Încât eu cred cã proiectul care ni s-a prezentat, în ciuda faptului cã el a suferit unele îmbunãtãþiri în cadrul discuþiilor pe care le-am avut în comisie, este insuficient, pentru cã el vine ºi din partea unor oameni neavizaþi, pentru cã el vine ºi din partea unui grup de oameni interesaþi. Nu este vorba de iniþiator, este vorba de cei care au dat în mânã acest proiect de lege ºi cã trebuie neapãrat sã consultãm aici nu numai Ministerul Agriculturii, dar pe toþi cei care au lucrat în agriculturã, ca sã se ajungã, eu cred, la aceastã formulã în care institutele trebuie sã aibã propria lor independenþã în a-ºi alege ce programe doresc, ce cercetãtori vor, ce mijloace ºi ce doresc sã producã. Cu cât vor fi mai bune institutele, cu atâta agricultura va fi mai bunã. Institutele nu vor fi bune, atunci ele vor pieri ºi nu va fi nici o pagubã pentru nimeni.
Eu am sã-l rog imediat pe domnul preºedinte Stanciu care mi-a invocat ºi Domnia sa numele sã rezume pentru dumneavoastrã, pentru mine a rezumat o datã, care de fapt este problema. Problema este cine pe cine conduce, nu, domnule Stanciu? Or, noi asta vrem. Noi nu vrem neapãrat sã conducã cineva pe cineva. Noi dorim ca fiecare instituþie sã aibã personalitatea ei, independenþa ei ºi sã poatã sã lucreze, nu sã conducã.
Eu cred cã acest proiect de lege, aºa cum este prezentat, nu prezintã pentru noi nici un fel de importanþã, pentru agriculturã, ºi mai grav, nu numai cã n-are o repercusiune favorabilã, ci dimpotrivã ºi eu cred cã trebuie sã invitãm ºi pe domnul ministru al agriculturii. Eu cred cã trebuie sã discutãm ºi cu preºedintele Comisiei agricole ºi chiar ºi în plen se poate amenda aceastã lege cu bunã-credinþã ºi, fireºte, cu competenþa necesarã.
De aceea eu nu cred cã forma aceasta a Comisiei de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport este o formã proastã a legii cercetãrii, ceea ce nu înseamnã cã prin discuþiile la care dumneavoastrã puteþi participa aici textul nu poate fi îmbunãtãþit, în aºa fel încât sã rezulte o variantã ºi mai bunã. Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport nu cred cã a tratat de pe poziþia unor nespecialiºti, pentru cã în marea lor majoritate membrii acestei comisii cunosc fenomenul cercetãrii din România ºi cercetarea agricolã nu poate fi scoasã în afara sistemului naþional de cercetare. A tratat cu toatã buna-credinþa, a tratat apelând la ideile ºi la punctele de vedere ale specialiºtilor pe care i-a invitat în perioada în care legea a fost dezbãtutã ºi cred cã meritã sã vã invitãm sã începem discutarea legii pe articole ºi, acolo unde este cazul, evident, sã o îmbunãtãþim.
Vã mulþumesc foarte mult.