Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

## Stimaþi colegi,

Am participat la o ºedinþã a Birourilor permanente reunite ºi acesta este motivul întârzierii.

Începem cu programul nostru de intervenþii. Dau cuvântul, dacã este prezent, domnului Nicolescu Mihai. Este.

Urmeazã domnul Baban ªtefan. Este? Este. Sau domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Îmi permit sã prezint câteva consideraþii privind agricultura României în condiþiile impactului climatic nefavorabil ºi al unui nivel tehnic ºi tehnologic fãrã speranþã pentru producãtorii agricoli.

România prezintã pe areale întinse condiþii diferite de sol ºi climã, fapt ce determinã intervenþii majore, tehnice ºi tehnologice, în vederea realizãrii unui program normal ºi eficient în agriculturã. Cantitãþile reduse de precipitaþii ºi repartiþia eterogenã a acestora pe parcursul anului realizeazã în mod frecvent situaþii cu deficit semnificativ de apã în sol ºi cu manifestãri evidente de secetã ºi care îºi pun amprenta asupra nivelului producþiei la majoritatea culturilor agricole. Anul 2000 se prezintã din punct de vedere climatic ca un an cu totul deosebit, cu deficit accentuat de umiditate ºi secetã accentuatã la nivelul întregii þãri, punând în mare pericol producþia agricolã. Precipitaþiile cãzute în perioada ianuarie-iunie 2000 reprezintã mai puþin de 50% din media multianualã, fapt ce a determinat lipsa de apã în sol ºi condiþii necorespunzãtoare pentru rãsãrirea culturilor ºi vegetaþia normalã a acestora. La ora actualã, suprafeþe mari de culturi de toamnã ºi de primãvarã, plante furajere, pãºuni, culturi legumicole ºi horticole sunt compromise, conducând la pagube cu mult mai mari decât cele estimate.

Situaþia pe care o parcurge agricultura României este una din cele mai dificile din Europa. Cu o fragmentare exageratã, în peste 48 de milioane de parcele, fãrã resurse materiale ºi financiare, de foarte multe ori producãtorii apelând la forme primitive de muncã manualã ºi tracþiune animalã, nu se poate realiza o agriculturã performantã, cu costuri comunitare. Acest sistem de agriculturã amplificã mai mult ineficienþa celor care lucreazã în acest sector vital pentru viaþa noastrã, creând instabilitate ºi multã îngrijorare pentru siguranþa naþionalã alimentarã.

Partidul Democraþiei Sociale din România considerã cã situaþia dezastruoasã a agriculturii în România la ora actualã se datoreazã slabei implicãri a statului în susþinerea eficientã a producãtorilor agricoli cu resurse materiale, tehnice ºi financiare. De foarte multe ori se invocã faptul cã de economia de piaþã agricultura nu trebuie susþinutã. Considerãm cu totul greºitã aceastã ipotezã, fapt demonstrat de þãrile din Europa ºi din lume în care funcþioneazã programe consistente de susþinere a agriculturii. Cel mai bun exemplu ºi mai apropiat se referã la experienþa colegilor maghiari, care subvenþioneazã agricultura cu o sumã care reprezintã aproximativ de douã ori mai mult decât tot bugetul nostru pentru agriculturã. În astfel de condiþii apar normale rezultatele pe care le obþin, vizând nivelul producþiilor ºi al exportului cu produse agricole, în valoare de circa 2,5-3 miliarde de dolari pe an.

Apreciem cã este inadmisibilã ºi foarte greºitã atitudinea care se manifestã astãzi în agriculturã. Cu un sistem de cupoane care nu permite decât realizarea unei agriculturi de subzistenþã, fãrã un program coerent de dotare tehnicã, cu sisteme de irigaþii care însumeazã circa 3 milioane de hectare, dar care nu mai sunt funcþionale decât pe suprafeþe foarte reduse, fãrã sã se realizeze mãsuri tehnice ºi tehnologice corespunzãtoare, nu putem conta pe rezultate care sã situeze România în condiþii de normalitate între þãrile cu agriculturã intensivã ºi eficientã.

Azi, agricultura României este departe de a realiza aceste deziderate, luptându-se din greu cu lipsa de voinþã politicã, de cunoaºtere, de tehnicitate, situaþie care o plaseazã cu niveluri tehnic ºi de producþie între ultimele þãri din Europa.

Situaþia se agraveazã pânã la disperare în condiþiile în care seceta ce se manifestã în cea mai mare parte a þãrii nu este contracaratã cu mãsuri eficiente ºi tehnologice care sã atenueze efectele nefavorabile ale acesteia.

Partidul Democraþiei Sociale din România considerã cã Guvernul ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei trebuie sã-ºi asume toatã responsabilitatea ºi sã adopte o serie de mãsuri care sã permitã asigurarea necesarului de produse agricole pentru populaþie ºi pentru sectorul zootehnic ºi sã nu punã în pericol ºi producþia agricolã a anului urmãtor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o precizare: avem un program foarte încãrcat al ordinii de zi ºi sunt 14 colegi înscriºi la cuvânt. De aceea, v-aº recomanda câte trei minute, pentru cã dupã 50 de minute trecem la dezbaterea proiectelor de lege.

Aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Sunt pe cale de a se stinge ºi ecourile turului al doilea al alegerilor locale, iar în cabinetele diferitelor formaþiuni politice analiza rezultatelor se face sub spectrul unor bucurii generate de succese ori al unor dezamãgiri a cãror sursã este incertã.

Bilanþul acestor alegeri este o oglindã a vieþii noastre politice din ultimul deceniu ºi a unor palide speranþe de redresare a situaþiei economico-sociale precare în care se aflã þara. Departe de noi gândul de a formula judecãþi de valoare finale ºi a trage concluzii de tip apodictic.

Urmãrind atent procesul electoral ºi implicându-mã pe coordonatele sale cu mesajul Partidului România Mare, am constatat existenþa unor factori perturbatori care nu fac cinste omului ºi partidului sãu, dar nici nu ajutã þara sã îºi reia drumul spre progres cu maximã rapiditate. Dimpotrivã, existenþa ºi activitatea acestor factori reprezintã un atac frontal la adresa fragilei noastre democraþii, spre disperarea alegãtorilor.

Paleta infracþiunilor electorale practicate fãrã ruºine peste tot pune în luminã imoralitatea reprezentanþilor puterii, care au câºtigat alegerile din 1996 cu un contract ce îºi propunea regenerarea moralã a societãþii româneºti actuale.

Am vãzut cadre didactice care lasã corigenþi copiii pentru simplu motiv cã pãrinþii lor voteazã candidaþii P.R.M.! Am auzit o profesoarã ameninþând pãrinþii elevilor cã dacã nu voteazã cu o anumitã cheie, nu le mai dã burse copiilor lor!

Un candidat simandicos încerca sã-ºi apere poziþia ameninþând cu reactualizarea ºi indexarea unor amenzi anulate!

Samsarii vieþii noastre politice s-au înmulþit; ei colindã localitãþile þãrii ºi dau târcoale sediilor unor partide vânzând ce nu au ºi cumpãrând conºtiinþe politice de conjucturã.

Au apãrut partidele de mercenari! De program politic nici o vorbã! Este vremea repetenþilor ºi a corigenþilor, a celor care furã ºi mint!

Structurarea consiliilor judeþene a scos la suprafaþã tehnici politice abjecte: ºantajul; presiunea psihicã asupra familiilor; ameninþarea cu ºomajul ºi cu incendierea locuinþei; trãdarea planificatã ºi necruþãtoare; lipsa de scrupule; traficul conºtiinþelor ieftine; inducerea în eroare prin minciunã calificatã etc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Am crezut cã veþi provoca o replicã. Pe de o parte, pe de altã parte, pe de iarãºi...

## **Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_

Aþi sesizat bine jocul de cuvinte.

Domnul Baciu Mihai are cuvântul.

Se pregãteºte domnul Lãdariu Lazãr.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Declaraþia mea politicã de azi este scurtã ºi se referã la rezultatele ºi învãþãmintele pe care le putem trage din aceste rezultate ale acestui test politic important pentru orice democraþie, reprezentat de alegerile locale.

Rezultatele sunt cunoscute, ºi ele relevã o simplificare a câmpului politic românesc, prin dispariþia unor partide din administraþia localã, iar alte partide au rãmas cu o reprezentare mai mult simbolicã. Fenomenul era aºteptat ºi este pozitiv. Pentru cã o pulverizare prea mare a rãspunderilor la nivelul primãriilor, consiliilor locale ºi consiliilor judeþene, o componenþã excesiv de pestriþã a parlamentelor locale, deºi poate fi la prima vedere un semn al democraþiei, este, în realitate, o piedicã în calea eficienþei actului administrativ.

Important este însã faptul cã partidele ºi formaþiunile politice care au rãmas pe teren acoperã în mod semnificativ tendinþele ºi direcþiile doctrinare fundamentale ale lumii de azi: social-democraþia, liberalismul ºi creºtindemocraþia. Este foarte clar cã electoratul românesc, cel puþin cel care s-a prezentat la vot, nu mai agreeazã sau foarte puþin agreeazã, nu mai agreeazã, zic eu, decât partidele politice puternice sau relativ puternice, cu identitate doctrinarã clarã ºi respinge formaþiunile foarte mici, nesemnificative numeric ºi doctrinar, rãmãºiþe ale beþiei de libertate politicã, de exprimare ºi de asociere din perioada imediat posttotalitarã.

Este la fel de clar cã Partidul Democrat este în mod ferm a doua forþã politicã a þãrii, ºi asta din cauzã cã populaþia României nu mai acceptã nici politicianismul de tip interbelic ºi nici populismul ºi demagogia post-

revoluþionare, ecouri apropiate ale limbajului de lemn ºi ale promisiunilor fãrã frica de a fi traºi la rãspundere, trãsãturi ale perioadei comuniste.

O parte semnificativã a populaþiei României îºi îndreaptã speranþele spre un partid ca Partidul Democrat, adicã spre pragmatism ºi eficienþã. De aceea, apare un mare semn de întrebare în legãturã cu numeroasele sondaje de opinie date publicitãþii în ultimile ºase-opt luni, sondaje care creditau Partidul Democrat în opþiunile electoratului cu doar 4-5 ºi rareori 6%...

Asta este la toamnã, domnule deputat.

...în timp ce în clasamentul adevãrului, dat de alegeri, ne apropiem de 17-18%. Aceleaºi sondaje creditau alte partide cu procente care s-au dovedit în realitate cã erau dublate în mod artificial.

Prezumând buna-credinþã a celor care au realizat sondajele, cred cã ei trebuie sã-ºi revizuiascã sensibil instrumentele ºi tehnicile de investigare, iar dacã nu prezumãm buna-credinþã, atunci aceste institute trebuie sã procedeze la o reformã moralã ºi la o politicã mai atentã în domeniul resurselor umane.

În sfârºit, victoria Partidului Democrat, prin candidatul sãu, Traian Bãsescu, la Primãria Capitalei mai adaugã la învãþãmintele acestor alegeri încã o concluzie: politicianul care a trecut prin focul guvernãrii, care a muncit pe brânci ºi a urmãrit cu tenacitate obiectivele pe care ºi le-a propus, în pofida numeroaselor piedici de ordin politic, social ºi de mentalitate, poate obþine rezultate electorale spectaculoase. Populaþia Capitalei a înþeles, în sfârºit, cã are nevoie de asemenea oameni în gestionarea complicatelor probleme ale unui oraº ca Bucureºtiul, ºi eu sunt convins cã nu va fi dezamãgitã.

Partidul Democrat va fi mereu alãturi de noul primar general. Competiþia de anul acesta pentru Primãria Capitalei ne învaþã pe toþi cã a început vremea unui alt tip de politician: muncitor, pragmatic, tenace, competent ºi care sã nu se bazeze numai pe carisma partidului sãu, ci în mare parte ºi pe capacitãþile sale. Partidul Democrat este ºi va fi capabil oricând sã punã la dispoziþia interesului public un mare numãr de asemenea oameni politici.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul Lazãr Lãdariu.

Se pregãteºte domnul Garda Dezideriu Coloman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Surd ºi orb s-a dovedit Guvernul României în toate cele care privesc soarta þãrii din 1996 încoace. Surd ºi orb s-a dovedit ºi când, dupã principiul ”Scopul scuzã mijloaceleÒ, membri ai Guvernului de la Budapesta, ne referim la D‡vid Ibolya, ministrul justiþiei, Torgy‡n J—zsef, ministrul agriculturii, ºi NŽmeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar, au bãtut Ardealul în lung ºi-n lat, de la Oradea la Braºov, de la Cluj-Napoca la Miercurea-Ciuc, de la Târgu-Mureº la Odorheiul Secuiesc, de la ªimleul Silvaniei la Lãzarea ºi ªumuleuCiuc, pentru a face campanie electoralã fãþiºã pentru turul doi lui Fodor Imre ºi Sz‡sz Jeno", candidaþi la foto- liul de primar la Târgu-Mureº, oraºul lui martie negru din 1990, ºi la Odorhei, altor independenþi din opoziþia internã U.D.M.R.-istã. Sub pretextul pelerinajului de la ªumuleu-Ciuc ºi al proslãvirii Sfintei Coroane, sub fluturarea steagului roºu-alb-verde, multe s-au mai întâmplat prin Ardeal.

Colac peste pupãzã, ca ºi cum pelerinajul de la ªumuleu-Ciuc, cu întreg cortegiul de atacuri la adresa statului naþional unitar românesc ºi a Constituþiei n-ar fi suficiente, ªcoala generalã nr. 1 din Mugeni-Harghita primeºte numele lui Vass Albert, condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului, pedeapsã confirmatã ºi de Tribunalul Internaþional pentru crime de rãzboi. La ceremonia pentru botezarea ºcolii cu numele fostului ofiþer al armatei hortyste, membru al unui comando al morþii care a comis atrocitãþi în Ardealul anului 1940, refugiat în Occident, mai apoi în Statele Unite deci, criminal de rãzboi, atâta timp cât statul român nu a revenit asupra sentinþei, a participat episcopul TškŽs L‡szl—, deputatul Asztalos Ferenc ºi Beder Tibor, inspectorul ºcolar general al judeþului Harghita, în ciuda opunerii ministrului Andrei Marga, care n-a fost de acord cu schimbarea denumirii ºi cu atribuirea numelui lui Vass Albert ºcolii din Mugeni, o instituþie a statului român condusã de directoarea Laszlo Emma, cea, de fapt, care a pus totul la cale.

De fapt, nu e pentru prima oarã când se petrec asemenea aberante încercãri pentru reabilitarea unor criminali. A fãcut vâlvã, stârnind îndreptãþitã mânie ºi revoltã, tocmai într-o perioadã a ofensivei iredentismului maghiar, acea cerere din 1993 a Asociaþiei Scriitorilor din ClujNapoca ºi a Societãþii maghiare pentru culturã în Transilvania ca, la împlinirea celor 100 de ani de la naºterea scriitorului Daday L—r‡nd, fascist îmbrãcat în piele de oaie comunistã, devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, nederanjat de nimeni ºi ajuns mai apoi în funcþii staliniste, sã fie pusã o placã comemorativã pe casa de pe strada din Dej în care el locuise. Cine e Daday Lorand? Nimeni altul decât cel care, sub pseudonimul DŸcso Csaba, publica criminala incitare ”Nincs KŽgyelemÒ, ”Fãrã milãÒ, unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena, care instiga la crime, la incendierea aºezãrilor româneºti, la exterminarea tuturor românilor ardeleni, pânã ºi a pruncilor din pântecele mamelor. Ceea ce s-a ºi întâmplat la Ip ºi Treznea, la Moisei ºi Sãrmaºu.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Garda Dezideriu Coloman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ne apropiem cu paºi repezi de sfârºitul unei legislaturi ale cãrei rezultate nu se pot mãsura cu numãrul legilor votate în Parlament, mai puþin cu numãrul ordonanþelor de urgenþã. E foarte greu sã apreciem consecinþele pri-

vatizãrii, urmãrile unor legi de sacrificiu, care aveau ca scop relansarea vieþii economice ºi integrarea realã a þãrii noastre în circuitul valorilor europene.

Iniþiativa cea mai importantã, care ar putea schimba regimul politic din România, este Legea nr. 1/2000. Reprezentanþii neocomunismului, susþinãtorii totalitarismului de tip rãsãritean se folosesc însã de toate posibilitãþile reale ºi ireale pentru a obstrucþiona punerea în aplicare a acestei legi. Cei mai înverºunaþi adversari ai aplicãrii Legii nr. 1, pe lângã forþele politice neocomuniste, sunt silvicultorii, care nu vor sã renunþe la privilegiile lor în administrarea ºi gospodãrirea pãdurilor, la statutul lor special privind valorificarea bogãþiilor pãdurii.

Sindicatele din silviculturã, mergând pe tradiþiile anilor anteriori, chiar dupã promulgarea Legii nr. 1/2000 au pichetat de douã ori pentru a pãstra statutul lor de privilegiaþi. Mai mult chiar, liderul confederaþiei COMSILVA, Marian Stoicescu, cu ocazia zilei silvicultorilor, a avertizat Parlamentul þãrii ºi Guvernul României: ”Dacã nu se obþine modificarea Legii nr. 141/1999, prin care se constituie structuri normale de administrare silvicã, indiferent de forma de proprietate asupra pãdurilor, vom începe pichetãrile începând cu data de 29 iunie.Ò

Stimaþi silvicultori,

În orice þarã democraticã, legile sunt adoptate în Parlament, ºi nu de organizaþii profesionale. Mai mult chiar, dumneavoastrã, împreunã cu domnul ministru Romicã Tomescu, aþi încercat sã modificaþi prin ordonanþe guvernamentale douã legi organice: Legea domnului Lupu ºi Legea nr. 141 privind administrarea fondului forestier, cu toate cã, în cadrul discuþiilor în Parlament cu ocazia adoptãrii celor douã legi de cãtre organul legislativ, s-a luat în considerare punctul dumneavoastrã de vedere. Se vorbeºte tot mai mult de cãtre cei care au o grijã deosebitã ca Legea nr. 1 sã nu fie aplicatã, despre amestecul tot mai accentuat al politicului în problemele silviculturii. Ei susþin cã pãdurile sunt sacrificate pe altarul politicii. Tot ei vorbesc de ”zodia rumeguºuluiÒ, fãrã sã scoatã în evidenþã faptul cã marea parte a pãdurilor României au fost ºi sunt distruse cu concursul lor, adicã al acelor silvicultori care doresc menþinerea vechilor structuri silvice care obstrucþioneazã aplicarea Legii nr. 1/2000.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Baban ªtefan este prezent, da? Da. Are cuvântul.

Se pregãteºte domnul Mândroviceanu Vasile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Fondul Naþional de Acumulare funcþioneazã ilegal de la sfârºitul anului 1999. Investitorii la Fondul Naþional de Acumulare, F.N.A., aflã abia în aceste zile cã li s-a ascuns o informaþie esenþialã: încã de la sfârºitul anului trecut, fondul nu mai are bancã depozitarã, raportãrile fãcute în 2000 fiind în exclusivitate opera SOV Invest, acelaºi stãpân ca la F.N.I.

Scandalul declanºat de prãbuºirea F.N.I. se extinde ºi asupra celuilalt fond administrat de SOV Invest, F.N.A. Cu acceptarea tacitã a conducerii autoritãþii de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, C.N.V.M.-ul, administratorul fondului a jucat ºi rolul de depozitar, deºi acest lucru este interzis de Ordonanþa nr. 24/1993 privind constituirea ºi funcþionarea fondurilor deschise de investiþii. Mai mult, preºedintele comisiei a uitat sã suspende activitatea F.N.A., în condiþiile în care administratorul, SOV Invest, îºi încetase activitatea dupã dispariþia din þarã a Ioanei Maria Vlas.

Ultima raportare fãcutã de administratorii F.N.A., valabilã pentru sãptãmâna 22-26 mai 2000, menþioneazã o valoare a unitãþii de fond de 31.140 de lei ºi o creºtere de 33% de la începutul anului. Pe hârtie, aceste performanþe sunt întrecute doar de cele ale F.N.I., despre care se ºtie cum au fost calculate. Cât de reale sunt aceste reuzultate se va vedea în momentul în care marea conducere a SOV Invest va face public raportul final privind evaluarea activului fondului.

Îndoiala porneºte de la faptul cã din luna decembrie 1999, calculul activului net a fost fãcut în mod ilegal de administrator, aceeaºi societate care a scos superperformanþele F.N.I. Conform legii, calcularea ºi publicarea valorii activelor nete a fondurilor se fac de cãtre o societate de depozitare, de regulã o bancã care mai are ºi rolul de pãstrare, în siguranþã, desigur, a tuturor activelor fonuldui.

Ca ºi F.N.I., ºi F.N.A. are în portofoliu un procentaj de acþiuni necotate, 28%, mult peste limita maximã admisã, de 10% din activul net, conform Ordonanþei de Guvern nr. 24/1993, acþiuni a cãror valoare a fost umflatã în mod deliberat. În momentul înfiinþãrii sale, F.N.A. avea ca societate de depozitare Banca Comercialã ”Ion ÞiriacÒ. Banca a devenit societate de depozitare în decembrie 1998, relaþia de afaceri încheindu-se în octombrie 1999, o datã cu decizia societãþii de administrare de a închide conturile deschise, contractul de depozitare expirând în luna decembrie 1999.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Vasile Mândroviceanu are cuvântul. Urmeazã domnul Bejinariu Petru.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comunismul a avut un obiectiv prioritar, pe care l-a realizat în foarte mare mãsurã, anume crearea omului nou.

Omul nou este cel cãruia i s-au luat religia, proprietatea ºi libertatea ºi cãruia i s-a falsificat istoria, ducând în final la o adevãratã schimbare de identitate. Una dintre cele mai importante probleme ale României de azi o reprezintã reformarea prin educaþie a oamenilor, care sã-i readucã pe români la rãdãcinile lor istorico-spirituale, prin eliminarea substratului ºcolarizãrii comuniste. Procesul este dificil deoarece societatea româneascã are o evoluþie îngrijorãtoare, în sensul pierderii încrederii în propriile forþe ºi în cei care-i reprezintã interesele majore, iar de modul în care va fi sau nu realizat va depinde calea pe care România o va parcurge în secolul urmãtor.

Reformarea de identitate necesitã o judecatã maturã ºi cinstitã, capabilã sã identifice ºi sã elimine pe cei interesaþi sã þinã þara în zona de influenþã a trecutului comunist ºi din cauza cãrora economia este paralizatã iar populaþia sãrãcitã ºi împinsã în braþele disperãrii. Este de neînþeles faptul cã acum, când se vorbeºte atât de mult de privatizarea economiei, nimeni nu se preocupã ºi de schimbarea sau privatizarea mentalitãþilor, dupã 50 de ani în care creierele au fost umplute cu cliºeele comuniste ale omului nou.

Reformarea de identitate a oamenilor înseamnã aºezarea instituþiilor, practicilor ºi moravurilor politice în acord cu buna-cuviinþã, cu morala ºi interesele cetãþenilor, o aºezare pe un cod de conduitã a vieþii numit etica responsabilitãþii, înseamnã asumarea destinului istoric de reconstruire din temelii a societãþii, capabilã sã înfrunte cu fermitate trecutul roºu dezastruos.

Omul nou, comunist a adus þara la punctul de cumpãnã în care resurecþia societãþii civile se dovedeºte a fi greu de îndeplinit, fiindcã aceastã societate a fost destructuratã mult mai radical decât cele din alte pãrþi ale fostului imperiu roºu ºi capacitatea ei de a se reface, de a-ºi vindeca rãnile s-a redus mult, impunând cu necesitate o adevãratã terapie de ºoc. Pentru acest lucru, opera de reformare a omului în societatea româneascã trebuie sã fie înfãptuitã de toate forþele naþiunii, spre a ne putea continua drumul în istorie, pãstrându-ne primatul sufletului asupra trupului, al luminii asupra întunericului ºi al biruinþei binelui asupra rãului.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Bejinariu Petru, se pregãteºte domnul Barbaresso Emanoil-Dan.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Intitulez declaraþia de astãzi ”O manifestare culturalã antiromâneascã la Cernãuþi, cu sprijinul ambasadei române de la KievÒ.

În ziua de 15 iunie 2000, admirabil supranumit ”Anul EminescuÒ, au avut loc manifestãrile culturale ocazionate de dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu.

Din România au participat la invitaþii delegaþiile judeþelor Suceava ºi Botoºani ºi reprezentanþi ai Departamentului pentru relaþiile pentru românii de peste hotare.

La adunarea festivã au luat cuvântul reprezentanþii Administraþiei regionale de stat Cernãuþi, cum era firesc, dar ºi persoane fãrã semnificaþie pentru eveniment, cuvântãrile Domniilor lor nefiind traduse în limba românã.

Mesajul domnului Emil Constantinescu, preºedintele României, a fost prezentat de cãtre domnul consul Ivan Ilie, iar despre însemnãtatea monumentului, cu ignorarea istoriei românilor, a vorbit domnul ambasador Alexandru Cornea. Ambele cuvântãri au fost traduse în limba ucraineanã.

Corul românesc ”Dragoº VodãÒ adus la Cernãuþi ºi urcat pe scenã nu a intonat nici un vers. Elevii ºi cadrele didactice de la ºcolile româneºti din regiunea Cernãuþi n-au participat, fiind informate cã manifestarea culturalã are loc la o altã datã.

Populaþia ucraineanã a venit cu multe steaguri mari ºi mici, iar steagul tricolor a lipsit cu bunã premeditare.

S-au difuzat fluturaºi cu texte antiromâneºti, în care, între altele, scria cã ziua de 15 iunie este ”ziua neagrã a Bucovinei ucraineneÒ.

Am solicitat ºi noi accesul la microfon, dar domnul consul ne-a comunicat cã guvernatorul regiunii Cernãuþi nu este de acord, spre a nu se face politicã.

În realitate, decizia a luat-o domnul ambasador Cornea, care în cuvântul Domniei sale a vorbit cu mare admiraþie despre implementarea cu succes a prevederilor Tratatului politic de bazã dintre România ºi Ucraina. Excelenþa sa a omis, însã, sã vorbeascã ºi despre accentuarea procesului de deznaþionalizare a românilor, la care ambasada românã asistã sau chiar participã, precum este cazul acestei manifestãri.

Menþionãm cã la 28 mai a.c. a avut loc al doilea congres al intelectualilor români din nordul Bucovinei, câþi au mai rãmas, în care s-a prezentat un nou memorandum. În acest al doilea memorandum au fost prezentate solicitãri punctuale pentru comunitãþile româneºti rãmase pe strãvechi pãmânt românesc, solicitãri formulate în litera prevederilor art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, care nu se respectã de cãtre autoritãþile ucrainene.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Barbaresso Emanoil-Dan, se pregãteºte domnul Cotrutz Constantin Eremia.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Watergate-ul românesc: ”scandal politico-financiar la BucureºtiÒ(”Le MondeÒ), ”Watergate-ul românescÒ, ”Eventuala revenire a lui Iliescu la putere neliniºteºte cancelariile occidentaleÒ (”Le MondeÒ), ”Dupã ce a negat orice fel de implicare în aceastã afacere, Iliescu ºi-a amintit subit de milioanele de franci din fondurile publice care au fost utilizate pentru tipãrirea afiºelor sale electoraleÒ, citez tot din ”Le MondeÒ.

Aceasta este imaginea României la ora actualã în presa internaþionalã. O þarã în care un fost Preºedinte al

þãrii ºi un fost partid de guvernãmânt sunt implicaþi în cazuri de corupþie de tip ”caracatiþaÒ. O þarã în care ilegalitãþile comise de Partidul Democraþiei Sociale din România au prejudiciat bugetul de stat cu 5,2 miliarde lei. O þarã în care un fost Preºedinte, în prezent lider de partid, sfideazã legea ºi cetãþenii þãrii.

Cum este posibil ca Ion Iliescu sã nu rãspundã la citaþia Parchetului, invocând mereu ”agenda încãrcatãÒ?

Cum este posibil ca P.D.S.R. sã cearã Parchetului consultãri prealabile înainte ca Ion Iliescu sã binevoiascã sã dea curs citaþiei? Cât timp vom mai tolera ca independenþa organelor judiciare sã fie dispreþuitã într-un mod atât de deºãnþat?

ªtim cã în Constituþie nimeni nu este mai presus de lege.

Desigur, noi înþelegem, domnule Iliescu, de ce anume evitaþi colaborarea cu justiþia românã ºi francezã. Nu este chiar la îndemâna oricui sã explice pãtrunderea ilegalã în þarã a 13 tone de afiºe electorale în 1996, 10 transporturi conþinând fotografii publicitare, pliante ºi etichete comandate de P.D.S.R. în Franþa, dintre care: 2,1 milioane fotografii, 5 milioane caledare, 21 milioane autocolante Ñ 21 de milioane, repet!, când populaþia României este de 23 de milioane! Ñ, 100.000 brelocuri, 10.000 poºete, 1 milion pliante, 3,6 milioane afiºe, în valoare totalã de 9 milioane de franci francezi.

Cum de aþi putut conduce România fãrã a avea controlul propriilor acþiuni? Ne întrebãm dacã aþi instituþionalizat ilegalitatea cu bunã ºtiinþã sau din iresponsabilite? Ce este mai gravã, iresponsabilitatea politicã sau complicitatea consimþitã la ilegalitate?

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cotrutz Constantin Eremia, se pregãteºte domnul Szil‡gyi Zsolt.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am în faþa ochilor un grafic al evoluþiei alocaþiilor de la bugetul de stat în perioada 1996 Ð 2000 ºi alãturi, coincidenþã, Contractul cu România.

Mã întreb a câta oarã dacã diriguitorii ºi redactorii acestui contract s-or fi cunoscut, pentru cã, judecând dupã consecinþe, personalitãþile în cauzã sunt disociate ºi disonante.

Nu mai este de mirare cã cercetãtorii se reprofileazã sau emigreazã, nu este de mirare cã viitoarea generaþie de tineri cercetãtori este sublimã, dar lipseºte cu desãvârºire, nu va mai fi de mirare un viitor apropiat cu amfiteatre pustii, cu biblioteci goale, cu laboratoare antideluviene, servind ca adãpost unor vise îngropate înainte de a se naºte.

Au ajuns normale remarcile conform cãrora a fugi în afarã este singura soluþie. A rãmâne echivaleazã cu a fi fraier. La asemenea salariu, aºa calitate.

Cercetare? Care cercetare? Cine are nevoie de aºa ceva?

Este adevãrat doar în parte cã societatea evolueazã ºi fãrã visãtori, eroi ai muncii prost plãtite, potenþial depresivi, viitori clienþi ai clinicilor de spãlare a creierelor, dar numai pentru o scurtã perioadã de timp.

Societatea care se va baza pe lipsa de culturã sociopoliticã, pe rebuturile intelectuale pe care semidocþii vechi ºi noi le pregãtesc asiduu, nu poate fi decât una slabã, disociativã, inevitabil sortitã segregãrii.

ªi sã ne mirãm cã peste câþiva ani NATO va trage limita geo-economicã la Carpaþi? Oare menþinerea activã a punctelor de vamã în inima þãrii sã fie doar o impresie?

Sute de tineri iau anual calea exilului, obligaþi de mocirla ºi de debusolarea celor pe care i-au votat în 1996. Mulþi s-ar întoarce, dar cine se poate întoarce într-o închisoare sordidã, plinã de mentalitãþi obscure ºi de manierele de miliþieni de ghetou întâlnite la tot pasul în structurile de decizie, plimbate elegant ºi pe banii noºtri în cele mai înalte ministere.

Care doctorand revine în laboratoarele dotate ˆ la anii Õ70, când în afara þãrii a muncit pe bani adevãraþi ºi cu aparaturã modernã?

Pentru ce sã te înscrii la doctorat în România, când munca ta nu este remuneratã, iar de rezultate corecte ºi competitive la nivel internaþional nu poate fi vorba?

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Szil‡gyi Zsolt, se pregãteºte domnul Sonea Ion. Este prezent? Este.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am aflat cu stupoare ºi indignare faptul cã unii angajaþi ai S.R.I. din judeþul Bihor încearcã prin diferite metode sã influenþeze politica localã a judeþului.

Se pare cã dupã cazul judeþului vecin, Satu Mare, ºi în Bihor S.R.I. sau unii agenþi din S.R.I. doresc sã fie un factor ce influenþeazã procesul de negociere privind funcþiile de conducere ale autoritãþilor locale.

Sunt partide care chiar ameninþã dacã ajung la putere: S.R.I ºi Garda financiarã vor fi mobilizate împotriva adversarilor politici.

Presiunile de intimidare a unor consilieri aleºi prin metodele ce amintesc de securitatea regimului comunist este un fenomen ce aratã vulnerabilitatea noilor instituþii, dar ridicã ºi semnul întrebãrii în ceea ce priveºte controlul asupra unor instituþii ce au atribuþii în domeniul siguranþei statului.

Stimate domnule Costin Georgescu, vã rog respectuos sã anchetaþi cazurile din judeþul Satu Mare ºi judeþul Bihor, iar dacã se adevereºte cã unii ofiþeri S.R.I. au încercat sã influenþeze luarea deciziilor politice sau comportamentul politic al unor consilieri, de exemplu la ºedinþa constitutivã a Consiliului judeþean, vã cer sã luaþi mãsurile de rigoare.

Dupã ce Preºedintele Emil Constantinescu este nevoit sã medieze între S.R.I ºi Comisia pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, fiindcã S.R.I. interpreteazã dupã placul lui legea votatã de Parlament, se pune întrebarea fireascã: este sau nu S.R.I.-ul o instituþie apoliticã ce are atribuþii numai ºi numai în domeniul siguranþei naþionale? Este sau nu o atribuþie conferitã de lege eventuala implicare în viaþa politicã? A reuºit sau nu S.R.I. sã demonteze aceastã imagine creatã de vechea Securitate cã aceste structuri sunt stat în stat?

Domnule director, ºtiu cã în trecut a existat o structurã organizatoricã în cadrul serviciilor destinatã exclusiv cu urmãrirea unor cetãþeni de etnie maghiarã.

Vã întreb, deci, dacã dupã 10 ani de la schimbãri, mentalitatea acestor structuri mai persistã în cadrul serviciilor?

Domnule director Costin Georgescu, vã întreb dacã aveþi cunoºtinþã de ofiþeri S.R.I. care considerã cã participarea unor cetãþeni de etnie maghiarã la conducerea unui judeþ este un pericol la adresa siguranþei naþionale, deci trebuie evitatã?

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Sonea Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

În urmã cu aproximativ douã luni, printr-o intervenþie fãceam cunoscute lucruri anormale sub aspect organizatoric ºi de coordonare, cu care se confruntã sistemul medical din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar.

În datele de 16 ºi 17 mai depuneam la Comisia pentru sãnãtate ºi prin Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã la Ministerul Sãnãtãþii un memoriu al medicilor ºi asistenþilor medicali de la cabinetele din Bistriþa ºi apoi din partea cadrelor sanitare de la cãminele ºi grãdiniþele din Bistriþa la Comisia pentru sãnãtate ºi Ministerul Sãnãtãþii. Prin aceste documente cadrele sanitare aduceau la cunoºtinþa instituþiilor competente de specialitate câteva aspecte, astfel:

1) lipsa unui statut clar de funcþionare a reþelei de medicinã ºcolarã, prin inexistenþa unui for tutelar pentru cabinetele ºcolare ºi a unei legislaþii specifice;

2) lipsa de fonduri pentru reþete gratuite elevilor din afara oraºului sau judeþului, aflaþi în imposibilitate de relaþie cu medicul de familie, locuind în internate sau gazdã ºi care nu pot suporta costul integral al medicamentelor;

3) grave probleme privind plata la timp a salariilor, neaplicarea indexãrilor salariale ºi a prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 24 din 2000 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Apoi, personalul cabinetelor ºcolare din judeþul Bistriþa Nãsãud nu a beneficiat încã de al 13-lea salariu pe 1999;

4) marginalizarea medicilor ºcolari sub aspect profesional ºi social, prin neacordarea dreptului de a elibera reþete gratuite, bilete de trimitere ºi de internare ºi necorelarea salariului cu activitatea desfãºuratã ºi pregãtirea de specialitate;

5) lipsa de solicitudine a Direcþiei de sãnãtate publicã a Casei de Asigurãri de Sãnãtate, a Spitalului judeþean faþã de problemele cadrelor sanitare din cabinetele ºcolare ºi cãmine.

6) din pãcate, nu numai la nivel judeþean se constatã nepãsare faþã de acest domeniu, ci ºi din partea Ministerului Sãnãtãþii care, iatã, dupã o lunã nu binevoieºte sã rãspundã demersurilor fãcute.

Astfel de acþiuni au fost întreprinse de reprezentanþi ai medicinei ºcolare ºi din alte judeþe. Oare chiar nu meritã respect ºi recunoaºtere medicii ºi asistentele medicale care desfãºoarã activitate atât profilacticã, precum ºi curativã, într-un mediu atât de sensibil ºi expus ºi care reprezintã, de fapt, viitorul României. Sã fie nepãsarea sora inconºtienþei când se ”abordeazãÒ în acest mod un domeniu important de cãtre actualii guvernanþi? Cred cã o minimã decenþã impune un rãspuns la solicitãrile unor oameni nedreptãþiþi astãzi de cei pe care-i susþin prin impozite ºi taxe. Sper într-o soluþionare rapidã a problemelor din acest domeniu.

Domnul Tãvalã Tãnase este în salã? Nu este. Domnul Pantelimon Vasile? Are cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Sunt Panteliuc, ºi nu Pantelimon!

Prin aceastã declaraþie politicã pe care doresc sã o fac astãzi, 20 iunie 2000, în Camera Deputaþilor, atrag atenþia Parlamentului României, Preºedintelui Republicii ºi Guvernului þãrii despre pericolul în care se aflã pãdurile þãrii, care sunt supuse unor tãieri abuzive, cu efecte imprevizibile asupra echilibrului ecologic.

Sunt de acord Ð ºi precizez acest lucru Ð cu restituirea pãdurilor vechilor proprietari. Dar punerea în posesie a pãdurilor trebuie fãcutã în condiþii care sã garanteze buna gospodãrire ºi menþinerea continuitãþii lor.

Aceste condiþii pot fi create numai de existenþa unui regim silvic bun ºi complet, existenþa unor structuri teritoriale de aplicare a regimului silvic, a unor instrucþiuni, a unor structuri de control ºi a unor legi de apãrare a personalului silvic, adecvate perioadei actuale, când agresivitatea asupra pãdurilor þãrii este în creºtere.

În prezent, se încearcã, în scopuri electorale, punerea în posesie a pãdurilor, prin presiuni asupra personalului silvic, fãrã a avea create toate condiþiile de aplicare a Legii nr. 1/2000, lege care ea însãºi are multe lacune ºi neclaritãþi care pot facilita comiterea de erori ºi chiar abuzuri de cãtre oameni de rea-credinþã.

Timpul nu-mi permite sã dau exemple, dar ele se pot gãsi în teritoriu.

Pãdurile care au fost puse în posesie, în baza Legii nr. 18 din 1991, în suprafaþã de 340.000 hectare sunt tãiate ras sau brãcuite urmînd ca vânturile sã doboare arborii ce au mai rãmas, iar locurile defriºate nu au fost împãdurite, terenul fiind supus eroziunii ºi alunecãrii. Multe din terenuri au fost transformate în pãºuni sau fâneþe ºi chiar în terenuri arabile.

Se cunoaºte cã în perioada 1923-1937, în condiþii economice ºi sociale asemãnãtoare, pãdurile României au fost diminuate cu suprafaþa de aproape 2 milioane hectare ºi nu era dotarea tehnicã actualã, respectiv: gatere rapide, fierãstraie mecanice, autotractoare, autoremorci.

Oare se doreºte ca cele 3 milioane hectare pãdure ce vor fi privatizate sã aibã soarta celor puse în posesie între cele douã rãzboaie mondiale sau celor peste 300.000 hectare puse în posesie în baza Legii nr. 18 din 1991?

Da. Vã mulþumesc. Domnul Ionescu Alexandru este prezent? Nu este prezent.

Stimaþi colegi, cu aceasta am încheiat programul nostru de intervenþii.

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei, informându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi sunt prezenþi la dezbateri 261, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 17 deputaþi, 82 fiind absenþi. Cvorumul legal pentru desfãºurarea ºedinþei este întrunit.

Primul punct de pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.

Doamnelor ºi domnilor, avem un singur punct din raport. Comisia de mediere propune cu unanimitate textul Senatului.

Existã obiecþiuni? Nu.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. Acest raport are douã puncte.

La punctul 1, comisia propune, cu unanimitate de voturi, un text nou ºi se referã la titlul legii.

Comentarii, obiecþiuni la textul comisiei? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La punctul 2, aceeaºi situaþie, text comun, propus de comisia de mediere cu unanimitate de voturi.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.

Punctul 1 din raport, text Senat, propus cu unanimitate de voturi.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 2. Text Senat, propus cu unanimitate de voturi de comisie.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Vot final pe raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Vot final ºi pe al doilea raport. Voturi pentru?

Împotrivã? Abþineri? Votat.

Dar nu avem cvorum!

Deci invit comisia, fiind în procedurã de urgenþã, conform art. 105-106 din Regulament, sã propunã timpul afectat luãrilor de cuvînt pe articole, cât ºi durata de timp afectatã dezbaterii asupra acestui proiect.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia propune ca luãrile de cuvânt la fiecare articol sã fie de 5 minute, dar nu mai mult de o orã pentru întregul proiect de lege.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Domnule preºedinte, la lit. T aveam o intervenþie!

Suntem la lit. A, celelalte urmeazã! Domnul secretar Chiliman spune cã lit. T e dupã A; nu-l contrazic.

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

În viziunea Biroului permanent, multe se pot întâmpla!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Punctul 14 de la lit. A, varianta raportului, adicã eliminarea.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele de la 15 pânã la 26, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 27, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 28, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Lit. A, în întregime, cu titlul: ”Aderarea României la tratate ºi convenþii internaþionale, precum ºi ratificarea de tratate, convenþii ºi acorduri ºi a altor înþelegeri internaþionaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Lit. B: ”Buget, finanþe, bãnci, accize, taxe ºi tarifeÒ. De la punctul 1 pânã la punctul 24, avem varianta iniþiatorului.

Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Comisia mai propune 3 puncte noi, 25, 26 ºi 27, le aveþi în raport. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Le

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Solicit introducerea unei poziþii 5 la lit. H, respectiv, cu urmãtorul text: ”Regulamentul privind conferirea ºi descrierea Însemnului onorific ÇÎn serviciul ArmateiÈ. Conform art. 79 din Legea nr. 26/2000, ea fiind o lege-cadru spune cã fiecare decoraþie trebuie rezolvatã printr-o lege ºi un regulament. Este necesarã pentru vara aceasta elaborarea acestui regulament, pentru ca sã se punã în concordanþã Legea nr. 29 cu Legea nr. 80.

Materialul Ministerului Apãrãrii cred cã a fost dirijat greºit cãtre Comisia pentru apãrare, care nu a discutat legea de abilitare, ºi de aceea mi-am permis sã susþin aceastã solicitare în plen.

Comisia ce spune? Este de acord. Deci, de la 1 la 4, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La punctul 5, textul propus de domnul deputat Mihai Nicã, acceptat de comisie.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Lit. I: ”Administraþie publicã ºi amenajarea teritoriuluiÒ. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru?

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2000

Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. J, punctul 1, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 2 ºi 6, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 7 ºi 8, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 9, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 10, text nou, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. J: ”Educaþie ºi învãþãmântÒ, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. K: ”Muncã ºi protecþie socialãÒ. Punctele 1 ºi 2, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 3, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 4, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 5, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. K, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Trecem la lit. L: ”CulturãÒ. Punctul 1, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 2, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La pct. L? Vã rog!

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor, Noi, iniþiatorul, am cere aici scoaterea cuvântului ”modificareaÒ, sã fie numai ”completarea Legii nr. 8Ò. Nu vrem sã modificãm Legea nr. 8, este o lege organicã, vrem sã o completãm numai, ºi în comisie nu am fost atenþi nici noi, iniþiatorul, nici colegii din Comisia juridicã.

Deci acesta este raþionamentul pentru scoaterea cuvântului ”modificareaÒ. Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Ce spune comisia? De acord. Deci, cu aceastã propunere de modificare, supun punctul 1 de la lit. L votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. L, punctul 2, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. L, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Salutãm prezenþa unei delegaþii chineze, condusã de Excelenþa Sa domnul Bu He, vicepreºedintele Adunãrii Naþionale Populare din Republica Popularã Chinezã. Un bun venit ºi un sejur cât mai plãcut în România!

Lit. M: ”Domeniul public ºi privat al statuluiÒ. La punctele 1 ºi 2, varianta iniþiatorului. Vã rog, pãstraþi liniºtea în salã! Ocupaþi-vã locurile în bãnci! Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 3, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. M, în ansamblu. Votat. Lit. N: ”ComunicaþiiÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. O: ”TurismÒ. La punctul 1, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 2, 3 ºi 4, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. O, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. P: ”Organizarea unor profesiiÒ, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. Q: ”Sãnãtate.Ò Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. R: ”SalarizareÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. S: ”Protecþia consumatorilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. T. Domnul deputat Petre Þurlea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Suntem pe cale sã facem o eroare cu totul curioasã, litera aceasta T, referitoare al minoritãþi, spune aºa: ”Înfiinþarea Institutului de cercetare a minoritãþilor naþionaleÒ, iar ulterior se adaugã, dupã cum vedeþi Domniile voastre în raport, menþiunea: ”Prevenirea oricãror forme de discriminareÒ.

Dar ”prevenirea oricãror forme de discriminareÒ, în mod normal, este similarã drepturilor omului. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã existã un institut, prin lege creat, din 1992, pentru apãrarea drepturilor, care este recunoscut pe plan internaþional, cu un prestigiu deosebit, cu lucrãri chiar în acest domeniu al minoritãþilor.

În momentul când s-a înfiinþat acest institut, U.D.M.R.-ul a vrut sã ia conducerea lui, nu a reuºit. La fiecare buget, dumneavoastrã vã aduceþi aminte, când am discutat bugetul aici, de fiecare datã, s-a vrut, din aceeaºi parte a vieþii politice româneºti, sã se taie bugetul institutului. Nu s-a putut. ªi acum se înfiinþeazã un institut nou, ca sã-l dubleze pe acesta, existent deja!

De aceea, vã propun, doamnelor ºi domnilor colegi, eliminarea acestui punct, întrucât ar submina existenþa unui institut recunoscut pe plan internaþional de cãtre forurile internaþionale existente astãzi ºi, evident, ar face un deserviciu imaginii României. Drepturile minoritãþile nu sunt altele decât drepturile generale ale omului, deci Institutul drepturilor omului din România, care are un trecut ºi un istoric foarte serios ºi cãrþi foarte serioase, ºi recunoaºtere internaþionalã, nu trebuie subminat chiar de cãtre noi, cei care l-am întemeiat acum aproape 9 ani. Deci propun eliminarea.

Mulþumesc.

Domnul Bãlãeþ.

ªi eu cred cã propunerea domnului deputat Þurlea este bunã. În primul rând, datoritã faptului cã pentru a introduce un asemenea punct în cadrul legii de abilitare a Guvernului ar trebui sã avem, într-adevãr, forme de discriminare. Or, dupã câte ºtiu eu, acestea nu existã în momentul de faþã, deci nu putem vorbi de existenþa unor asemenea forme ºi nu avem de ce sã luptãm împotriva unui lucru care nu existã.

ªi, apoi, mai existã ºi acest ”oricãrorÒ, care, într-adevãr, augmenteazã problema pe care o punem în discuþie ºi face ºi mai necesarã excluderea unui asemenea punct din aceastã lege de abilitare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat! Mai avem o intervenþie din salã!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Dupã cum este cunoscut pentru noi toþi, unul dintre capitolele care este urmãrit într-un mod foarte, foarte clar ºi punctual este problema politicii româneºti în materia drepturilor minoritãþilor; e un capitol separat. Astãzi, la sediul Parlamentului României, se aflã o delegaþie europeanã, tot cu acelaºi obiect.

Atunci când s-a nãscut aceastã propunere care vi se cere sã o aprobaþi, înfiinþarea acestei instituþii, ea s-a bazat pe o realã necesitate. Nu aº dori sã intru în amãnunte cu privire la diferenþa între drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului, eu încerc doar sã relev o laturã absolut pragmaticã. Este o problemã care este în centrul atenþiei, este o problemã care este legatã foarte, foarte strâns de integrarea noastrã europeanã, motive pentru care eu consider cã aceastã instituþie trebuie înfiinþatã.

Deci eu voi vota împotriva propunerii de eliminare.

Domnul deputat Wittstock.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

## Stimaþi colegi,

Cred cã propunerea de eliminare a celor doi colegi nu poate fi luatã în considerare din punct de vedere procedural, pentru cã amendamentele chiar de eliminare la proiecte de legi care se discutã în procedurã de urgenþã trebuie depuse în termen de 48 de ore de la declararea procedurii de urgenþã. Acesta este nunãrul 1.

Numãrul 2. Vizavi de acest amendament pe care comisia l-a acceptat, deci introducerea unui subpunct 2, ”Prevenirea oricãror forme de discriminareÒ, este vorba de urmãtorul lucru: Uniunea Europeanã a adoptat un act normativ privind prevenirea oricãror forme de discriminare care face parte din acquis-ul comunitar, iar þãrile care doresc sã acceadã în Uniunea Europeanã vor trebui sã-l integreze în legislaþia internã.

Nu este vorba numai de discriminãri privind numai minoritãþile naþionale; este vorba de discriminãri între bãrbaþi ºi femei ºi în oricare alt domeniu.

Vã rog sã acceptaþi acest amendament. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul secretar Chiliman.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Eu cred cã nu se poate discuta despre eliminare în momentul de faþã; este prea târziu. Vorbesc strict procedural.

Însã cred cã trebuie sã ne gândim ºi sã-i cerem iniþiatorului sã gãseascã un nume corect acestui institut, cã-i zice ”Institut de cercetare a minoritãþilor naþionaleÒ. Dar ce, este un institut care chiar cerceteazã minoritãþile? StudiazãÉ Dar trebuie sã se spunã exactÉ Poate cã titlul acesta, ”Éde cercetare a minoritãþilorÉÒ sunã un pic poliþienesc. Ar trebui gãsit un titlu corect pentru acest institut: ”Éde studiere a minoritãþilorÉÒ, sau ”Éde studiere a activitãþiiÉÒ, sau ”Éde studiere a problemelor minoritãþilorÒ.

Poate cã veþi gãsi un titlu corect pentru aceastã instituþie pe care Guvernul doreºte sã o creeze, pentru cã sunã, cum spunea un alt cetãþean înainte, ”ca dracuÒ.

Domnul Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Eu consider cã, totuºi, nu se poate înfiinþa printr-o lege un institut. Problemele acestea de organizare sunt de competenþa Guvernului. Cunoaºtem cã toate ministerele, de pildã, sunt organizate ºi funcþioneazã în baza unor hotãrâri date de cãtre Guvern. De curând chiar s-au modificat structurile la unele ministere: la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Finanþelor.

Datoritã faptului cã ordonanþa, aºa cum prevede legea de abilitare, va fi supusã spre aprobare Parlamentului, cred cã ar fi pentru prima datã când Parlamentul va da o lege pentru înfiinþarea unui institut. Cred cã din acest punct de vedere ar trebui sã ne gândim dacã putem vota o asemenea propunere.

Iniþiatorul.

Domnul ministru de stat Ciumara.

**Domnul Mircea Ciumara** _Ñ ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare Economico-Financiarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt perfect de acord cu afirmaþia cã titlul institutului trebuie precizat riguros, pentru cã aici sunt numai domenii de legiferare ºi nu exact titlul actului normativ ºi, când vom emite actul normativ, vom preciza corect titlul.

Eu am înþeles de la antevorbitorul meu cã nu are nimic împotrivã sã fie scos din legea de abilitare acest punct, în cazul în care textul legii va presupune sã fie o lege, ºi nu o hotãrâre de Guvern, ºi noi presupunem cã, prin conþinutul actului normativ, va avea caracter de lege.

Nu împãrtãºim opinia cã existenþa unui institut cu caracter general exclude dreptul de a fi ºi un institut specializat pe probleme de detaliu. De aceea, opinia primului vorbitor este total neîntemeiatã.

În al doilea rând, dacã noi înfiinþãm institute numai atunci când existã conflicte ºi discriminãri, atunci trebuie sã desfiinþãm ºi Institutul de filosifie sau de sociologie, fiindcã nu existã discriminãri în domeniul filosofiei.

Argumentul cu faptul cã nu existã discriminãri este probabil fãcut de cineva care nu are tangenþã cu cercetarea ºtiinþificã.

Deci noi nu suntem de acord cu eliminarea acestui punct.

Mulþumesc.

## Da.

Comisia.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia a fost de acord cu înfiinþarea acestui institut, dar nu putem fi de acord cu iniþiatorul când spune sã-l

lãsãm aºa în lege ºi cã vom vedea când va apãrea ordonanþa cum îi dã denumirea.

Deci ar trebui sã reformulãm acest titlu, ºi textul propus de domnul Chiliman mi se pare cel mai bun.

Deci care ar fi titlul?

”Înfiinþarea Institutului pentru cercetare pentru studierea problemelor minoritãþilor naþionaleÒ.

Domnul Mircea Ciumara, ministru de stat.

Am sentimentul cã n-am fost explicit ºi îmi cer scuze

eu.

Legea de abilitare se referã la domeniul de abilitare, ºi nu la titlul corect, precis al actului normativ.

Eu am fost de acord cu ce a spus domnul Chiliman, cã este necesar sã precizãm în actul normativ pe care îl emitem un titlu logic ºi corect.

Deci nu sunteþi în conflict cu mine.

Da, într-adevãr, aici este materia în care va interveni Guvernul prin ordonanþã, dar nu ºi titlul institutului.

Chiar ºi în cazul acesta, reprezentantul comisiei susþine sã dãm formularea propusã de domnul Chiliman. Sã definitivãm.

Doamnelor ºi domnilor, cred cã deocamdatã poate rãmâne acest titlu.

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Supuneþi la vot eliminarea, domnule preºedinte!

Dacã propunerea de eliminare a fost prezentatã la comisie, o supunem la vot.

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Chestiune de procedurã!

Poftiþi, domnule Þurlea.

Domnul deputat Þurlea are o problemã de procedurã.

Domnule preºedinte,

Nu puteþi invoca ideea cã n-a fost prezentatã aceastã propunere de eliminare la comisie, întrucât chiar Domnia voastrã, acum 13 minute ºi jumãtate, aþi acceptat o propunere nouã de amendament a domnului Nica. La lit. H) s-a introdus un articol nou, 5; aþi supus la vot ºi s-a aprobat de cãtre întreaga salã. Este inadmisibil sã judecaþi cu douã mãsuri!

Deci vã rog sã supuneþi la vot propunerea mea, de eliminare.

Când comisia ºi-a însuºit punctul de vedere al amendatorului. În cazul dumneavoastrã, n-am auzit o precizare. ## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Eliminarea nu depinde de comisie!

## Stimaþi colegi,

Ca sã curmãm discuþia, supunem la vot propunerea de eliminare.

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Vã rog sã verificaþi voturile.

Cine este pentru eliminare? 10 voturi. Insuficient.

**Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_ Împotrivã?

Majoritatea. Domnule secretar al comisiei, textul.

Deci textul ar suna în felul urmãtor: ”Înfiinþarea Institutului pentru studierea problemelor minoritãþilorÒ.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da.

Îl

Se cere de liderul grupului parlamentar.

## Domnule preºedinte,

Mai este un cuvinþel pe care l-a uitat: ”Éminoritãþilor naþionaleÒ, fiindcã ne vom trezi sã facem un institut pentru studierea problemelor homosexualilor.

Deci eu doresc sã fie un institut de cercetãri sau de studii, cum vreþi dumneavoastrã, pentru ”problemele minoritãþilor naþionaleÒ. Vã rog sã menþionaþi acest cuvânt, da?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Verificaþi cvorumul, domnule preºedinte.

Aºtept un lider de grup parlamentar sã cearã cvorumul.

Domnul Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea se datoreºte acestei sintagme rostite de la acest microfon, de ”minoritãþi naþionaleÒ. Un asemenea concept nu existã. Existã minoritãþi lingvistice, etnice, religioase sau de altã naturã. Ceea ce derivã din trunchiul etnic de bazã poate sã fie eventual o minoritate naþionalã existentã în afara graniþelor politice.

Deci noi nu putem accepta aici acest concept. Mulþumesc.

Da, dar termenul este acceptat în legislaþia europeanã. Stimaþi colegi,

Supun textul comisiei, cu ”Éminoritãþi naþionaleÒ, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? 3 împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Votat.

## **Domnul Petre Þurlea** _(din salã):_

Câþi au fost pentru?

Lit. U: ”Sponsorizare. Modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.Ò. Obiecþiuni? Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Am urmãtoarea obiecþiune privitoare la acest domeniu în care Guvernul solicitã abilitarea: cred cã se uitã cã pe rolul Camerei Deputaþilor, într-adevãr, zace de foarte mult timp, dar aceasta nu este vina plenului, ºi probabil a Biroului permanent, un proiect din 1998 care se referea la modificarea Legii nr. 32 ºi care, în urma numeroaselor dezbateri ºi contradicþii care au fost în plenul Parlamentului, de douã sau de trei ori a fost retrimis la comisii pentru a se rediscuta douã articole care au creat o serie întreagã de discuþii.

Deci vreau sã mã lãmuresc: s-a retras acest proiect ºi acum vrea Guvernul României sã vinã cu abilitare pentru a propune o nouã modificare, pentru cã este pe rolul Camerei Deputaþilor exact ceea ce solicitã Guvernul la ora actualã.

Aºtept lãmuriri din partea reprezentantului Guvernului în legãturã cu aceastã problemã, pentru cã altfel cred cã nu se poate discuta.

Domnule ministru, aveþi o întrebare.

Nu este vorba de o retragere din Parlament a proiectului, ci o simplã modificare minorã necesarã privind problemele de tineret, urmând, evident, ca dupã aceea Camera Deputaþilor sã-ºi continue activitatea ºi sã accepte sau nu ºi aceastã micã modificare care este însã stringentã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Mai avem un punct la lit. T, cuprins în raport la pagina 9, punctul10.

Îl

## Domnule preºedinte,

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., vã propun ca votul sã fie exprimat la ora 11,30, când mai este programat un vot. Nu putem sã supunem acum. Dacã textele au fost adoptate de maniera în care au fost adoptate, nu putem ca legea sã o supunem la vot cu 80 de oameni în salã. Mãcar la votul final sã asiguraþi respectarea textului constituþional cu privire la cvorumul necesar adoptãrii legilor.

Deci amânaþi votul la 11,30, pentru cã mai avem ºi alte voturi de dat ºi probabil cã se vor mobiliza colegii.

Este o obiecþiune întemeiatã. La 11,30 vom da votul final.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã anunþe deputaþii cã la 11,30 dãm votul final pentru mai multe texte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trecem la proiectul de lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor, societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome.

Vã amintesc faptul cã aceastã ordonanþã a fost respinsã de Senat, este ordonanþa care a produs acea hotãrâre de Guvern aberantã ce a dus la salarii excesive pentru directorii societãþilor naþionale, companiilor etc., ºi cred cã aici putem proceda cât mai repede la votarea raportului comisiei.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, sesizatã în fond, este invitatã sã facã propunerile pentru dezbateri.

De fapt, este un articol unic al legii. Este raport de respingere de la Senat, raport de respingere de la Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare.

Propunem un minut pentru dezbaterea articolului ºi 3 minute pentru întreaga lege.

Da, vã mulþumesc. Titlul legii. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Articolul unic. Obiecþiuni, comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Stimaþi colegi, sã-i dãm ºi un vot final.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Nu se poate!

Atunci, la 11,30 votul final.

Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 1 art. 9, din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este vorba de o modificare, o amendare scurtã ºi simplã, mai mult textualã a Legii nr. 74 din anul 1995, în care art. 9 alin. 1 prevede cã medicii pot fi pensionaþi la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bãrbaþii, ceea este foarte normal, pentru cã ºi legea nouã a pensiilor va prevedea acest lucru, dar treptat.

Noi, medicii, dorim ca pensionarea sã aibã loc, dacã se poate, mai târziu decât conform legilor actuale, pentru cã o zicalã veche româneascã spune: ”Dacã vrei sã fii fericit, alege-þi un avocat tânãr ºi un doctor bãtrânÒ, pentru cã ei au experienþã mare. De aceea, dorim ca din art. 9 alin. 1 sã disparã patru cuvinte: ”Medicii se pot pensiona la 60 de ani la cerere anualã prin prelungiri anualeÉÒ, aceste expresii sã disparã.

Deci: ”Medicii se vor pensiona la vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bãrbaþii, cu excepþia doctorilor în medicinã, docenþilor în medicinã, respectiv conferenþiarilor, profesorilor, academicienilor ºi aºa mai departe, care pot lucra pânã la vârsta de 65 de ani femeile ºi 70 de ani bãrbaþiiÒ.

Încã o condiþie este introdusã în aceastã lege, dar în legea iniþialã, nr. 74, nu în modificare. Sã nu se teamã nimeni cã bãtrânii ”elefanþiÒ vor ocupa posturile de ºefi de secþie ºi posturile de ºefi de catedrã, pentru cã, dupã vârsta de 60 de ani femeile, respectiv 65 de ani bãrbaþii, nu pot sã fie ºefi de secþie chiar dacã lucreazã pânã la 70 de ani.

## Eu vã mulþumesc.

Încã o micã completare are propunerea noastrã legislativã privind foºtii deþinuþi politici care au fost împiedicaþi sã exercite profesia de medic. Dumnealor vor intra în categoria aceasta a academicienilor, doctorilor docenþi, doctorilor în medicinã ºi au dreptul sã lucreze dupã vârsta de 60 de ani femeile, respectiv de 65 de ani bãrbaþii, pânã la 65 de ani femeile, respectiv 70 de ani bãrbaþii, dar cu prelungire anualã la cerere.

Trebuie sã dãm acest drept acestor oameni, pentru cã unii au stat mulþi ani în închisoare sau, chiar dacã numai doi sau trei ani au stat la închisoare, acest lucru le-a nenorocit viaþa ºi nu au reuºit în perioada aceea sã-ºi exercite profesia. De altfel, este vorba de un numãr foarte mic de medici, nu ºtiu dacã sunt 30 sau 40 de oameni în situaþia aceasta.

Da, vã mulþumesc. Comisia?

**Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_

Am ºi eu o întrebare!

Dupã intervenþia comisiei, intrãm la dezbateri generale.

În legãturã cu aceste douã amendamente de fapt introduse, vreau sã vã spun cã realmente acea situaþie în care în lege apare cuvântul ”potÒ dã naºtere la interpretãri deosebite ºi chiar la apariþia unor procese în care instituþiile au fost angrenate ºi, ca atare, noi susþinem din partea comisiei amendamentele impuse Legii nr. 74/1995, aduse de cãtre domnul deputat B‡r‡nyi.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale existã solicitãri de intervenþii?

Domnul deputat Leonãchescu, din partea P.R.M.

Intervenþia mea nu se vrea o dezvoltare la capitolul acesta, ”Dezbateri generaleÒ, ºi mai mult formularea unor întrebãri la intrevenþia colegului nostru, reputatul deputat B‡r‡nyi.

Dânsul a propus ca în categoria academicienilor, a oamenilor de ºtiinþã care primesc anumite drepturi sã figureze ºi medici care au fãcut detenþiune timp îndelungat. Întrebarea mea este dacã un asemenea profesionist care a stat foarte multã vreme în puºcãrie, cãruia îi înþeleg ºi îi respect durerea ºi nedreptatea care i s-a fãcut, deci un asemenea specialist care n-a fost în contact cu meseria timp îndelungat poate fi recompensat în plan profesional. Eu cred cã nu. Poate fi recompensat pe alte cãi, dar, la nivel de profesie, lucrurile au evoluat altfel în lumea celor care au fost în activitate continuã. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Sã epuizãm dezbaterile generale, ºi iniþiatorul va rãspunde odatã tuturor.

Domnul doctor Rãdulescu, deputat P.D.

La acest proiect legislativ aº vrea sã aduc urmãtoarele comentarii: este într-adevãr binevenit, din punctul de vedere al Grupulul parlamentar P.D., din urmãtoarele considerente: în multe cazuri am observat cã, dacã noi, Parlamentul, includem formularea ”potÒ sau ”la cerereÒ într-o lege, ea este interpretatã în sensul la care noi nu ne-am gândit.

Când noi zicem ”potÒ, introducem nuanþa de dorinþã, de personalizare a dorinþei din partea celui care este în cauzã, care poate opta într-un fel sau altul, poate la cerere.

De multe ori însã instanþele birocratice care lucreazã cu aceste legi judecã ele dupã dorinþa lor dacã este cazul sau nu sã acorde acel drept care de fapt i se cuvine cetãþeanului ºi pe care noi l-am cuprins în lege opþional, pentru ca cetãþeanul sã decidã el în cunoºtinþã de cauzã dacã vrea sau nu sã cearã acel drept.

De aceea, deºi este foarte corect cum introducem noi în multe cazuri ”potÒ sau ”la cerereÒ, este bine ca de acum înainte, zic eu, ca atenþionare generalã, sã avem grijã ca aceastã specificare pozitivã din partea noastrã sã nu fie rãstãlmãcitã de cãtre birocraþii care lucreazã cu legea ºi care decid ei dacã se poate sau nu se poate.

Revenind la fond, ceea ce se propune în aceastã lege este binevenit: este vorba de categorii profesionale extrem de bine calificate. Sã nu uitãm cã ºi calificarea, în cazul medicilor, ia foarte mult timp ºi performanþa se obþine la vârste ceva mai mature decât în alte segmente profesionale.

De aceea, nu va fi nici o pagubã pentru þarã, ci, dimpotrivã, un avantaj pentru pacienþi dacã vârsta va fi prelungitã, mai ales cã îndepãrtãm ºi temerea unora cã vor fi ocupate anumite posturi de conducere de cãtre persoane prea în vârstã, având în vedere prevederea pe care o cuprinde altã lege, aceea cã nu pot fi ocupate funcþii de conducere peste 65 de ani.

Grupul parlamentar P.D. considerã oportune ºi eficiente aceste modificãri ºi le susþine.

Da. Vã mulþumesc. Alte intervenþii dacã mai sunt? Dãm cuvântul iniþiatorului, pentru a rãspunde.

## **Domnul B‡r‡nyi Francisc:**

Mulþumesc domnului deputat Leonãchescu pentru întrebarea pusã.

Poate cã nu m-am exprimat eu corect. Eu nu vreau sã pun la acelaºi nivel academicienii cu medicii care au suferit anumite condamnãri ºi au altã pregãtire. Doar atâta vreau, ca aceºti medici care au fost împiedicaþi sã-ºi exercite activitatea profesionalã sã aibã exact aceleaºi drepturi, aºa cum au conferenþiarii, doctorii în medicinã, docenþii, respectiv academicienii în problema aceasta, adicã ºi lor sã li se permitã sã li se prelungeascã activitatea pânã la vârsta de 65-70 de ani.

Dacã-mi permiteþi, eu citesc articolul, cum propunem: ”Medicii deþinuþi sau internaþi din motive politice, aflaþi în situaþiile prevãzute la art. 1 ºi 2 din Decretul-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, pot fi menþinuþi la cerere în activitatea profesionalã, pe baza certificatului anual de sãnãtate, pânã la împlinirea vârstei de 65 de ani femeile ºi 70 de ani bãrbaþii. |Aceste prevederi se aplicã ºi medicilor|care, din|Argeºanu Valentin|absent| |---|---|---|---| |tive politice, au fost obligaþi sã-ºi întrerupã|studiile o|Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |mitã perioadã, obþinându-ºi licenþa cu întârziere, ori||Ariton Gheorghe|prezent| |or care au fost împiedicaþi sã-ºi reia activitatea profe-||Asztalos Ferenc|absent| |nalãÒ.||Avramescu Constantin-Gheorghe|absent| |Accentuez: este vorba de un numãr foarte<br>dici, 30-40 de oameni în toatã România.<br>Vã mulþumesc.|redus de|Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor|absent<br>absent<br>absent| |**Domnul Vasile Lupu:**||Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan|absent<br>prezent| |Da. Vã mulþumesc.||Bara Radu-Liviu|absent| |Stimaþi colegi, trecem la dezbatere.||B‡r‡nyi Francisc|prezent| |Titlul legii, varianta din raport.||Barbaresso Emanoil-Dan|absent| |Voturi pentru?<br>Împotrivã? Abþineri?||Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase|prezent<br>prezent| |Votat.||Bartoº Daniela|absentã| |Varianta din raport a articolului unic.||Bãbãlãu Constantin|absent| |Voturi pentru?<br>Împotrivã? Abþineri?||Bãlãeþ Dumitru<br>Bãsescu Traian|prezent<br>absent| |Votat.||Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Deci, votând articolul unic, am votat varianta din||Bejinariu Petru|prezent| |ort, aºa cum a fost prezentatã de comisie.||Berceanu Radu Mircea|absent| |Votul final îl vom da imediat.||Berci Vasile|prezent| |Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea||Berciu Ion|prezent| |onanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind<br>tecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu||Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezentã<br>absent| |tinaþia de locuinþã.||Bivolaru Gabriel|absent| |**Domnul Acsinte Gaspar**_(din salã):_||Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif|absent<br>absent| |Nu a venit ministrul Justiþiei!||Bšndi Gyšngyike|absentã| |Aºa au cerut liberalii!||Boºtinaru Victor|absent| |**Domnul Vasile Lupu:**||Bot Octavian<br>Botescu Ion|absent<br>prezent| |Aici se cere un ministru, nu? Da.||Bran Vasile|absent| |Atunci, apelul nominal, vã rog, sã adunãm|colegii în|Brezniceanu Alexandru|absent| |ã ºi sã

**:**||Buzatu Dumitru<br>Calimente Mihãiþã|absent<br>absent| |De ce apel nominal? A cerut cineva apel|nominal?|Cazacu Vasile-Mircea|absent| |**Domnul Vasile Lupu:**||Cazan Gheorghe Romeo Leonard<br>Cândea Vasile|prezent<br>prezent| |Deci, stimaþi colegi, mai fac o precizare la propunerea||Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent| |islativã pentru modificarea alin. 1 al art. 9|din Legea|Chichiºan Miron|prezent| |74/1995. Trimiþând la varianta comisiei, considerãm cã||Chiliman Andrei-Ioan|prezent| |votat art. 1 aºa cum a fost redactat de comisie,||Chiriac Mihai|prezent| |rinzând de data aceasta alin. 1 al art. 9,|alin. 5 al|Ciontu Corneliu|absent| |9 ºi art. II. Urmeazã sã dãm votul final.||Ciumara Mircea|prezent| |Secretarul de ºedinþã sã facã apelul nominal!||Cîrstoiu Ion|prezent| |**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**||Cojocaru Radu-Spiridon<br>Constantinescu Dan|prezent<br>absent| |Achimescu Victor-ªtefan|absent|Corâci Ioan Cezar|absent| |Aferãriþei Constantin|prezent|Corniþã Ion|prezent| |Afrãsinei Viorica|absentã|Cosma Liviu-Ovidiu|absent| |Albu Alexandru|prezent|Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent| |Albu Gheorghe|prezent|Cotrutz Constantin Eremia|prezent| |Alecu Aurelian Paul|absent|Cristea Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe (DB)|prezent|Cristea Marin|prezent| |Ana Gheorghe (HD)|prezent|Cunescu Sergiu|absent| |Andrei Gheorghe|absent|Dan Marþian|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentã|Dan Matei-Agathon|absent| |Antal Istv‡n|prezent|Darie Simion|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent|Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent|Dãnilã Vasile|prezent|

Aceste prevederi se aplicã ºi medicilor care, din motive politice, au fost obligaþi sã-ºi întrerupã studiile o anumitã perioadã, obþinându-ºi licenþa cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaþi sã-ºi reia activitatea profesionalãÒ.

Accentuez: este vorba de un numãr foarte redus de medici, 30-40 de oameni în toatã România. Vã mulþumesc.

Deci, votând articolul unic, am votat varianta din raport, aºa cum a fost prezentatã de comisie. Votul final îl vom da imediat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþã.

Mazãre Radu ªtefan absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Mândroviceanu Vasile prezent Gheorghe Valeriu prezent Mânea Radu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Gheorghiu Adrian prezent Meºca Sever prezent Gheorghiu Mihai absent Miclãuº Vasile prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Ghidãu Radu prezent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Ghiga Vasile prezent Mihu Victor Traian prezent Giurescu Ion prezent Miloº Aurel prezent Glãvan ªtefan absent Mitrea Miron-Tudor prezent Godja Petru prezent Mogoº Ion prezent Grãdinaru Nicolae prezent Moiceanu Constantin prezent Grigoraº Neculai prezent Moldovan Petre absent Grigoriu Mihai prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Groza Nicolae prezent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Gvozdenovici Slavomir absent Moroianu Geaman Adrian Tudor absent Haºotti Puiu prezent Moucha Romulus-Ion absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Munteanu Ion prezent Hlinschi Mihai absent Mureºan Ioan absent Honcescu Ion absent Musca Monica Octavia prezentã Hrebenciuc Viorel absent Nagy ªtefan prezent Iacob Elena prezentã Naidin Petre prezent Ianculescu Marian prezent Nanu Romeo absent Ifrim Dumitru absent Nãstase Adrian prezent Igna Ioan prezent Neacºu Ilie absent Ignat ªtefan prezent Neagu Romulus absent Iliescu Valentin-Adrian prezent Neagu Victor absent Ionescu Alexandru prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Ionescu Anton prezent Negrãu Mircea prezent Ionescu Bogdan absent Nica Dan absent Ionescu Constantin absent Nicã Mihail prezent Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin prezent Nichita Dan Gabriel absent Ionescu Gheorghe prezent Nicolae Jianu prezent Ionescu Marina prezentã Nicolaiciuc Vichentie prezent

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2000

|Nicolescu Mihai|prezent| |---|---| |Nicolicea Eugen|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent| |Nistor Vasile|absent| |Noica Nicolae|absent| |Oanã Gheorghe|absent| |Oltean Ioan|prezent| |Onaca Dorel Constantin|absent| |Opriº Constantin Remus|absent| |Osman Fedbi|absent| |Palade Dan|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent| |Paneº Iosif|prezent| |Panteliuc Vasile|prezent| |Pantiº Sorin|absent| |Papuc Aurel Constantin|prezent| |Partal Petre|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent| |Pavel Vasile|prezent| |Pavelescu Claudiu Costel|prezent|

Stimaþi colegi, care rãspundeþi prezent vã rog sã rãmâneþi în salã. Avem mai multe legi importante de votat, de dat votul final, suntem în penultima sãptãmânã de program legislativ.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

|**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**||Stãnescu Alexandru-Octavi<br>Stãnescu Mihai-Sorin<br>|prezent<br>prezent<br>| |---|---|---|---| |Pãcurariu Iuliu|prezent|Stoica Valeria Mariana|absentã| |Pãunescu Costel|prezent|Stoica Valeriu|absent| |Pârgaru Ion|absent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |Pâslaru Dumitru|prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |PŽcsi Francisc|prezent|Szil‡gyi Zsolt|absent| |Pereº Alexandru<br>Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent<br>absent|ªaganai Nusfet<br>ªerban George|prezent<br>prezent| |Petrescu Silviu|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Petrescu Virgil|prezent|ªteolea Petru|absent| |Petreu Liviu|absent|Tabãrã Valeriu|prezent| |Pintea Ioan|absent|Tam‡s S‡ndor|absent| |Piþigoi Barbu<br>Podaru Dumitru-Teodor|prezent<br>absent|Tarna Gheorghe<br>Tãvalã Tãnase Pavel|prezent<br>prezent| |Pop Iftene|absent|Teculescu Constantin|prezent| |Pop Leon Petru|absent|Tokay Gheorghe|prezent| |Pop Viorel<br>Popa Aron Ioan|absent<br>absent|**Domnul Vasile Lupu:**|| |Popa Daniela|absentã|Stimaþi colegi, ocupaþi-vã locurile în bãnci, trecem im|| |Popa Ioan Mihai|prezent|diat la vot.|| |Popa Nicolae<br>Popa ªtefan|prezent<br>prezent|**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**|| |Popa Virgil|absent|Trifu Romeo Marius|prezent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent|Tudor Marcu|absent| |Popescu Dumitru|prezent|Tudose Nicolae-Florin|prezent| |Popescu Emil-Teodor|absent|Þepelea Gabriel|prezent| |Popescu Ioan-Dan|absent|Þocu Iulian Costel|absent| |Popescu Irineu|prezent|Þurlea Petre|prezent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton|absent|Udrea Florian|prezent| |Priceputu Laurenþiu|absent|Vaida Francisc-Atila|absent| |Protopopescu Cornel|prezent|Valeca ªerban Constantin|prezent| |Putin Emil-Livius-Nicolae|prezent|Varga Attila|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|absentã|Vasilescu Nicolae|prezent| |Radu Alexandru-Dumitru|absent|Vasilescu Valentin|prezent| |Radu Elena Cornelia Gabriela|absentã|Vataman Dorin|prezent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|prezent|Vãsioiu Horia|prezent| |Raica Florica Rãdiþa|prezentã|Vâlceanu Gheorghe|prezent| |Raicu Romulus|prezent|Vâlcu Mircea|prezent| |R‡koczi Ludovic|prezent|Vetiºanu Vasile|prezent| |Rãdulescu Cristian|prezent|Vida Iuliu|absent|

||

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, ocupaþi-vã locurile în bãnci,

Domnul Gaspar, procedurã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Urmeazã sã ne exprimãm votul asupra mai multor proiecte de lege ºi vã solicitãm, domnule preºedinte, sã stabiliþi pentru fiecare proiect de lege în parte modalitatea de vot, în primul rând, ºi, în al doilea rând, sã se facã numãrarea voturilor pe toate cele trei categorii: voturi pentru, voturi contra ºi abþineri, pentru a se consemna în stenogramã rezultatul votului asupra fiecãrui proiect de lege. În felul acesta, avem ºi certitudinea cã votul a fost exprimat cu respectarea prevederilor constituþionale referitoare la cvorum.

Vã mulþumesc.

Sunt 224 de deputaþi prezenþi.

Da, suntem în cvorum, putem trece la vot. Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Vã propun vot deschis. Existã alte propuneri? Nu.

Cine este pentru? Numãraþi, vã rog, voturile.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Spuneþi caracterul legii!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Caracter organic. 192 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 20 de abþineri. Votat.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999; caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 3 abþineri.

Votat.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe; caracter ordinar.

Propun vot deschis.

Existã alte propuneri? Nu, deci mergem pe votul deschis.

Supun proiectul votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Numãraþi, vã rog.

Vã rog, pãstraþi liniºtea în salã! 113 voturi pentru. Împotrivã?

Vã rog, exprimaþi-vã clar votul. 41 de voturi împotrivã.

Abþineri? 48 de abþineri.

Textul a fost adoptat.

Urmãtorul proiect de lege, proiect de lege organicã: proiectul de Lege privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri.

Propun votul deschis.

Existã alte propuneri? Nu existã. Trecem la votul deschis.

Cine este pentru? Vã rog, exprimaþi-vã votul, nu pãrãsiþi sala! Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci am reuºit voturile finale. Stimaþi colegi,

În scurt timp, ne vom putea pronunþa ºi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe.

Avem ºi reprezentantul Guvernului ºi, imediat ce vom depãºi ºi acest impas, promit o pauzã rezonabilã.

Deci o pauzã meritatã.

Vã rog nu pãrãsiþi sala!

Suntem la art. 32, în raport la pagina 7, punctul 18. Obiecþiuni, comentarii?

Deci unde-i comisia?

Au fost obiecþiuni la textul comisiei. Iniþiatorul ºi deputaþi din salã au cerut revenirea la textul comisiei.

Sunt informat de secretarul de ºedinþã care a participat la dezbateri la prezidiu atunci cã textul comisiei a fost respins.

Trecem la textul iniþiatorului. Deci a rãmas nevotat textul iniþiatorului. Aºa primim informaþii ºi de la Departamentul Legislativ.

O abþinere.

## **Domnul Vasile Lupu:**

O abþinere. Art. 32 a fost votat.

Deci s-au votat alin. 1, 2 ºi 3 sau 1 ºi 2, textul iniþiatorului...

Vã rog, liniºte! Lãmurim de la tribunã, de la microfon. Comisia mai cere, aici, încã douã articole noi, 32[1] , 32[2] . Deci art. 32 a fost votat în varianta iniþiatorului. Mai existã, în raportul comisiei, 32[1] .

Poftiþi, domnule Chiliman.

Existã o propunere, aici, ca aceastã chirie sã fie cu 50% mai mare decât chiria calculatã potrivit art. 26 alin. 1, 2 ºi art. 27, pentru aceste instituþii.

Eu cred cã cel mai corect este ca, pentru instituþiile care sunt aºezãminte social-culturale, unitãþi de învãþãmânt sau instituþii publice, chiria trebuie sã fie stabilitã prin negociere între proprietar ºi cel care locuieºte acolo ºi, eventual, sã fie plafonatã, dar nu de aceastã lege la valorile care sunt aici, ci sã fie plafonatã, dacã vreþi, printr-o hotãrâre de guvern. Eu nu cred cã este cazul ca noi sã stabilim, aici, cât sã fie chiria pentru aceste instituþii, pentru cã, în momentul în care stabilim aceste lucruri, riscãm sã nu-ºi acopere proprietarii care-ºi recupereazã asemenea clãdiri, sã nu-ºi acopere nici mãcar cheltuielile normale de reparaþii ºi întreþinere care-i revin proprietarului ºi eu nu cred cã trebuie sã facem protecþie socialã pentru niºte instituþii publice. Protecþia socialã înþeleg sã fie fãcutã de cãtre stat pentru cei care, într-adevãr, sunt în situaþii de aceastã naturã, dar nu vãd de ce sediul Poliþiei din nu ºtiu ce sat sã capete regim de protecþie socialã, în momentul în care am adopta acest articol în formularea în care este fãcut.

Pot sã accept ideea sã lãsãm Guvernul sã stabileascã un plafon al chiriilor pentru aceste instituþii publice care sunt retrocedate proprietarilor, dar nu cred cã este bine sã stabilim acest plafon la un nivel atât de scãzut, pentru cã, în felul acesta, riscãm ca proprietarii sã nu-ºi poatã îndeplini obligaþiile cãtre stat ºi nici obligaþiile lor de proprietari Ñ când mã refer la obligaþiile cãtre stat vorbesc de impozite ºi celelalte Ñ ºi nici mãcar obligaþiile normale de proprietari privind reparaþiile capitale, pentru cã nu o sã aibã de unde ºi atunci se vor trezi cã cei care locuiesc acolo îi pot da în judecatã ºi se ajunge la niºte situaþii absolut aberante.

Deci acest articol nou, aºa cum este propus el, eu cred cã trebuie eliminat ºi trebuie gãsitã o formulã ca statul sã plafoneze aceste chirii la un nivel diferit de cel care este prevãzut aici.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, avem o propunere de eliminare. Comisia?

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia îºi menþine punctul de vedere ºi nu poate fi de acord cu aceastã teorie cã cheltuielile de întreþinere ale proprietarului sunt mai mari decât cele stabilite în chiria de bazã. Deci cei 2.000 de lei pe metru plus coeficienþii am înþeles cã s-au calculat ºi aceste cheltuieli, deci 50% peste aceste cheltuieli este suficient ºi este bine sã prevedem aici, pentru cã în aceastã situaþie sunt grãdiniþele de copii, o serie de primãrii care sunt în aceste case care s-au dat proprietarilor, iar, în general, bugetul, dacã ar avea bani, ar construi în acest moment case ºi s-ar elibera, dar sunt convins cã trebuie sã ne menþinem punctul de vedere cu plafonarea la 50%.

Domnul Grigoriu.

Îmi pare foarte rãu, dar nu pot sã fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei ºi sunt de acord cu punctul de vedere al domnului Chiliman, din cauzã cã se încalcã un principiu care, de acum, trebuie sã ne fie sfânt: principiul proprietãþii.

Nu vãd de ce proprietarul ar trebui sã fie pus obligatoriu, deºi sunt în cunoºtinþã de cauzã cã mulþi proprietari care au primit prin retrocedare imobile în care existã aºezãminte culturale sau sociale au acceptat ca acestea sã-ºi continue, chiar la chirii modice, dar a fost din partea lor, a fost dorinþa lor de a ajuta social comunitatea.

Deci nu putem fi de acord sã fie un fel de sponsorizare gratuitã. Acest articol nu este bine conceput. Soluþia pentru aºa ceva ar fi trebuit sã fie gãsitã la comisie, în alt sens. Dacã apare o chirie limitatã, trebuie ca sarcina tuturor reparaþiilor ºi întreþinerii imobilelor sã revinã chiriaºului, or, acest lucru nu se întâmplã. ªi, deci, aºa stând lucrurile, aceastã limitare aduce atingere principiilor fundamentale ale proprietãþii: dreptul de a dispune liber de ceea ce are omul în proprietate ºi nu rãmâne decât sã ne furãm cãciula. Dacã este proprietate privatã, trebuie sã lãsãm sã se înþeleagã instituþia cu proprietarul. Pãrerea mea este cã, în majoritatea cazurilor, nu va fi problemã.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

O intervenþie din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi,

Noi suntem de acord cu propunerea formulatã de domnul vicepreºedinte Chiliman, respectiv cu calcularea cuantumului chiriei pe metru pãtrat, care sã fie stabilit prin hotãrâre a guvernului, ºi, în acest sens, considerãm cã se vor corela dispoziþiile art. 54 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945. Acest proiect a trecut deja de Camera Deputaþilor, el, la ora actualã, se aflã în Senat, în dezbatere, prin urmare s-ar impune o corelare între cele douã articole, în sensul în care a fost prezentatã aceastã corelare de domnul vicepreºedinte Chiliman.

Stimaþi colegi, deci iniþiatorul este de acord cu douã propuneri venite din salã.

Domnul Leonãchescu are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã susþin punctul de vedere al comisiei, pentru cã avem un exemplu care opereazã astãzi în teritoriu. Am lãsat la liberul arbitru al consiliilor locale de sector ºi al municipiului Bucureºti sã stabileascã chiria la garaje ºi au ieºit cifre îngrozitoare. Necorelându-se decizia Consiliului municipal Bucureºti cu vechiul sistem de organizare în acest domeniu, au apãrut ºi amenzi de milioane de lei. Eu sunt împotriva lãsãrii la libera decizie a unui Guvern, mai mult sau mai puþin obiectiv, a acestei limite ºi propun sã votãm varianta propusã de comisie. Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, prima propunere este de eliminare. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 34 împotrivã ºi o abþinere, propunerea de eliminare a fost votatã.

La textul urmãtor, dacã-l invocaþi, verificãm. Comisiile propun un nou articol, 32[2] . Poftiþi, domnule deputat Leonãchescu.

## Domnule preºedinte,

Anunþaþi numãrul de voturi pentru, ca sã ºtim cvorumul. Suntem sau nu în cvorum? Cer aceasta în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Numai cã este cerut dupã vot, iar potrivit ultimei numãrãtori eram 226 în salã.

Deci numãrãm la urmãtorul.

Art. 32[2] , textul comisiei.

Intervenþii? Nu sunt.

S-a cerut cvorumul. Vom numãra.

Deci cine este pentru? Mulþumesc, mare majoritate.

## **Domnul Viorel Burlacu** _(din bancã):_

Câþi sunt pentru?

Numãrãm voturile împotrivã. Da, s-a cerut cvorumul. Cine este pentru? Numãrãm, da. 95 de voturi pentru. Împotrivã? Abþineri?

## **Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_

Nu este cvorum.

Da, nu mai este cvorum.

## Stimaþi colegi,

Astãzi avem programul de lucru pânã la orele 18,00. Un grup important de colegi sunt la întâlnirea cu delegaþia chinezã, alt grup de colegi sunt la întâlnirea cu delegaþia O.S.C.E. Eu vã rog sã-i anunþaþi pe toþi cã reluãm lucrãrile la 14,30 ºi vom începe cu un apel nominal dacã nu vom fi în cvorum. Suntem în penultima sãptãmânã a acestei sesiuni, suntem în penultima sesiune a acestei legislaturi, programul nostru legislativ a rãmas cu multe întârzieri ºi vã rog sã înþelegeþi cã astãzi trebuie sã recuperãm cele 4 sãptãmâni, pe care dumneavoastrã le-aþi impus prin vot, de activitate în circumscripþiile electorale.

Stimaþi colegi, la ora 12,30, în holul Parlamentului va avea loc comemorarea Eminescu, organizatã de Camera Deputaþilor, ºi sunteþi invitaþi cu toþii sã participaþi la aceastã ceremonie.

## PAUZÃ

Poate fi în multe locuri.

## Stimaþi colegi,

Un punct problematic am depãºit; era punctul 18 din raport. De asemenea, a trecut ºi punctul 19. Suntem la punctul 20 din raport.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Domnule preºedinte, daþi cuvântul domnului deputat Sabãu, pentru cã are de fãcut o comunicare.

Înainte de a trece la dezbaterea legii, dau cuvântul domnului deputat Sabãu pentru a face o comunicare importantã.

## **Domnul Traian Sabãu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În conformitate cu dispoziþiile art. 68 alin. 2 din Constituþia României ºi ale art. 179, 183 ºi 192 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, declar cã demisionez din calitatea de deputat în Circumscripþia electoralã nr. 39, Vâlcea, din partea P.D.S.R.-ului, ca urmare a alegerii mele la data de 18 iunie 2000 în funcþia de primar al municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Sã fie într-un ceas bun! Stimaþi colegi, suntem la punctul 20 din raport, art. 32[2] , care defineºte familia, dar cred cã în privinþa definiþiei familiei ne înþelegem.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Nu a venit comisia, domnule preºedinte.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Comisia este invitatã la dezbateri.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu** _(din bancã):_

ªi ceva deputaþi ar mai trebui sã vinã.

Stimaþi colegi, cu puþinã bunãvoinþã ºi patriotism, putem depãºi ºi acest punct.

Dacã existã comentarii, obiecþiuni la art. 32[2] : ”Prin familie în înþelesul prezentei ordonanþe de urgenþã se înþelege: soþul, soþia, copii, pãrinþii soþilor, precum ºi ginerii, nurorile ºi copiii acestora, dacã locuiesc ºi gospodãresc împreunãÒ.

Domnul secretar de stat Mocuþa.

## * * DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reluãm dezbaterile, invitãm secretarii la prezidiu, poate împreunã vom reuºi sã-i gãsim.

Domnul secretar Miclãuº unde poate fi?

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Noi v-am ruga sã modificaþi art. 32[2] ºi sã þineþi cont de reglementarea care se dã în art. 17 al Legii locuinþei în care: ”Prin familie se înþelege soþul, soþia, copii ºi pãrinþii soþilor care locuiesc ºi gospodãresc împreunãÒ. Deci noi considerãm cã ginerii ºi nurorile ºi copii acestora nu pot fi incluºi în textul acestui articol ºi, de altfel, ei nici nu se regãsesc în legislaþia familiei ºi nu sunt pomeniþi astfel.

Domnule preºedinte Emil Popescu.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Mulþumesc domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Spusele domnului ministru Mocuþa sunt întemeiate, dar numai pe o parte. Existã rudenia de sânge ºi rudenia prin alianþã. Cãsãtoria este un act juridic care creeazã rudenie prin alianþã. Prin urmare, fiul se naºte din tatã ºi din mamã, face parte din familie în sensul strict, dar viitoarea lui soþie, adicã nora, va face parte din familie prin efectul cãsãtoriei. Aduceþi-vã aminte cã în timpul Decretului nr. 78/52 în sens locativ erau asimilate în familie, repet, în sens locativ, ºi alte terþe persoane nerude, dacã trãiau ºi gospodãreau împreunã. Revenind la definiþie, pentru ca cele douã definiþii sã nu fie paralele ºi diferite, este bine sã se introducã ”dacãÒ, nu ”care trãiescÒ, ”dacã trãiesc ºi gospodãresc împreunãÒ.

Da, ºi ”dacã locuiesc ºi gospodãresc împreunãÒ, n-am nimic împotrivã. A fost o enormã discuþie în timpul comunismului dacã soþii pot avea douã locuinþe diferite în funcþie de munca ºi domiciliul lor. Foarte mult s-au schimbat aceste definiþii. Este bine sã rãmânem fideli acestor criterii câºtigate. Avem familia în sens locativ _lato sensu:_ soþ, soþie, copii, nurori, gineri, ”dacã locuiesc ºi gospodãresc împreunãÒ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Corect.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

”Dacã locuiesc...Ò, ”dacãÒ este o condiþie subsumatorie.

Da, este varianta comisiei: ”dacã locuiesc ºi gospodãresc împreunãÒ.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Da, este corect. Deci nu ”care locuiescÒ, ”dacã locuiesc împreunãÒ.

Domnul Leonãchescu. Domnul deputat Leonãchescu are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cineva ºi-a uitat aici opera. Sã vinã sã o ia. ( _S-a referit la o bãrcuþã din hârtie rãmasã pe pupitru.)_ Da, se pare cã este de la Ministerul Transporturilor. Aºa rãmâne, hârtie în urmã.

Pe tema discutatã, daþi-mi voie sã fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei, susþinut ºi de domnul deputat Emil Popescu, pentru cã situaþia chiriaºilor este atât de mozaicatã încât chiar o asemenea formulare nu acoperã toate situaþiile pe care le-am putea întâlni. Iatã, spre exemplu, un obicei românesc strãvechi: sã trãiascã pãrinþii cu ultimul copil cãsãtorit în casã, în casa pe care pãrinþii au fãcut-o. Automat lângã copilul lui de sânge vine nora sau ginerele. Sã nu-l includem în aceastã categorie, fiind vorba, nu de proprietari, ci de chiriaºi, ia ima-

ginaþi-vã, foarte multe situaþii de oameni cu handicap, bãtrâni singuri care sunt Ð dacã vreþi Ð îngrijiþi în sânul unor familii, fel de fel de situaþii. Sã-i excludem, sã-i lãsãm pe drumuri, sã nu-i normãm ºi pe ei?! Sau sã facem o lege specialã pentru aceste persoane, dacã vreþi, fãrã urmaºi, fãrã cineva care sã-i întreþinã.

Eu cred cãÉ ºi nu cred, sunt convins cã formularea propusã de comisie este acoperitoare pentru foarte multe situaþii practice ºi avem în aceasta o soluþie pentru protecþia chiriaºilor respectivi.

Mulþumesc.

**Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_ La vot.

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa are cuvântul.

Domnilor deputaþi, dacã mergeþi pe aceastã variantã, atunci vã propunem sã nu scrieþi ”ginerii ºi nurorileÒ, ci sã votaþi ”fiii ºi soþii sau soþiile acestoraÒ, pentru cã ”ginerii ºi nurorileÒ nu se gãsesc în legislaþia noastrã.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Nu avem nimic împotrivã sã fie ori aºa, ori aºa; înþelegem bine despre ce este vorba.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Este clar aºa.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Da, domnule, suntem de acord cu ea, ce mai pierdem timpul? Sã votãm, sã lãsãm restul articolului. Da, soþii, copii ºi soþiile...

Stimaþi colegi, iatã, ne-am pus de acord.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Lãsaþi cum este la comisie, cã este pe înþelesul tutu-

ror.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Este mai bine redactat. Noi ne menþinem punctul de vedere.

Deci cum rãmânem: cu ginerii sau cu soþii?

## **Domnul Ion Cîrstoiu** _(din loja comisiei):_

Deci textul comisiei.

Textul comisiei îl supun întâi votului, da. Sã fie singurul text neînþeles din legea aceasta. Textul comisiei. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

La art. 33 se propune eliminarea textului iniþiatorului. Obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La art. 36 se propune eliminarea. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Deci renumerotarea se coreleazã.

**Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_ Bãgaþi art. 34, 35. Ce facem?

Da, mai avem niºte articole. Da, acum le luãm. Deci art. 34, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 35, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 37, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 38, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 39, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 40, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 41, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, ”Dispoziþii finaleÒ. Art. 42. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 43. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 44. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 45, text comisie din raport. Dacã sunt obiecþiuni? Domnul Chiliman.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman** _(coboarã de la prezidiu la microfon):_

Eu m-am uitat cu atenþie la formularea aceasta. Deci este mai completã decât cea propusã de iniþiator ºi a venit la cererea Ministerului de Externe, LOCATO ºi celelalte, însã singura chestiune este: ”Contractele de închiriere încheiate pentru spaþiile ocupate de... se prelungescÒ Ð spune aici Ð ”de drept, pentru o perioadã de 5 aniÒ. ªi

eu cred cã trebuie spus aºa: ”la cererea chiriaºuluiÒ, pentru cã sunt chiriaºi care nu vor neapãrat sã mai stea 5 ani acolo, or, trebuie sã aparã aceastã precizare în text ºi pe urmã, eu aº spune, m-aº opri cu fraza aºa: ”cu respectarea tuturor condiþiilor prevãzute de acestea, indiferent de proprietarÒ. Cã este redundant ”proprietarul care deþine spaþiulÒ, indiferent de proprietar. Este normal cã proprietarul deþine spaþiul.

Da, propunerea domnului Chiliman este agreatã de comisie?

O micã nuanþã, vã rog. Suntem de acord în principiu, este o diferenþã de douã cuvinte care pot sã provoace necazuri.

Doamnelor ºi domnilor, suntem de acord ambele comisii. Sã þesãlãm puþin acest text. ”Se prelungesc la cererea chiriaºului pentru o perioadã de 5 ani, în aceleaºi condiþii, indiferent de proprietar.Ò Textul, aºa cum este, ”cu respectarea tuturor condiþiilor prevãzute de acesteaÒ, vrea sã spunã acelaºi lucru, numai cã este uºor ambiguu. ªi atunci ”în aceleaºi condiþii,Ò Ð vã mulþumesc, domnule vice Ð ”indiferent de proprietarÒ. ªi atunci textul este bun.

Vã mulþumesc.

Da. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 46. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Cap.IV în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Cine este pentru?

**Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_ Anexa 1, anexa 2?

Avem anexe? Da. Anexa 1. Comentarii? Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În anexa 1 se stabilesc categoriile de persoane care au dreptul la o camerã în plus. Vã rog sã ne aplecãm cu atenþie ºi în special la punctul 3 din aceastã anexã ºi în special la partea finalã: ”precum ºi procurorii de la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de JustiþieÒ. Deci toþi procurorii care sunt încadraþi la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie au dreptul la o camerã în plus. Dar vã rog sã observaþi cã sunt excluºi de la aceastã prevedere, de la acest beneficiu consilierii de conturi de la Curtea de Conturi care au regimul exact al judecãtorilor de la Curtea Supremã de Justiþie, este omis preºedintele ºi ºefii de secþie de la Consiliul Legislativ. Eu cred cã ar trebui sã revedem un pic acest punct 3 din anexã ºi aº propune în felul urmãtor: ”Judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie ºi ai Curþii Constituþionale, consilierii de conturi de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, preºedintele ºi ºefii de secþie de la Consiliul Legislativ, procurorul general ºi adjuncþii acestuia de la Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de JustiþieÒ.

Domnul Emil Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu numai cã sunt de acord cu ce spune domnul Gaspar, dar, dacã vrem sã raþionãm corect ºi consecvent pânã la capãt ºi cred cã domnul Gaspar va fi de acord cu mine, atunci, datoritã asimilãrii pe care o face Constituþia ºi o fac ºi alte legi, procurori, judecãtori, da, da, domnule Gaspar, atunci trebuie sã introducem toþi procurorii de la Parchetul General, fiindcã, prin efectul asimilãrii, ei sunt colegi cu judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie ºi au ºi ei dosare mamut cu care pleacã sâmbãta ºi duminica acasã. Este, domnule Mocuþa? Dacã eu mint, sã-mi spuneþi: Domnule, minþi! Deci un procuror general ºi un adjunct, sau sunt doi Ð trei... Este o nedreptate. Prin efectul dreptãþii... Nu se poate! Cei mai mulþi de acolo pleacã acasã sâmbãta cu dosare, au nevoie de camerã separatã, copilul plânge ºi vrea þâþã, domnule Gaspar, ce vreþi?

Dacã vreþi sã o luaþi aºa, eu ºtiu foarte mult ce se întâmplã acolo. Dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât mine. Nu aveþi cuvântul, deocamdatã staþi cuminte acolo. Eu sunt de acord cu dumneavoastrã. Sã ºtiþi! În dosarul cu ”explozia de la PiteºtiÒ au fost 27 de volume, lucrate de procurori. Este, domnul... Nu ne jucãm. Legate cu sfoarã multã, hã, hã...

Deci eu sunt de acord cu ce spuneþi dumneavoastrã, dar adãugãm, sã rãmânem pe formula ”ºi procurorii de la Parchetul GeneralÒ, introducem ºi persoanele pe care le-aþi dorit de la Consiliul Legislativ, de acord, cã ºi domnul Valer Dorneanu munceºte acolo, aºa, dar nu ºtiu. Eu am sentimentul cã, pe undeva, este ºi o micã nedreptate, pentru cã domnii care lucreazã acuma în Consiliul celor 11, nu în Consiliul celor 10 de la Veneþia, în Consiliul celor 11 cu dosarele Securitãþii, parcã ar avea ºi ei dreptul la o camerã în plus. Este, domnule Gaspar? Dar eu zic...

Sã zicem cã aceste dosare sunt atât de secrete cã nu circulã decât ºtim noi pe unde. Prin urmare, eu vã propun sã rãmânem pe formula plus adaosul de la domnul Gaspar ºi domnul Gaspar sã fie de acord cu noi, sã rãmânã ”ºi procurorii de la Parchetul General de pe lângãÉÒ. Haideþi domnule Gaspar, sã fim drepþi, domnule!

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din bancã):_

Nu mã intereseazã, poate sã fie 5-10-15-20, domnul... De ce ne certãm pentru ºiretele de la pantofi? Asta e o copilãrie. Vã rog frumos!

Deci numai o datã avem un Parchet General, numai o datã în toatã þara. Am fost de acord cu Curtea de Conturi, cum spuneþi dumneavoastrã, eu am cerut sã se introducã cuvântul, apelativul ”supremãÒ, în poziþie supremã.

Deci sunt de acord cu ce spuneþi dumneavoastrã, vã rog sã fiþi ºi dumneavoastrã de acord sã rãmânã textul completat cum trebuie, da?

Vã mulþumesc.

Da, domnul Gaspar.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din salã):_

Iar?!

Probabil vine sã-ºi exprime acordul cu domnul Popescu.

Domnule preºedinte,

Vreau sã-i spun domnului preºedinte Emil Popescu cã anchetele penale nu se fac cu dosarele la domiciliu când plânge copilul cã cere þâþã sã...

...cã plânge tatãl...

Sigur, plânge tatãl, nu plânge copilul.

Pe de altã parte, domnule preºedinte, eu cred cã aici totuºi se regãsesc funcþii care sunt asimilate, potrivit legii, la un anumit grad: cu gradul de ministru, de ministru de stat, secretar de stat. Ba, mai mult, mie mi-a venit acum ideea sã spun cã în mod normal ar trebui sã beneficieze de aceastã prevedere, în sensul cã au dreptul la o camerã în plus, persoanele numite sau alese în funcþie de cãtre Parlament. Pentru cã, într-adevãr, ºi acoperim ºi ce spuneaþi dumneavoastrã, deci cei de la Colegiul privind Studierea...

Domnule deputat Gaspar, persoane tot avem, locuinþe nu avem.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule, o sã avem ºi locuinþe, cã vorba aceea, asta vrem sã facem: sã facem locuinþe cât mai multe.

Este vorba de o camerã în plus, domnule Grigoriu. Nu ºtiþi la ce discutãm! Nu ºtiþi la ce discutãm! ªi consider cã toþi cei care sunt aleºi sau numiþi în funcþie de cãtre Parlament pot sã beneficieze de o camerã în plus atât timp cât, dacã vã uitaþi la punctul 9, cine beneficiazã? Directorii teatrelor Ð am toatã consideraþia! Ð operelor, operetelor ºi filarmonicilor de stat.

Deci consider cã cel care este numit într-o funcþie sau ales de cãtre Parlament, înseamnã cã este o funcþie cãreia legea i-a conferit un anumit statut ºi cred cã statutul acesta îi dã dreptul sã beneficieze ºi de o camerã în plus.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din salã):_

Dar natura muncii nu conteazã?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã rog, liniºte în salã ºi sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã pãrerea mea, aceastã listã, pe care nu o contest, nu are nici o logicã. O parte din ea. Pentru cã, dacã te uiþi, constaþi cã ar trebui ºi alþii sã aparã pe lista asta. De exemplu, dacã apar directorii teatrelor, operelor, operetelor ºi filarmonicilor de stat, de ce sã nu aparã ºi directorul circului? Sau de ce sã nu aparã directorii generali ai regiilor importante din România? ROMGAZ, PETROM...

Pentru directorul C.E.C.-ului s-a gãsit spaþiu...

Nu, nu. Sau de ce sã nu beneficieze miniºtrii, de exemplu?

Pãrerea mea este sã nu ne grãbim cu aceastã listã, s-o analizãm mai temeinic. Sau, dacã vreþi, sã luãm un cetãþean mai simplu, handicapat de gradul 1, care are nevoie de însoþitor. De ce sã nu-i dãm ºi handicapatului de gradul 1 o camerã în plus?

Deci lista asta, dupã pãrerea mea, a fost fãcutã la repezealã ºi sã nu ne grãbim cu votarea ei înainte de a o analiza temeinic.

Domnul Emil Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi, ºi cu specialã privire la domnul coleg,

Vã rog frumos sã observaþi cã handicapaþii de care dumneavoastrã pomeneaþi adineauri, se regãsesc în anexa nr. 2. Vã rog sã citiþi anexa nr. 2: ”Bolile, precum ºi persoanele a cãror stare fizicã necesitã atribuirea unei camere în plusÒ. CÕest tout autre chose.

Acum, haideþi sã revenim ca sã vã rãspund, sã nu credeþi cã nu vreau sã vã rãspund. ªi nu vã spun numele, ca sã nu mai fie replicã.

Vã rog frumos, toate aceste categorii s-au configurat dupã niºte criterii. Domnul director de la regie are birou ºi secretarã ºi tot ce-i trebuie. Natura muncii lui nu necesitã o camerã în plus. Cã el, dupã ce-ºi scoate cotierele alea tocite, ºtiþi cã are coatele foarte tocite, se duce acasã liniºtit. Nu mai are probleme. Dar preºedintele Curþii Supreme sau domnul Valer Dorneanu are de fãcut un raport ºi-l persecutã ideile ºi noaptea.

Am luat douã exemple, unde nu puteþi sã replicaþi. ªi el, deci, trebuie sã dea o soluþie ºi-l persecutã ideile acelea... ªi, deci, bine este sã i se dea o camerã. N-am nãscocit noi acum aceastã listã. Ea este oarecum prefiguratã dupã multe criterii, de-a lungul zecilor de ani. ªi, deci, acum, dacã mai adãugãm puþin nu greºim, dar dacã începem s-o luãm de la capãt, veþi descoperi cã ºi moaºele comunale trebuie sã aibã ºi ele o camerã în plus, nu? Una unde se spalã pe mâini ºi una unde opereazã. Nu se poate aºa!

De aceea, mie mi se pare cã propunerea... Vedeþi ce faceþi, domnule Gaspar, vreþi mai binele ºi se stricã binele! Haideþi sã terminãm! Mie mi se pare oþioasã deja discuþia.

Vã rog sã fim înþelepþi ºi sã votãm în sensul în care am discutat. Toate punctele sunt acceptate, mai puþin punctul 3, care este ºi el aproape acceptat. Sã rãmânã ºi ”procurorii de la Parchetul General, preºedintele

Consiliului Legislativ, membrii Curþii de ConturiÒ, de care aþi vorbit dumneavoastrã, sigur cã da.

Domnule Gaspar, suntem de acord cu asta, da?

Domnule, vã rog frumos, ziceþi o datã cã sunteþi de acord ºi dumneavoastrã! Vreau ºi eu sã vãd cã nu-mi bãgaþi beþe în spiþa a 15-a...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, sã votãm, stimaþi colegi.

Nu, mai am o problemã în suspensie. Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã domnul secretar de stat Baias nu este astãzi la ºedinþã, pentru cã am discutat cu dânsul o problemã ºi a fost de acord cã trebuie reglementatã în acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei.

La capitolul II este ”Schimbul obligatoriu de locuinþãÒ.

În proiectul de lege care a fost dezbãtut la Camerã ºi care acum se aflã la Senat, cel cu privire la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv, la art. 15 alin. 4 din acel proiect de lege se face o trimitere la capitolul II din aceastã ordonanþã cu privire la schimbul obligatoriu de locuinþã. ªi am considerat, discutând cu domnul secretar de stat Baias, cã, în mod normal, problema trebuie tratatã în acest proiect care se discutã în acest moment la Camerã ºi nu-ºi are locul în proiectul de lege care, vã spun, a trecut de Camerã ºi se aflã la Senat.

Cum sunã textul? ”Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevãzute în Legea nr. 42/1990, în Legea nr. 44/1994 ºi în Decretul-lege nr. 118/1990, la efectuarea schimbului obligatoriu, locuinþa oferitã trebuie sã asigure condiþii de folosinþã similare celor existente în locuinþa deþinutãÒ.

Deci este text votat de Camerã, se discutã ºi la Senat, numai cã locul nu îi este în acel proiect, care are cu totul alt obiect de reglementare ºi se referã la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv. Nu are nimic schimbul de locuinþe cu acea lege ºi trebuie tratat aici, la schimbul obligatoriu. Ca atare, ar trebui ca textul sã constituie un alineat 3 la art. 23, urmând ca, dupã aceea, actualul alineat 3 sã devinã alineat 4.

V-am explicat: toatã discuþia aceasta a avut loc dupã ce s-au fãcut comentariile la art. 23, însã am convenit sã revenim înainte de votul final, sã trecem acest text dintr-un proiect de lege în acest proiect, unde-ºi are locul ºi unde corespunde obiectului de reglementare. Nu are nici un rost ca în Legea de restituire a imobilelor preluate abuziv sã discutãm de problema schimbului obligatoriu, prevãzut în Ordonanþa nr. 40 pe care noi o discutãm astãzi.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2000

Stimaþi colegi, sã tranºãm. Domnul Cîrstoiu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Noi am votat art. 23 ºi n-a fost nici un fel de amendament în acest sens. Mai mult: schimbul obligatoriu trebuie sã fie cuprins ºi în Legea caselor naþionalizate, pentru cã existã acest punct acolo care a trecut de noi ºi aºa este în legea respectivã. Dacã nu va fi prins ºi va fi scos de acolo, probabil cã la mediere se va media între cele douã, dar nu putem veni acum înapoi sã mai punem un articol.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din salã):_

Cum rãmâne dacã va fi scos de acolo? Nu se poate!

## Domnule preºedinte,

Raþiunea este ca noi sã asigurãm o reglementare unitarã. Or, nu are nici un rost sã rãmânem în proiectul de Lege cu privire la restituirea imobilelor sã vorbim de condiþiile în care schimbul obligatoriu se va efectua atunci când persoanele în cauzã sunt persoane cu handicap, sunt vãduve, sunt revoluþionari, sau nu ºtiu ce. Nu are nici un rost, domnule Emil Popescu.

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu zic sã privim cu seriozitate chestiunea, ºi anume: se întâmplã cã existã între legi puncte de intersecþie. ªi chiar domnul Gaspar a folosit adineauri cuvântul ”pentru o rezolvare unitarãÒ, ºi eu spun cã o astfel de normã trebuie sã existe ºi acolo ºi aici. Dar culmea este cã art. 23 a fost discutat, a fost votat. ªi noi am discutat, îmi aduc aminte perfect, cã vom rediscuta textul, dar nu s-a ºi cãzut de acord asupra soluþiei. Iar soluþia este aceasta: dumneavoastrã trebuie sã vã gândiþi cã în ipoteza în care Senatul elimitã textul de acolo ºi-l eliminãm ºi noi, pânã la urmã, în loc sã avem douã texte unitare, nu mai avem nici unul. Nu este aºa, cã nu putem sã-l legãm la gard pe Senat cu ce votãm noi aici. Senatul este autonom, cã aºa ºtiþi bine cã e, ºi poate sã facã ce vrea cu legea aceea.

Prin urmare, nu este de conceput. Dar mai întâi cã sediul materiei este ºi acolo ºi aici. Avem situaþii de soiul ãsta. Avem nu ºtiu câte definiþii ale familiei în sens locativ date colo, colo, colo. ªi eu spun ”unitarÒ, da? Cum spune domnul Gaspar: ”unitarÒ. Sã avem o singurã definiþie, dar sã nu încurcãm prin definiþii diferite.

În cazul de faþã, art. 23 lucreazã foarte bine ºi normal. În ipoteza în care va fi scos de acolo, rãmâne totuºi aici. Vom vedea la mediere ce se întâmplã. Dar s-a votat deja corpul legii. Suntem la anexe. Vã rog frumos sã nu primiþi aceastã discuþie.

Da, ca atare, considerãm textul votat ºi nu mai avem ce adãuga.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din salã):_

Aleluia ºi zvâc!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Aleluia celor fãrã de prihanã.

Stimaþi colegi, pãstrând cadrul unei dezbateri decente, sã ne punem de acord. Tot va fi mediere, domnule Gaspar. La Senat, croit din vreme, gândit pe îndelete ...

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 9 abþineri.

Cu majoritate de voturi pentru, textul a fost adoptat. Stimaþi colegi, suntem în ultimele zile de dezbateri ºi mapa este încã încãrcatã.

Trecem la protejarea monumentelor istorice.

Mai avem propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului.

Iatã, avem ºi pentru monumente, din partea Guvernului, domnul secretar de stat este gata sã colaboreze cu noi.

- Deci Comisia pentru culturã, arte, mijloace de infor-

- mare în masã.

- Mergem la text, da? Noi suntem aici. Stimaþi colegi, titlul legii.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1 alin. 1, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, textul comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2 alin. 1 ºi alin. 2, text iniþiator. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, text comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 4 ºi alin. 5, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4 alin. 1 ºi alin. 2, varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Alin. 3, alin. 4, alin. 5 ºi alin. 6, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5, textul iniþiatorului. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6, textul iniþiatorului. Vã rog. Domnul Chiliman are o întrebare.

La art. 6 alin. 4; cred cã la primele trei alineate nu sunt probleme. La art. 6 alin. 4, apar niºte formulãri care mie mi se par cel puþin ambigue ºi care nu spun mare lucru, adicã sunt, dacã vreþi, de genul sloganelor: ”Autoritãþile administraþiei publice... coopereazã cu proprietarii monumentelor istorice ºi îi sprijinã, în condiþiile legiiÒ;

”Coopereazã ºi îi sprijinãÒ: eu cred cã aceastã cooperare ºi acest sprijin trebuie definite, pentru cã, altminteri, rãmâne un slogan fãrã acoperire ºi mie nu mi se pare cã este bine sã votãm sloganuri.

Deci aceasta este o observaþie pe care o am la alin. 4 ºi aº dori sã fie definite aceste lucruri corect în lege, pentru cã, altminteri..., ”în condiþiile prezentei legiÒ, pentru cã trebuie precizat în condiþiile cãrei legi se face acest lucru. Mie mi se pare cã, aºa cum este, este imprecisã aceastã chestiune.

Da, ºi cred cã textul s-ar cuveni chiar eliminat, este o normã de recomandare, o recomandare prea vagã, ce nu-ºi gãseºte nici sancþiune ºi care doar încarcã materialul legislativ.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acesta este un text dintr-o parte generalã a legii, din ”Dispoziþii generaleÒ, o sã vedeþi cã în corpul legii, la diferitele capitole, aceastã colaborare ºi acest sprijin sunt prevãzute. Deci sunt detaliate ºi definite concret, în diferitele pãrþi ale acestei legi.

ªi, în afarã de aceasta, pentru cã într-adevãr am putea sã zicem: ”în conformitate cu prevederile prezentei legiÒ, dar, în afarã de acestea, mai existã ºi alte legi care au prevederi care se referã la acest domeniu. De exemplu, modalitatea prin care pot fi scutite sau sunt chiar scutite de impozitul pe clãdiri aceste monumente. Deci iatã o altã lege, o lege care vizeazã impozitele, reglementeazã acest sprijin, unul dintre acestea. Cealaltã prevedere se gãseºte în Legea construcþiilor, care iar are niºte prevederi care se referã la aceastã colaborare ºi sprijin.

Deci este un enunþ general, din partea de ”dispoziþii generaleÒ, urmând ca în celelalte capitole sã fie detaliat pe acele segmente care se referã strict la domeniul de aplicare a acestei legi, iar celelalte, în altele.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, este o propunere de eliminare pentru alin. 4.

Da, vã rog. Domnul deputat M‡rton çrp‡d.

Însãºi viziunea nouã a acestei legi Ñ ºi cred cã aici ar trebui sã cãdem de acord, mai ales cã faceþi parte din Partidul Liberal Ñ este o viziune nouã, în sensul în care aceste monumente, deþinãtorii acestor monumente vor avea sprijinul ºi cooperarea autoritãþilor chiar ºi dacã nu fac parte din domeniul public sau privat al statului.

Deci noutatea acestei legi este cã statul va putea interveni ºi în cazul proprietãþii private cu ajutor chiar material, cu finanþarea de reconstrucþie a acestor monumente.

Ca atare, este nevoie de acest articol, pentru cã în acest articol facem primul pas important în reforma acestei colaborãri dintre proprietari ºi stat, indiferent de proprietar.

Domnule deputat, ”coopereazãÒ. Cine-i opereºte sã nu coopereze? Dar, dacã nu coopereazã, care-i sancþiunea?

Da, vã rãspund la întrebare.

Un consiliu local, de exemplu, nu poate lua o hotãrâre prin care din bugetul local sã acorde un sprijin material, de exemplu, unei persoane fizice care are un astfel de imobil, pentru cã, deocamdatã, nu are dreptul sã ia o astfel de hotãrâre ºi va fi atacat în instanþã ºi se va câºtiga, iar Curtea de Conturi va veni asupra acestora. Or, tocmai acum deschidem o poartã de bunã colaborare între proprietar ºi autoritãþile statului.

Domnul secretar de stat, din partea iniþiatorului.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Iniþiatorul nu este de acord cu eliminarea acestui alineat 4 din art. 6.

În zilele noastre, dar ºi în trecut, am avut foarte multe situaþii delicate când nici proprietarii, nici administraþia localã nu au colaborat cu Comisia Naþionalã ºi cu Ministerul Culturii. Este mai mult decât o recomandare. În corpul legii, mai târziu, veþi afla care sunt modalitãþile de colaborare, care este obligaþia administraþiei publice locale ºi care este obligaþia proprietarului, indiferent cã este privat sau cã este statul proprietarul monumentului respectiv.

Deci, este foarte bine ºi este necesar sã clarificãm ºi aici, în dispoziþiile generale, ºi mai târziu, în textul legii.

Vã mulþumesc. Doamna deputat Mona Musca.

Þin sã precizez cã este vorba de fapt de un parteneriat între proprietari ºi administraþia publicã localã ºi Ministerul Culturii ºi comisia respectivã, un parteneriat care vizeazã interesul clãdirilor respective, nimic altceva. Uitaþi-vã ce s-a întâmplat pânã acum, când acest parte- neriat nu era impus de lege ºi s-au trezit unii sã reconsidere, ca sã zic aºa, sã reconstituie anumite clãdiri, anumite picturi, stricând de fapt monumentele istorice. Deci admiteþi cã acest parteneriat este strict necesar în interesul clãdirii, în interesul monumentului respectiv.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Deci comisia susþine.

Dacã domnul Chiliman îºi menþine propunerea de eliminare? Deci, procedural, domnule Chiliman. Poate sã rãmânã, spune domnul Chiliman, cum nu ajutã, aºa nu stricã.

La art. 3 lit. b) ºi c) se foloseºte cuvântul ”delimitatÒ. Or, în principiu, în momentul în care se ajunge la prima fazã este vorba numai de delimitabil, deci eu aº dori ca la b) sã aparã ”delimitabilã topograficÒ ºi la c) sã aparã tot aºa, ”teren delimitabil topograficÒ, pentru cã delimitarea realã se face ulterior momentului în care se stabileºte cã este o zonã delimitabilã. Deci delimitarea, ca atare, se face ulterior ºi este o procedurã care întotdeauna s-a fãcut aºa ºi se face aºa ºi în momentul de faþã. În momentul în care spui ”delimitatÒ, delimitezi în momentul în care stabileºti care este categoria respectivã, este o fazã prealabilã în care nu poþi de multe ori sã delimitezi pe loc. ªi cred cã trebuie þinut cont de lucrul acesta, sã rãmânã aici cuvântul ”delimitabilÒ, iar delimitarea ca atare este o procedurã ulterioarã care se face pe baza unor mãsurãtori foarte precise ºi altor lucruri. Dacã rãmâne ”delimitatÒ aici, s-ar putea sã aparã încurcãturi în aplicarea efectivã, practicã a legii.

Da. Vã mulþumesc. Comisia ce spune? Domnul Badea.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Comisia nu e de acord. Îmi pare foarte rãu, dar aici însã e o chestie de logicã elementarã. Un ansamblu sau un sit devin ºi capãtã statutul de ansamblu sau de sit numai dupã ce s-a fãcut delimitarea întregului corpus care intrã în componenþa acestei noþiuni, lãsând de o parte faptul cã ”delimitabilÒ nu spune nimic. Practic, în afarã de noþiunea de infinit, nu existã nimic care sã nu fie delimitabil. Aici lucrurile sunt absolut clare. Aºa cum trebuie sã existe monumentul ca atare, tot aºa trebuie sã fie delimitat ºi spaþiul respectiv pentru ca sã am de-a face cu noþiunea de ansamblu sau de sit. Dimpotrivã, dacã punem delimitabil, ne instalãm deja într-o ambiguitate ºi într-un nebulos care nu mai spune nimic nu mai este protejat nici mãcar ceea ce vreau sã protejez.

Domnul Chiliman.

Deci rãmâne, sigur, ca practica sã dovedeascã dacã am avut sau nu dreptate. Aici este vorba de protejarea monumentelor istorice ºi la art. 3-c) se vorbeºte de creaþii ale naturii sau ale omului în cadrul natural, mie mi se pare cã nu au ce cãuta creaþiile naturii în cadrul monumentelor istorice.

Da. Domnul M‡rton çrp‡d.

Este un text preluat din noile convenþii internaþionale. ªtim cu toþii, ºi peisajul cultural românesc este vestit din acest punct de vedere, cã monumentul respectiv ºi peisajul în care se aflã reprezintã un tot unitar ºi acest tot unitar este ceva care nu poate fi atins. Deci acest tot unitar, monumentul ºi peisajul înconjurãtor, reprezintã ceva ce trebuie sã ocrotim ºi este chiar specific acestei zone ºi cred cã noi nu trebuie sã renunþãm la ceea ce reprezintã situl în sine.

Da. Vã mulþumesc. Ca atare, comisia rãmâne la textul votat. Capitolul I în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul II, ”Protejarea monumentelor istoriceÒ. Capitolul I, ”Monumentele istoriceÒ. Am votat titlul I. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 8.

Dacã sunt comentarii? La alin. 1. Poftiþi.

La art. 8 se spune cã în lista momentelor se înscriu..., în grupa A, în Grupa B..., înscrierea monumentelor se face prin ordin al ministrului.... Mi se pare cã acest alineat 3 este redundant pentru cã, de fapt, oricum ele sunt declarate monumente în grupa A ºi B ca fiind de valoare naþionalã sau de valoare reprezentativã în plan local ºi nu înþeleg foarte bine sensul acestui alineat 3. Poate cã reuºeºte comisia sã îl simplifice sau eventual sã îl reducã la ceea ce trebuie.

La ce articol vã referiþi?

La alin. 3 de la art. 8. Eu vorbesc de textul comisiei. Monumentele s-au înscris în niºte grupe pe baza alin. 2 care spune clar prin ordin al ministrului culturii etc. ºi, ca atare, ele sunt într-o anumitã situaþie definite. Or, alin. 3 mie mi se pare cã nu face altceva decât sã reia niºte argumente dinainte. Eu cred cã trebuie clarificat sau eliminat, sau simplificat, pentru cã el de fapt încurcã lucrurile, aºa cum e.

Da. Le descurcãm. Domnul M‡rton çrp‡d.

La o analizã atentã a textului legii mi se pare cã putem fi de acord cã este clarã, poate nu la prima citire. Sunt douã lucruri distincte.

În primul rând, un monument poate sã aibã ca monument valoarea ca sã intre în grupa A sau grupa B, poate fi în proprietatea privatã a cuiva, a unei persoane fizice sau juridice, alta decât statul, poate sã fie în proprietatea privatã a statului sau în proprietatea publicã a statului; iar dacã este în proprietatea publicã a statului, indiferent de valoarea culturalã istoricã a clãdirii respective, poate sã facã parte din domeniul public al statului, respectiv din domeniul public al localitãþii sau al judeþului, conform legii care reglementeazã domeniul public. Or, decizia care se ia referitor la încadrarea, din acest punct de vedere, juridicã a clãdirii, deci dacã face parte din domeniul public al statului sau al localitãþii sau al judeþului, conform legii respective, îi revine Guvernului, respectiv autoritãþilor respective. E prevãzutã în Legea patrimoniului public. Deci trebuie sã se ia o hotãrâre prin care spun cã aceastã clãdire, indiferent dacã are valoarea pentru a intra în grupa A sau grupa B intrã în domeniul public al statului sau în domeniul public al localitãþii respective. ªi despre asta sunã acest text.

Teoretic chiar putem renunþa, pentru cã oricum asta este legiferat ºi în cealaltã lege.

Da, vã rog sã o formãm, cã e timpul. Comisia insistã pentru textul prezentat? Da. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 8 a fost votat în varianta comisiei.

Deci ”prin hotãrîre de guvern ºi prin...Ò.

PrinÉ Da, se face corectura la Departamentul tehnic. Art. 9 alin. 1, varianta din raport. Domnul Chiliman.

”Instituirea unei zone de protecþie a monumentelor urmãreºte conservarea integralã a monumentului ºi a cadrului sãu construit sau natural.Ò Cred cã ar trebui sã se introducã aici ºi o urmãtoare frazã, deci este foarte important ca în jurul unor monumente sã nu se permitã realizarea unor construcþii care sã altereze perceperea acelor monumente. S-a încercat de foarte multe ori, vã spun un caz recent la o mînãstire din Moldova sã se facã un hotel în ºosea, de unde se vedea cel mai frumos mânãstirea, exact între ºosea ºi mãnãstire, în loc sã se facã pe partea cealaltã, unde nu altera nimic. Deci ºi asta, fundaþiile le începuserã fãrã aprobare...

Deci propunerea mea este: ”...zona sa de protecþie care urmãreºte conservarea integralã a monumentului, a cadrului sãu construit sau natural ºi care sã nu permitã alterarea perceperii monumentuluiÒ. Poate cã termenul de ”percepereÒ nu e cel mai bun, dar cred cã trebuie introdus acest lucru.

Comisia? De acord. Dar care va fi textul atunci? Cum

l-a citit domnul Chiliman.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Alin. 2 ºi 3, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Alin. 4. Domnul Chiliman.

La alin. 4 sunã aºa: ”Procedura de limitare ºi instituire a zonelor de protecþie se stabileºte de cãtre Ministerul Culturii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, conform metodologiei elaborate de ...Ò Comisia a modificat textul ºi cred cã trebuie adãugat ”pentru cele deja clasateÒ. Pentru cã existã monumente care n-au fost încã introduse în aceste liste ºi cred cã trebuie precizat acest lucru. Pentru cã altfel este valabil alineatul 2. Sunt unele care nu sunt încã clasate.

Domnul secretar de stat?

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã nu sunt clasate, nu fac obiectul delimitãrii zonei, deci nu se pune problema, indiferent cã sunt considerate monumente sau nu, dar pânã când nu sunt incluse pe listã, pânã când nu sunt clasate, nu fac obiectul delimitãrii zonei respective, deci de aceea nu trebuie introdusã în text aceastã prevedere. Dupã ce vor fi clasate se va trece la delimitarea zonei.

Da. Insistaþi sã rãmânã aºa cum este. Nu mai deranjeazã.

Deci alin. 2 ºi 3 în varianta iniþiatorului pentru art. 9. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Alin. 1Ð4, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 9, integral. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 10, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 11, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Capitolul II, ”Clasarea ºi evidenþa monumentelor istoriceÒ. Art. 12, în varianta comisiei. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 13, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. O întrebare la alin. 1.

Aici, la acest articol, am o întrebare cãtre comisie. Comisia aceasta Naþionalã de Arheologie are acelaºi rol ca ºi Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice sau nu? Care este de fapt rolul, pentru cã aici spune aºa: ”...ºi dupã caz de...Ò Deci cine stabileºte care este acest caz? Cred cã trebuie precizat aici ca sã nu...

Este Ordonanþa Guvernului nr. 47.

Trebuie precizat aici ca sã nu fie discuþii care este cazul în care intrã în funcþiune aceastã Comisie Naþionalã de Arheologie. Nu, trebuie precizat aici, dupã mine, cã altminteri riscã sã aparã o intersecþie de interese ºi cele douã comisii sã se calce pe bãtãturi, ceea ce nu este normal în...

De aceea este redatã mai departe, într-un alt alineat, ordonanþa care reglementeazã acest lucru.

Bun. Cred cã trebuie precizat actul normativ prin care se delimiteazã cele douã competenþe.

Da.

Cele douã competenþe sunt reglementate ºi în aceastã lege distinct ºi definite unde definim înseºi cele douã instituþii. Atât competenþele, cât ºi modul de funcþionare a instituþiilor respective au fost destul de lung dezbãtute, inclusiv cu contribuþia specialiºtilor de domeniul respectiv ºi, evident, se referã ºi la o ordonanþã a guvernului care reglementeazã acest domeniu. Deci am fãcut un acord total între legile în vigoare ºi ceea ce se doreºte sã se facã. Deci nu se va putea realiza o confuzie. În aceastã lege, mai la vale este definitã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, deci mergem la vale. Art. 13 votat în varianta comisiei. Art. 14, varianta comisiei.

Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

El va deveni prin renumerotare art. 13.

Urmãtorul text, art. 14. alin. 1, obiecþiuni ale domnului Chiliman.

Da. Care e rezultatul consultãrilor? Varianta comisiei. Art. 15.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 16, varianta comisiei. Sunt obiecþiuni? Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã de la domnul Stanciu.

Abþineri? Unanimitate. Art. 17, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 18, varianta comisiei. Comentarii? Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 20, varianta comisiei. Obiecþiuni nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 21, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri. Unanimitate. Art. 22, varianta comisiei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Capitolul III, ”Intervenþii asupra momentelor istoriceÒ. La art. 23 sunt obiecþiuni în varianta comisiei? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 24 nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 25. Textul din raport. La alin. 3, domnul Chiliman.

La alin. 3 se spune aºa cã: ”Expertizarea structuralã a monumentelor ºi verificarea tehnicã a proiectelor de consolidare se face numai de cãtre experþi... atestaþi de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice pentru cerinþele prevãzute în legislaþia specificã privind calitatea construcþiilor ºi agreaþi de cãtre Ministerul Culturii...Ò. Mie mi se pare cã la ora actualã Ministerul Culturii are niºte experþi proprii care sunt destul de buni specialiºti în domeniu ºi cred cã ar trebui sã fie ”verificatori tehnici atestaþi de cãtre MLPAT ºi Ministerul CulturiiÒ. Pentru cã amândouã ministerele împreunã ºtiu exact ce trebuie sã îndeplineascã cei doi ºi nu numai de MLPAT ºi agreaþi de cãtre Ministerul Culturii. Cred cã este mai corect în felul acesta.

Da. De acord. Comisia este de acord.

Deci cu propunerea domnului Chiliman supun textul comisiei de la art. 25 votului.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 26. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Domnul Chiliman.

Apare o chestiune aici ºi la art. 26 ºi la art. 27, în fond, este vorba despre niºte monumente istorice care trebuie conservate ºi cred cã undeva trebuie spus exact ºi cine plãteºte aceste lucrãri, pentru cã rãmân niºte fraze fãrã acoperire dacã nu spunem undeva în text, mai departe, cine suportã aceste cheltuieli, pentru cã, vã spun, e pãcat sã spunem cã vom conserva niºte monumente ºi sã nu putem sã le asigurãm finanþarea.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, mai este un text care se ocupã exact de aceastã problemã.

Art. 26 îl

otrivã? Abþineri? Votat. Art. 48. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, ”Atribuþiile autoritãþilor administraþiei publice localeÒ. Art. 49. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 50. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 51. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 52. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul IV, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 53, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Deci art. 53 din titlul V, ”Finanþarea protejãrii monumentelor istoriceÒ. Art. 54 alin. 1 ºi 2, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 54, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 55, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 56, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul V. Voturi pentru?

Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul VI, ”SancþiuniÒ. Art. 57, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 58 alin. 1, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 58, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 59 alin. 1, text comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 60, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 61, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul VI, în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul VII, ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ. Art. 62, varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 63, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 64, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 65, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 66, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 67, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 68, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 69, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 70, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 71, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. O lege tehnicã, cu o colaborare excelentã din partea dumneavoastrã.

Data trecutã s-a întrerupt discuþia când am citit un amendament care este reformularea unui amendament respins, amendament cu care am înþeles cã atât colegii mei din comisie, cât ºi iniþiatorul este de acord, care sunã astfel: ”Licenþa de emisie poate fi cedatã cu acordul prealabil al Consiliului Naþional al Audiovizualului o datã cu staþia pentru care a fost acordatã, în urmãtoarele cazuri: a) de cãtre titularii de licenþã care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se aflã în situaþiile reglementate prin art. 6, în scopul conformãrii cu prevederile acestui articol; b) de cãtre titularii de licenþã care, ca urmare a extinderii activitãþii în domeniul presei scrise, ajung în situaþiile prevãzute la art. 6, în scopul conformãrii cu prevederile acestui articol; c) de cãtre orice titular al unei licenþe de emisie, dar numai dupã perioada de funcþionare a staþiei prin care este operatã licenþa de cel puþin trei ani în cazul televiziunii ºi de cel puþin doi ani în cazul radiodifuziunii. Licenþa astfel cedatã va expira la termenul prevãzut iniþial.Ò

Deci asta nu înlocuieºte alin. 4 din varianta comisiei, ci vine în locul acelui alineat 4 din proiectul de lege care a fost propus sã fie eliminat de cãtre comisie; deci în locul acelui alineat 4 va interveni acest text.

Ca atare, alin. 4 rãmâne. Varianta comisiei. La art. 14 alin. 4 va avea urmãtorul cuprinsÉ Este varianta susþinutã de comisie sau în nume propriu îl faceþi?

Dupã cum am mai susþinut, în prima fazã comisia a propus elilminarea acestui alineat din proiectul iniþial. Ulterior, discutând cu cei direct vizaþi ºi având în vedere inclusiv prevederile acestei legi care obligã niºte persoane fizice sau juridice care au fãcut niºte investiþii sã înstrãineze parte din licenþã pentru care au fãcut aceste investiþii, sã scoatã banul, am fost de acord cu modificarea în sensul pe care îl vedeþi ºi am înþeles cã ºi iniþiatorul este de acord cu aceastã variantã.

Deci, în locul alin. 4 iniþial, pe care noi l-am propus sã-l eliminãm, va reveni acest alin. 4, iar alin. 4 care este în raportul nostru va deveni, evident, alin. 5.

Deci textul alin. 4, aºa cum v-a fost formulat de comi-

sie.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 5, în noua numerotare. Comentarii? Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 6. Comentarii nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 7 pânã la 10, varianta comisiei. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Doamnelor ºi domnilor,

Poziþia 39, art. 15, varianta din raport. Punctul 35 din raport. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 151, dupã raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16, dupã raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Secþiunea a III-a intitulatã ”Autorizarea recepþiei ºi a difuzãrii programelor audiovizuale prin satelitÒ, textul iniþiatorului.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 19. Punctul 40 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20. Punctul 41 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2000

Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, ”Serviciile de comunicaþie audiovizualã distribuite prin cabluÒ.

Art. 21, poziþia 42 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21[1] . Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 22, poziþia 43 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23, varianta comisiei. Punctul 45 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24, nou. Punctul 46 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27. Punctul 49 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 28, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Nu vãd aici art. 29. Pe unde a dispãrut? Comisia?! Deci de la art. 28 se sare la art. 30.

Este o lege de modificare a unei legi ºi cuprinde doar acele articole care se modificã.

Art. 29 rãmâne nemodificat.

Art. 30 se modificã ºi are urmãtorul cuprins prevãzut la punctul 51.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32[1] . Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32 l-am votat. 32[1] .

32, acolo unde scrie peste tot ”norme obligatoriiÒ, ”norme obligatoriiÒ ºi aºa mai departe, la a), b), c), d) ºi e), rugãm sã scoatem ”obligatoriiÒ pentru cã dacã sunt norme, ele oricum trebuie sã se respecte, deci n-are nici un sens sã fie ”norme obligatoriiÒ.

Corectura de rigoare se opereazã. Trecem mai departe la punctul 53 din raport. 32[1] . Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 54 din raport. Dupã alin. 2 al art. 33 se introduc alineatele 21, 22, 23, 24.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 55 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 56. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 57. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 58. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 59. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 60. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 61. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 62. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 63. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 64. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 65 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 66. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 67. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Mai avem douã anexe. Anexa 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa 3. Voturi pentru? Doamna Musca.

Pentru anexa 3, la articolele 3 ºi 4 sunt abuzive, respectiv ”...neinformarea corectã asupra numãrului de abonaþi, a reþelelor de cablu conduce la anularea licenþei de emisie.Ò Nu suntem de acord cu aceasta, este un abuz. Cerem scoaterea, anularea acestui articol ºi...

Acum cereþi în numele comisiei?

Este bine sã se spunã ”...neinformarea corectã asupra numãrului de abonaþi...Ò

Bine, dar nu sã ducã la anularea licenþei. Licenþa se obþine pe niºte probe mult mai vaste ºi pe urmã anulãm licenþa pentru neinformarea corectã, care poate fi o chestiune care scapã pur ºi simplu pentru momentul respectiv, nu?

Domnul M‡rton çrp‡d.

Este o prevedere care sancþioneazã încãlcarea prevederilor din aceastã lege, a prevederilor antimonopol. Aceste prevederi care limiteazã posibilitatea de a avea atotstãpânirea pentru tot ce existã presã în România sunt prevederi antimonopol. În toatã lumea asta, vedeþi exemplul Statelor Unite ale Americii, aceste prevederi se sancþioneazã, dacã le încalci, drastic. ªi aºa trebuie sã rãmânã. Mai ales în acest domeniu al presei, v-aº putea da câteva exemple, chiar la alegerile locale, cum poate avea cineva acces la o funcþie dacã are un monopol local.

Doamna Mona Muscã.

Dacã asta se întâmplã înseamnã cã orice licenþã poate fi anulatã. Este imposibil sã transmiþi în timp util numãrul de abonaþi care creºte de la un moment la altul. Deci, încã o datã vã rog, poate fi introdusã aici o sancþiune, în nici un caz anularea licenþei. Înseamnã cã toþi cei care au licenþã sunt la mâna C.N.A.-ului ºi poate sã le anuleze licenþa oricând sub acest pretext.

Domnule deputat, faceþi parte din comisia sesizatã în fond. Puneþi-vã de acord la comisie în timpul care ne-a mai rãmas ºi sã facem ºi acest salt.

Orice informare incorectã referitoare la venituri se sancþioneazã, evaziunea fiscalã se sancþioneazã cu închisoarea. Aici este o informare incorectã asupra unor indicatori conform cãrora el are dreptul sau nu are dreptul la aceastã licenþã. Pentru cã dacã a depãºit, nu mai are dreptul. Deci, se încearcã înºelarea autoritãþii tocmai pentru a exercita o influenþã mai mare asupra populaþiei decât ceea ce este permis, care ar putea duce la monopol. Trebuie sã fie sancþionat drastic. Pierderea licenþei. Nu. Nu se poate admite altceva.

”Neinformarea repetatãÒ sau ”cu rea intenþieÒ. ªi asta se poate. E cuantificabil, pentru cã sunt texte de lege care pedepsesc reaua intenþie, ºi buna intenþie nu este pedepsitã.

Aþi convenit textul final?

Da. Sã se spunã ”neinformarea repetatã ºi cu reacredinþãÒ.

Ce înseamnã repetatã?

”RepetatãÒ înseamnã de douã ori.

Domnul Badea.

Îmi pare rãu, dar tocmai din motivele care au fost înfãþiºate, nu pot sã accept aceastã amendare a textului. Este vorba de un lucru în esenþã foarte important pe care de fapt este construitã întreaga filosofie a amendãrii legii, pe de o parte, iar pe de altã parte, sã fie foarte clar, nu este vorba de nici o posibilitate de abuz din partea comisiei, a C.N.A.-ului sau a oricui altcuiva. Lucrurile sunt clare. Cetãþeanul îºi declarã numãrul de abonaþi la data de... Dacã la data respectivã verificãrile confirmã cã a avut numãrul acela de abonaþi, nimeni nu are nimic cu el. Nu se pune problema cã a declarat în ianuarie un numãr de abonaþi, eu am venit în februarie ºi l-am prins cu alt numãr ºi l-am sancþionat. Este evident o aberaþie. Deci, din acest punct de vedere, ºi cum ºtim foarte bine cã toate aceste societãþiÉ ºi e normal sã-ºi controleze abonaþii, pentru cã le plãtesc, aceºtia plãtesc abonamente, nu vãd pentru ce am pleca de la supoziþia cã sunt posibile abuzuri. Ca atare, vã rog sã rãmânem la textul aºa cum este.

Vã mulþumesc.

Da. Rãmâne cum am zis, cum am pornit. Anexa, în varianta prezentatã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Tot la anexa 3, la punctul 4, mãcar aici sã nu lãsãm la îndemâna... Spune aºa: ”Titularul de licenþã de emisie pentru distribuire... prezintã Consiliului Naþional al Audiovizualului evidenþa contabilã detaliatã privind numãrul abonaþilor...,Ò dupã care urmeazã virgulã, ”... numele ºi adresele acestora.Ò

Cred cã ”numãrul abonaþilorÒ Ð dacã este aºa cum am spus ºi mai sus Ð este în regulã, mã rog, dacã aºa s-a hotãrât, dar ”numele ºi adresaÒ este ca la Securitate. Ce rost are sã transmitã ºi numele ºi adresa?! Deci, cerem eliminarea: ”numele ºi adresaÒ; rãmâne numai ”numãrulÒ.

Este însuºitã de comisie propunerea? Comisia aþi convins-o? Domnul Badea.

Principial nu am nimic împotrivã, numai cã discuþia am avut-o deja în comisie. Dacã este posibilã verificarea contabilã autenticã fãrã sã treci la verificarea abonaþilor ca atare, eu nu am nimic împotrivã.

Din punctul meu de vedere, ca iniþiator, nu am nimic de obiectat la renunþarea respectivã, dacã este posibilã treaba. Dar s-ar putea, într-adevãr, sã fie superfluã ºi sã fie implicit o operaþie de verificare contabilã.

Eliminarea sintagmei ”numele ºi adresa acestoraÒ. Dupã ”numãrul abonaþilorÒ punct.

La vot.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Anexa în ansamblu.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Cu aceasta, pe articole am votat textul.

Textul integral. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Doamnelor ºi domnilor,

Urmãtorul text, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului.

Poftiþi, domnule deputat Grigoraº.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu acest proiect de lege, respectiv cu Ordonanþa de urgenþã nr. 127/1999, au apãrut o serie de elemente noi care presupun revederea raportului iniþial, în sensul cã de la data elaborãrii raportului ºi pânã la data când discutãm, chiar dacã este în curs de derulare aceastã dezbatere, au fost aprobate o serie de acte normative noi care au intervenit asupra conþinutului ordonanþei. Respectiv, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 215/1999 a fost abrogat art. V, care se referã la art. 13 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 92/1997, prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/2000 s-a intervenit în sensul abrogãrii art. VII, care se referã la

asteriscul 2 din anexa nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 ºi, în aceste condiþii, apare necesitatea Ð ºi vã adresez rugãmintea în numele comisiei Ð de a returna acest proiect de lege la comisie, pentru refacerea unui raport suplimentar.

Vã mulþumesc.

În numele comisiei am vorbit, al Comisiei pentru buget.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Domnul Grigoraº, raportor pentru acest text, în numele comisiei a cerut amânarea. Retrimisã la comisie.

Mai departe. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

Ministerul Justiþiei este prezent?

Stimaþi colegi, ne mai trebuie o comisie, eventual cea juridicã...

Comisia juridicã?

Contactaþi, vã rog, Comisia juridicã sã trimitã raportorul! Suntem la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de probaþiune.

Din partea iniþiatorului participã domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Stimaþi colegi, lipseºte comisia. O amânãm.

Urmãtorul proiect de lege cerut de Guvern: proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor este reprezentatã de ... De cine? Avem nevoie de o comisie ºi aici.

Trecem la proiectul de Lege privind publicitatea.

Comisia sesizatã în fond este reprezentatã de doamna deputat Mona Musca. Din partea iniþiatorului este prezent domnul secretar Mihãilescu.

Dãm cuvântul iniþiatorului; începem dezbaterea.

## **Domnul Corneliu Eliade Mihãilescu Ñ** _secretar de stat_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor ºi doamnelor deputaþi,

Activitatea de publicitate are un rol bine definit în ceea ce priveºte promovarea concurenþei loiale ºi protejarea intereselor consumatorilor, ºi prezentul proiect de lege îºi propune sã reglementeze activitatea de publicitate, venind în completarea dispoziþiilor existente în România în domeniul protecþiei concurenþei loiale, al audiovizualului ºi al protecþiei consumatorului, oferind o serie de criterii obiective pentru identificarea unei publicitãþi ca fiind înºelãtoare, soluþionarea rapidã ºi eficientã pe cale administrativã a oricãrei plângeri intentate de orice persoanã interesatã împotriva unei astfel de publicitãþi.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat având la bazã Directiva nr. 450 din 1984 a Comunitãþii Uniunii Europene, completatã cu Directiva nr. 55 din 1997 privind publicitatea înºelãtoare ºi comparativã, precum ºi legislaþia existentã în domeniul publicitãþii în unele þãri europene, beneficiind totodatã de consultanþã legislativã din partea unor specialiºti ai Uniunii Europene.

Prezentul proiect de lege prezintã condiþiile în care publicitatea este interzisã, este prezentat caracterul înºelãtor al publicitãþii, de asemenea existã un capitol referitor la condiþiile în care publicitatea comparativã este permisã ºi, de asemenea, existã un capitol referitor la dispoziþii speciale privind publicitatea anumitor produse, ºi anume tutun, bãuturi alcoolice, precum ºi protecþia minorilor în activitatea de publicitate pentru unele produse ºi servicii care le sunt destinate lor.

De asemenea, sunt referiri la publicitatea substanþelor stupefiante ºi psihotrope ºi în legãturã cu publicitatea pentru produsele medicamentoase care se elibereazã fãrã prescripþie medicalã.

Ne-am însuºit observaþiile comisiei ºi eu sper cã acest proiect de lege, care este un proiect foarte aºteptat ºi de consumatori, dar ºi de mediul economic, sã întruneascã acordul dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Comisia?

## Doamnelor ºi domnilor,

Este o lege foarte importantã, pentru cã sunt foarte multe acele domenii care nu sunt încã reglementate sau reglementate bine. Comisia a avut câteva amendamente, am avut, zic eu, o contribuþie beneficã în acest sens ºi o colaborare. Am fost înþeleºi de cãtre iniþiatori, am reuºit sã gãsim soluþii viabile, zicem noi, ºi aº face o corecturã la ceea ce s-a afirmat de la acest microfon, pentru cã aceastã lege, aºa cum am modificat-o noi, prevede nu în ce condiþii se permite reclama prin comparaþie, ci, din contrã, prevede în ce condiþii se interzice reclama prin comparaþie.

Cu amendamentele pe care le-a propus comisia, cred cã va fi o lege foarte utilã, o lege de care avem nevoie ºi vã propunem sã o votãm cât mai repede, pentru cã este o lege tehnicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat.

Capitolul I, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II Ð ”Publicitate înºelãtoare ºi publicitate comparativãÒ se intituleazã.

Art. 7. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 9, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 10, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul III, ”Dispoziþii speciale privind publicitatea anumitor produseÒ.

Art. 11, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 12, varianta comisiei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 17, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 18, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, ”SancþiuniÒ. Art. 19, comisie.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2000

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 22, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24, textul comisiei pentru alin. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25, comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26, comisie. Voturi pentru?

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/29.VI.2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei